curs erori

8/18/2019 Curs Erori

1/21

când un chimist măsoară concentraţia sau masa unei

substanțe rezultatul obținut trebuie considerat doar oestimare a valorii adevărate

eroarea apare atunci când există o diferență între rezultatulobținut prin măsurare și valoarea adevărată

pentru ecare rezultat al măsurării există o singură valoarea erorii

◦ și parte din ea, valoarea sistematică, poate corectată

rezultatul obținut al unei măsurări deviază de la valoareaadevărată a măsurandului datorita existenței unui numărde erori sistematice si erori aleatorii.


2/21

variaţia rezultatelor este inerentă în cadrulmăsurătorilor analitice

dacă se măsoară acelai lucru de mai multe ori, seobţine de ecare dată alt rezultat

◦

această variaţie nu provine din negli!enţă, ci estecauzată de variaţia necontrolată a activităţilor dincadrul laboratorului

câteodată poate părea că rezultatele măsurătorilorrepetate sunt identice, dar întotdeauna este o impresie

falsă,◦ cauzată de o rezoluţie limitată a instrumentului

utilizat în măsurare sau de rotun!irea excesivă adatelor raportate de operatori.


3/21

scala variaţiilor rezultatelor depinde de condiţiile încare se fac măsurătorile

dacă analiza este repetată de mai multe ori de cătreacelai analist, într"o perioadă scurtă de timp, cu

acelai echipament i în acelai laborator,◦ se obţin rezultate în condiţii de repetabilitate

dacă rezultatele sunt obţinute prin aceeai metodă înlaboratoare diferite

◦ de către analiti diferiţi, cu echipamente diferite, cu

reactivi proveniţi de la diferiţi furnizori i în perioadede timp diferite

◦ se obţin rezultate în condiţii de reproductibilitate.


4/21


5/21

se presupune că trei chimiști analizează o sare al căruiconținut de calciu cunoscut este #$,%&'

al doilea chimist are cel mai exact rezultat

◦ este rezultatul cu cea mai mică eroare absolută primul i al treilea chimist au rezultate care sunt la fel

de exacte ambii au rezultate cu acelai ordin de mărime al

erorii absolute, chiar dacă sunt cu semne diferite

Chimist Procent de calciu

Valoare

observată

Valoare

corectă

Eroare

absolută

1 31,25 31,29 -0,04

2 31,31 31,29 0,02

3 31,33 31,29 0,04


6/21

este denită ca diferența dintre valoarea observată ivaloarea adevărată împărțită la valoarea adevărată

este deci exprimată aici ca o fracție a valoriiadevărate

eroarea relativă procentuală


7/21


8/21

se poate considera cantitativ precizia măsurărilor repetate precizia, măsurată prin abaterea medie, este (,(() m*

raportare " media celor cinci valori ale +e este %(,(% m* iabaterea medie este (,(() m* unitățile pentru abaterea medie sunt aceleași ca cele

pentru media aritmetică.


9/21


10/21

este un parametru statistic important folosit pentru a

descrie lărgimea distribuției normale◦ de ex, gradul de dispersie a datelor

◦ corespunde distanței orizontale dintre verticalamaximului curbei gaussiene

este cea mai întâlnită măsură a dispersiei i estedenită ca rădăcina pătrată a varianței


11/21


12/21

se evalueaza abilitatea a patru chimiști de a realiza otitrare volumetrică

concentrația titrantului i a titratului sunt cunoscute trebuie să rezulte o valoare a +e%#,(- m*

sticlăria utilizată de ecare dintre chimiști are aceeașispecicație

!ăsurare Chimist 1 Chimist 2 Chimist 3 Chimist 4

Volum "m#$ Volum "m#$ Volum "m#$ Volum "m#$

1 23,09 22,%1 22,%2 22,&4

2 23,04 22,9' 22,%4 22,'1

3 23,0& 23,1% 22,%& 22,95

4 23,0% 23,13 22,%3 22,%2


13/21


14/21

precizia chimist # este la fel de bună ca i a chimist $◦ exactitatea sa totuși nu este la fel de bună

◦ a obținut precizie ridicată fără exactitate chimist - a obținut volume repetate care au o precizie relativ slabă

◦ lipsa de precizie comparativ cu chimist $ si # sugereazănecesitatea unei reinstruiri

◦ toate rezultatele sale sunt mici

există ceva în metoda sa, pe lângă lipsa preciziei, care conducela aceasta deplasare negativă


15/21

de multe ori se confundă termenii exactitate i precizie

atunci când acetia sunt utilizaţi pentru stabilireaperformanței unei metode dacă o metodă analitică este precisă nu neapărat este este

i exactă

precizia poate da o idee asupra tipului de variabilitate cepoate obținută când o probă este analizată în duplicat

precizia este exprimată în termenii abaterii standard s sau/0 sau a abaterii standard relative procentuale 123'0

◦ este dependentă, în general de concentrația analitului i

astfel trebuie determinată la concentrații diferite.


16/21

exactitatea este denită în funcție de diferența dintre ovaloare măsurată i o valoare cunoscută sau de referință

◦ implică faptul că exactitatea măsurării variază în secvențade măsurare i conține elemente atât ale erorii aleatoriicât i ale erorii sistematice

eroarea este denită ca diferența dintre un rezultatindividual al măsurării şi o valoare adevărată amăsurandului

◦ ca urmare eroarea are o singură valoare valoarea cunoscută a unei erori poate aplicată rezultatului

ca o corecție erorile nu pot cunoscute cu exactitate valoarea incertitudinii nu poate utilizată pentru corectarea

unui rezultat al măsurării


17/21

apare ca rezultat al variațiilor întâmplătoare care in4uențeazăvaloarea mărimii măsurate, dar care sunt, la rândul lor, în afara

controlului persoanei care efectuează măsurări aceste efecte aleatorii generează variații în observațiile

repetate ale măsurandului

nu poate compensată, dar poate redusă prin creștereanumărului de măsurări

chimiștii din exemplu $ au utilizat o pipetă i o biuretă

◦ o pipetă de %5 m* " incertitudine este 6(,(((5"(,((() m*

◦

incertitudinea în volumul transferat este o sursă de eroarealeatorie asociată cu utilizarea pipetei

◦ ca procent al volumului transferat, incertitudinea poate mică de exemplu, $(( x (,(()7%5,(( 6(,(#'

dar este important de știut că există


18/21

indiferent de experiența în pieptare, nu este posibilă

eliminarea erorii i nici cunoașterea, într"un anumit caz, amărimii sau direcției acesteia există astfel în activitatea de zi cu zi o incertitudine personală

◦ este întotdeauna prezentă i nu poate eliminată

pe parcursul unei serii de măsurări repetate, temperaturapoate 4uctua ușor

◦ poate cauza variații mici ale volumelor asociate cuutilizarea pipetei i biuretei

◦ erori aleatorii care pot atribuite unei incertitudini a

instrumentului este o sursă ma!oră de eroare aleatorie i este

importantă conștientizarea prezenței acesteia


19/21

incertitudini metodologice sau incertitudini alemetodei

◦ afectează ecare procedură sau operație implicată în analiză

incertitudinile " personale, instrumentale imetodologice " sunt surse de împrăștiere aleatorie arezultatelor obținute prin efectuarea de determinărireplicate

◦ această împrăștiere poate cuanticată prinmăsurarea preciziei sau abaterii standard relative


20/21

este denită ca o componentă, care în cursul unui număr demăsurări ale aceluiai măsurand, rămâne constantă sau variază

într"un mod previzibil. diferă de eroarea aleatorie prin faptul că nu poate redusă prin

realizarea mai multor măsurări poate corectată dacă este detectată

◦ corecția nu poate exactă, de vreme ce va exista, inevitabil,o incertitudine corelată cu valoarea exactă a erorilorsistematice 8x determinarea blancului pentru a stabili contribuția

reactivilor la răspunsul măsurat în absența măsurandului

valoarea acestei măsurări este extrasă din ecare valoare

a probelor i măsurările standard înainte ca rezultatul nalsă e calculat

dacă nu se extrage citirea blancului pentru măsurărilerespective, atunci va introdusă o eroare sistematică înrezultatul nal


21/21

instrumentale

◦ sticlăria poate incorect etalonată

◦ o deplasare de la temperatura de etalonare va conduce la o

eroare sistematică metodologice

◦ dacă lichidul din pipetă nu se scurge complet în acelașitimp, dar se scurge aceeași cantitate de ecare dată

◦ utilizarea indicatorilor

se titrează %5 m* de 9:#9;;: (,$ < cu =a;: (,$ < roșu de fenol " punctul nal este observat cu (,(% m* înaintea

punctului de echivalență o eroare sistematică de mărimea Erel "(,(%7%5,((0 x $(( "(,()'0

roșu de bromo"crezol punctul nal este observat la aproximativ(,) m* înainte de punctul de echivalență (%Erel = "#,%'0.

este clar că utilizarea celui de al doilea indicator este greșită

personale

◦ ex, multe persoane nu deosebesc culorile sau le deosebescfoarte puțin

curs erori

Documents