UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice

DEPARTAMENTUL de Pregătire a Personalului Didactic şi ŞTIINŢE SOCIO-

UMANE

Domeniul: Relaţii internaţionale şi studii europene

Master: Studii Culturale Europene, an I

Titlu:STUDIILE EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

SUPERIOR DIN ROMÂNIA- Ce este de făcut?

Autor: Ella Lenuța NICA

0

STUDIILE EUROPENE ÎN INSTITU IILE DE ÎNVĂ ĂMÂNT SUPERIOR DIN Ț ȚROMÂNIA- Ce este de făcut?

I.Introducere : Studiile culturale europene, parte a formării conștiinței europene........................................1

II. Evoluția studiilor culturale europene, la nivelul învățâmântului superior din România...........................3

II.1. Statutul studiilor europene în context european..............................................................................3

II.2.Concluzii ale Studiului.........................................................................................................................5

III. Ce este de făcut?.....................................................................................................................................6

IV.În loc de concluzii...................................................................................................................................9

V.Bibliografie............................................................................................................................................10

1

STUDIILE EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ROMÂNIA- Ce este de făcut?

I.Introducere : Studiile culturale europene, parte a formării conștiinței europeneStudiile culturale Europene sunt prezente în curicula multor universități importante din lume, de

pe toate continentele. În vreme ce universitățile de pe celelalte continente abordează studiile

europene pe anumite segmente, cu precădere pentru cultura generală, pentru a explica trecutul și

relațiile internaționale, la nivelul UE, studile culturale europene sunt un…”must”. Sunt parte de

bază a formării identității europene, pentru ca acest construct, UE să se poată maturiza și,

totodată, să se bucure de sprijinul cetățenilor…Studiile culturale europene sunt parte integrantă a

formării acestei identități. Din clasele primare copiii învață, la educație civică, ce este UE, când a

început acest construct, etc…La gimnaziu se mai adaugă puțină informație….La nivelul studiilor

de licență există deja specializare pe studii culturale europene. Apoi avem mastere și…doctorate,

pe acest domeniu….Cu alte cuvinte învățăm ce însemnă cetățean european, să fim cetățeni

europeni și la ce ne ajută asta. Modul în care curicula acestui domeniu s-a schimbat continuu, de

la integrarea noastră în UE, arată că depunem eforturi pentru a fi la nivelul partenerilor europeni,

pe de o parte, iar pe de altă altă, că ne dumirim din mers …..ce trebuie să-i învățam pe tinerii

cetățeni europeni pentru ca ei să fie apți să nu dărâme acest construct care abia acum se

cristalizează.

Schimbărilor structurale ale curiculei încearcă să țină cont de următoarele variabile:

”dimensiunea asigurării calității și dezvoltării de competențe; dezvoltarea curriculumului pe

cicluri universitare și domenii de studii; regândirea filosofiei conținuturilor; inovarea și adecvarea

conținuturilor, precum și asigurarea transferului de cunoaștere și experiență spre statele din

vecinătate”1.

1 Informații preluate din Cercetarea ” PROVOCĂRI ȘI TENDINȚE DE DEZVOLTARE A STUDIILOR EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ROMÂNIA” a Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu și Lect. Univ. Dr. Nicolae Toderaș/Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București

2

”Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în universitățile din România, studiile

europene au început să fie analizate mai degrabă cu instrumentele specifice politicii comparate

decât cu cele specifice relațiilor internaționale, ceea ce este un indicator al modului de percepție

al acestora ca făcând parte din politica internă, dar cu niveluri mai numeroase și complexe de

interacțiune a actorilor. Dezbaterile legate de această perspectivă sunt destul de actuale în

România, deși nu chiar atât de dinamice cum ar trebui să fie și cum se întâmplă în comunitățile

academice din alte state membre ale UE”, spune prof . Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe

Bărbulescu în lucrarea ” PROVOCĂRI ȘI TENDINȚE DE DEZVOLTARE A STUDIILOR

EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ROMÂNIA”.

Astăzi, probabil, în Republica Moldova, studiile culturale europene se vor studia într-un mod

similar celui abordat de noi în preajma integrării…Pe măsură ce vecinii noștri se vor identifica

drept europeni, și ei vor modifica unghiul de abordare al studiilor europene. La început, în cazul

Republicii Moldova, studiile europene vor fi privite mai degrabă din perspectiva domeniului de

relații internaționale, decât din perspectiva științelor politice comparate.

II. Evoluția studiilor culturale europene, la nivelul învățâmântului superior din România„Probleme curente în dezvoltarea studiilor europene despre Uniunea Europeană ”, coordonat de

profesorul Ioan Horga, de la Universitatea din Oradea și vicepreședinte al Asociației Române de

Relații Internaționale și Studii Europene2.

II.1. Statutul studiilor europene în context european

Statutul studiilor europene la nivelul unor state membre al UE- subiect de actualitate legat de

problematica dezvoltării curriculumului universitar în domeniul studiilor europene- a fost

2Asociaţia Română de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (ARRISE)- http://www.rise.org.ro/category/activitati/activitati-arrise/- a fost înființată în 2010. Asociația este alcătuită din specialişti – teoreticieni şi practicieni – și se definește ca o organizație profesională în domeniul relaţiilor internaţionale şi al studiilor europene. ARRISE a fost constituită în vederea stabilirii unui parteneriat funcţional şi eficient cu autorităţile publice şi cu persoanele juridice de drept privat, cu preocupări în domeniu. Scopul general al Asociaţiei constă în cunoaşterea, aprofundarea şi promovarea valorilor intrinseci domeniului de studiu academic şi de cercetare al relaţiilor internaţionale şi al studiilor europene, atât din România, cât şi din Europa sau din întreaga lume. În prezent, ARRISE este alcătuită cu precădere din cadre didactice sau tineri cercetători în domeniul RISE din marile centre universitare ale României – Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Suceava, Târgu-Mureș, Timișoara etc…

3

prezentat primul număr al Romanian Journal of International Relations and European Studies3

(ROJIRES), publicat în mai 20124. În ultimii ani Comisia Europeană

(http://ec.europa.eu/index_ro.htm ) dovedește un interes sporit privind modul de diversificare și

structurare a ofertelor curriculare în domeniul studiilor europene și stimulează studiul și

cercetarea despre evoluția instituțională a UE (structura organizațională și politicile aferente).

”Studiul „Probleme curente în dezvoltarea studiilor europene despre Uniunea Europeană ”,

coordonat de profesorul Ioan Horga reprezintă o analiză realizată pe 12 state membre și constituie

o sursă valoroasă de informații referitoare la modul și forma de organizare a studiilor europene

într-un context de schimbare structurală a învățământului superior, atât din perspectiva

„lisabonizării”, cât și din perspectiva cooperării intensificate dintre sistemele de învățământ

superior din statele membre ale UE”, susține Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu.

Studiul, realizat în cadrul Rețelei Tematice de Studii Europene - SENT5 , a presupus desfășurarea

unui vast schimb de informații și cunoștințe despre particularitățile de organizare și schimbare a

abordărilor și conținuturilor la nivelul statelor selectate pentru eșantionul de investigare. Din

acest punct de vedere, studiul s-a bazat pe aplicarea unei riguroase metodologii de colectare și

analiză a datelor empirice relevante.

Studiul este structurat pe cinci componente.

În prima componentă este prezentat cadrul metodologic și de analiză al cercetării.

În cea de a doua componentă autorii descriu și analizează particularitățile curriculumului

universitar în următoarele domenii de studii: a) Studii Politice și Administrative ale UE; b) Studii

juridice ale UE; c) Studii istorice ale UE; și d) Studii Economice ale UE.

În cea de-a treia componentă se prezintă și se analizează noul model de curriculum universitar din

perspectiva interdisciplinară a studiilor europene și studii ale Uniunii Europene, parte în care

3Revista Română de societate și Politică, editată de ARRISE-

http://rojir.ro/wp-content/uploads/2012/01/revista.pdf

4 Bărbulescu Iordan Gheorghe, Ion Oana Andreea și Toderaș Nicolae, „Summary of the of the Research in European and/or EU Studies Curriculum”, The Romanian Journal of International Relations and European Studies, Vol. 1, Nr. 1, 2012, pag. 129-131;

5 Informații despre Rețea și proiectul aferent: http://www.sent-net.uniroma2.it/4

autorii prezintă factorii care conduc la transformarea abordării dinspre conținuturi încadrate într-

un singur domeniu de studii (istorie, științe politice, științe economice etc.) spre abordări

interdisciplinare. De altfel, autorii subliniază faptul că una dintre aceste surse de transformare

rezidă tocmai în abordarea Comisiei Europene de a finanța module și catedre Jean Monnet 6 care

oferă programe de studii interdisciplinare.

În a patra componentă a studiului este dezvoltată analiza asupra noilor modele de curiculum

universitar din domeniul studiilor europene. Aici autorii se axează pe aspectele de inovație în

predarea materiilor din domeniu, identificând factorii care condiționează aplicarea modificărilor

accelerate în structurarea abordărilor și conținuturilor de studii. Merită subliniat faptul că în

această parte a studiului autorii analizează procesul de intensificare a rolului UE ca actor global și

diversificarea modului de studiere a Uniunii Europene ca formă distinctă și de succes de

organizare economică, politică și socială.

A cincea componentă a studiului pune accentul pe rolul proeminent la Comisiei Europene, prin

intermediul acțiunilor Jean Monnet, precum și a altor instrumente de intervenție privind

dezvoltarea și structurarea studiilor europene.

II.2.Concluzii ale Studiului7

A) În prezent, în Uniunea Europeană se asigură o diversitate destul de largă privind tipul și

formele programelor universitare în domeniul studiilor europene.

B) Tipologia de organizare a studiilor europene în instituțiile de învățământ superior din

statele membre ale UE este:

1. Tipul diversificat (Belgia, Germania, Slovacia)

2. Tipul anexă la alte programe (Anglia, Danemarca)

3. Tipul monolit (Italia, Lituania)

4. Tipul Mixt (Franța, Spania, Portugalia)

5. Tipul RISE (Polonia și România).

6 http://ec.europa.eu/education/opportunities/jean-monnet/index_en.htm- Acțiunile Jean Monnet

vizează promovarea excelenței în predare și cercetare în domeniul studiilor de Uniunea Europeană la nivel mondial  .Aceste acțiuni vizează,

de asemenea, la promovarea dialogului între lumea academică și factorii de decizie, în special cu scopul de consolidare a guvernanței a politicilor UE.

Studii ale Uniunii Europene cuprinde studiul a Europei în ansamblul său, cu un accent deosebit pe procesul de integrare europeană, în ambele aspectele

sale interne și externe. Disciplina se referă, de asemenea, rolul UE într-o lume globalizată și în promovarea unei cetățenii europene active și a dialogului

între oameni și culturi.

7 http://www.sent-net.uniroma2.it/5

C) Studiului arată că nivelul de studii universitare de master este cel mai bine reprezentat

pentru domeniul de studii europene.

D) În ceea ce privește nivelul de studii universitare de licenţă atunci autorii au observat că

conchid acesta oscilează de la statutul de domeniu distinct (cum ar fi în cazul Poloniei şi

României), la domenii mixte (în majoritatea ţărilor) şi până la „remorcă” ataşată altor

domenii (de exemplu, Științe Politice sau Istorie). În România, de mai bine de un deceniu

se consumă dezbaterea referitoare la considerarea studiilor europene ca fiind o

componentă derivată din relații internaționale sau, din contra, un domeniu distinct8.

E) În ceea ce privește studiile universitare de doctorat, diversificarea este redusă, excepţie

făcând Anglia, Danemarca şi Polonia, unde studiile europene și relaţiile internaţionale

reprezintă un domeniu distinct, sau în România unde sunt cumulate cu domeniul științelor

politice.

F) În Anglia, dar și în Danemarca domeniul studiilor europene este asociat cu Studiile de

Securitate.

III. Ce este de făcut?Analiza schimbărilor structurale ale curiculei în domeniul studiilor culturale europene este

întreprinsă ținând cont de următoarele variabile9:

A) Dimensiunea asigurării calității și dezvoltării de competențe;

B) Dezvoltarea curriculumului pe cicluri universitare și domenii de studii;

C) Regândirea filosofiei conținuturilor; inovarea și adecvarea conținuturilor;

D) sigurarea transferului de cunoaștere și experiență spre statele din vecinătate.

A) Dimensiunea asigurării calității și dezvoltării de competențe

8 În prezent, studiile europene se regăsesc împreună cu relațiile internaționale atât ca specializare, cât și ca domeniu de studii universitare de licență, masterat și doctorat, în cadrul ramurii de știință și a domeniului de ierarhizare științe politice- Hotărârea Guvernului nr. 707 din 18 iulie 2012 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare pentru anul de studii 2012-2013.

9 Informațiile Capitolului III sunt preluate din Comunicarea ” PROVOCĂRI ȘI TENDINȚE DE DEZVOLTARE A STUDIILOR EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ROMÂNIA” a Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu și Lect. Univ. Dr. Nicolae Toderaș/Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București

6

”În ultimii ani curriculumul universitar în domeniul studiilor europene este dezvoltat având în

vedere dimensiunea asigurării calității (cu un puternic accent pe monitorizare și evaluare

colegială), precum și dimensiunea dezvoltării de competențe profesionale și transversale. Aceste

aspecte contribuie la schimbarea paradigmei actului educațional: decentrarea de pe capacitatea

informațională a cadrului didactic și centrarea pe ceea ce solicită angajatorii reprezentativi din

domeniu, precum și beneficiarii programelor de studii. Astfel, în ultimii trei ani, curriculumul în

domeniul studiilor europene este concentrat din ce în ce mai mult pe dezvoltarea de competențe

profesionale. Această modificare structurală se datorează în mare parte aplicării la nivel național,

precum și la nivelul fiecărei instituții de învățământ superior, a prevederilor referitoare la Cadrul

Național al Calificărilor în Învățământul Superior (CNCIS). Astfel, structurile care oferă

programe universitare de licență sau de master în domeniul studiilor europene și-au adaptat

conținuturile conform noilor aranjamente instituite prin CNCIS.

B) Dezvoltarea curriculumului pe cicluri universitare și domenii de studii

Odată cu abordarea învățământului superior pe o structură de trei cicluri universitare (licență,

master și doctorat) a fost nevoie de o restructurare considerabilă a curriculumului având în vedere

principiile de inițiere, continuitate, complementaritate, aprofundare. Astfel, dacă la nivel de

licență programele de studii au fost concepute în mare parte pe principiul de inițiere/introducere

(dezvoltate în mare parte în cadrul facultăților de științe politice, filozofie, istorie și sociologie),

programele de studii specifice ciclului de master vizează continuitatea și complementaritatea, pe

de o parte, precum și aprofundarea, pe de altă parte. Unele programe de master din domeniul

studiilor europene oferă și module cu specific de inițiere/introducere. Un asemenea tablou oferă o

gama diversă de programe și module de studii, unele dintre ele fiind concentrate pe sectoare și

domenii publice (transporturi, mediu, industrie, afaceri interne, protecție socială etc.) și sunt

oferite de aproape toate domeniile de studii.

Merită precizat faptul că în ultimii doi ani unele instituții de învățământ superior și-au orientat

programele de formare în domeniul studiilor europene și către nivelul preuniversitar de

învățământ, de exemplu, aici putem specifica cazul SNSPA, precum și cel al Universității Babeș-

Bolyai din Cluj-Napoca. O asemenea schimbare structurală se explica prin faptul că Programul

Jean Monnet și-a schimbat în ultimele apeluri pentru aplicații obiectivele de intervenție și

stimulează aplicarea de propuneri care se orientează și către alte niveluri de învățământ. Pe de

7

altă parte, nevoia de cunoaștere mai profundă privind consecințele procesului de integrare

europeană condiționează unele cadre didactice din nivelul de învățământ preuniversitar să

acceseze cursuri specializate pe diverse teme și conținuturi specifice.

C) Regândirea filosofiei conținuturilor

În prima sa fază de dezvoltare, curriculumul din domeniul studiilor europene a fost conceput

pentru instruirea specialiștilor care urmau să întreprindă acțiuni specifice procesului de pre-

aderare și aderare la Uniunea Europeană (anii 2000 - 2006). Astfel, conținuturile se axau pe

informații despre Uniunea Europeană, principalele ei politici și procesele de relaționare între

România și Uniunea Europeană. Însă, după anul 2006 curriculumul a fost reconceput prin

oferirea conținuturilor specifice integrării în Uniunea Europeană, astfel, pe lângă informațiile

dezvoltate în prima fază, în cea de-a doua fază au fost introduse materii distincte pe politici și

procese specifice integrării. De exemplu, unele programe de studii au introdus cursuri specifice

procesului decizional sau acțiunii colective în UE, altele s-au concentrat pe un studiu avansat al

politicilor UE, conform specializărilor aferente. Acest proces de reformă a conținuturilor s-a

suprapus și cu procesul de dezvoltare a curriculumului pe cicluri universitare, astfel încât să se

poată asigura pe de o parte mobilitatea între domenii fundamentale de studii, iar pe de altă parte

continuitatea și aprofundarea în cadrul altora.

D) Inovarea și adecvarea conținuturilor

În ultimii ani curriculumul universitar în domeniul studiilor europene este dezvoltat prin

utilizarea procedurilor de consultare, coroborare și modificare/actualizare a curriculumului și

conținuturilor prin intermediul organizațiilor profesionale din domeniu și prin implicarea

angajatorilor reprezentativi. Astfel, în fiecare an de studii catedrele, departamentele și facultățile

de specialitate desfășoară sesiuni și evenimente de consultări cu angajatorii reprezentativi din

domeniu, astfel fiind evaluate aspectele legate de competențele și performanțele absolvenților,

nevoile de formare continuă, precum și aspecte inovative referitoare la domeniul respectiv (de

exemplu, solicitarea de includere a unor subiecte și conținuturi noi în procesul de instruire ca

urmare a faptului că paradigma de înfăptuire a politicilor europene s-a schimbat semnificativ

pentru unele dintre politicile UE odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și

transpunerea acestuia prin implementarea Strategiei Europa 2020). Pe de altă parte, însăși

8

instituțiile guvernamentale din România (ministere, agenții, departamente) convoacă uneori

structurile de specialitate din cele mai importante universități din România în vederea prezentării

necesarului de cadre, a profilului acestora și a competențelor pe care trebuie să le aibă. Mai mult,

este de remarcat că în ultimii ani structurile universitare de specialitate participă mai activ în

procesul de dezbatere și fundamentare a politicilor publice în domeniul aprofundării integrării

europene. Prin implicarea contingentului de cadre didactice în activitatea de consultanță și

expertiză tematică se asigură actualizarea conținuturilor de predare, prin utilizarea studiilor de caz

și informațiilor provenite din activităţile de consultanță.

Totodată, în vederea coroborării și creării unor indicatori de performanță, structurile universitare

specifice studiilor europene decid să-și intensifice colaborarea prin asocierea în cadrul unor

organizații profesionale. De exemplu, în domeniul studiilor europene în 2010 a fost creată

Asociația Română pentru Relații Internaționale și Studii Europene, iar unul dintre obiectivele

acesteia constă în crearea unor mecanisme de convergență și diversificare prin specializare a

curriculumului din domeniul studiilor europene și relațiilor internaționale. Totodată, unele

universități colaborează intensiv cu centre de cercetare și dezvoltare de politici în domeniul

integrării europene, astfel creându-se oportunități de oferire a locurilor de practică și chiar de

internship pentru studenții acelor programe. De exemplu, poate fi menționată colaborarea între

universitățile din București și Institutul European din România (IER), care în ultimii ani și-a

diversificat oferta stagiilor de internship pe diverse arii tematice.

E) Asigurarea transferului de cunoaștere și bune practici spre statele din vecinătate

Dezvoltarea extensivă a studiilor europene în România s-a datorat nevoii crescânde de specialiști

și funcționari în domeniul afacerilor europene, ceea ce a condus și la dobândirea unei vaste

experiențe în ajustarea ofertei educaționale cu nevoile principalelor angajatori din domeniu,

elaborarea și rafinarea instrumentelor de asigurare a calității, derularea de programe de formare

alternativă ș.a. De aceea, așa cum este firesc, experiența dobândită de universitățile din România

în dezvoltarea curriculumui universitar în domeniul studiilor europene, necesită a fi împărtășită și

cu universitățile din imediata vecinătate a Uniunii Europene, în speță cele din Republica

Moldova. ”10

10 Informațiile Capitolului III sunt preluate din Comunicarea ” PROVOCĂRI ȘI TENDINȚE DE DEZVOLTARE A STUDIILOR EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ROMÂNIA” a Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu și Lect. Univ. Dr. Nicolae Toderaș/Departamentul de Relații Internaționale și Integrare

9

IV.În loc de concluzii – Unde am ajunge dacă am ști advocacy și Politici publice?Domeniul de studii europene este relativ recent, în ultimul deceniu acesta cunoaște o evoluție

remarcabilă. Astfel, în anumite privințe instituțiile de învățământ superior care oferă asemenea

programe de studii au reușit să se înscrie în tendințele generale specifice UE în ansamblu.

Schimbările structurale descrise și analizate au contribuit la alinierea abordărilor, conținuturilor și

metodelor de predare, astfel încât în prezent s-a obținut o stare de diversitate tematică, dar într-un

context de convergență structurală. Dacă în trecut era remarcabilă acțiunea de transpunere

mimetică din universitățile din statele occidentale, în prezent instituțiile de învățământ superior

din România oferă programe bazate pe originalitate și inovație academică.

Advocacy-ul și Politicile publice pot fi considerate, de asemenea, un must- un curicula

masteranzilor….Există universități în lume unde advocacy este deja specializat- advocacy social,

sdvocacy în sănătate, advocacy în justiție, advocacy în politică etc…

Cetățenii au ajuns la un asemenea nivel de blazare ori neîncredere încât, în proporție covârșitoare

ei sunt convinși că, orice ar face, nu va conta; decidenții vor proceda oricum doresc ei întrucât…

ei fac Legea….De câte ori nu ați auzit aceste ”scuze” ?

Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa….Pe larg, beneficiile democrației participative - advocacy

fiind un instrument de bază al acestei- se regăsesc în Anexa nr I. Dacă un cetățean știe ce

presupune o politică publică, în ce mod se realizează, ce duce la apariția ei….atunci va putea

lesne să înțeleagă ce a urmărit decidentul, dacă a procedat sau nu corect….Va avea Puterea de a

nu sta pe margine și a vorbi în necunoștință de cauză. Are dreptul și obligația să se implice, iar

dacă va avea informația și știința, atunci va fi și ascultat. Dacă se va asocia cu alți cetățeni în

grupuri legitime, atunci când interesele îi sunt lezate, atunci va fi luat în seamă….Aici intervine

Advocacy….Cetățeanul trebuie să învețe, cum spuneam, că are dreptul și obligația să se împlice,

să urmărească activitatea decidentului, să îl tragă de mânecă atunci când greșește….Multor

decidenți le convine ca Cetățeanul să nu se implice critic….Le întârzie sau dejoacă

activitatea….Cetățeanul are legea de partea lui. Poate interveni și modifica o lege fie că este la

nivel local, regional, local sau al UE….Trebuie doar să știe….Mai mult chiar, el poate veni cu

propuneri pentru decident…..Poate ajuta….

Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București10

Absolventul unui asemenea curs va putea interveni atunci când bunica lui este nedreptățită; atunci

părinții sau copiii lui sunt nedreptățiți, atunci când poate îmbunătăți ceva, atunci când vine în

sprijinul comunității sale…Are puterea să facă toate astea…Și obligația…Doar că nu știe încă

prin ce modalitate….Modalitatea legală o are, dar nu știe că ea există…Încă.

Studiile culturale europene au fost asociate cu alte studii, în curiculă, așa cum reiese în studiul

analizat în capitolele anterioare. Astăzi Advocacy și Politicile Publice sunt parte a programelor

altor programe masterale.

În România, după știința mea, există acest master, doar la Universitatea de Vest din Timișoara,

conform Anexei I. Am beneficiat de cursuri ceva mai elaborate de loby, advocacy și democrație

participativă decât cele oferite de acest master, în baza unor programe europene, iar câștigul unor

asemenea cursuri este incontestabil…..

V.Bibliografie

1. Cercetarea ” PROVOCĂRI ȘI TENDINȚE DE DEZVOLTARE A STUDIILOR EUROPENE ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN ROMÂNIA” a Prof. Univ. Dr. Iordan Gheorghe Bărbulescu și Lect. Univ. Dr. Nicolae Toderaș/Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București

2. Asociaţia Română de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (ARRISE)- http://www.rise.org.ro/category/activitati/activitati-arrise/

3. Numărul 1.2012 al Revistei Române de Societate și Politică, editată de ARRISE-

http://rojir.ro/wp-content/uploads/2012/01/revista.pdf- Bărbulescu Iordan Gheorghe, Ion

Oana Andreea și Toderaș Nicolae, „Summary of the of the Research in European and/or

EU Studies Curriculum”, The Romanian Journal of International Relations and European

Studies, Vol. 1, Nr. 1, 2012, pag. 129-131;

4. Informații despre Rețea și proiectul „Probleme curente în dezvoltarea studiilor europene

despre Uniunea Europeană ”, coordonat de profesorul Ioan Horga: http://www.sent-

net.uniroma2.it/

11

5. Programul Jean Monnet al Comisiei Europene privind studiile europene- http://ec.europa.eu/education/opportunities/jean-monnet/index_en.htm-

12