Facultatea de Geodezie din Bucuresti – Marin Plopeanu

Erori în nivelmentul geodezic de precizie

Categorie de erori Nr. Eroarea Caracterul erorii Remediu Precauţii pentru diminuarea / eliminarea acestor erori

1. Erori instrumentale-mira: 1.1 Erori datorate neliniarităţii gradaţiilor pe miră sistematic Calibrare laborator a mirei. Număr par de

staţii. Staţiile în număr par, diminuează într-o oarecare măsură această eroare (în ipoteza terenului cu pantă mică şi constantă).

1.2 Erori în lungimea mirei sistematic Calibrare laborator a mirei. Număr par de staţii.

Staţiile în număr par, diminuează semnificativ această eroare (în ipoteza terenului cu pantă mică şi constantă).

1.3 Eroarea de zero a mirei sistematic Număr par de staţii Staţiile în număr par elimină această eroare (deoarece se poate considera că se fac diferente „spate – faţă� pe ac. miră).

2. Erori instrumentale -nivela:

2.1 Eroarea de colimaţie – ne-orizontalitatea axei de vizare sistematic Calibrare. Portee egale. Aplicarea

corecţiei c. La finalul secţiunii de nivelment, suma cumulată �faţă� trebuie să fie egală cu suma cumulată �spate�.

2.2 Eroarea datorată decalibrării nivelei sferice sistematic Verificarea şi rectificarea nivelei sferice. Verificare periodică. 3. Erori datorate condiţiilor de mediu:

3.1 Eroarea datorată curburii Pământului sistematic1 Portee aproximativ2 egale. La finalul secţiunii de nivelment, suma cumulată �faţă� trebuie să fie egală cu suma cumulată �spate�.

3.2 Eroarea datorată refracţiei atmosferice sistematic3 Portee cât mai egale, cât mai mici şi/sau chiar aplicare corecţii.

Efectuarea rapidă a secvenţelor �spate-faţă”. Nivela va fi amplasată la cel puţin 0.7 metri deasupra solului.

4. Erori datorate operatorului de teren:

4.1 Eroarea de paralaxă aleatoriu Focusare atentă. Este interzisă focusarea la schimbul specific al liniei de vizare �faţă-spate� şi viceversa.

4.2 Eroarea de citire pe miră aleatoriu Verificare „Stânga - Dreapta” Firele reticulare clare şi focusare atentă. 4.3 Eroarea de ne-verticalitate a mirei aleatoriu Atenţie sporită a operatorului de la miră

atunci când se măsoară efectiv. Nu se vorbeşte la telefon în timp ce se ţine mira. Utilizarea bastoanelor de sprijin.

5. Erori inerente: 5.1 Tasarea datorită greutăţii mirei aleatoriu/ sistematic

Nivelment dus-întors cu staţionări pe aceleaşi puncte (dacă este posibil).

Se aleg puncte în zone stabile. Mira se plasează cu precauţie şi atenţie pe broasca doar atunci când se măsoară.

5.2 Tasarea datorită greutăţii nivelei + operator aleatoriu/ sistematic

Citirile din staţiile impare se fac începând cu mira din spate, iar cele din staţiile impare începând cu mira din faţă.

Picioarele trepiedului se aşează alternativ de la o staţie la alta. operatorul trece pentru un orizont pe o parte a trepiedului iar la celălalt orizont pe cealaltă parte a trepiedului.

5.3 Efectul schimbărilor de temperatură aleatoriu Acomodarea nivelei cu temperatura de lucru. Protejarea nivelei cu umbrelă.

6. Erori grosolane / - operator teren: 6.1 Atingerea / lovirea picioarelor trepiedului în staţia de

nivelment grosolan/ aleatoriu Atenţie! Nu se măsoară cu rucsac în spate. Nu se măsoară cu aparat foto

la gat. Nu se măsoară cu obiecte voluminoase în buzunare, etc. 6.2 Strângerea defectuoasă a şuruburilor de fixare a

picioarelor trepiedului. grosolan/ aleatoriu Atenţie! Se verifică stabilitatea trepiedului (şi) după aşezarea în staţie.

6.3 Mişcarea broaştei de nivelment pe parcursul realizării unei staţii de nivelment.

grosolan/ aleatoriu Atenţie! Broasca de nivelment este bine înfiptă în teren.

6.4 Ne-verificarea nivelei sferice înaintea citirii pe miră. grosolan/ aleatoriu

Observarea nivelei sferice întotdeauna înainte de citirea pe miră.

Realizarea automatismului de observare a nivelei sferice înainte de citirea pe miră.

6.5

Alegerea defectuoasă a punctelor de staţie şi a punctelor intermediare pe care se aşează mira – risc de alunecare /deplasare /tasare.

grosolan/ aleatoriu Planificare corectă a sesiunii de lucru. Staţionări ferite de aglomeraţie, copii sau de zone cu risc mărit

de alunecări sau tasări.

1 Prin diferenţele �faţă – spate” acestea dobândesc un caracter sistematic. 2 În ipoteza în care estimăm că efectul refracţiei este nesemnificativ, atunci porteele trebuie să fie aproximativ egale, eventualele diferenţe compensându-se prin sumele cumulate. 3 Idem 1.