--

Acum un an, eforia european@ se manifesta prinstrategii de tipul Agenda Lisabona }i fluxuri nes-fâr}ite de capital din Vest spre Est. Acum, docu-mentul Lisabona este trecut pe o linie secundar@,iar fluxurile de capital Vest – Est nu mai au con-sisten]a de alt@ dat@. Se discut@ despre strategiibancare comune, dar ]@rile b@trânei Europe î}isus]in prin m@suri active economiile }i prin capi-taliz@ri bancare din fonduri publice, }i se uit@ maipu]in la pa}ii împreun@. În acest timp, cei din Estsufer@ }i mimeaz@ m@suri, în lipsa resurselor.

Dac@ ar fi s@ para -fraz@m un mare scrii-tor, ]@rile care se bu -cu r@ de o cre}tereeconomic@ seaman@între ele, în timp ce]@rile în criz@ începfoarte rapid s@ sufe-re pe cont propriu.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Nici o oper@ de art@ nu aresemnifica]ie universal@, dac@ nuare mai întâi o semnifica]iena]ional@”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Parc@ niciodat@, ca în aceast@ s@pt@mân@, politica interna]ional@ }ilumea finan]elor mondiale nu a tr@it, cu o mai intens@ febrilitate,drama crizei }i recesiunii care zguduie din temelii Mapamondul.Întâlniri bilaterale la nivel înalt, summituri dup@ summituri, de laG8 la G20 se succed ame]itor – toate în încercarea disperat@ de areforma un sistem economic }i financiar globalizat în prag de fa -liment.

Se caut@, în fond, re]ete universale pentru „o altfel de glo -balizare”.

Pân@ atunci, tabloul încerc@rilor pe cont propriu r@mâne unuldezolant.

Prea târziu pentru o globalizare cu fa]@ uman@?

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID„Toate popoarele sunt setoase de via]@ proprie”

Mihai Eminescu

În timpul dintre cele 2 r@zboaie mondiale, un timp traver-sat de marea criz@ economic@, mondial@, dintre 1929 – 1933,sistemul colonial (exclusiv ^n Africa }i ^n Asia) patronat demetropole – Marea Britanie, Fran]a, Spania, Portugalia, Olandaetc. – încearc@ s@-}i men]in@ viabile structurile. Chiar în pofi-da unor „cus@turi plesnite” odat@ cu primul r@zboi mondial, decare am amintit. Nu o va reu}i, iar dup@ 1945 }i câ]iva anide relativ@ acalmie, va începe s@ se destrame }i apoi se vapr@bu}i.

nr. 204 anul 5 vineri, 27 februarie 2009 1 RON

Suferin]a Estului

Dan POPESCU

Colonialismul -între împilare }i civiliza]ie(II)

conf. univ. dr. Silvia M~RGINEAN

De la Keynes la Davos sau despre îmblânzirea capitalismului global

pag. 7

Protec]ionism versus integrare- controverse recreate de criza

economic@ global@ -Criza economic@ mondial@ con-tinu@, din p@cate, s@ seadânceasc@. Prognozele econo -mice se fac acum pe termenscurt }i foarte scurt, lipsa datelorechivalente f@când ca acestea s@aib@ un grad de precizie mai micdecât de obicei. Criza economic@a adus în discu]ie, îns@, nunumai viitorul economic al pla -netei, ci }i deciziile politicemajore, cum ar fi alegerea întreprotec]ionism }i globalizarea

pie]elor. În unele state, preocuparea principal@ a Guverneloreste aceea de a g@si o modalitate de finan]are a economieina]ionale, v@zut@ din nou ca o enclav@ în cadrul economieiglobale. Modalitatea cea mai eficient@ de interven]ie aStatului în economia cu limite na]ionale o reprezint@m@surile de stimulare fiscal@.

Congresul mondial de istorie economic@, Utrecht, Olanda, august, 2009

Londra - Palatul Buckingham

continuare ^n pag. 4

conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU}i ec. Elena MERCA

Evaluarea climatului investi]ional prin factori de risc }i incertitudine

pag. 8

ec. Daniela PETRA{CU

Înc@ o siren@ în concertul de alarm@ al crizei financiare mondiale:

- limitele riscului creditului bancar -pag. 6

masterand Irina C#RSTEA

Clustering-ul – solu]ie pentru cre}tereacompetitivit@]ii economiei

pag. 5

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 3

André Gide

continuare ^n pagina 2

Vedere din Bruxelles

DEZVOLTARE VINERI 27 FEBRUARIE 20092

urmare din pag. 1Acestea sunt destinate exclusiv

teritoriului na]ional }i func]ioneaz@ într-un mod similar cu subven]ionareadirect@ sau sunt chiar forme de sub-ven]ionare direct@. Aceste m@suri potfunc]iona ca adev@rate bariere pro-tec]ioniste, defavorizând în pie]elena]ionale produsele }i serviciile ceprovin din alte state sau favorizând laexport produsele din teritoriul na]ional.În condi]iile în care criza global@afecteaz@ nivelul general de trai }igenereaz@ }omaj, e de presupus c@punctele de vedere protec]ioniste, une-ori cu accente na]ionaliste, vor avea unnivel de recep]ie public@ mult mai bundecât de obicei. Drept urmare, partidelecu discurs obi}nuit na]ionalist î}i inten-sific@ mesajele publice, mai ales în ]@rilecare au alegeri în acest an. Din p@cate,se înregistreaz@ un reviriment al vec-torului na]ionalist, justificat de propuner-ile protec]ioniste, chiar la partide carenu au un astfel de discurs în modcomun. Mai ales în ceea ce prive}teevolu]iile negative din pia]a muncii,acestea sunt puse pe seama prezen]eiimigran]ilor din diferite ]@ri, imigran]icare „fur@” localnicilor locurile demunc@. De asemenea, cre}tereainfrac]ionalit@]ii comune – fenomenînregistrat de fiecare dat@ în perioadelede criz@ economic@ – este în modfrecvent pus@ pe seama imigran]ilor sauchiar a unor grupuri cu defini]ie etnic@.Aceast@ situa]ie a alimentat, în ultimeleluni, activitatea euroscepticilor dindiferite ]@ri europene, grup care pretindec@ statele dezvoltate sunt afectate decriz@, în general, datorit@ procesului deintegrare european@ }i c@ existen]acrizei este dovada pentru inutilitatea }ie}ecul curentului integra]ionist..Un exemplu elocvent în acest context îlreprezint@ Elve]ia, ]ar@ în care a fostorganizat un referendum, pentru adecide dreptul la munc@ al cet@]enilordin România }i Bulgaria, în mod simi-lar cu al celorlal]i cet@]eni din Uniune.Partidele na]ionaliste au f@cut o cam-panie agresiv@ pentru un vor negativ,comparând emigran]ii cu corbii caresfâ}ie „sfânta patrie”. În preziua refer-endumului, estim@rile nu erau delocpozitive, fiind posibil ca rezultatul refer-endumului s@ fie negativ. Din fericire,votul a fost majoritar „pentru” }i toat@lumea a r@suflat u}urat@. Campaniana]ionalist@ a supus Elve]ia la un riscenorm: tratatele dintre un stat }iUniunea European@ sunt în integralitatea

lor anulate dac@ unul dintre ele, oricarear fi, este anulat. Or un vor negativ lareferendumul elve]ian ar fi f@cut catoate tratatele de liber schimb UE-Elve]ias@ devin@ nule. În acest fel, Elve]ia arfi avut posibilitatea s@ aplice o politic@„închis@” }i s@ stabileasc@ inclusivbariere tarifare }i de circula]ie la fron-tier@, satisf@când astfel cererilena]ionali}tilor. Îns@, acela}i sistem pro-tec]ionist ar fi fost aplicat de toate cele27 de state membre UE, ceea ce ar fisufocat complet economia na]ional@.Elve]ia nu are posibilitatea de a aplicadoar în parte tratatele europene, situa]ieîn care se afl@ de altfel toate statele par-ticipante la tratate de constituire a unorpie]e sau zone economice cu statutintegra]ionist (ASEAN, NAFTA etc.).Una dintre preocup@rile legitime aleoric@rui guvern, în perioade de rece-siune, vizeaz@ reducerea la minimum aefectelor la nivelul pie]ei muncii.Pierderea locurilor de munc@ are efectdezastruos atât asupra bugetelor per-sonale }i familiale, cât }i asuprabugetelor publice sau a cererii agregate,care se restrânge, datorit@ sc@derii pu -terii medii de cump@rare }i reloc@riiunei p@r]i importante a cheltuielii pub-lice înspre protec]ie social@. Drepturmare, indiferent de apartenen]a doc-trinar@, guvernele sunt silite s@ acordeun interes sporit pie]ei muncii }imen]inerii num@rului de locuri demunc@ la un nivel cât mai ridicat posi-

bil, dar }i protec]iei sociale pentru ceice ajung în }omaj. Unele state sunt ten-tate s@ introduc@ sau s@ men]in@restric]ii de liber@ circula]ie alucr@torilor, considerând c@ imigran]iiocup@ locuri de munc@ care altfel, ar fiocupate de for]a de munc@ „na]ional@”. Datele statistice culese la nivelul UEarat@, îns@, c@ lucrurile se petrec într-un mod diferit. O parte dintre imigran]i ocup@, de obi-cei, locuri de munc@ care sunt refuzatede c@tre for]a de munc@ na]ional@, fiepentru c@ sunt considerate neconve -nabile ca meserie, fie pentru c@ suntconsiderate „înjositoare”. Un exemplu îlpoate constitui Fran]a, ]ar@ în care sefac eforturi importante pentru „reabi -litarea imaginii” unor meserii care numai sunt c@utate datorit@ conota]ieisociale negative. De exemplu, „femeiade serviciu” a devenit „manager desuprafe]e” }i „gunoierul” ar puteadeveni „operator ecologic”. Pentrunecalifica]i sau pentru meseriile cu cali -ficare sc@zut@, o frân@ la angajare înstatele dezvoltate o constituie tocmaiintensitatea mare a securit@]ii socialeoferite: veniturile sociale sunt foarteapropiate de salariul pe care persoanarespectiv@ l-ar primi, ceea ce descura-jeaz@ angajarea. În acest caz, imigran]iiumplu un gol de ofert@ pe pia]a muncii}i determin@ cre}teri de competitivitate,pentru c@ accept@ salarii mai mici.O alt@ parte dintre imigran]i se anga-

jeaz@ în meserii }i profesii pentru carenu exist@ suficient@ for]@ de munc@local@. Un exemplu elocvent îl constitu-ie Italia, ]ar@ în care „nursingul” (îngri-jirea) persoanelor în vârst@ sau a celordependente a cunoscut un revirimentimportant datorit@ imigra]iei de femeidin România. Revenirea acestora înRomânia va l@sa libere locuri de munc@pe care italienii nu sunt tenta]i s@ leocupe ^n aceia}i situa]ie. Cei mai c@uta]i imigran]i sunt cei cucalific@ri superioare, pentru care ]@riledezvoltate se afl@ în competi]ie,fenomenul fiind cunoscut ca „furt decreiere”. Pentru aceast@ categorie maidegrab@ ar fi interesate ]@rile de prove-nien]@ s@ instituie m@suri de limitare alibert@]ii de circula]ie a lucr@torilor,decât cele de destina]ie, care benefici-az@ gratuit de investi]iile în educa]iasuperioar@ f@cut@ de alte state.Evolu]ia datelor de teren la nivel euro-pean în ceea ce prive}te cele trei cate-gorii majore de imigran]i men]ionatemai sus arat@ c@ imigran]ii din ]@rileemergente au adus contribu]ii impor-tante la PIB-ul statelor de destina]ie }iau constituit factori de competitivitate }inu factori generatori de costuri sociale.Un factor important în acest proces l-aconstituit avansul productivit@]ii fa]@ decosturi, cât }i efectul de antrenare,activitatea economic@ efervescent@ lanivel „jos” pe ierarhia complexit@]ii eco-nomice gener$nd o cre}tere a pro-

duselor }i serviciilor aflate mai sus înaceia}i ierarhie. Ca atare, putem con-cluziona c@ m@surile protec]ionistecare ar viza pia]a muncii din stateleeuropene nu pot fi justificate deevolu]iile economice }i sociale, decriz@ }i din afara crizei. Mai mult,evolu]ia criminalit@]ii }i terorismuluisunt fenomene care nu ]in direct delibertatea de mi}care, ci mai degrab@de globalizare în general. Este sufi-cient pentru aceasta s@ ne amintimc@, imediat dup@ 1990, din Româniaau plecat ilegal tocmai cei certa]i culegea sau cei asocia]i în grupuri decrim@ organizat@, care fie au trecutilegal frontierele, fie au falsificat docu -mentele de c@l@torie. Protec]ionismulîn ceea ce prive}te libertatea de cir-cula]ie nu a împiedicat niciodat@transfrontieralizarea fenomenuluiinfrac]ional. Pentru acest fenomeneste evident c@ trebuie c@utat@ nu osolu]ie na]ional@, ci tocmai o solu]ieglobal@, integrat@. Investi]ia într-o ast-fel de solu]ie este îns@, în acestmoment, descurajat@ de „ecranareana]ionalist@” a dezbaterilor politicena]ionale }i interna]ionale. Astfel pozi]ia unui num@r de politicieniitalieni }i chiar a unui num@rnea}teptat de mare de reprezentan]i aiguvernului în ceea ce prive}te liberacircula]ie a românilor în Italia, estemai degrab@ antiproductiv@ }i cu unputernic poten]ial extremist. Italia esterenumit@ pentru „exportul” de crim@organizat@ în ultimii 200 de ani, cât}i pentru prezen]a pe teritoriulna]ional a unor importante grup@ri defor]e apar]inând crimei organizate. Înacest context, este de a}teptat caItalia s@ reprezinte o destina]ie prefer-en]ial@ pentru grupuri de crim@ orga-nizat@ din lumea larg@, a}a cum – larândul lor – diferite zone dezvoltatedin lume se confrunt@ cu „intr@rinete” de infrac]ionalitate din Italia.Solu]ia nu o reprezint@ pozi]ii absur -de, cum ar fi renun]area la principiulliberei circula]ii sau cererea adresat@României de a garanta c@ nu va maipermite nici unui infractor român s@plece în Italia, ci probabil pozi]iacomplet opus@: o solu]ie transfronta -lier@, integrat@, de combatere ainfrac]iunilor, crimei organizate }iterorismului.Din punct de vedere economic,discu]ia este cel pu]in la fel de sen-sibil@ comparativ cu cea ce prive}tedomeniile legate de libertatea de cir-cula]ie a cet@]enilor }i lucr@torilor.

(va urma)

Protec]ionism versus integrare- controverse recreate de criza economic@ global@ -

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Vedere din Basel

Vedere din Roma

VINERI 27 FEBRUARIE 2009 3CRIZA

urmare din pag.1 În Statele Unite ale Americii,

pre}edintele Barack Obama }i-aînceput mandatul sub presiunea for-midabil@ a adev@rului, dur }i incon-testabil, c@ va trebui s@-}i asumeresponsabilitatea declan}@rii crizeifinanciare mondiale (epicentrul aces-teia se afl@ la urma–urmei, dincolo deOcean) }i s@ gestioneze prioritar ositua]ie–limit@ f@r@ trecedent pentru]ara sa }i partenerii s@i de afaceri dinîntreaga lume.

Pentru aceasta, se }tie c@pre}edintele american a anun]at unprogram anticriz@ de dimensiuniimpresionante, cu o finan]are ce poateajunge pân@ la 1.000 de miliarde dedolari.

Problema imediat@ cu care seconfrunt@ Barack Obama este în cem@sur@ majorarea participa]iilor,de]inute de guvernul american încadrul principalelor b@nci private,mergându-se pân@ la preluarea con-trolului guvernamental prinna]ionalizarea sistemului bancar privat,reprezint@ o solu]ie viabil@ }i salva-toare pe termen lung.

Japonia, care pân@ nu demultoferea lumii unul din cele mai dina -mice modele de dezvoltare, se afl@ înprezent în ochiul ciclonului celei maigrave recesiuni din ultimele treidecenii. Dup@ ce, anul trecut, a înre -gistrat un recul de circa 13 la sut@ alprodusului intern brut, consecin]@direct@ a c@derii produc]iei industriilorexportatoare }i a diminu@rii cereriipie]ei interne, ast@zi Japoniarecunoa}te prin vocea autorizat@ aministrului economiei c@ traverseaz@„cea mai grav@ criz@ pe care a cunos-cut-o ]ara de la Al doilea r@zboiMondial”, iar perspectivele sunt sum-bre, atâta vreme cât „economia mon-dial@ va avea nevoie de 4 – 5 ani,poate de un deceniu, pentru a serepune pe picioare”.

Lucrurile nu stau mai bine nicipentru economia european@. Consu -matorii europeni }i-au redus drasticcheltuielile, firmele }i-au amânat noileinvesti]ii }i, pe acest fond îngrijor@tor,în luna februarie industriile de prelu-crare }i de servicii s-au contractatpân@ la un minim istoric. Încep, iat@,

s@ se adevereasc@ temerile cancelaru-lui german Angela Merckel, care înurm@ cu mai bine de un an, f@cea unapel, f@r@ ecou, la transparen]@ pepie]ele financiare }i la reglarea sec-torului financiar nonbancar. Acum,când starea general@ a economieimondiale s-a degradat }i mai mult,aceea}i Angela Merckel a gr@bit }i ag@zduit summitul G8 de la începutuls@pt@mânii, dar merge }i mai departecu semnalele de alarm@, solicitândcrearea în regim de urgen]@, a unuiConsiliu Economic al ONU, dup@modelul celui de securitate, care s@se consacre rezolv@rii focarelor decriz@ }i recesiune mondial@.

Ce înseamn@, pân@ la urm@,toate aceste lu@ri de atitudine }iini]iative la nivel regional }i mondial?Care este semnifica]ia profund@ a dez-baterilor aprinse din summiturile suc-cesive planificate în aceast@s@pt@mân@?

Este, în opinia observatorilormondiali, pe care o împ@rt@}im înîntregime, un semnal clar c@ polici-

tienii au început s@ con}tientizeze pedeplin dimensiunile }i pericolelecumplite ale crizei }i nevoia g@siriiunor alternative la un model econo -mic mondial perimat.

De}i nu avem înc@ datele }i con-cluziile finale ale acestor reuniuni decriz@, putem deja anticipa uneledecizii, pe baza pozi]iilor exprimate deoamenii politici reprezentativi ai lumii,inspirându-ne }i din agenda dezbate -rilor din recenta întâlnire anual@ aForumului Economic Mondial,desf@}urat@ la Geneva.

Este de presupus, mai multdecât oricând, c@ va prevala o atitu-dine pragmatic@ }i novatoare a celormai puternice ]@ri industrializate alelumii. Aceasta, pentru c@ tot mai mul]ipoliticieni sunt de acord c@ se cere onou@ er@ economic@: a unorr@spunsuri fiscale coordonate, a unuicontrol interna]ional asupra tuturoreconomiilor, a ced@rilor din suverani-tatea na]ional@ c@tre autorit@]i multila -terale care s@ abordeze problememultilaterale, rezultatul urmând s@ fie

o cre}tere economic@ global@ maiechilibrat@.

Mergând pe firul acestorsupozi]ii logice, merit@ deplin@ aten]iespuselor lui Moises Naim, actualulredactor-}ef al revistei americane„Foreign Policy”: „Economia mondial@a suferit acum un dureros atac deinim@, care ne-ar putea ajuta s@con}tientiz@m nevoia de a adopta obi-ceiuri mai s@n@toase }i sustenabile.Echilibrul între stat }i pia]@ va fi aju-stat, iar unele excese macroecono -mice }i distorsiuni vor putea fi corec-tate. Amintirea acestui atac de inim@ne va ]ine în frâu tenta]ia de a neîntoarce la modalit@]ile rele de aac]iona care l-au cauzat”.

Într-adev@r, criza financiar@ glo -bal@, revoltele pentru alimente ce seîntrev@d }i decredibilitatea elitelor eco-nomice dau ap@ la moar@ adep]ilor„globaliz@rii cu fa]@ uman@” }i oblig@acum pe tot mai mul]i }efi de stat s@opteze pentru o altfel de globalizare,mai supravegheat@, mai echitabil@.

Pe de alt@ parte, se a}teapt@ o

democratizare accentuat@ a dezbater-ilor din jurul alternativelor la criz@.Problemele globale vor înceta s@ fieapanajul unor cluburi selecte }i exclu-siviste de politicieni }i economi}ti, fieele intitulate G8, G20, FMI sau BM.Reformarea lumii post – criz@ va pre-supune acceptarea puterilor emer-gente la masa forurilor de decizieglobal@ }i va permite, eventual,g@sirea unei solu]ii de mijloc, unanimacceptat@, între atotputernicul, pân@de curând, neoliberalism global }igestiunea unor capitalisme de statautoritarist.

În planul ac]iunilor concrete, lanivel regional, este de a}teptat s@ semanifeste o abordare mult mai coor-donat@ }i o solidaritate insti-tu]ionalizat@ în fa]a crizei globale.Solu]ia imediat@ care se afl@, de pild@,în dezbaterea Uniunii Europene, su -gerat@ }i de Banca Mondial@, ar puteafi crearea unui fond de 25 de miliardede dolari pentru sprijinirea sistemuluifinanciar comercial, la care s@ par-ticipe mai multe guverne }i b@nci dinlume, BM asumându-}i riscul cre -dit@rii.

În acest fel, Uniunea European@ar lansa un prim semnal pozitiv alimplic@rii sale în salvarea economiilorcentral }i est–europene, cele mai vul-nerabile }i lovite de criza financiar@interna]ional@. {i ar fi o dovad@conving@toare c@ forul european arecapacitatea s@ ajute statele aflate îngrave dificult@]i economice care, prinpermanentizare, ar putea duce ladezbinarea Europei.

Acestea sunt doar câteva dinposibilele priorit@]i pe care elitelepolitice ale lumii industrializate le-arputea include pe agenda unor dezba-teri ce se vor derula, cum se spune,cu cu]itul la os. Responsabilitateadeciziilor ce se vor emana din G8 }iG20 în aceast@ s@pt@mân@ de foc,apar]ine, evident, celor ale}i s@ lefundamenteze. Nu trebuie s@ uit@mîns@ nici o clip@ c@, într-o perspec-tiv@ mai larg@, consecin]ele acestorsolu]ii, negociate în spatele u}ilorînchise opiniei publice interna]ionale,îi vor afecta pe to]i tr@itorii peaceast@ planet@, greu încercat@ deexcesele }i nechibzuin]a unora cares-au dovedit prea mici pentru ocauz@ a}a de mare.

Prea târziu pentru o globalizare cu fa]@ uman@?Emil DAVID

Cl@direa B@ncii Mondiale - Washington

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 27 FEBRUARIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Luptele armate desf@}urate, deseori, demetropole, pentru men]inerea colonialis-mului nu au avut finalitatea scontat@, }idatorit@ faptului c@ în noua lume post-belic@ se v@dea mai u}oar@, mai prof-itabil@, cucerirea economic@ comparativcu cucerirea politic@, în spe]@ substituireacuceririi politice de c@tre cea economic@.De altfel, românul PS Aurelian sereferise, în acest sens, înc@ prin 1870.

Mai trebuie amintite 2 elemente înacest context. a) B@t@lia pentru pie]e –în special ]i]ei, dar nu numai, multe alteresurse etc. – devenise atât de acerb@,marile monopoluri interna]ionale se con-fruntau cu atâta vehemen]@ între ele,încât, nu de pu]ine ori, state (foste)metropole sunt înlocuite – ca func]iuni }iinterese economice – de altele noi, aces-te „alte state” preluând cârma în direc]iilemen]ionate; b) URSS-ul }i mai multe din]@rile sale satelite vor sprijini coloniilesau fostele colonii în ceea ce sovieticiinumeau „lupta pentru dobândirea inde-penden]ei politice }i economice”, o fals@deviz@, }i în acest caz fiind vorba de o„înlocuire la comand@”. Oricum, spre1980, cea mai mare parte a forma]iunilorcolonii, dominioane, protectorate, teritoriisub tutel@ deveniser@ state declaratepolitic independente, ceea ce, via]a o vadovedi, nu va însemna nici pe departe,pentru cele mai multe dintre ele, decola-jul economic, social, politic, cultu rala}teptat. Dimpotriv@, din varii motive, -mai ales confruntarea pentru a izbândianume interese economice, conflicteetnice intestine generate, în bun@m@sur@, de grani]ele „artificiale” ale aces-tor ]@ri }i, adeseori, „reconfortate” demarile puteri, aplicarea orbeasc@ a unormodele economice f@r@ leg@tur@ cutradi]iile }i cu circumstan]ele concrete dedezvoltare ale fostelor colonii, corup]iainstitu]ionalizat@ etc - numeroase din fos-tele teritorii dominate devenite state inde-pendente, membre ONU, vor cunoa}tesitua]ii economice dintre cele mai per-dante, falimente economice, sociale,politice, na]ionale spectaculoase. Ceea ceîi va face, pe nu pu]ini dintre locuitoriilor, s@ regrete, în bun@ parte, s@ fie nos-talgici dup@ regimul colonial, s@-}i cautealte destine în chiar vechile metropole decare, iat@, acum î}i leag@, î}i vor legau

noile lor speran]e.... Ne-am referit la „partea plin@” }i

la „partea goal@” a paharului privindcolonialismul. A fost bun sau a fost r@u?S@ urm@rim, de la „surs@”, câteva argu-mente pro }i contra. Iat@, era în aprilie1955, data la care Asia apar]inea dejaasiaticilor, iar Africa, în cea mai mareparte, se afla înc@ sub regimul colonial.„Emanciparea” }i „solidaritatea” ]@rilorfoste, pân@ de curând, colonii sau caremai aveau acest statut constituiau, îns@,o stare de fapt. Pentru prima oar@ o afir-ma, în mod liber, Conferin]a [@rilor dinAsia }i Africa, deschis@ la Bandung, înIndonezia. „Popoarele lumii care nu auputut s@ vorbeasc@ au cuvântul...Suntem, de acum înainte, st@pâni la noiacas@... nu mai suntem nici unealta alto-ra, nici instrumentul unor for]e str@ine.Popoarele pasive au disp@rut, aparentalini}te a cedat locul luptei }i adev@rateivoin]e de ac]iune...” – va declara, îndeschiderea conferin]ei, pre}edintele deatunci al Indoneziei. Era clar, independen]a politic@ constituiaun obiectiv fundamental. Dar, de fapt, eacrea doar cadrul evolu]iei na]ionaldeziderabile. La fel de importante eraudemarajul judicios al dezvolt@rii, dobândi-rea unei anume independen]e economice,un progres sus]inut economico – social.Pe cât de însemnate erau aceste ultime]eluri, pe atât de mari erau obstacolelece se ridicau în fa]a lor. Mai întâi, fap-tul c@, în nu pu]ine cazuri, independen]apolitic@ pentru ]@rile foste colonii nu aînsemnat înl@turarea – chiar dac@ asl@bit-o – pozi]iei dominante a capitaluluicolonial ca atare, proces }i anevoios }icare necesita timp. Or, conservarea aces-teia continua s@ genereze un întregcortegiu de consecin]e în domeniul eco-nomic, social, politic, cultural. Dar }i din-colo de acest aspect, situa]ia era departede a se simplifica. O dezvoltare econom-ic@ de fond implica atât resursefinanciare în volum mare, cât }i perso -nalul calificat necesar. Capitaluri na]ionaledisponibile, îns@, nu prea existau, depen-den]a secular@ de exterior având caefecte înc@ imprimate spolierearesurselor na]ionale, scurgerea, aproapeexclusiv@, în afar@, a profiturilor de aici,lipsa de resurse }i capitaluri pentru acu-mul@ri }i investi]ii. O lips@ real@, consid-erat@ îns@ de unii economi}ti din fostelemetropole cu mult mai mult decât atât,respectiv urmarea grav@ a emancip@riina]ionale. „Este un cerc vicios – afirmau;nu sunt acumul@ri pentru c@ nu estedezvoltare, }i nu este dezvoltare, pentruc@ nu sunt acumul@ri. Acest cerc viciospoate fi spart – mai sus]ineau – doar prinreintegrarea sau men ]inerea fostei coloniiîn cercul de ac]iune }i influen]@ almetropolei, fiind vorba de o complemen-taritate vital@ în ambele sensuri”.

În ce prive}te penuria de personalcalificat, lucrurile st@teau }i aici r@u.

Oamenii bine califica]i practic nu existau,colonialismul, în mod deliberat, }i nu odat@, ridicând obstacole în calea eman-cip@rii spirituale, a preg@tirii la nivelurimedii }i superioare a indigenilor. Fire}te,într-o propor]ie important@. Astfel c@, laplecarea vechilor st@pâni din noile stateconstituite, cadrele b@}tina}e cu preg@tiresuperioar@ erau pu]ine, cele cu preg@tiremedie ceva mai mult dar nu suficient, întimp ce nevoia de un asemenea person-al era cu mult, cu mult mai mare. Ceeforturi imense trebuiau depuse, spre aface fa]@ unei asemenea situa]ii!

Dificult@]i de acest fel au fost, erauînfruntate cu mai mult sau mai pu]insucces, dar cert a fost, este un lucru:a}a cum am mai ar@tat, la decenii bunedup@ dobândirea independen]ei politice,multe, chiar foarte multe din statele fostecolonii nu au realizat demarajul econo -mic a}teptat, un progres economico –social de substan]@, apt s@ înl@turestarea de înapoiere în dezvoltareaeconomiei. Pentru unele state chiar, oasemenea stare a îmbr@cat aspecte }imai dramatice, ele fiind lovite deosebitde puternic, mai mult decât înainte, defoamete, mizerie, s@r@cie, de violen]eatroce. Ce s-a întâmplat, de fapt?

Punctele de vedere autohtone sev@desc în acest sens: „perioada îndelun-gat@ de st@pânire colonial@ nu a însem-nat doar jefuirea bog@]iilor }i resurselorna]ionale, na}terea }i adâncirea tot maimult pentru b@}tina}ul din colonii, fa]@de cet@]eanul metropolei, a unei st@ri deinferioritate sau, în cel mai bun caz, sub-alterne. Ci – iar în acest cadru sereg@sesc efectele cele mai grave – con-stituirea unor economii structuralmenteviciate; ele gravitau }i graviteaz@ nu în

func]ie de interesele specifice na]ionale,ci în func]ie de cerin]ele }i dispozi]iilemetropolei. Distan]a de la acesteeconomii trebuia – trebuie – m@surat@nu atât pân@ la metropol@, ci pân@ laceea ce realmente ele ar fi putut s@reprezinte, dac@ ar fi evoluat potrivitcerin]elor }i aspira]iilor indigene”. (Oare?n.n.) În fapt, „independen]a politic@” arelevat puternic idealul dezvolt@riina]ionale, dar }i exigen]ele de func]ionareca atare a unui organism na]ional – exi-gen]e în domeniul resurselor, produc]iei,circula]iei, consumului, exportului, impor-tului etc. Chiar f@r@ nici o influen]@ dinafar@, }i era un circuit foarte dificil derealizat. Dar, în condi]iile în care intere-sele elitelor b@}tina}e erau - }i sunt înc@,pentru numeroase situa]ii – într-un felsau altul, împletite cu interese din afar@,în condi]iile în care influen]ele din afar@,materiale }i spirituale, erau }i sunt, nu odat@, determinante, în condi]iile în careconflictele exterioare – economice,sociale, politice, militare – î}i aflau }i î}iafl@ în continuare, proiec]ii originale pescena politic@ }i economic@ a tinerelorstate?” {i cu atât mai mult, în condi]iile– cel mai des întâlnite – ale unor fra-pante inegalit@]i sociale sau ale balastu-lui unei birocra]ii indigene de tip aristo-cratic neproductiv...

S@ ad@ug@m fragilitatea, în raportcu pia]a mondial@, a unor economii cuun nomenclator de produse extrem deredus, rezumat, deseori, la monocultur@;condi]iile defavorabile de schimb extern,ecartul, pe pia]a mondial@, în mare parte,dintre pre]ul unor materii prime }i cel alproduselor prelucrate; creditele acordatecu dobânzi ridicate; activitatea „multi-na]ionalelor”, al c@ror scop venea }i vine,nu o dat@, în contradic]ie cu ]inte formu-late de fostele colonii; nocivitatear@zboaielor fratricide – des întâlnite; efor-tul considerabil – dar steril, din punct devedere al beneficiului social – consacrat]elurilor militare etc. Pe acest tablou deansamblu, au fost }i sunt dese situa]iileîn care demarajul industrial nu a avut }inu are for]a necesar@, situa]iile în carestate ce nu aveau }i nu au industrie, cuo agricultur@ orientat@ aproape exclusivspre unul sau dou@ produse de export,dar impropriu denumite „agrare”, audevenit }i devin tot mai pronun]at impor-tatoare de produse alimentare, presândcu multe efecte negative pia]a mondial@respectiv@; situa]iile în care popula]ia, cucoeficient de cre}tere în genere specta -culos }i raportat@ la responsabilit@]ile deasigurare a hranei }i de ocupare, adevenit }i devine, tot mai mult„suprapopula]ie”; situa]iile relevândcondi]ii de igien@ dintre cele mai precare,ceea ce a f@cut }i face posibil@r@spândirea virusului SIDA pe arii întinse.Ne referim cu prec@dere la zonelerespective din Africa.

Fostele puteri coloniale se disculp@:„Tiers–monde”-ismul, „doctrina care

pretinde c@ bog@]ia Occidentului s-a con-stituit pe spatele rela]iilor coloniale, estebolnav }i vulnerabil”. {i, în foarte marem@sur@, este corect. Argumentele ple-doariilor sunt diverse. Unele de factur@istorico – politic@: „Este adev@rat, ]@rileoccidentale au jefuit Lumea a Treia, învremea coloniilor, dar ele au adus aici }iprogres... Când romanii au ajuns înGalia, au omorât oameni, dar au adus cuei }i civiliza]ia lor...În Africa, în Asia, s-au creat }coli, un sistem de înv@]@mântprimar într-o prim@ etap@, au ap@rut spi-tale, medici europeni, s-a urm@rit jugu-larea unor epidemii, s-au creat sistemepo}tale etc. Oricum, „a}a este istorialumii }i nu este nimeni vinovat”.

„Dac@ sus]inem c@ tocmai colonia -lismul sau neocolonialismul împiedic@dezvoltarea unui popor din Lumea aTreia <<datorit@ unor for]e externe careau tot interesul s@-l men]in@ la un nivelinferior de dezvoltare>>, nu putem s@ nune întreb@m de ce, vreme de secoleînainte de sosirea coloni}tilor, societatearespectiv@ nu a evoluat... Spre exemplu,în Africa subsaharian@, aproape nici osocietate nu a reu}it s@ domesticeasc@animale în scopul de a le înh@ma la care}i pluguri, pân@ când europenii au intro-dus aceast@ metod@ de trac]iune (în se -colele XIX }i XX). Tehnologia precolonial@a acestei regiuni nu includea metode defolosire a for]ei eoliene sau hidraulice înscopul m@cin@rii cerealelor. Dar, nu toateregiunile lumii colonizate erau primitive,}i nici influen]a civiliza]iei occidentale nua generat progres în toate domeniilevie]ii. În general, îns@, colonialismuleuropean a produs în Lumea a Treiaceea ce, principial, st@pânirea roman@realizase în Britania în primul secol alerei noastre: o reducere sau eliminare aluptelor interne care, vreme de secole,frânaser@ progresul economic }i social;un sistem unificat de legi, capabil s@creeze condi]ii propice stabilit@]ii sociale}i securit@]ii individului; elemente aleunui sistem organizatoric }i tehnologicmai avansat; leg@turi cu restul lumii,capabile s@ elibereze poten]ialul creatorde restric]iile inerente izol@rii. Pretu tindeni,aceste beneficii au fost înso]ite de aro-gan]a, nep@sarea }i, adesea, brutalitateade care s-au f@cut vinova]i cuceritoriituturor timpurilor, indiferent de aparte-nen]a lor de ras@ sau cultural@”.

„Se invoc@, deseori, drept cauz@ ainstabilit@]ii interne din ]@rile Lumii aTreia, frontierele fixate de c@tre colonia -lism de o manier@ stupid@... se spune:aceast@ ]ar@ nu are stabilitate pentru c@triburile au fost împ@r]ite în dou@. Dardac@ s-ar fi împ@r]it altfel, lucrurile s-arfi schimbat? De altfel, exist@ oare stateprovenite din fostele colonii, care s@renun]e, la o parte sau alta din teritoriul]@rii respective pe motivul preponderen]eiunei anume popula]ii? Dar frontiera din-tre Statele Unite }i Mexic este oare maibine fixat@?” (va urma)

Colonialismul - între împilare }i civiliza]ie (II)

Dan POPESCU

Congresul mondial de istorie economic@, Utrecht, Olanda, august, 2009

Vedere din Bangkok

Vedere din Accra

VINERI 27 FEBRUARIE 2009 5

c my bc my b

c my b

COMPETITIVITATE

c my b

Contextul actual marcat de intensificareainterac]iunilor între na]iuni, cu implica]iidirecte asupra cre}terii concuren]ei, adeterminat interesul crescut al mediuluieconomic asupra modalit@]ilor de ob]inerea succesului pe pia]@. Globalizarea aimpus firmelor s@ fie competitive, inova-tive }i dinamice pentru a putea trece tes-tul pie]ei.

România, ]ar@ cu reminiscen]e alecomunismului, dificil de dep@}it, seadapteaz@ destul de greoi la noile cerin]eale pie]ei globale, unde firmele vestice, cuo practic@ a capitalismului exersat@, facfa]@ mai u}or. Preluarea formelor f@r@ fondr@mâne, în continuare, o abordare a ]@riinoastre. Problema competitivit@]ii }i asolu]iilor care s@ duc@ la cre}terea gradu-lui de competitivitate sunt valabile lanivelul întregii economii române}ti. Pia]a liber@ }i concuren]a din ce în ce maiacerb@ transform@ competitivitatea încondi]ia sine qua non a succesului pepia]@. Competitivitatea se aplic@ nu doarfirmelor, cum s-ar putea crede, dar }ina]iunilor, sau, mai nou, regiunilor. La felcum concuren]a dintre firme cre}te, tot lafel se întâmpl@ }i între na]iuni, respectivregiuni. Astfel, crearea unui mediu com-petitiv depinde, în egal@ m@sur@, defirmele care activeaz@ în acel mediu, dar}i de regulile jocului stabilite de c@tre stat.Firmele se zbat s@ ob]in@ o cot@ de pia]@cât mai bun@, }i deci, un profit cât maimare, elaborând strategii }i politici cât maiadecvate (care s@ le diferen]ieze fa]@ deconcuren]@), iar regiunile/na]iunile trebuies@ se lupte în a ob]ine acel avantaj com-petitiv care determin@ atragerea pe terito-riul lor a cât mai multor investi]ii. Motivelepentru care unele na]iuni/regiuni sunt maiatrag@toare pentru firme decât altele suntreprezentate de politicile economice }i fis-cale ale respectivelor ]@ri, de existen]ainfrastructurii corespunz@toare sau denivelul redus al birocra]iei. România trebuie s@ depun@ în continuareefort pentru a deveni un mediu de afaceriatractiv pentru investitori. Mai mult decâtatât, ]ara noastr@ trebuie s@ î}i dezvolte ostrategie bine articulat@ prin care s@-}iating@ ]inta final@: ob]inerea unui avantajcompetitiv real, bazat pe inovare }i f@r@sus]ineri artificiale.

Teoria clusterelor

Specializarea regional@ }i tendin]afirmelor cu acela}i profil de activitate de ase aglomera într-o anume zon@ geografic@a fost sus]inut@ de c@tre economi}ti înc@din trecut. No]iunea de specializarena]ional@ }i regional@, care conduce laproductivit@]i comparative mai mari, a fostenun]at@ înc@ din secolul XIX de c@treRicardo. Un secol mai târziu, AlfredMarshall prezint@ cauzele care duc la pro-ductivit@]i superioare ale unei industrii,cum ar fi proximitatea geografic@ afirmelor, specializarea pie]ei muncii,efectele de propagare a cuno}tin]elor sauspecializarea furnizorilor. Teoriile mai actuale introduc }i conceptulde ”for]e ale pie]ei”, care tind s@ concen-treze investi]iile în zonele prospere unde seofer@ infrastructura necesar@, un accesmai bun pe pia]@, capital uman specializat,precum }i riscuri mai sc@zute.Teoria localiz@rii activit@]ilor economice,cunoscut@ }i sub numele de teoria clus-terelor, lansat@ de Michael E. Porter, facereferire la modalit@]ile }i factorii care con-tribuie ”la sporirea competitivit@]ii la nivellocal, na]ional, regional }i global” }i este,în definitiv, o modalitate prin care o ]ar@

poate face fa]@ competi]iei acerbe aeconomiei capitaliste. Teoria localiz@rii î}ijustific@ importan]a, îns@}i factorii de baz@ai dezvolt@rii referindu-se la climatul }icondi]iile naturale, la solul fertil, la proxi -mitatea amplas@rii geografice, la input-urilede baz@ în procesul tehnologic, lacondi]iile de s@n@tate }i cele ecologice saula calificarea }i structura for]ei de munc@.Succesul lui Porter cu teoria clustereloreste datorat, în mare parte, pragmatismu-lui acestei teorii, care nu se rezum@ doarla o dezbatere pur teoretic@, ci este con-ceput@ drept o metod@ util@ adresat@mana gerilor, dar }i guvernelor, ca }ipolitic@ de dezvoltare economic@, în con-textul actual al concuren]ei acerbe. Spredeosebire de teoriile similare, lansate degeografi, teoria lui Porter se vrea o”strategie de business”, concentrându-sepe idea de productivitate, competitivitate }iperforman]@. Clusterul lui Porter vine ca }isolu]ie pentru firme, dar }i pentru eco -nomii, de a performa în contextul actual.Pornind de la traducerea verbului to clus-ter, care semnific@ a ”aduna într-un loc, agrupa dup@ un anumit criteriu” ajungem ladefini]ia data de ‘ini]iatorul’ conceptului(Porter, 1998), }i anume, clusterulreprezint@ ”o concentrare geografic@ decompanii care se concureaz@, dar }icoope reaz@, de furnizori de bunuri }i ser-vicii }i institu]iile care se asociaz@ acestora”.Defini]ia poate p@rea pu]in neclar@ }i preageneral@, ea fiind criticat@, din aceastaprivin]@, de speciali}ti în geografie, precumRon Martin - profesor la Universitatea dinCambrige }i Petre Sunley de laUniversitatea din Edinburgh. Conform lor,idea de cluster nu este tocmai o inven]iea lui Porter, ci o redesoperire a ideii luiMarshall referitoare la importan]a loca]ieigeografice în afaceri, iar defini]ia vag@,generic@ a termenului este inten]ionatfolosit@, pentru a cuprinde un spectru largde grup@ri }i specializ@ri industriale.Clusterul este, într-adev@r, predecesorulteoriei lui Marshall, îns@ aportul lui Portereste destul de substan]ial, conceptul însine însemnând mult mai mult decât teo-ria aglomer@rilor. Cât despre defini]ia multprea general@, ea se datoreaz@ diversit@]iiclusterelor existente, diversitate dat@ desectorul/industria în care se formeaz@ clus-terul, precum }i de regiunea unde acestase g@se}te. Clusterele industriale sunt ”aglomer@ri/ -grup@ri de firme cu activit@]i similare }iinterdependente, amplasate într-un arealgeografic, care func]ioneaz@ pe o pia]@comun@ }i de]in acelea}i nevoi, tehnologii}i specializ@ri ale for]ei de munc@”. Firmeledin interiorul clusterelor î}i dezvolt@ avan-tajul comparativ pe seama proximit@]iiconcuren]ilor, a for]ei de munc@ special-izat@, a furnizorilor specializa]i }i, în celedin urm@, pe seama schimburilor de infor-ma]ii dintre firme. Aceste aglomer@ri com-bin@ nevoile de dezvoltare local@/regional@cu interna]ionalizarea afacerilor prinInvesti]ii Str@ine Directe - ISD, punând învaloare resursele locale specifice, know-how-ul, for]a de munc@, produseletradi]ionale, precum }i practicile, infor-ma]iile }i re]eaua de networking aParteneriatului Public }i Privat (PPP).Porter consider@ clusterele ca fiind o nou@form@ de organizare spa]ial@, diferit@ deintegrarea tradi]ionala ierarhic@, pe vertical@a companiilor }i a pie]elor. Faptul c@firmele se clusterizeaz@ într-o anumeregiune, duce la schimburi continue întreele, favorizând }i îmbun@t@]ind comuni-carea }i încrederea, pentru ca în final, s@se ajung@ la avantaje în eficien]@, eficaci-tate }i flexibilitate.Clusterele, în esen]@, presupun existen]afirmelor interdependente pentru carecolaborarea este un factor important, aconcuren]ei între firme, a infrastructuriinecesare }i a centrelor de cercetare speci-fice care s@ genereze inovare în domeniu.În final, bunurile/serviciile provenite dininteriorul unui cluster trebuie s@ treac@ tes-tul exportului. Acesta din urm@, produceinfuzia de bani, care se traduce în dez-voltarea economiei regionale }i na]ionale.Op]ional, clusterele pot cuprinde/include:institu]ii guvernamentale, ONG-uri sau

institu]ii de educa]ie.Scopul clusterului, pe lang@ reducereacosturilor cu ajutorul proximit@]ii firmelorimplicate, este de a crea acel avantaj com-petitiv, avantajul specificului local,reprezentat de angaja]i, furnizori, infra-structur@, poten]ial de cercetare }i/sauinova]ie.P@rerile cu privire la factorii care determin@performan]a firmelor parte din clustereleindustriale sunt diverse. Majoritatea opini-ilor sus]in proximitatea geografic@ }iactivii tatea intens@ de networking dintrefirme ca elemente esen]iale în cre}tereaperforman]ei. Firmele prezente în aglom-er@ri competitive sunt considerate membreale unei colectivit@]i care faciliteaz@difuzarea inova]iei (Abrahmson andRosenkopf, 1993; Pouder and St. John,1996). Efectele de spillovers, generate dec@tre firmele cele mai dezvoltate, conducla apari]ia unui proces de imita]ie }imimetism (mimetic isomorphism) dinpartea competitorilor clusterului (DiMaggio}i Powell, 1983) }i, în consecin]@, sporesccompetitivitatea.Recent, îns@, o serie de studii au adus înscen@ o opinie diferit@ cu privire la deter-minantele inova]iei într-un cluster.Conform autorilor acestor studii, proximi-tatea geografic@ nu este esen]ial@ în deter-minarea inova]iei, ci mai degrab@ faptul c@aceste firme fac parte dintr-o «colectivitatea elitelor», format@ în urma unui processelectiv care a înt@rit pozi]ia anumitorfirme în detrimentul altora. Conform aces-tor autori, exist@ o rela]ia între intensitateainterac]iunilor firmelor mici cu cele cu opozi]ie mai puternic@ }i gradul de inova]ieale celor dintâi.

Beneficii }i riscuri ale clusterelor

Beneficiile principale, identificate în urmaadopt@rii modelului de organizare în clus-tere sunt productivitatea, specificul regio -nal, mobilitatea crescut@ a informa]iilor. Productivitatea, al@turi de cre}terea nivelu-lui salariilor }i a gradului de ocupare afor]ei de munc@, sunt considerate motiveleprincipale pentru care exist@ interes cres-cut pentru formarea de clustere. Opiniilecu privire la subiectul «clustere» variaz@.Productivitatea ob]inut@ de firmele dincadrul unui cluster poate fi verificat@ doarprin intermediul studiul empiric al fiec@ruicaz în parte. Un astfel de proiect, atât dedificil de realizat, este derulat în prezent deHarvard Institute – Cluster Mapping.Crearea }i dezvoltarea unui anume speci -fic regional, prin intermediul form@rii declustere, ajut@ regiunile în crearea unuimediu de afaceri prielnic }i productiv, faptcare duce la atragerea cât mai multorfirme de profil pe teritoriul lor. Contextulactual presupune o competi]ie acerb@ întreregiuni, firmele analizând în detaliu cumu-lul de caracteristice pe care fiecare regiuneîn parte îl de]ine. Mobilitatea crescut@ a informa]iilor, ap@rut@datorit@ sistemului interactiv pe care clus-terele îl presupun, reprezint@ cel de-altreilea principal beneficiu al clusteriz@rii.Este cunoscut faptul c@ tehnologia }iinova]ia nu se dezvolt@ în organiza]ii izo-late, ci în medii deschise, unde exist@interac]iune între indivizii competen]i aidiferitelor organiza]ii. Ace}tia din urm@,interac]ioneaz@ constructiv, asimilândcuno}tin]ele existente }i generând idei,

produse }i procese de produc]ie noi.Studiile arat@ c@ schimbul de idei seîntâmpl@ frecvent, fie direct, prin asociereadintre firmele membre, în acest scopcercet@rii (Cooke 2004), fie indirect,datorit@ mobilit@]ii for]ei de munc@ întrefirme (Power }i Lundmark 2004). Riscurile clusteriz@rii apar din însu}i prin-cipiul de baz@ al clusterelor, }i anume,specializarea. O regiune poate deveni vul-nerabil@, dac@ portofoliul de clusterede]inute este prea concentrat. Mai multdecât atât, clusterul se poate, de multe ori,s@ nu fie r@spunsul la cre}terea competi-tivit@]ii unei regiuni, sursa putând veni dinalt@ parte.Riscuri apar }i în situa]ia în care clusteruleste produsul ini]iativei statului de a deter-mina cre}terea competitivit@]ii unei anumeregiuni. P@rerile cu privire la acest subiect,al form@rii clusterelor ad-hoc, în urmainterven]iei deliberate a unor for]e externe(de exemplu administra]ia local@), suntcontroversate. Motivul controversei estedat de riscul ca investi]ia public@ s@ fiefoarte mare, iar rezultatul s@ nu fie celscontat.Structura clusterului poate, de asemenea,s@ fie sursa unor întâmpl@ri nefericite.Spre exemplu, un cluster format din firmemici poate s@ fie vulnerabil la dezechili-brele pie]ei, la fel cum clusterele de tipplatform@, ancor@ sau hub and spoke(osia }i spi]ele) pot deveni vulnerabile, încazul în care firma central@ iese din clus-ter sau falimenteaz@. O alt@ opinie, destul de controversat@, esteflexibilitatea clusterelor }i puterea lor deadaptare la noile condi]ii ale pie]ei.Andersson (2004) consider@ clusterelerigide }i incapabile a se adapta în timputil, la contexte noi. Totu}i, opinia majori-tar@ contrazice aceast@ ipotez@.

Clusterizarea la nivelul României

O particularitate a economiilor în dez-voltare este dat@ de tendin]a de concen-trare a activit@]ii economice în jurul capi-talelor sau a ora}elor cu mare influen]@politic@. Acest lucru se întâmpl@, fie dinmotive pur obiective, fie datorit@ inter-ven]iei guvernului, care prin controlul con-curen]ei, ‘îndrum@’ marile companii s@ selocalizeze în jurul capitalei.Implementarea unei “politici de clusteri-zare” ar putea fi privit@ drept pu]in realiz-abil@ pentru ]@rile aflate în curs de dez-voltare. În general, clusterele în economi-ile de tranzi]ie sunt mai pu]in puternice, decele mai multe ori nebeneficiind de ISD,iar concuren]a între firme fiind slab@.Printre diferen]ele între economiile detranzi]ie }i cele dezvoltate enumer@m tre-cerea de la economia planificat@ la econo-mia de pia]@, ceea ce înseamn@ c@ nu auexperien]a în concurent@, lipsa colabor@riiîntre institu]ii sau lipsa încrederii înini]iativele guvernelor.În acest moment, economia ]@rii noastrese afl@ în faza unor avantaje comparativede tipul celor care decurg din producereade bunuri consumatoare de manoper@ieftin@ (labor intensive) sau/}i de resursenaturale mai pu]in prelucrate (naturalresource intensive), avantaje nu doar tem-porare, ci }i discutabile, prin consecin]elelor devastatoare, în unele cazuri.Daca avem în vedere etapele dezvolt@rii,conform lui Dunning }i Narula, România

se afl@ undeva în stadiul doi de dezvoltare,stadiu în care domin@ produc]ia unorbunuri mai simple, cu prelucrare ce nece-sit@ for]@ de munc@ ieftin@, dar }i cu unînceput de transfer, prin delocalizare, alprelucr@rii unor bunuri standardizate,desigur în c@utarea unor costuri mai mici}i sporirea eficien]ei.În Europa Central@ }i de Est, conformstatisticilor OECD 2004, România sesitueaz@ pe locurile cele mai joase, înceea ce prive}te poten]ialul tehnologic.Con}tien tizarea acestui fapt a f@cut ca,între 2001 }i 2004, discursul de politic@industrial@ s@ prezinte concepte clar for-mulate, în care competitivitatea s@ fiecuvântul cheie: ”Conform noului concepteuropean, politica industrial@ a guvernelortrebuie s@ aib@ ca obiectiv fundamentalcre}terea competitivit@]ii”. A}adar,România, pornind de la cele existente,trebuie s@ creeze avantaje competitive cuefect pozitiv de durat@.În momentul de fa]@, la capitolul formarede clustere, România este înc@ deficitar@,cele existente fiind în mare parte doar lanivelul unor proto-clustere, lipsite de car-acteristicile clusterelor mature. Poten]ialulsc@zut al dinamicii competitive în econo-mia româneasc@ se reflect@, cel maidirect, în conexiunile dintre sectoarelecompetitive – faza de debut a clusterelor– care se reg@sesc în primele stadii aleproceselor de produc]ie sau în stadiilefinale, }i de regul@, în cadrul ‘bunurilorfinale’ care, prin natura lor, nu necesit@ }inu genereaz@ foarte întinse leg@turi pe ori-zontal@ }i pe vertical@, respectiv nu pro-duc efecte propagate (spillover effects).Statul român a încercat s@ promovezeaglomerarea de firme prin politici publice,dând na}tere la clusterele “publice”, care,prin lege, au statut de parcuri industriale,parcuri }tiin]ifice }i tehnologice etc.Clusterele naturale, îns@, pot fi identificatecu ajutorul mijloacelor statistice }i a anal-izelor cantitative. În diverse studii }iproiecte de cercetare, au fost identificatemai multe clustere poten]iale în România.Grupul de Economie Aplicat@, în studiullor asupra clusterelor emergente din ]aranoastr@, vorbesc despre clustere, precumcel de IT din Bucure}ti, textile din Timi}sau cel de ceramic@ din Alba Iulia.Diversele cercet@ri incluse în acest studiuau folosit metodologii diferite de studiu,motiv pentru care rezultatele nu au coin-cis, iar clusterele identificate au fostnumeroase }i diverse.

A}adar, subiectul clusterelor înRomânia r@mâne, deocamdat@, unuldeschis, urmând a vedea care dintreaceste clustere emergente vor str@batedrumul spre clusterele mature, prezenteîn ]@rile dezvoltate. În opinia mea, trans-formarea proto-clusterelor în clusteremature poate fi realizat@ printr-o sus]ineremai ampl@ a dezvolt@rii cooper@rii întremediul privat }i cel academic. Inovarea,în toate formele ei, poate fi ob]inut@ înprimul rând cu ajutorul unei resurseumane bine specializate, cu o experien]@vast@ în domeniu, la care firmele s@ aib@acces mai u}or. Mediul academic trebuies@ devin@ sursa de furnizare a acestui tipde resurs@ uman@, iar acest lucru esteposibil doar printr-o compatibilizare maibun@ cu mediul privat }i prin dezvoltareaunui contact mai strâns cu firmele.

Clustering-ul – solu]ie pentru cre}terea competitivit@]ii economiei

masterand Irina C#RSTEA

RISC ECONOMIC VINERI 27 FEBRUARIE 20096

B@ncile pot fi definite, în mod firesc,de c@tre tot mai mul]i speciali}ti îneconomie, ca „institu]ii care adminis-treaz@ riscul”, datorit@ incertitudiniicaracteristice lumii contemporane.

Dezvoltarea pie]elor financiare }idiversificarea instrumentelor financia-re au sporit posibilitatea de acces lafonduri pentru b@nci. Astfel, b@ncileau intrat }i pe pie]ele de capital laconcuren]@ cu societ@]ile de valorimobiliare, de asigur@ri, fondurimutuale, fonduri de pensii. Dac@, pân@ nu de mult, gestionareariscului bancar se reducea la risculde creditare, mai nou atât speciali}tiiîn domeniu, cât }i practicienii recu-nosc existen]a unei multitudini defactori de acest fel, ce ac]ioneaz@ însistemul bancar pe plan intern }iinterna]ional, al@turi sau în interde-penden]@ cu riscul de credit }ianume: riscul lichidit@]ii, riscul decapital, riscul ratelor dobânzilor, ris-cul valutar, riscul tranzac]iei, risculde afacere. {i, pe lâng@ cele enume-rate, …. „criza financiar@” o simpl@expresie sau o realitate! Cu siguran]@, realitatea pe care otr@im împotriva voin]ei noastre, osim]im de la omul de rând ce numai face fa]@ cheltuielilor în cazuri„fericite”, dramatice pentru cei cucredite, pân@ la marii bancheri cesunt dac@ nu în pragul falimentuluicu siguran]@ în situa]ii grele fiind inimposibilitatea recuper@rii crediteloracordate, a valorific@rii garan]iilor saua men]inerii clien]ilor }i, nu în ultim@instan]@, a prestigiului.

Cum s-a ajuns în aceast@situa]ie este greu de apreciat }i, cusiguran]@, o vor face în timp anali}tiieconomici din întreaga lume. În planautohton, pe lâng@ problemele gene-rate de falimentele din lumea ban-car@ mondial@ }i inevitabilele ezit@ripolitice, este cert c@ la un momentdat nu au fost respectate regulilejocului, referindu-m@ la aspectele pri-vind acordarea creditelor, nici de celce se împrumuta în sensul c@ nu acalculat riscurile legate de posibilita-tea devaloriz@rii leului (fa]@ de toam-na anului 2008, când cursul mediuera de 3,5 lei pentru un euro leuleste depreciat cu circa 20&), sau desiguran]a locului de munc@, sau, pur}i simplu, „l-a luat valul” împrumu -tând peste capacitatea de plat@, cumde altfel }i b@ncile aflate într-o mareconcuren]@ }i în goana dup@ profitau acordat credite cu lejeritate

permi]ând la un moment dat (pân@în august 2008) o împov@rare depân@ la 60-70& din veniturile celuice se împrumuta. Important@ în analiza riscurilor ban-care este m@surarea acestora, astfelîncât s@ fie obiectiv@ evaluarea sta-tic@ }i dinamic@ a riscurilor.În continuare, sunt prezenta]i uniidintre indicatori specifici de cuantifi-care a riscurilor, ce ar trebui avu]i învedere de b@nci la acordarea credite-lor.

a. Indicatori ai riscului de cre-ditare:- volumul creditelor restante/totalcredite x 100;- volumul creditelor neperfor man -te/total credite x 100.

De dorit este ca cei doi indica-tori s@ aib@ valori minimale, primultinzând spre 0, al doilea în jur de 1&.

b. Indicatorii riscului de lichidi-tate:- total credite / total depozite;

Rl = rata lichidit@]ii;Îc = împrumuturi contractate; Îs =împrumuturi scadente în

perioad@.O rat@ supraunitar@ arat@

sc@derea lichidit@]ii datorit@ cre}teriigradului de îndatorare;

c. Indicatorul de solvabilitate(adecvare a capitalului)

Pentru ]ara noastr@, regle-ment@rile B@ncii Na]ionale aRomâniei în domeniul adecv@rii capi-talului prev@d un indice (grad de sol-vabilitate) minim de 8 &, calculat caraport între fondurile proprii aleb@ncii la activele (bilan]iere }i extra-bilan]iere) ponderate în func]ie derisc.

d. Al]i indicatori utiliza]i în ana-liza riscului:- Indicatorii riscului ratei dobânzii; - Indicatorii riscului valutar.M@suri de protejare a b@ncilor împo-triva riscului. D i n t r em@surile legale de acoperire a even-tualelor pierderi, provenite din nere-cuperarea la scaden]@ a unor credi-te, dobânzi }i alte crean]e ale b@ncii,enumer@m:a) Fonduri de rezerv@ cu caractergeneral:- în conformitate cu prevederile Legiibancare nr. 58/1998 }i reglement@rilepruden]iale în vigoare, b@ncile au

posibilitatea s@-}i constituie din pro-fitul brut rezerva general@ pentru ris-cul de credit, în limita a 2& din sol-dul creditelor, rezerv@ care se utili-zeaz@ pentru acoperirea eventualelorpierderi din credite, r@mase dup@epuizarea celorlalte c@i de recupera-re, inclusiv prin recuperareagaran]iilor; b@ncile au, de asemenea,posibilitatea s@ repartizeze 20& dinprofitul brut, pentru constituirea unuifond de rezerv@, pân@ când fondulastfel constituit devine egal cu capi-talul social }i apoi, o cot@ de maxim10 &, pân@ în momentul în carefondul devine de dou@ ori mai maredecât capitalul social.

b) Provizioanele specifice de risc:- b@ncile sunt obligate ca, în scopulprotej@rii capitalului propriu, precum}i a depozitelor persoanelor fizice }ijuridice }i a acoperirii eventualelorcredite pe termen scurt, mediu }ilung, care prezint@ incertitudini înrecuperare, s@ constituie anumiterezerve denumite provizioane specifi-ce de risc de credit }i de dobând@.În acest sens, creditele }i plasamen-tele b@ncilor trebuie clasificate lunar,prin aplicarea simultan@ a criteriilorprivind serviciul datoriei, performan]afinanciar@ }i ini]ierea de procedurijuridice, în urm@toarele categorii:- standard;- în observa]ie;- substandard;- îndoielnic;- pierdere.

c) Ratingul de credite:Evaluarea performan]ei financiare aunei entit@]i economice din afara sec-torului institu]iilor de credit, careconduce la încadrarea acesteia în unadin cele cinci categorii de perfor-man]@ financiar@, se realizeaz@ pebaza ratingurilor de credite.Ratingul de credit reprezint@ un cali-ficativ exprimat numeric, utilizat atâtla nivel individual (pentru fiecareclient beneficiar de credite), cât }ipentru evaluarea calit@]ii portofoliuluide împrumuturi al unei b@nci.

Nivelul cel mai bun al ratingu-lui de credit este 1, iar cel mai slab5, practic un credit cu rating 5 esteconsiderat pierdere, nivelul acceptabilfiind de regul@ pân@ la 3. Ratingul decredite se calculeaz@ pentru to]iclien]ii beneficiari de credite, afla]i înportofoliu, pe baza bilan]urilor anua-le, iar în cursul anului pe bazasitua]iilor contabile periodice.Calculul acestui indicator, în cazulsociet@]ilor comerciale, sufer@ pro-funde modific@ri, începând cu lunaianuarie 2009, modific@ri datoratedevaloriz@rii leului.

Conform art. 142, din OrdinulM.F.P nr. 1752, din 17 noiembrie2005, pentru aprobarea reglemen -t@rilor contabile conforme cu directi-vele europene: „la încheiereaexerci]iului financiar, diferen]ele decurs valutar rezultate din evaluareadisponibilit@]ilor în valut@ }i a altorvalori de trezorerie, cum sunt titluride stat în valut@, acreditive }i depo-zite pe termen scurt în valut@, la cur-sul de schimb comunicat de BancaNa]ional@ a României, valabil la dataîncheierii exerci]iului financiar, seînregistreaz@ în conturile de veniturisau cheltuieli din diferen]e de cursvalutar, dup@ caz.”Aplicând dispozi]ia mai sus precizat@multe dintre societ@]ile comerciale ceau contractat credite în valut@ în aniianteriori se v@d în situa]ia realiz@riide pierderi, datorat@ cursului deschimb valutar (ianuarie 2007, uneuro era cotat la 3,38 lei, ^n ianua-rie 2008 la 3,58 lei, iar în decembrie2008, a ajuns la 3,98 lei). În aceast@situa]ie, impactul este negativ pen-tru contractantul creditului, care nuv-a mai ob]ine credit, sau îi va fidiminuat cel existent, blocându-i acti-vitatea. Consecin]a poate fi: pierdereaclien]ilor de c@tre banc@ }i în final,întreaga societate este prejudiciat@întrucât profitul se diminueaz@, trece-rea pe pierdere însemnând reducereaimpozitului.Cum se poate sprijini împrumutatuls@ treac@ peste riscul de „imposibi-litate de plat@ a ratelor” constituieun aspect ce nu se reg@se}te în

manualele de creditare ale b@ncilor.Probabil, fiecare dintre cei afecta]i vareduce din cheltuielile zilnice, vafolosi tot mai mult cuvântul econo-mie }i, ce este mai grav, va „accep-ta compromisuri” pentru a nu-}ipierde locul de munc@. Nu esteexclus s@ asist@m la pierdereaimobilelor achizi]ionate prin creditesau utilizate la garantare }i, de aici,la drame umane este un singur pas.Dac@ b@ncile nu vor lua m@suri desprijinire a celor afla]i în asemeneasitua]ii înseamn@ c@ nu sunt intere-sate în salvarea propriilor investi]ii }iprofituri, ceea ce va duce la unmare semn de întrebare.Acum, la începutul anului 2009, unlucru este cert: creditele vor fi maiscumpe, dobânzile mai complicate(conform datelor comunicate deb@ncile comerciale, publicate derevista Capital, din 29 ianuarie 2009,dobânzile vor oscila între niveluri de8&-11& pe an la euro, respectiv20&-25& pe an la creditele în lei,în func]ie de tipul produsului) valoa-rea garan]iilor discutabil@ }i, nu înultimul rând, atât popula]ia, cât }isociet@]ile comerciale nu vor fi dor-nice în a se împrumuta. În acestcontext, pre}edintele B@ncii CentraleEuropene, Jean-Claude Trichet, încadrul unei reuniuni a ComitetulAutorit@]ilor Europene de Reglemen -tare - CESR, preciza c@ „situa]ia dinsectorul financiar european r@mânein continuare dificil@, sc@derea cre-dit@rii accentuându-se ^n ultimaperioada” (citat din revista Capital,23.02.2009). De analizat este, deasemenea, r@mânând în acela}iregistru, }i dorin]a, dar }i putin]ab@ncilor de a acorda credite.

Bibliografie:Basano D., Dardac N., Mana -gementul bancar, Ed. Economic@,Bucure}ti, 2002;Mihai I., Tehnica }i managementulopera]iunilor bancare, Ed. Expert,Bucure}ti, 2003;Petra}cu D., Creditul bancar, un riscasumat, Ed. Alma Mater, Sibiu,2008;Legea 58/1998 privind activitateabancar@, modificat@ }i completat@prin Legea 485/2004.Colec]ia „Capital” Bucure}ti 2009;Colec]ia „Euroeconomia XXI” Sibiu2007-2009;Colec]ia „S@pt@mâna financiar@”,Bucure}ti 2007-2008.

Înc@ o siren@ în concertul de alarm@ al crizei financiare mondiale:limitele riscului creditului bancar

ec. Daniela PETRA{CU

Banca Na]ional@ a Rom$niei

ECONOMIE GLOBALIZAREVINERI 27 FEBRUARIE 2009 7

urmare din pag. 1Paradoxul situa]iei este c@, dup@ nici20 de ani de puternic@ îndoctrinareîn spiriul pie]ei libere, Estul sus]ineacum aceste valori, militeaz@ pentrudeschiderea pie]elor }i împotrivaprotec]ionismului în timp ce Vestulpare s@ pun@ toate aceste chestiunisub t@cere. E drept, UniuneaEuropean@ anun]@ programe desus]inere comune trans-geografice,care s@ sus]in@ Estul }i Vestul, opozi]ie pe care o promoveaz@ ceamai expus@ ]ar@ din Vest, Austria,dar care prime}te }i girul Germaniei.Un eventual e}ec al Estului, transfe-rat implict în sistemul bancar, ar dapeste cap vechile ]@ri capitaliste, celecare acum par ceva mai intolerantecu valorile liberei ini]iative, ale riscu-lui asumat }i libert@]ii pie]ei. Austriaare o expunere de 75& din PIB înb@ncile din Est, }i al@turi de Suedia30&, Grecia 19&, creeaz@ o leg@tur@mai puternic@ de interese decât unade valori între Est }i Vest. Cu toateacestea, guvernatorul b@ncii centralegrece}ti solicit@ ca b@ncile grece}ticare au primit capital de stat s@ nu-l transfere subsidiarelor lor dinBalcani, un demers protec]ionist prinexcelen]@. Solu]iile în acest contextsunt dificile: solidaritatea nu rezolv@problemele, dar nici pe cont propriunu se iese din criz@ . ComisarulAlmunia consider@ c@, cel pu]in pen-

tru Est, nu exist@ o solu]ie pentruregiune, cum de altfel nici guverna-torul Is@rescu nu crede c@ solu]iaminune a recapitaliz@rii b@ncilor ves-tice ar fi o variant@ pentru ridicareasemnelor de întrebare care plutescasupra estului din motivul foartesimplu c@ aceste semne de întreba-re sunt prost plasate în Est. B@ncilede aici sunt capitalizate }i au sufi-ciente mecanisme institu]ionale acti-vate pentru a conferi încredere siste -mului. Pân@ la construirea meca -nismului institu]ional care s@ rea-duc@ solidaritatea Estului cu vestul,f@r@ s@ aduc@ cenu}a în zonanoastr@, Estul sufer@ pe cont pro-priu, fie c@ vrea, fie c@ nu vrea,chiar dac@ boala este aceea}i.Deocamdat@, se nume}te depreciere.E mai grav@ în Polonia }i Ungaria,ceva mai temperat@ în România }iCehia. Sigur, temperatura zonei se ia]inând cont de referin]e, dar dac@accept@m ca debut de criz@ lunaseptembrie, în }ase luni, forintul apierdut 30&, ajungând la un recordnegativ fa]@ de euro, zlotul a c@zutcu 40&, fiind aproape de cel maiprost curs istoric, iar coroana ceh@cu cele este 20& pierdute, este lacel mai prost curs din 2005 încoa-ce. Leul st@ mult mai bine, cu celevreo 16 & din septembrie încoace,de}i oficialii români consider@ c@reperul deprecierii nu este acesta, cimaximul istoric din 2007. Indiferent

de reper, problema r@mâne, iar boalaEstului, deprecierea, doare în fiecare]ar@ în parte. Cum o pot rezolva esti-cii f@r@ banii vesticilor? O misiuneaproape imposibil@. Sigur, tenta]ia dea r@spunde politic acestei situa]ii eimens@ chiar dac@ solu]ia nu este,evident, politic@. Premierul ungar acerut metode neconven]ionale pentrua r@spunde situa]iei, f@r@ s@ detaliezece înseamn@ acest lucru. În Polonia,“metodele” par s@ se fi conturat, darnumai de asemenea interven]ii nueste nevoie. Premierul polonez, exas-perat de deprecierea monedei, a spus

nici mai mult, nici mai pu]in, c@ estehot@rât s@ apere nivelul de 5 zlo]ipentru un euro cu cele 4 – 5 miliar-de de euro din fondurile structuraledac@ va fi nevoie! Sigur, declara]ia adevenit o gaf@ celebr@. O dubl@ gaf@,o dat@ c@ oferea un reper de curs }iapoi c@ viza deturnarea la proprie afondurilor de aderare }i nu e de mira-re c@ atât bancherii, cât }i comisariieuropeni au s@rit s@ blocheze aseme-nea declara]ii. Exasperearea polonez@este îns@ de în]eles, de vreme ce70& din credite sunt în francielve]ieni, iar devalorizarea uria}@ a

pus pe jar întreaga societate.Exemplele poloneze }i maghiare suntcele mai elcovente în privin]a sufe-rin]ei. Sunt pe cont propriu. %mpru-muturile de salvare nu sunt exemplede solidaritate }i nu sunt nici cordoa-ne aruncate pentru a preîntâmpina undezastru. {i chiar dac@ boala Estuluieste aceea}i, cu aceea}i origine, sufe-rin]a pe cont propriu este reac]iafireasc@ la bucuria comun@ din aniitrecu]i, la creditul în r@sf@] sau lavie]a pe datorie.

Suferin]a EstuluiDan SUCIU

Banca Central - European@

Perioadele de mari fr@mânt@rieconomice au fost cele care au datna}tere unor salturi în teoria eco-nomic@. P@rintele macroeconomieimoderne, John Maynard Keynes, î}idatoreaz@ o parte din faim@ – pelâng@ ideile novatoare din lucrarea sade c@p@tâi, Teoria general@ a folosiriimâinii de lucru, a dobânzii }i a ban-ilor – faptului c@ solu]iile sale, pecare le-a oferit în calitate de consili-er al lui Roosvelt, au contribuit laie}irea din criza din 1929 – 1933 aSUA. Criza economic@ actual@,departe de a se fi sfâr}it î}i a}teapt@înc@ magicienii. M@surile adoptatepân@ în prezent ne dau senza]ia deinutilitate, ne fac s@ ne gândim la unr@zboi al secolului XXI, în careeconomiile au intrat cu armele se -colului trecut, ceea ce pare s@ fac@din ele victime sigure ale unei b@t@liiaproape pierdute.

Într-una din c@r]ile cele mai fer-mec@toare cu privire la procesul deglobalizare publicate în anii 1990,Lexus }i m@slinul, Thomas Fried -mann spunea c@ valorile pe care sebazeaz@ societatea global@ sunt înesen]@ cele ale capitalismului liber depia]@: „cu cât pie]ei îi vor fi l@satemai multe competen]e }i cu câteconomiile na]ionale vor fi deschisecomer]ului liber }i concuren]ei, cuatât mai eficiente }i mai prospere vorfi aceste economii. Globalizareaînseamn@ expansiunea capitalismului

liber de pia]@, practic, în fiecare ]ar@din lume”. Thomas Friedmann afirm@c@ „economi}tii reprezentativi air@zboiului rece au fost Karl Marx }iJohn Maynard Keynes, fiecare încer-când, în modalitate proprie,îmblânzirea capitalismului”.

În cartea sa Capitalism contracapitalism, francezul Michel Albertafirma, în aceea}i perioad@: „pentruprima oar@ în Istorie, capitalismul aînvins, ast@zi, cu adev@rat. Pe toat@linia. Problema e, în sfâr}it, rezol-vat@. Poate cea mai mare dintreproblemele acestui veac. Victoriacapitalismului a avut loc pe trei fron-turi. Prima b@t@lie s-a dat în Anglia,prin Margaret Thatcher, }i în stateleUnite prin Ronald Reagan. A fost ob@t@lie intern@ împotriva interven -]ionismului etatist care polua ca -pitalismul. Fata de b@can }i fostulactor de film au înf@ptuit, astfel,împreun@, prima revolu]ie conserva-toare în materie de politic@ econo -mic@: revolu]ia statului minimal. ... Adoua victorie a capitalismului a fostcu atât mai spectaculoas@, cu cât afost în acela}i timp frontal@, total@ }i,mai ales, ob]inut@ f@r@ lupt@. De unsecol, capitalismul era confruntat cucomunismul. De aproape jum@tate desecol, aceast@ confruntare, ai c@reiprotagoni}ti principali erau StateleUnite }i Uniunea Sovietic@, dominaansamblul rela]iilor interna]ionale”.Despre a treia victorie men]ionat@ deautorul francez nici nu mai e nevoies@ amintim: era vorba despreinvadarea Irakului, vizavi de care cuoptimismul parc@ molipsitor alînceputului anilor 90, acesta nu sesfie}te s@ afirme: „punem r@m@}agc@, ...., într-o bun@ zi, mul]imilemin]ite de Saddam Hussein o vor luape acela}i drum ca }i masele comu-niste”.

Dou@ c@r]i care, la vremea lor,p@reau s@ exprime opinia general@ }ia}tept@rile optimiste fa]@ de ordineaglobal@ care era pe cale s@ se instau-

reze. Au urmat 20 de ani de cre}tereeconomic@, de evolu]ii tehnologice }ieconomice spectaculoase, careveneau rând pe rând s@ sus]in@ acesttip de discurs. Din când în când,mitingurile anti–globalizare sauprotestele unor grupuri restrânse cupreocup@ri legate de mediu aduceauîn aten]ia opiniei publice fa]a ascuns@a globaliz@rii. Dar, nici un moment,aceste pozi]ii nu au avut for]a de acl@tina ideea aparent de necontestatc@ singura op]iune viabil@ este capi-talismul global.

Sistemul global a avut, pe lâng@propriii sus]in@tori sau critici în rân-dul speciali}tilor, propriile institu]ii.Dintre acestea, probabil printre celemai reprezentative, aminteam, cu maipu]in de o lun@ în urm@, ForumulEconomic Mondial (World EconomicForum), al c@rui p@rinte este KlausSchwab. Înc@ de la primele întâlniride la Davos, Forumul EconomicMondial a fost exponentul globa -liz@rii, în cea mai profund@ variant@ asa. Iat@ c@, la întâlnirea de anul aces-ta, putem vorbi de câteva premiereabsolute, care pot fi interpretate ca

semnale ale unei cotituri în ordineaeconomic@ mondial@.

Poate deloc surprinz@tor, pefondul crizei economice care a domi -nat discu]iile de anul acesta, amreg@sit printre discursuri teme pre-cum sfâr}itul globaliz@rii, insti-tu]ionalism, reîntoarcerea la pro-tec]ionism.

Rusia }i China, reprezentate lanivel de prim–mini}tri au fost vede-tele de anul acesta ale unei întâlnirila care, cu ani în urm@, nu primeaudecât critici cu privire la gradulredus de liberalizare, transparen]@ }iimplementare a reformelor econom-ice. Ce s@ mai credem despre rapor-tul de for]e mondial? Pân@ nudemult, acesta p@rea simplu deîn]eles – de la URSS contra SUAacceptasem ideea SUA – pol depute re (sau jandarm mondial) – dariat@ c@, la nivelul anului 2009, 2500dintre liderii economiei mondiale seîntâlnesc în lipsa unei reprezent@ri lanivel înalt a SUA. Nu numai c@ Putineste cel care ]ine discursul inaugural,dar în cele 5 zile pare s@ se vor-beasc@ tot mai mult }i mai critic

despre e}ecul modelului american.O alt@ premier@, îngrijor@toare

prin posibilele consecin]e, vine dinpartea ]@rilor cu cele mai rapide rit-muri de dezvoltare în ultimii ani.Pân@ de curând, sintagma BRIC(Brazilia, India, China }i Rusia) p@reas@ fie sinonim@ cu garantarea unorrate mari de cre}tere economic@. Ceidoi gigan]i ai economiei mondialeprezen]i la Davos, Rusia }i China,anticipeaz@ pentru 2009 rate negativede cre}tere, respectiv recesiune.

S@ fie oare un nou început pen-tru institu]ionalism, protec]ionismsau dirijism, desigur în noi forme,specifice unei ere post-globalizare?De}i e greu de r@spuns la o aseme-nea întrebare, este evident c@ sem-nalele date prin discu]iile desprenecesitatea guvernan]ei globale, prinfaptul c@ vedetele întâlnirii de laDavos nu au mai fost, ca în al]i ani,oamenii de afaceri, ci reprezentan]iistatelor, politicienii, de la care lumeaafacerilor solicit@ solu]iile pentruie}irea din criz@, toate ne fac s@ neîntreb@m: suntem în a}teptarea unuialt Keynes?

De la Keynes la Davos, sau despre îmblânzirea capitalismului global

conf. univ. dr. Silvia M~RGINEAN

INVESTI[II VINERI 27 FEBRUARIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Economi}tii apreciaz@ c@ incertitudineaeste o caracteristic@ permanent@. Aceast@apreciere este confirmat@, mai ales înaceast@ perioad@ de criz@ pe care o tra-vers@m, criz@ ce readuce în actualitatetema analizat@ în acest articol. Chiar dac@tema pus@ aici în discu]ie este în gene -ral cunoscut@ }i acceptat@, totu}i,analizarea sistematic@ a riscului }i aincertitudinii din perspectiva teoriei eco-nomice s-a realizat relativ recent, de}iprimele încerc@ri de cuantificare a mod-ului de decizie al indivizilor s-au realizatcu peste cateva sute de ani în urm@. Introducerea riscului }i incertitudinii înteoria economic@, a reorientat pro-gramele de cercetare ale }tiin]ei econom-ice, iar într-un timp relativ scurt - doar40 de ani - frontiera cunoa}terii compor-tamentului uman a fost semnificativextins@. Aceast@ expansiune a }tiin]eieconomice a permis dezvoltarea unordomenii noi, care ar fi fost imposibil deabordat în absen]a considera]iilor cuprivire la risc }i incertitudine.Întreprinderile, prin caracterul lor eco-nomic, în activitatea lor includ o multi-tudine de medii, de aceea toate acestea(}i cel politic, }i cel legal, }i cel social-cultural, chiar }i cel climateric etc. ) potfi încorporate consolidat în componen]aactivit@]ii mediului institu]ional sau a cli-matului investi]ional. Climatul investi]ionalîn care agen]ii economici î}i desf@}oar@activitatea î}i are particularit@]ile sale îneconomia na]ional@ }i în tr@s@turi distinc-tive fa]@ de economia altor state. No]iunea de mediu investi]ional a fostremarcat@ în publica]iile din ultimeledecenii, în leg@tur@ cu evolu]iainvesti]iilor str@ine directe }i a activit@]iicorpora]iilor transna]ionale, ca fiindcrearea de condi]ii stimulative pentruatragerea factorilor de produc]ie de care]ara duce lips@. Abordarea no]iunii de cli-mat investi]ional, cuprinde }i alte prior-it@]i, astfel, acesta poate fi definit camediul în care deru leaz@ procesulinvesti]ional al unit@]ilor economice, total-itatea premiselor social-economice,politice }i de drept, institu]ionale, cultur-ale, care determin@ atractivitatea }i

gradul de utilizare investi]ional@ impli-mentat@ într-un sistem economic sau încadrul economiei na]ionale. Pe parcursul metamorfozelor din climat-ul investi]ional al unei ]@ri se realizeaz@}i adaptarea investitorilor c@tre acesta.Se poate afirma c@ în vederea efectu@riiinvesti]iilor într-o anumit@ ramur@ a ]@rii,investitorii vor analiza condi]iile mediuluiinvesti]ional, care reprezint@ în sine unindicator multifactorial al situa]iei macro}i micro-economice a statului. Situa]iageneral@ a climatului investi]ional esteevaluat@ în baza analizei unor factori.Ace}ti factori pot fi de natur@ subiectiv@(situa]ia economic@; baza legislativ@ }inormativ@; infrastructura social@; resurse-le de munc@; poten]ialul tehnico-}tiin]ific)}i de natur@ obiectiv@ (condi]iile natural-climaterice; amplasarea geografic@; stareamediului ambiant). Estimarea climatului investi]ional se faceîn func]ie de diferite coordonate-econo -mice, politice, social-culturale, fiecare dinele includ anumite elemente, componenteobiective }i subiective, interne }i externe,exprima]i prin indicatori, care permitedecidentului crearea unei imagini cuprivire la vulnerabilitatea economic@ aramurii. Estimarea climatului investi]ionalse poate finaliza cu decizia investitoruluide a-}i plasa capitalul antreprenorial îneconomia unei ]@ri sau de a o ocoli îndeciziile sale investi]ionale. Atractivitate investi]ional@ a economiei re -pre zint@ capacitatea economiei de a sa -tisface interesele specifice ale investito-rilor prin intermediul recep]ion@riiinvesti]iilor, reprezentând rezultatul influ-en]ei unui complex de factori ce deter-min@ necesitatea }i eficien]a aloc@riiinvesti]iilor. Atrac ti vitatea investi]ional@ aeconomiei este determinat@ de factoriiclimatului investi]ional }i oportunit@]ileinvesti]ionale existente.Climatul investi]ional al unei ]@ri estedeterminat de valorile unui }ir de para-metri care reflect@ imaginea integral@ a]@rii, capacitatea ]@rii pentru însu}ireainvesti]iilor, riscurile aferente procesuluiinvesti]ional etc. Se poate afirma faptulc@ climatul investi]ional este doar o pre-condi]ie pentru atragerea investi]iilordirecte, apare în calitate de un determi-nant în decizia investitorului care este înc@utarea plas@rii capitalurilor sale antre-prenoriale.Printre ace}ti parametri, cei mai impor-tan]i sunt: resursele naturale }i stareamediului, calit@]ile for]ei de munc@,nivelul de dezvoltare a infrastructurii,transparen]a }i previziunea vie]ii }i adeciziilor politice, stabilitatea macroeco-nomic@ }i solvabilitatea balan]ei de pl@]iexterne, calitatea guvern@rii }i a adminis-

tra]iei publice locale, stabilitatea }i cali-tatea cadrului juridic, nivelul de criminal-itate }i corup]ie, transparen]a }idemocra]ia dirij@rii corporative, calitateasistemului financiar bancar, inclusiv acelui fiscal, bazele administrative, infor-ma]ionale }i tehnice de p@trundere pepie]e, inclusiv reglementarea comer]uluiextern, nivelul de monopolizare }i deconcuren]@ pe pia]a intern@, infla]ia etc.Dintre aspectele financiare importantepentru decizia investitorului se enumer@:- avantajele financiare sub forma dividen-delor pe care poate s@ le repartizeze întotalitate sau în anumite propor]ii, con-form legisla]iei ]@rii în care a investit;- posibilitatea de a transfera total saupar]ial beneficiile ob]inute în urma activ-it@]ii sale investi]ionale; - avantaje fiscale sub forma reducerilor}i scutirilor de impozite etc.; - avantaje monetare în privin]a schimbu-lui valutar }i lipsa restric]iilor în acestdomeniu.Riscul general de ]ar@ se refer@ la mul-titudinea de factori specifici unei ]@ri, denatur@ economic@ }i politic@, ce afecteaz@grdaul de profitabilitate a firmei. Cele maiimportante riscuri de ]ar@ sunt:deprecierea considerabil@ a monedei ]@riirespective, criza economic@ accentuat@,modific@ri majore ale politicii economice,de exemplu reducerea barierelor comer-ciale sau modificarea pre]urilor energiei,tulbur@ri sociale, atitudine negativ@ fa]@de firmele str@ine. Aceste aspecte aleriscului au o importan]@ deosebit@ pen-tru corpora]iile transna]ionale.

Factorii care influen]eaz@ vulnerabi -litatea unei ]@ri se pot modifica atât subinfluen]a evenimentelor interne cât }i acelor externe, investitorul trebuind s@ iaîn considerare atât evolu]iile din fiecare]ar@ cât }i efectele evolu]iilor mondialeasupra acestor ]@ri.

În cadrul analizei elementelor fun-damentale au fost identificate unele vul-nerabilit@]i majore: dependen]a de impor-turile de petrol, dependen]a de exportulunei singuri m@rfuri, dependen]a de flux-urile de capital, sistem politic slab, ten-siuni regionale etc..Se poate considera c@ investi]iilereprezint@ rezultatele uneia dintre celemai importante decizii luate în cadrulfirmei. Corectitudinea select@riiproiectelor investi]ionale constituie ocondi]ie a men]inerii }i dezvolt@rii }iinfluen]eaz@ afirmarea pe pia]@ a firmeiprecum }i cre}terea cotei sale de pia]@.În condi]iile globaliz@rii, investi]iile str@inedirecte în ]@rile aflate în de tranzi]ie con-tribuie la modernizarea }i dezvoltarea ]@riirespective. Studiile realizate la nivelmodial demonstreaz@ faptul c@ venirea

capitalului str@in a adus avânt în econo-mia na]ional@, constituind una din c@ilede baz@ de integrare în economia mon-dial@.Firmele nu vor putea avea un compor-tament adecvat mediului concuren]ial,când schimb@rile în mediul de afacerisunt foarte dese }i au efecte imediatesau în timp, dac@ în prealabil nu au avutun comportament explorativ. Numaiacest tip de comportament va puteaidentifica }i delimita nevoile }i deciziilera]ionale de cele aflate în zona subiec-tivismului }i arbitrariului. Pentru a real-iza acest lucru ele au nevoie de infor-ma]ii corecte, complete }i oportune, iarob]inerea acestora este rezultatul uneistrategii specifice.O importan]@ deosebit@ în funda-mentarea }i luarea deciziilor managerialeau natura }i calitatea informa]iilor. Dac@se are în vedere faptul c@ informa]ia semodific@ în timp }i c@ mediul con-curen]ial este foarte inconstant, m@suraîn care ea ajunge s@ fie util@ firmelordepinde }i de mijloacele utilizate pentruculegerea }i prelucrarea informa]iei.Dac@ aceste instrumente nu asigur@furnizarea datelor în mod conti nuu,exist@ riscul ca informa]iile care lipsescs@ denatureze sensul }i semnifica]iacelorlalte informa]ii ob]inute, iar imag-inea asupra întregului s@ fie deformat@.Acest risc exist@ deoarece informa]iilenu se g@sesc nici u}or }i nici în totali-tate în stare utilizabil@. În condi]iile încare comportamentul depinde de imag-ine, schimbarea de comportament va fiinfluen]at@ de informa]ia care determin@aceast@ imagine.

Decizia, ca modalitate de ac]iuneuman@, presupune trecerea de lapoten]@ la act în condi]ii de eficien]@,în mod con}tient }i pe baza unei fun-dament@ri }i motiv@ri }tiin]ifice, axio-logice, psihologice }i de scop.Activitatea economic@ }i competi]iadur@ dintre firme, odat@ cu accelerareaprocesului de globalizare a afacerilorecono mice, a condus la o structur@organizatoric@ a întreprinderii tot maispecializat@, în cadrul c@reia managerulfinanciar ocup@ unul din locurile cen-trale în procesul decizional, fiind prin-cipalul responsabil cu privire la decizi-ile financiare adoptate.Indiferent de nivelul de dezvoltare eco-nomic@ }i social@ a ]@rii în care firmeleactiveaz@, acestea î}i desf@}oar@ activi-tatea într-un mediu concuren]ial extremde complex }i de volatil. Cunoa}terea }iadaptarea la acest mediu concuren]ialpermit firmelor s@-}i desf@}oare activi-tatea în condi]ii de profitabilitate. În cazcontrar, valorificarea oportunit@]ilorexistente vor avea de suferit, ca }igestiunea resurselor }i a timpuluidisponibil, iar situa]iile potrivnice }i fac-torii capabili s@ genereze efecte pozitivenu vor fi sesiza]i.Deciden]ii în politicile publice trebuies@ se a}tepte la faptul c@ agen]ii eco-nomici vor identifica relativ u}or decizi-ile de politic@ economic@ }i vor antic-ipa rapid efectele acestor decizii.Ast@zi, spre deosebire de începutulanilor ‘90, agen]ii economici acord@ oaten]ie tot mai mare modului în caresunt elaborate deciziile de politic@ eco-nomic@.

Evaluarea climatului investi]ional prin factori de risc }i incertitudine

conf. univ. dr. R@zvan Sorin {ERBUec. Elena MERCA

V$rful Everest, at$t de greu de atins...