Numărul 39616.01 - 22.01.2014

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 9

Pag. 4

GRATUIT

Cum expulzezi un

european din UE

Pag. 8

PRIMUL CABINET DE AVOCATURĂ DIN SPANIA 2007În limba română

- Consultanţă juridică GRATUITĂ(divorţ, pensie alimentară, reclamăm salarii, finiquito, indemnizații,

NIE, împuterniciri, traduceri etc.) - Contract juridic/an. Primeşti CADOU o asigurare de viaţă!

- Onorarii speciale/Plata în rate- Gestoría autónomos/sociedades

Fiscal+câmpul muncii+contabilitate+juridic+CADOU, o asigurare de viaţă! Tel.: 676 540 956, 917 824 667

C/ Francisco Giralte, 2, Madrid Avenida de América Decupează anunţul – ofertă valabilă până la 31.01.2014

Calendarul

examenelor

pentru

vigilantes de

seguridad

„Faptul că am lucrări e un rezultat al muncii mele de atâţia ani”

2 2 SCRISORI + 16.01 - 22.01.2014

Nu știu ce se întâmplă în noaptea

dintre ani, dar gândul mă duce exact

acolo unde nu-s, și retrăiesc crâmpeie

de viaţă care s-au dus, la vremea copi-

lăriei ce cu fi ecare an mi se pare tot mai

îndepărtată, diluată de ceaţa lăptoasă a

timpului care a început să se așeze pe

tâmple și la picioare.

Timpul celorlalte nopţi nu-mi apar-

ţine, așa cum îndrăznesc să mă am la

ceas de cumpănă astrală, să mi se tragă

de la dorinţa de mă împăca oarecum

cu situaţia actuală sau de la visurile în-

cercuite pe care nu le-am putut trezi la realita-

te¬? Câte puţin din fi ecare, să-mi ajungă doar

să iau aer în piept, să fumez un chiștoc de timp

și s-o iau pe brazda trasă de destin. Se spune că,

pentru a ajunge unde vrei, nu trebuie să mergi

pe drum, să-ţi faci cărare singur, cu o condiţie,

să lași dâră în urma ta.

Stau și mă întreb, așa ca prostul satului so-

rescian, oare mai știu ce înseamnă „drum” după

atâta colind prin mărăcinișuri puse de-a cur-

mezișul vieţii, am oare în minte imaginea reală

a unei poteci, măcar, cu care să pot face compa-

raţia între ceea ce sunt și ce aș fi putut să fi u?

Greu de răspuns la aceste cimilituri ale vieţii,

dacă în timpul unui an întreg nu m-am regăsit

sufi cient de mult pentru a găsi răspuns, acum,

să scormonesc și să întorc timpul de urechi, ca

pe un ceas, pentru a curge și în favoarea mea.

Nu sunt egoist, să vreau totul pentru mine,

sunt doar un pic mai realist decât în urmă cu

șapte ani, când am decis să fac lungul peleri-

naj la Porţile Europei. Dacă Sorescu jinduia să

vadă Craiova din car, eu nu mă pot socoti atât

de norocos, el a văzut-o, eu încă mai orbecăi în

ceaţa așezată pe ochi de către neaverile poveri.

În urmă cu un an aduceam vorba despre stru-

gurii jertfi ţi în ultimele 12 secunde ale anului ce

se grăbește spre... apusul nostru.

Mă întreb: cât de mare trebuie să fi e procen-

tul de zahăr din ei pentru a acoperi amăreala

așezată pe limba crăpată de atâtea înghiţituri

Rânduri pentru minte şi inimă

Noaptea strugurilor amari

în sec?

Dacă în tot cursul anului am strâns în palmă

și sub tâmple toată sarea pământului, ultimele

12 secunde nu pot să fi e decât sărate! Nu am

reușit decât să mă învârt ca un căţel în jurul co-

zii, lingându-mi din când în când rănile ruginite

de tăcere, de speranţe răpuse de indiferenţa

celorlalţi.

Și uite așa, ca în vremea copilăriei, mă întreb

ce minune se petrece la cumpăna dintre ani,

ce rotiţă învârte destinul fi ecăruia și lasă locul

Speranţei, ce duh plutește în aer care dezlea-

gă chingile celor 365 de zile și tot atâtea nopţi

aruncate pe umeri, pe frunte și pe tâmple. Nu

am găsit răspunsul, dar am descoperit o dâră

care să mă facă să înţeleg abia acum, spre asfi n-

ţit, că suntem datori să trăim.

Îmi aduc aminte de obiceiurile noastre, obi-

ceiuri care ne umpleau existenţa. În noaptea

de Anul Nou, în inima Olteniei, prin anii dece-

niului al șaptelea, se adunau fetele cărora abia

le crescuseră merele din piepţi, căţelandrii care

descoperiseră că viaţa ar putea fi altfel lângă

ele, și se puneau pe ghicit. Gazda, care mai tot

timpul era o femeie care avea o fată de măritat

și se ocupa de toată treaba, avea grijă să nu fi e

mai mulţi de 9, patru fete și cinci băieţi, tot ea

se ocupa de ascunsul lucrurilor care trebuiau

ghicite. Se adunau toate căciulile din casă, nu

înainte de a ne goni pe prispă, nu cumva să

tragem cu ochiul și să „nimerim” ce ne convine,

altfel se rupea vraja și nu mai însemna nimic

toată povestea. Mișcarea asta ne plăcea mai

mult nouă, băieţilor, astfel aveam o posibilitate

nesperată în a mai fura un pupat, fără să chiră-

ie vreuna, de teama „mașterii” din casă. Tăceau

mâlc... și atât. Norocul ţi-l „tragi” cu mâna ta, zi-

cea femeia, fără să știi. Cum îl tragi, așa îl ai. Ne

cam înfricoșam noi, dar aveam o viaţă înainte

pentru a descifra taina acestor cuvinte

Abia după miezul nopţii aveam voie să ridi-

căm fi ecare câte o singură căciulă, fără îngră-

mădeală, ca nu cumva să punem doi mâna pe

aceeași căciulă. Dacă se întâmpla și lucrul aces-

ta, tot anul cei doi se sfădeau din te miri ce.

După ce toate căciulile erau ridicate, iar noi,

cu obiectele în mână, femeia se punea pe „tra-

dus” fi ecare lucru. Bani, lână, oglindă, pieptene,

boabe de grâu, carte, cuţit, căcăreze de capră

și... boabe de struguri.

Fiindcă femeia cu pricina s-a dus de mult

pe partea cealaltă a lumii, încerc să „traduc” în-

semnătatea lucrurilor de sub căciulă, în ordine

enumerării, pentru a vă scuti de... repetiţie: no-

roc, alesul sau aleasa aveau să fi e mai bătrâni,

curvari, fără dinţi, bogaţi, deștepţi, curajoși, fără

nici un Dumnezeu…

La cel care trăgea de sub căciulă boabele de

struguri, gazda schimba vorba și-i zicea că la

anul poate va trage altceva.

„Norocul” meu a fost să trag vreo câţiva ani

la rând lacrimile soarelui, ale pământului și ale

omului nădușit sub arșiţa vieţii și nimic nu pă-

rea că ar fi însemnat ceva, până când... Uitasem

de lucrurile astea pe acoperite de peste 40 și

ceva de ani, când, în noaptea de Anul Nou, mă

afl am într-un loc care-mi permitea să stau de

vorbă cu mine însumi, cineva de la celălalt ca-

păt al „fi rului” mă întreba dacă am luat cu mine

și cele douăsprezece boabe de struguri, tot atâ-

tea dorinţe pentru anul viitor.

Nu mă mai gândeam că, după o viaţă de om

sau, mă rog, o bună parte din ea, sunt pus din

nou în situaţia de a-mi lega destinul de câteva

boabe de struguri. I-am răspuns că în loc de

boabe voi rostogoli în barbă tot atâtea picături

de rouă, mari și sărate, dulci și amare, pentru tot

ce nu am putut face în anul trecut, în anii tre-

cuţi, pentru neputinţa de a fi în locul și la timpul

potrivit să împiedic răul făcut...

Haideţi să ne strecurăm la masa celor fără

„de acasă”, plecaţi în lume pentru ceva mai bun,

să facem palmele căuș ocrotitor pentru toate

lacrimile picurate de dorul de toate.

Aici, pentru noi, boabele de struguri nu sunt

altceva decât roua ochilor cu care spălăm nepu-

tinţa de a fi altfel. Suntem biete statui mișcătoa-

re , albite pe alocuri de sclipirea banului trudit

din greu, goale defi nitiv de mirosul țărânei de

acasă. Asta este, să le vărsăm pe toate, până în

secunde 12 ale anului trecut, iar pentru urmă-

toarele secunde, tot 12 la număr, să ne gândim

la via care coace alte boabe pentru anul viitor,

poate în ele vom regăsi ceva care ne lipsește de

mult: pe noi înșine.

Marin Trașcă

Erată În calendarul ortodox pe care l-am publicat în numărul trecut s-a strecurat o greşeală: sărbătoarea Bunei Vestiri, mare sărbătoare a creştinătăţii pe 25 mar-tie, a apărut scrisă cu negru, nu cu roşu. Ne cerem scuze şi îi rugăm pe cititori să o semnaleze cu roşu.

Erată În calendarul ortodox pe care l-am publicat în numărul trecut s-a strecurat ogreşeală: sărbătoarea Bunei Vestiri, mare sărbătoare a creştinătăţii pe 25 mar-tie, a apărut scrisă cu negru, nu cu roşu. Ne cerem scuze şi îi rugăm pe cititorisă o semnaleze cu roşu.

PUBLICITATE 16.01 - 22.01.2014 3

INFORMAŢII UTILE 16.01 - 22.01.20144

Calendarul examenelor pentru

vigilantes de seguridad

Pe 7 ianuarie s-au publicat în Bule-

tinul Ofi cial al Statului (Boletín Ofi cial

del Estado – BOE) calendarul exame-

nelor pentru vigilantes de seguridad privada pentru 2014 și condiţiile de

participare.

Cine poate să se prezinte la exa-mene:

- Cei care doresc să fi e vigilantes de seguridad și specialităţile

lor (escorte private și/sau

paznici de explozibile)

care dovedesc că au tre-

cut cursul sau cursurile

corespunzătoare în cen-

trele de formare de secu-

ritate privată autorizate

de Secretariatul de Stat

de Securitate.

- Cei care vor să fi e es-

corte private și/sau paz-

nici de explozibile care

sunt deja vigilantes de seguridad și dovedesc că au trecut

cursul sau cursurile corespunzătoare

în centrele de formare de securitate

privată autorizate de Secretariatul de

Stat de Securitate.

- Personalul de securitate privată

abilitat conform legii care, după ce a

fost inactiv mai mult de doi ani, tre-

buie să treacă noi probe pentru a pu-

tea exercita funcţiile proprii.

Candidaţii trebuie să îndepli-nească, între altele, următoarele condiţii generale:

- Să fi e majori și să nu fi împlinit 55

de ani;

- Să aibă naţionalitatea unuia din-

tre statele membre din Uniunea

Europeană sau dintr-un stat parte

a acordului cu privire la Spațiul Eco-

nomic European, ori să li se aplice ce

se menţionează în legislaţia despre

regimul comunitar conform cu Real

Decreto 240/2007, de pe 16 de fe-

bruarie.

- Să aibă sau să poată obţine di-

ploma de Graduado en Educación

Secundaria Obligatoria, de Técnico

sau alte echivalente cu efecte profe-

sionale, ori superioare.

- Să nu aibă antecedente penale.

- Să aibă aptitudinile fi zice și ca-

pacitatea psihică necesare pentru a

exercita funcţiile unui vigilante de se-guridad și să îndeplinească condiţiile

necesare pentru a lucra în securitate

privată și ca să aibă și să poată folosi

arme (Real Decreto 2487/1998, 20 no-

iembrie).

- Să nu fi fost condamnaţi pentru

intromisiune ilegitimă în domeniul de

protecţie a dreptului la onoare, intimi-

tate personală și familială și la propria

imagine, în secretul comunicațiilor

sau alte drepturi fundamentale în cei

cinci ani anteriori solicitării;

- Să nu fi fost sancționaţi în cei doi,

respectiv patru ani anteriori pentru o

infracțiune gravă sau foarte gravă în

materie de securitate.

- Să nu fi fost excluși din serviciu în

armată sau în Forţele și Corpurile de

Securitate.

- Să nu fi exercitat funcţii de con-

Anul acesta Institutul Cervantes a

prevăzut organizarea a cinci sesiuni

de examen pentru DELE (diplomas

de español como lengua extranjera),

ce vor avea loc în aprilie (11), mai (23

și 24), iulie (18), octombrie (17) și no-

iembrie (22).

Pentru examenul de pe 11 aprilie

se vor acorda nivelurile A1, A2, B1, B2,

C1 și C2. Înscrierile se fac până pe 7

martie.

Pentru convocarea din mai, înscrie-

rile sunt până pe 11 aprilie. Pe 23 mai

se va da examen pentru obţinerea ni-

velurilor școlare A1 (nou) și B1. Pe 24

mai candidaţii vor da examen pentru

A1, A2, B1, B2, C1.

La examenul de pe 18 iulie se vor

putea obţine nivelurile B1, B2, C1, iar

înscrierile se fac până pe 13 iunie.

Pe 17 octombrie se va da examen

pentru nivelurile B1, B2, C1, iar înscrie-

rile se fac până pe 12 septembrie.

Pe 22 noiembrie se va susţine exa-

men pentru nivelurile A1, A2, B1, B2,

C1 și C2, înscrierile făcându-se până

pe 17 octombrie.

Înscrierile pentru toate convocările

încep de pe 17 februarie.

Modele de examene date în sesiuni

anterioare sunt pe pagina web http://

diplomas.cervantes.es/.

Institutul Cervantes va publica re-

zultatele examenelor în termen de

circa trei luni de la acestea.

Preţurile examenelor depind de ni-

vel și de ţara unde vă înscrieți pentru

obţinerea diplomei DELE.

Pentru mai multe amănunte și

examenele organizate trebuie să vă

puneţi în contact cu centrul dvs. de

examen DELE (http://diplomas.cer-

vantes.es/).

Diplomele de spaniolă ca limbă

străină sunt titluri ofi ciale, ce dove-

desc gradul de competenţă și folo-

sire a limbii spaniole, fi ind emise de

Institutul Cervantes în numele Minis-

terului de Educaţie, Cultură și Sport

din Spania. Diplomele DELE sunt re-

cunoscute la nivel internaţional și se

bucură de prestigiu.

Sunt peste 800 de centre din mai

mult de 100 de ţări unde se organi-

zează examene DELE.

Examenele de spaniolă ca limbă

străină ţin cont de instrucţiunile din

Cadrul Comun European de Referinţă

din Consiliul Europei.

Ministerul spaniol al Sănătăţii a mo-

difi cat cerinţele de nivel de compe-

tenţă lingvistică în spaniolă pentru cei

care doresc formare sanitară speciali-

zată. Candidaţii din state a căror limbă

naţională nu este spaniola trebuie să

dovedească cunoașterea sufi cientă a

acesteia prin prezentarea, între alte

documente, a diplomei DELE C1 sau

C2. No se va admite DELE B2.

Când se organizează examene pentru DELE

Catering

CAPACITATE DE 30 A 250 P.

T. 661 400 528 / 602 579 449618 211 860 / 918 734 019

����������� �������

C SONIA

RestauranteVa ofera un salon ideal pentru organizarea de:

- Nunti - Botezuri - Zile de nastere - Reuniuni€

Copii sub 10 ani GRATIS

trol în organisme, servicii sau acţiuni

de securitate, pază sau investigații

private, nici ale personalului sau

mijloacelor, ca membri ai Forţelor și

Corpurilor de Securitate în cei doi ani

anteriori solicitării.

- Să aibă diploma sau certifi catul

care dovedește că au trecut cursul

sau cursurile corespunzătoare în cen-

trele de formare de securitate privată

autorizate de Secretariatul de Stat de

Securitate.

Condiţii specifi ce: Pe lângă con-

diţiile generale, cei care doresc să fi e

escorte private trebuie să aibă cel pu-

ţin 1,70 m bărbaţii și 1,65 m femeile.

Termene: Convocarea 01/2014: Zece zile na-

turale numărate începând cu urmă-

toarea celei în care s-a publicat pre-

zenta hotărâre în BOE.

Convocarea 02/2014: De pe 18 pe 27 februarie 2014 Convocarea 03/2014: De pe 21 pe 30 aprilie 2014Convocarea 04/2014: De pe 27 mai pe 5 iunie 2014 Convocarea 05/2014: De pe 2 pe 11 septembrie 2014 Convocarea 06/2014: De pe 21 pe 30 octombrie 2014 Cei care doresc să dea examenele

de selecţie pentru fi ecare convocare

trebuie să-și depună cererea comple-

tând modelul ofi cial ce se reproduce

la Anexa V din dispoziţia publicată

în BOE, prin intermediul paginii web

www.policia.es, completând formu-

larul ce se găsește aici, ce permite

completarea automată a modelului

ofi cial al solicitării (Apéndice V) și a

cererii modelul 790, código de tasa

015.

Mai multe informaţii despre taxele

ce trebuie plătite, despre completa-

rea și depunerea cererii, pe http://

www.boe.es/boe/dias/2014/01/07/

pdfs/BOE-A-2014-171.pdf.

Convocarea examenelor: Odată

terminată perioada de prezentare

a solicitărilor, se va aproba lista de

participanţi convocaţi la susţinerea

probelor, indicându-se sediul și data

organizării fi ecărei convocări. Cei in-

teresaţi vor putea să obţină aceste

informaţii la Subdirección General de

Ayudas a las Víctimas del Terrorismo

y Atención Ciudadana del Ministerio

del Interior, calle Amador de los Ríos,

8, Madrid, telefon 902 150 002; la

Centro de Información Administrati-

va del Ministerio de Hacienda y

Administraciones Públicas, c/ Ma-

ría de Molina, 50, Madrid, telefon 060;

și la Servicio de Atención al Público

de la División de Formación y Perfec-

cionamiento, telefoane 913 227 597

și 913 227 598 sau intrând pe www.

policia.es și www.interior.gob.es.

Unde se vor organiza examene-le: Examenele vor avea loc în Ávila, A

Coruña,

Barcelona, Granada, Las Palmas de

Gran Canaria, Madrid, Palma de Mal-

lorca,

Pamplona, Santa Cruz de Tenerife,

Santander, Sevilla, Tarragona, Valen-

cia și Zaragoza.

Totuși, la fi ecare convocare se vor

putea desemna și alte orașe ca sedii

pentru examene sau se va/vor putea

exclude unul sau câteva dintre cele

menţionate.

Probele de aptitudini, modulele

profesionale de formare de vigilan-tes de seguridad, escorte private,

paznici de explozibili, formularele și

mai multe informaţii pe această temă

sunt pe http://www.boe.es/boe/

dias/2014/01/07/pdfs/BOE-A-2014-

171.pdf.

ACTUALITATE 16.01 - 22.01.2014 5

Actrița Olimpia Melinte a fost nomi-

nalizată la prestigioasele Premii Goya,

echivalentul spaniol al premiilor Oscar,

la categoria „Revelația Anului/Mejor

actriz revelación”, pentru dublul rol din

fi lmul Canibal, regizat de Manuel Mar-

tín Cuenca, informează un comunicat

remis Agerpres.

Ceremonia va avea loc pe 9 februa-

rie, la Hotel Auditorium din Madrid.

Pelicula lui Manuel Martín Cuenca a

fost nominalizată de către Academia

de Arte și Științe Cinematografi ce din

Spania la 8 categorii, printre care: „cel

mai bun fi lm”, „cea mai bună regie”,

„revelația anului”.

Alături de Olimpia Melinte, la aceeași

categorie mai sunt nominalizate trei

actrițe de origine spaniolă: Belén Ló-

pez, María Morales și Natalia de Molina.

Nominalizarea actriței române Olimpia

Melinte în cadrul premiilor industriei

de fi lm spaniole a fost așteptată de

către presa internațională, care a consi-

derat că Olimpia Melinte este descope-

rirea cea mai importantă pe care Ma-

nuel Martín Cuenca a făcut-o pentru

fi lmele sale și cea mai inspirată decizie

de casting.

„M-a bucurat foarte mult vestea no-

minalizării, cu atât mai mult cu cât știu

cât de greu este să vii din altă țară și

să fi i acceptat într-o industrie de fi lm

străină, atât de puternică cum este cea

spaniolă. Am iubit cele două roluri și

am lucrat foarte bine cu echipa spani-

olă”, a declarat Olimpia Melinte.

Canibal, considerat unul dintre cele

mai mari titluri internaționale ale anu-

lui, a început circuitul festivalier în 2013,

în cadrul Festivalului Internațional de

Film de la Toronto. Filmul o are în rolul

principal pe Olimpia Melinte și prezintă

povestea lui Carlos (Antonio de la Tor-

re), un om singuratic, ciudat, iubit, însă,

de toți locuitorii orașului Granada. Ceea

ce puțini oameni știu despre el este că

nu se poate hrăni decât cu femei față

de care nu se poate atașa emoțional.

Toate aceste lucruri se schimbă în ziua

în care o întâlnește pe Nina, o femeie

de origine română, care își caută cu dis-

perare sora geamănă.

Pentru acest fi lm, actrița, în vârstă de

27 de ani, a învățat limba spaniolă, a

urmat cursuri de masaj și a fost nevoită

să se îngrașe 10 kilograme. „Am înce-

put să fi lmăm prima parte cu Alexan-

dra, am repetat mult, am făcut cursuri

de masaj, m-am documentat și mi-am

așezat viața interioară și imaginația în

așa fel încât să servească scenariului.

Am terminat de fi lmat în 3 săptămâni

prima parte, și apoi am început cu

Nina unde a fost un pic mai complicat,

m-am îngrășat 10 kilograme în două

săptămâni și am luat-o de la zero cu

pregătirile și repetițiile, a fost ca și cum

o actriță nouă ar fi venit pe set pentru

a interpreta un rol. A fost o partitură

grea, dar efortul a meritat din plin!”, a

mărturisit artista.

Olimpia Melinte s-a născut la Iași pe

7 noiembrie 1986. A debutat pe marele

ecran cu rolul din fi lmul Cele ce plutesc în

Actriţa Olimpia Melinte, nominalizată la Premiile Goya

regia lui Mircea Daneliuc, în 2009. Rolul

interpretat în acest fi lm i-a adus două

nominalizări la Premiile Gopo 2010, pen-

tru „cea mai bună actriță în rol principal”

și pentru Premiul „Tânără Speranță”. A

lucrat apoi cu regizoarea Luiza Pârvu,

pentru scurtmetrajul Draft 7, fi lm răsplă-

tit cu premii speciale atât în țară, cât și în

străinătate. În 2013 a fost aleasă pentru

dublul rol în fi lmul Canibal și a jucat rolul

principal din scurtmetrajul Luizei Pârvu,

Start Anew World, fi lmat în SUA.

Cursuri, informaţii utile, activităţi

culturale în Velilla de San Antonio Și în 2013 Asociația pen-

tru integrarea imigranților

din Velilla de San Antonio

a desfășurat numeroa-

se activități cu și pentru

imigranţii din municipiu

și din localităţile vecine.

„Activitățile noastre au ca

scop informarea persoane-

lor interesate despre toți

pașii pe care trebuie să-i parcurgă în vederea rezolvării problemelor legate de cer-

tifi catul de cetăţean european, prezentarea serviciilor la care cetățenii imigranți

au acces și în special a serviciilor pe care municipiul nostru le pune la dispoziția

cetățenilor săi. Toate cursurile noastre (de limba spaniolă, de informatică, de

engleză, de limba arabă), cât și atelierele de căutare activă de muncă și cele de

abilități sociale au fost bine primite de populația imigrantă a municipiului, dar și de

către spanioli. În luna decembrie asociația noastră a desfășurat o serie de activități

organizate cu ocazia Zilei Naționale a României și a sărbătorii Crăciunului.

Copiii asociaților noștri au pregătit cântece și poezii patriotice pe care pe 1 De-

cembrie le-au interpretat cu mândrie la serbarea organizată pentru a cinsti Ziua

Națională a României, oferind audienţei stegulețe tricolore confecționate de ei în

Plaza de la Constitución. Cu această ocazie ne-am bucurat de prezenţa colegilor de

la asociația Sufl et românesc din Parla și Asociația Muntenia din Torrejón de Ardoz,

care ne-au bucurat cu un program folcloric. Urmând linia festivă, pe 21 decembrie

copiii asociaților au prezentat colinde și poezii de Crăciun, după care au pregătit fe-

licitări de sărbători și scrisori pentru Moș Crăciun, care le-a adus cadouri. Atmosfera

festivă a fost susținută de prietenii de la asociațiile mai sus menționate, ei bucu-

rându-ne cu un program artistic cu specifi c tradițional de Crăciun”, ne-a comunicat

conducerea Asociației pentru integrarea imigranților din Velilla de San Antonio.

O nouă bancnotă de 10 euroBanca Centrală Europeană (BCE) a pre-

zentat luni noua bancnotă de 10 euro

din seria Europa, ce va intra în circulaţie

progresiv începând cu 23 septembrie, a

anunţat Yves Mersch, membru al Comi-

tetului Executiv al băncii. Designul banc-

notei, similar celui din prima serie din

2002, va încorpora progrese tehnologice

pentru a fi greu de falsifi cat și ca să fi e mai durabilă.

Mersch a asigurat că bancnotele și monedele sunt un simbol tangibil al deter-

minării de a sprijini Uniunea Europeană. De asemenea, a subliniat importanţa

menţinerii încrederii cetăţenilor în moneda unică: „Unul dintre principalele motive

pentru introducerea noilor serii de bancnote este să se garanteze că toată lumea

care le folosește o poate face cu încredere totală”.

Noua bancnotă, la fel ca și cea de 5 euro emisă anul trecut, va avea în hologramă

și în marca de apă un portret al Europei, personajul din mitologia greacă care a

dat numele continentului nostru, pentru a se ușura verifi carea prin metoda atinge,

privește, întoarce. În plus, va include un număr ce își schimbă culoarea când este

înclinat (de la verde la albastru), tot pentru verifi care. Durabilitatea mai mare este

garantată de un strat de lac protector, reducându-se astfel costurile și infl uenţa

asupra mediului înconjurător.

Numărul bancnotelor false a crescut în ultimii doi ani, deși cifra generală se men-

ţine scăzută. În al doilea trimestru din 2013 s-au retras 353.000 de bancnote false

din circulaţie, majoritatea de 20 și de 50 de euro. A crescut numărul bancnotelor

false de 10 euro, dar reprezintă doar 6,3% din total, informează BCE.

Atât BCE, cât și băncile centrale din ţările membre UE recomandă cetăţenilor să

verifi ce bancnotele suspecte prin metoda atinge, privește și întoarce, ce este ilustra-

tă pe paginile lor web.

Degustări, Dracula, ouă încondeiate,

între atracţiile standului nostru la FITUR Tradiția și modernitatea se vor îmbi-

na la standul României de la Târgul In-

ternaţional de Turism FITUR, care anul

acesta a ajuns la ediţia 34.

Cum ne-am obișnuit, acesta se orga-

nizează la Feria de Madrid – IFEMA (sta-

ţia de metrou Campo de las Naciones,

L 8). Este deschis pentru public pe 25

și pe 26 ianuarie (25.01: de la 10 la 20;

26.01: de la 10 la 18), în timp ce profe-

sioniștii din sector vor avea acces și pe

22, 23 și 24.

Biletul costă 8 euro. Dacă se cumpără

on-line, este 7 euro.

Standul României va fi în pavilionul 4

– Europa. „Va avea un design care îmbi-

nă tradiția și modernitatea, fi ind dotat

cu ecrane LED suspendate și sisteme

video-wall, și decorat cu elemente de

butaforie inspirate din operele lui Con-

stantin Brâncuși, respectiv Coloana Infi -

nitului și Masa tăcerii, dar și cu mobilier

de lemn tradițional”, ne-au informat

surse din compartimentul Comunicare

din Autoritatea Naţională pentru Tu-

rism.

La FITUR 2014 și la activitățile conexe

acestuia va participa o delegație condu-

să de președintele Autorității Naționale

pentru Turism, Răzvan Filipescu.

Vom avea 26 de fi rme participante,

agenții de turism tour-operatoare, ho-

telieri, companii de transport aerian și

rutier și administratori de sisteme de

rezervări.

La stand va fi organizată o expoziție

de obiecte tradiționale românești (ouă

încondeiate, obiecte sculptate în lemn,

materiale textile tradiționale etc.). Un

încondeietor de ouă își va prezenta arta

turiștilor. Va fi și o hostess îmbrăcată cu

costum inspirat din legenda Dracula

care va distribui materiale informative

turistice despre România în pavilion și

stand. Se vor organiza și degustări de

produse gastronomice și băuturi (vinuri

și tării) tradiționale românești.

În 2013, în primele 11 luni ale anu-

lui au fost înregistrați aproximativ

69.000 de

turiști spanioli, ne-a informat Au-

toritatea Naţională pentru Turism. În

primele nouă luni din 2012 am avut

57.004 turiști din Spania, iar în 2011

ne-au vizitat ţara 54.700 de turiști spa-

nioli, conform directorului Ofi ciului de

Turism al României la Madrid, Bogdan

Iosif.

Eminescu, neuitat de asociaţia Dor Român

La fel ca și în anii trecuți, Asociația socio-culturală Dor Român din Arganda del

Rey organizează celebrarea zilei lui Mihai Eminescu pe 18 ianuarie, la Conservato-

rul Montserrat Caballé din Arganda del Rey (Camino del Molino s/n).

În prima parte se vor recita poezii din creația lui Mihai Eminescu și se vor inter-

preta cântece transpuse de pe poeziile lui. În partea a doua, oamenii de cultură

Gelu Vlașin și George Vinţan vor vorbi despre temele operei marelui poet.

6 ÎN SPANIA 16.01 - 22.01.2014

Șomerii de lungă durată care și-au

terminat ajutorul sau subsidiul de șo-

maj și stau peste 90 de zile dintr-un an

în afara Spaniei își pierd dreptul la aco-

perirea sanitară spaniolă. Măsura a in-

trat în vigoare pe1 ianuarie și îi afectea-

ză mai ales pe cetăţenii străini din UE.

Amendamentul a fost inclus în legea

22/2013 a Bugetului General al Statului

pentru 2014 și s-a publicat în BOE pe 26

decembrie anul trecut.

Surse din PP au declarat că unicul

scop al amendamentului este regula-

rizarea multor persoane, majoritatea

străini din UE, care în perioada de boom

a economiei spaniole au cotizat la sis-

temul de Securitate Socială și în urma

crizei și-au pierdut locul de muncă, ul-

terior întorcându-se în ţara de origine.

„Cu legea în mână, acești șomeri de

lungă durată aveau dreptul ca trata-

mentele lor în orice altă ţară să fi e plăti-

te de Spania tot restul vieţii lor”, a spus

deputatul PP Rubén Moreno.

Acesta a explicat că, dacă acești ce-

tăţeni continuă să locuiască în Spania,

chiar dacă sunt șomeri și nu primesc

nici un ajutor, nici subsidiu, au dreptul

să primească asistenţă sanitară publică

gratuită în Spania.

Acest amendament nu îi include pe

tinerii care studiază în afara Spaniei,

cei care au burse Erasmus, nici pe spa-

niolii care fac turism. Nu rămân „în nici

un moment” fără asistenţă sanitară,

conform deputatului, pentru că pot să

solicite cardul sanitar european pentru

a primi asistenţa sanitară necesară pe

durata șederii lor în altă ţară din UE sau,

dacă preferă, au posibilitatea să se în-

toarcă în Spania pentru a fi trataţi.

Cardul sanitar european nu este

valabil când deplasarea are ca scop

primirea unui tratament medical, nici

nu este documentul adecvat când o

persoană își mută rezidenţa obișnuită

pe teritoriul altui stat membru. Când

cineva are rezidenţa într-un alt stat,

acesta îi oferă acoperire sanitară, la fel

cum se întâmplă cu spaniolii care sunt

angajaţi în altă ţară, a spus deputatul

popular.

Comunităţile autonome Asturias și

Andalucía, ambele guvernate de PSOE,

au anunţat marţi că intenţionează să

menţină asistenţa sanitară șomerilor

care nu mai primesc ajutor și locuiesc

mai mult de trei luni în străinătate.

Șomerii care stau peste 3 luni în altă ţară pierd

dreptul la asistenţă sanitară publică

Mai bine fără sex decât fără engleză Cei 1.700 de spanioli

întrebaţi de Cambridge

University Press în 2013

au spus că ar fi dispuși

la (aproape) orice în

schimbul posibilităţii

de a vorbi engleza ca

un nativ. Dintre aceș-

tia, 38% dintre ei au

mărturisit că ar putea renunţa la sex

un an. 98% dintre cei 980 de profesori

de engleză care au participat la noua

ediţie a sondajului de opinie consideră

că materialele video continuă să fi e un

instrument foarte util de învăţare.

Analiza din 2013 arată că dacă ar

exista o pastilă miraculoasă capabilă

să îţi permită să stăpânești engleza,

ar avea un succes comercial asigurat,

chiar dacă ar costa

10.000 de euro. În

Extremadura ar fi cei

mai mulţi cumpără-

tori, 71% dintre cei

întrebaţi în această re-

giune declarând că ar

da acești bani, faţă de

52% dintre cei din Rio-

ja. În ciuda acestei dorinţe de a apela la

magie, doar 27% dintre cei întrebaţi au

afi rmat că studiază engleza.

Pentru mulţi este principala dorinţă

din acest an – 57% și-au pus-o în gând

– dar opt din zece spanioli consideră că

aceste idei nu se vor materializa. Deși

77% consideră engleza o temă nere-

zolvată, aproape jumătate (45%) cred

că vorbesc engleza mai bine decât pre-

ședintele Guvernului, Mariano Rajoy.

Metoda folosită cel mai des de au-

todidacţi este ascultarea cântecelor în

engleză (64%), cu toate că 50% dintre

cei întrebaţi au mărturisit că au simulat

într-un concert că știau versurile unui

cântec. Filmele în versiunea origina-

lă reprezintă o altă metodă extinsă,

aproape opt din zece spanioli conside-

rând că dacă acestea nu ar fi dublate,

nivelul mediu de engleză s-ar îmbună-

tăţi.

Între alte resurse sunt cititul cărţilor

și știrilor în engleză, folosirea aplicaţii-

lor pentru dispozitive mobile. Mai pu-

ţin de a cincea parte dintre cei întrebaţi

au spus că iau ore (20%), fac schimburi

(9%) sau stau o perioadă în străinătate

(7%). 24% dintre spanioli au spus că o

relaţie cu un străin i-a ajutat să învețe

engleza.

Înregistrarea menajerelor

s-a blocat anul trecut S-a semnalat o înrăutăţire a situaţiei lor după

intrarea în vigoare a noului regim, acum doi ani Munca la negru în case nu mai

iese la lumină la fel de repede ca

la intrarea în vigoare în 2012 a legii

ce i-a integrat pe lucrătorii în case

în regimul general de Securitate

Socială. În primul an de aplicare,

numărul înregistrărilor a crescut

semnifi cativ, cu peste 100.000. Dar,

odată cu trecerea lunilor, creșterea

numărului de persoane care cotizează tinde să ajungă la zero. În decembrie

anul trecut, cele 423.821 de angajate înregistrate în medie însemnau cu doar

1,9% mai mult decât în anul anterior. Conform Analizei Populaţiei Active, nu-

mărul total al persoanelor care lucrează în serviciul domestic a fost de 679.600

în trimestrul al treilea din 2013, aceasta fi ind ultima cifră disponibilă.

Persoanele care lucrează în sector atrag atenţia asupra înrăutăţirii situaţiei

lor în ultimele luni, cel mai mult fi ind afectate cele care lucrează cu ora.

„Încă din 2012 au început să scadă salariile pentru că multe familii au scos

din salariu suma pe care trebuiau să o plătească la Securitatea Socială, și totul

s-a înrăutăţit. O cauză este criza, dar trebuie amintită și schimbarea pe care

a făcut-o Guvernul acum un an, eliminând obligaţia ca angajatorul să facă

formalitatea. Acum mulţi dau în preţ închis și noi trebuie să facem formali-

tăţile și să plătim tot”, a spus Graciela Gallego, președinta platformei Servicio

Doméstico Activo (Sedoac). „Și multe străine trebuie să accepte orice pentru

că trebuie să cotizeze pentru a nu pierde cardul sanitar. Sunt persoane care

încasează cinci euro pe oră și nu ajung la salariul minim cu zece ore de muncă”,

a adăugat.

Din 2012, angajatele în casă nu mai au un regim special de cotizare, ci sunt

integrate în regimul general, din care fac parte majoritatea angajaţilor. Schim-

barea, ce a venit odată cu reforma pensiilor stabilită în 2011 de Guvernul so-

cialist, sindicate și fi rme, s-a tradus pentru familii și angajate în obligaţia de a

cotiza chiar dacă lucrau doar o oră pe lună (înainte era opţional până la 20 de

ore pe lună). Trebuia să o facă angajatorul (familia) și acesta era responsabil de

efectuarea formalităţilor.

După un an, noul guvern a schimbat prevederile. A menţinut obligaţia pen-

tru ambele părţi de a cotiza de la prima oră, dar a făcut-o responsabilă pe

angajată să vireze cotizaţia întreagă – cota angajatorului și cea a lucrătorului

– dacă lucrează mai puţin de 60 de ore pe lună într-o casă. Dacă nu se respectă

acest lucru, responsabilitatea este împărţită; totuși, angajatorul poate să o evi-

te dacă dovedește că a plătit salariul și partea corespunzătoare din cotizaţie.

Schimbarea din 2012 a stimulat înscrierea într-un sector unde, până atunci,

se observa că mai mult de jumătate din muncă era „la negru” dacă se compa-

rau cifrele din sistemul de Securitate Socială cu cele ale Analizei Populaţiei

Active. Într-un an, numărul de cotizaţii a crescut cu aproape 120.000. Ritmul

s-a menţinut în primul trimestru, dar, odată cu trecerea lunilor, viteza a scăzut

până la o creștere medie de puţin mai mult de 8.000 de înscrieri.

„Am avertizat Guvernul că așa avea să se întâmple”, a declarat secretara

pentru Politică Socială din UGT, Carmen López. Totuși, aceasta recunoaște că

această scădere a fost infl uenţată nu doar de schimbarea în legislaţie, ci și de

situaţia economică.

Daniel Izuzquiza, de la Centro Pueblos Unidos din Madrid, ce oferă asistenţă

imigranţilor, consideră că nu există voință politică. „Pentru a continua crește-

rea trebuie să facem un efort constant pentru că nu este vorba doar de o ches-

tiune tehnică, ci și de o schimbare de mentalitate în ceea ce privește valoarea

muncii în casă”.

Infanta Cristina va declara După decizia apărării de a nu face

recurs, judecătorul cazului Nóos,

José Castro, a înaintat citaţia pentru

Infanta Cristina pentru 8 februarie,

la ora 10. Iniţial, infanta, acuzată de

spălare de bani și fraudă fiscală, fu-

sese citată pentru 8 martie.

Castro a stabilit data de 8 februa-

rie pentru a fi „timp suficient pentru

montarea dispozitivelor de securi-

tate obligatorii” și pentru ca părţile

„să aibă o anticipare rezonabilă care

să le garanteze posibilitatea de asis-

tenţă”.

Cristina de Borbón a decis să re-

nunţe la dreptul la recurs și a anun-

ţat, sâmbăta trecută, că se va pre-

zenta în faţa unui judecător la data

care va fi desemnată, au declarat pe

11 ianuarie avocaţii săi, într-un co-

municat.

PUBLICITATE 16.01 - 22.01.2014 7

�������������� ���������������������������������������������������*�

Sigue Money Transfer������������������������������������������ �����������������**

���������������***�

��������

!�"���� ���������������"�����#���������������$��% !��#��������������#�����������&����$�������������$� ��������������������"�������������&�% '�����������������&�%

8 SOCIETATE 16.01 - 22.01.2014

Cum se expulzează un european din UE Difi cultăţile economice au făcut

unele state din UE să întărească un

drept recunoscut foarte ambiguu

de legislaţia UE: să expulzeze cetă-

ţeni din alte state membre ce repre-

zintă o „povară prea mare” pentru

sistem. Este o măsură pe care o au

în legi aproape jumătate din statele

membre. Dar în practică este im-

posibil să certifi ci expulzarea unui

cetăţean comunitar și, mai ales, să-l

faci să nu se mai întoarcă, scrie El

País.

Belgia este una dintre ţările care

au regularizat și înăsprit această po-

sibilitate. Această ţară, recunoscută

de Comisia Europeană drept una

dintre ţările cele mai generoase în

materie de politici de azil pentru

refugiaţi din ţări terţe, a accelerat

practica, până acum puţin timp,

rară, de expulzare de cetăţeni co-

munitari. Deși datele iniţiale pre-

zentau un număr mai mic, autori-

tăţile belgiene au emis anul trecut

ordine de ieșire pentru 4.812 cetă-

ţeni UE, conform datelor oferite de

Biroul pentru Străini din Guvernul

belgian.

Spaniolii au fost anul trecut a cin-

cea comunitate cu cele mai multe

expulzări, după români, bulgari,

olandezi și francezi. În total, 291 de

cetăţeni spanioli au primit ordin de

a pleca din Belgia.

Însă să arăţi ușa unui european

cu drepturi depline nu este la fel

cu a o face în faţa oricărui străin.

Un purtător de cuvânt al Biroului

pentru Străini a explicat diferenţe-

le. Când autorităţile demonstrează

că persoana reprezintă „o povară

prea mare” pentru sistemul social

(de exemplu, dacă nu a lucrat mult

timp și folosește ajutoare sociale),

se emite un ordin de expulzare, ce

poate fi sau nu acceptat. În caz de

rezistenţă, nu se recurge la forţă:

pur și simplu i se închid toate sur-

sele ofi ciale într-o ţară unde este

fundamental să ai un contract de

închiriere sau de cumpărare pentru

a te înregistra la Primărie sau ca să ai

acces la servicii sanitare, educaţie și

toate ajutoarele sociale. Însă nimic

nu te împiedică să rămâi pe terito-

riul ţării, să pleci într-o altă ţară din

UE sau să te întorci în Belgia. În plus,

întotdeauna ai dreptul să faci recurs

și să întârzii astfel procesul.

Atât în Belgia, cât și în orice stat

membru UE, după trei luni de rezi-

denţă cetăţeanul trebuie să dove-

dească că îndeplinește una din ur-

mătoarele patru condiţii: lucrează

(sau își caută activ de muncă dacă a

rămas în șomaj); are sufi ciente mij-

loace de întreţinere și o asigurare

de sănătate; studiază sau se va reu-

ni cu o rudă ce îndeplinește condi-

ţiile minime.

Procesul de expulzare este foar-

te diferit pentru străinii din afara

UE. Funcţionarii de la Biroul pentru

Străini certifi că că un cetăţean cu

ordin de expulzare a plecat din ţară

și, în cazuri extreme, acesta este

dus într-un centru unde așteaptă

să fi e expulzat.

Această posibilitate este de ne-

gândit pentru cetăţenii comunitari,

deși ambiguitatea directivei ce le

regularizează drepturile de rezi-

denţă face ca 13 ţări din Uniune –

între care, pe lângă Belgia, Germa-

nia, Franţa, Italia, Austria și Irlanda

– să facă expulzări. Textul explică

faptul că cetăţenii europeni vor pu-

tea trăi liber într-o altă ţară din UE

cu condiţia să nu devină „o povară

prea mare pentru asistenţa socială

a statului unde au venit”.

Isabel Villar, profesoară de Drept

la Universitatea din Cádiz, a expli-

cat că ceea ce se întâmplă în Belgia

Fundaţia Integración y Solidaridad

caută 30 de familii voluntare din Co-

munitatea Madrid care să primească

în iulie și august copii refugiaţi din

Georgia și, posibil, Cecenia.

Cu această iniţiativă, fundaţia vrea

să ofere acestor copii o oportunita-

te de a se bucura de o experiență în

Spania, să cunoască alte perspective

și să iasă pentru un timp din situaţia

lor difi cilă.

De la începutul acestui program, în

1996, această organizaţie a oferit va-

canţe speciale unui număr de aproa-

pe 1.500 de copii din Caucaz, a decla-

rat pentru Servimedia președintele

Fundaţiei Integración y Solidaridad,

Julio García Carpio, care a calculat că,

la fel ca în ediţiile anterioare, în aceas-

tă vară se vor putea primi aproximativ

30 de cazuri, cu toate că „nu există o

limită de familii”. „În funcţie de numă-

rul de familii la care vom ajunge se vor

primi copii”.

García Carpio a explicat că familii-

le care vor să primească un copil nu

trebuie să aibă un profi l special, „ci să

vrea să ajute și să-i iubească pe acești

copii ca pe copiii lor; ar fi mai bine să

aibă copii, dar nu vom pune piedici

dacă nu au”.

Prima dată când vin în Spania, copiii

refugiaţi au, în general, aproximativ

opt ani, și pot repeta experienţa până

ce împlinesc 18 ani. Dacă se întorc

obișnuiesc să vină la familiile care i-au

primit prima dată.

Fundaţia spune că pentru aceste

familii este vorba de o experienţă ce

îmbogăţește, ce te ajută să descoperi

alte culturi și, mai ales, pentru dez-

voltarea la copii a unor valori precum

solidaritatea, respectul faţă de alte

și în alte state este o interpretare in-

corectă a expresiei „sarcină excesi-

vă pentru ţară”. Villar a argumentat

că, în caz de expulzare, autorităţile

trebuie să ofere „exhaustiv” motive-

le pe care se bazează decizia lor și

să aplice criteriul de proporţionali-

tate, mai ales dacă este vorba de o

familie cu copii mici.

Pablo González, profesor de

Drept Administrativ la Universita-

tea Complutense din Madrid, con-

sideră aceste expulzări ca o posibi-

litate „prevăzută în mod expres” în

legislaţia comunitară, cu toate că el

cere să se analizeze „foarte atent”

abuzurile ce ar putea să aibă loc.

Un purtător de cuvânt comunitar

a vorbit de această versiune, asi-

gurând că expulzările din Belgia se

bazează pe dreptul comunitar.

Comisia Europeană încearcă să

frâneze fenomenul. De luni între-

gi Bruxelles-ul le amintește ţări-

lor membre că libera circulaţie a

cetățenilor este un pilon elementar

al UE și că, pe baza cifrelor, mobi-

litatea a generat mult mai multe

benefi cii decât prejudicii proiec-

tului comunitar. Dar populismul

ce monopolizează dezbaterile pu-

blice din unele ţări prinde repede

rădăcini.

Comisarul pentru Muncă și Afa-

ceri Sociale, László Andor, a pre-

zentat luni un ghid în care se arată

cărui stat îi corespunde, în fi ecare

caz, oferirea de securitate socială

cetăţeanului rezident într-un stat

membru. Bruxelles-ul încearcă să

defi nească mai bine conceptul de

rezidenţă obișnuită și drepturile

pe care le implică. Ghidul prezintă

cazuri practice pentru a calma ne-

mulţumirile din ţări precum Marea

Britanie, Germania și Olanda cu pri-

vire la așa-numitul turism pentru

ajutoare, pe care l-ar practica eu-

ropenii mai săraci. Schimbând ter-

menii unui caz tipic, Comisia spune

că dacă un britanic se pensionează

în Portugalia și își petrece cea mai

mare parte a timpului acolo, reșe-

dinţa sa obișnuită va fi portugheză,

chiar dacă are în continuare imobile

și alte legături cu Marea Britanie.

Se caută familii pentru copii refugiaţi din Caucaz grupuri sociale sau etnice, empatia

sau egalitatea.

Odată ce familiile au fost accepta-

te, sunt informate despre cum să se

comporte cu copilul pe care urmează

să-l primească. „Este vorba mai ales de

înlăturarea teme-

rilor, pentru că fa-

miliile nu știu cum

se vor descurca.

Noi le explicăm

cum să faciliteze

convieţuirea și să

evite șocul cul-

tural”, a adăugat

președintele fun-

daţiei Integración y Solidaridad.

Familiile interesate să participe în

acest program pot contacta fun-

daţia la numărul de telefon 91 300

80 47 sau la adresa de e-mail info@

fi nsol.es.

Belgia forţează ieșirea unor cetăţeni comunitari consideraţi o „povară prea mare” pentru stat

9ROMÂNI ÎN SPANIA 16.01 - 22.01.2014

„Faptul că am lucrări e un rezultat al muncii mele de atâţia ani” „Nu se mai cumpără apartamen-

te noi, oamenii le modernizează pe

cele pe care le au”, spune Macedon

Botârlă, de peste cinci ani autóno-mo. „Construcţiile vor merge în-

totdeauna. Da, este adevărat, din

cauza crizei, nu se mai construieș-

te. Dar ce face lumea? Își moderni-

zează locuinţele pe care le are. Și

aici intervin eu, care fac zidărie,

instalaţii sanitare și electrice, zu-

grăvesc… Omul este interesat să

îi intre în casă o echipă care face

tot. Nu pentru ziduri să vină cine-

va, apoi să vină instalatorii, apoi

zugravii... Eu iau lucrarea ca un tot.

De aceea oamenii sunt mulţumiţi.

Am făcut de la case rurale, la apar-

tamente în centrul Madridului.

Dezbrăcăm tot apartamentul și îl

facem din nou, îi dăm o nouă via-

ţă. Omul preferă această variantă,

plătind 20.000-30.000 de euro, de-

cât să cumpere un apartament, cu

credit bancar. Acum se face utilul,

necesarul”, explică Mache, așa cum

îi spun prietenii.

Deși mai toată lumea caută dis-

perată de muncă în toate părţile,

el are lucrări programate chiar

pentru toamnă. „De curând m-a

sunat cineva pentru care lucrasem

acum câţiva ani. Mi-a spus că ar

vrea să-i dea fratelui lui, din Bur-

gos, numărul meu de telefon. I-am

spus că nu pot în perioada dorită,

ci în toamnă. A acceptat. Cred că

o recomandare este cea mai bună

publicitate”.

Pe lângă munca bine făcută, to-

tuși mai există o explicaţie pentru

faptul că are de lucru într-o peri-

oadă atât de dificilă. Mărturisește

că de câţiva ani colaborează cu

un arhitect în casa căruia a lucrat

când era angajat într-o firmă de

construcţii. „Am lucrări atât pentru

că sunt recomandat, dar și pentru

că îmi dă proiecte un arhitect în

casa căruia am muncit când eram

în firmă. Când a aflat că lucrez pe

cont propriu, omul m-a căutat. Îmi

dă lucrări, renovăm apartamente.

Datorită lui am avut de lucru câţiva

ani la rând și am și acum. Faptul că

am lucrări îl văd ca un rezultat al

muncii mele de atâţia ani”.

Consideră că pentru a face trea-

bă bună este important să ai școa-

lă în domeniu. „Firma în care am

lucrat până în februarie 2008 a în-

ceput să aibă probleme pentru că

proprietarul ei nu era în domeniu.

Lucrase într-o firmă de telefonie

și voia să facă construcţii. Firma a

mers bine cât a avut de zugrăvit

câteva sute de vile, dar când s-a

terminat cu asta și a trebuit să în-

cepem renovări de jos până sus,

nu s-a mai descurcat. Zugravii au

plecat, pentru că nu știau de toate

în construcţii… A început să întâr-

zie cu banii… Și chiar dacă eu, ca

encargado, îmi făceam treaba, nu

a fost suficient. Așa m-am decis să

lucrez pe cont propriu. Eu pot ri-

dica o casă de jos până sus, lucrez

din 1976 în construcții. Și, deși în

ţară făcusem studii în domeniu

(zidar/zugrav, maistru), m-am per-

fecţionat și aici. Am făcut câteva

cursuri – școala de maiștri în con-

strucţii, un curs de topografie... Cu

toate că de-a lungul timpului, pe

lângă România, am muncit și în

Rusia, și în Germania, am conside-

rat că aveam nevoie de aceste cur-

suri pentru a face faţă cerinţelor

de aici. Îmi place foarte mult ceea

ce fac. Dacă cuiva îi place ceea ce

face, să continue. Și dacă se mai și

perfecţionează…”, spune. „Aveam

deja clienţi care mă chemau să

lucrez după program. Dar acest lu-

cru nu l-am făcut niciodată cât am

fost în firmă. Nu am vrut să o tră-

dez. Le-am spus de fiecare dată să

vorbească cu șeful meu. Nu voiam

să «fur» munca șefului și celorlalţi

colegi”, adaugă.

Când are lucrări mari lucrează

cu câţiva meseriași buni, „pentru

că nu poţi totdeauna singur, chiar

dacă știi de toate. Lucrez împreună

cu doi-trei băieţi. Sunt meseriași

buni.

Împreună facem treabă, pentru

că oamenii sunt devotaţi”.

Ca orice muncă pe care vrei să o

faci bine, este stresantă. Sprijinul

îi e familia. „Soţia mea este o opti-

mistă convinsă, o luptătoare, ea ne

dă aripi mie și copiilor”.

Și ei, ca mulţi alţii, și-au cumpă-

rat casă în Spania înainte de a veni

criza. „În 2006 eu și soţia ne-am

spus: De ce să plătim chirie când

copiii vor să rămână aici și putem

investi bani într-o casă proprieta-

te? Era o idee bună în acea vreme.

Și ne-am cumpărat casă într-o edi-

ficiu cu patru apartamente din Mo-

rata de Tajuña”.

Mărturisește că au avut perioade

dificile, în care ipoteca ajunsese la

1.400 de euro.

Însă acum, că a coborât Euri-

bor-ul și a și mers la bancă pentru

a pune piciorul în prag, spune că

este bine. „Euforia de început tre-

ce… Am avut rate lunare de câte

1.400 de euro. Și am plătit… Dar

apoi am vorbit cu directorul băn-

cii și am ajuns la un acord. Datorită

faptului că ni s-a eliminat suelo,

acum plătim sub 1.000. Dar un sa-

lariu încă se duce pe ipotecă…”.

Prin prisma zilei de azi, conside-

ră că luându-și casă a făcut o inves-

tiţie sau a intrat într-o belea? „Cred

că este o investiţie, dar pe termen

foarte lung. Într-un fel este bine,

cât timp suntem sănătoși și avem

de muncă. Am făcut o prostie că

am cumpărat casa atunci. Că dacă

am fi așteptat câţiva ani… Dar cine

se gândea că vor veni vremurile

acestea? Casa s-a devalorizat mult,

dar, ca să nu ne doară capul, mai

bine să nu ne mai gândim… Multă

lume a luat în acea perioadă hipo-

tecas basura. Ne consolăm că nu

am fost singurii păcăliţi de bancă

și că vom fi sănătoși, vom putea

munci și vom lăsa ceva după noi”.

În edificiu, din patru vecini, nu-

mai ei sunt străini. „Ne înţelegem

foarte bine cu vecinii, cu toată lu-

mea. Întotdeauna mi-a plăcut am-

bianţa, să fiu bine cu toată lumea.

Pentru că m-am integrat, pentru că

dau tot ca să fac ceea ce aș fi făcut

și acasă la mine, dau tot pentru so-

cietatea aceasta, consider că m-am

integrat, că sfinţesc locul, că sunt

de-al lor. Cred că primordial pentru

un străin care vine într-o ţară străi-

nă este să se integreze”, spune.

Totuși, suferă că atunci când vor-

bește cu mama sa la telefon, aceas-

ta plânge. „Mă doare sufletul când

o aud. Tot am spus că merg în ţară,

dar nu am putut. Suntem cinci

fraţi. Eu și o soră suntem în Spania,

avem un frate în Italia și două su-

rori în ţară. La vară vom merge cu

siguranţă, pentru că se însoară bă-

iatul cel mic. Nu pot aduce aici toa-

te datinile din ţară, pe lângă faptul

că acolo avem familia”. Adaugă: „Și

aici avem mulţi prieteni, probabil o

să vină mulţi și de aici, pentru că și

noi am fost la nunţi…”

„Trebuie să fim integraţi, dar n-o

să fim niciodată spanioli, cum n-o

să fim niciodată americani. Sun-

tem foarte hotărâţi să menţinem

tradiţiile noastre și limba română.

De aceea ne-am și înscris într-o

asociaţie socio-culturală din Ar-

ganda del Rey: Dor Român. Chiar

dacă am lucrat toată săptămâna

până noaptea târziu, soţia lucrează

și sâmbăta până la 13.30, sâmbăta

după-amiază mergem la asociaţie.

Facem cor, dansuri, cenaclu literar,

avem grupul Femina, o formaţie de

muzică populară, ba chiar și o so-

prană, ce va cânta pe 18 ianuarie,

la sărbătorirea zilei lui Eminescu.

De multe ori, după o săptămână

«nebună» de lucru, eu și soţia abia

așteptăm să mergem la asociaţie.

Familia și munca mea sunt impor-

tante, dar la fel este și marea fami-

lie a românilor”.

Ana-Maria Cornilă

10 ÎN ROMÂNIA 16.01 - 22.01.2014

Aeroportul Suceava a fost închis pentru modernizareAeroportul Suceava a fost închis

pentru modernizare începând de luni,

lucrările fi ind realizate printr-un pro-

iect de 105 milioane de lei din fonduri

europene.

Președintele Consiliului Judeţean

(CJ) Suceava, Cătălin Nechifor, a decla-

rat, luni, că Aeroportul Suceava a fost

închis, fi ind începute deja lucrările de

modernizare a pistei de aterizare-de-

colare, deși, iniţial, acestea trebuiau

demarate în 15 ianuarie.

„Aeroportul a fost închis de luni

pentru lucrările de modernizare și

va fi redeschis în toamnă”, a spus

Nechifor.

Programul iniţial pre-

vedea ca lucrările la pistă

să se deruleze în etape, cu

menţinerea aeroportului

operaţional, însă autorită-

ţile sucevene au susţinut

că acest mod de lucru

prelungea prea mult data

la care s-ar fi fi nalizat pro-

iectul și ridica și costurile,

astfel că Romatsa a reco-

mandat ca lucrările să fi e

realizate cu aeroportul închis.

În aceste condiţii pista și platforme-

le adiacente vor fi demolate complet,

după care vor începe lucrările de exca-

vare pentru noua pistă, la o adâncime

de 1,65 metri, pe o lungime de 2.460

de metri și cu o lăţime de 45 de metri.

Ulterior, va fi construit stratul de re-

Peste 81.000 de copii aveau, la sfâr-

șitul lunii septembrie a anului trecut,

cel puţin un părinte plecat la muncă

în străinătate, rezultă din datele cen-

tralizate de Direcţia pentru Protecţia

Copilului din Ministerul Muncii și co-

municate la solicitarea Mediafax.

Potrivit datelor transmise agenţiei

Mediafax, la sfârșitul celui de-al trei-

lea trimestru al anului trecut, 59.774

de familii aveau cel puţin un mem-

bru care muncea în străinătate, iar în

16.197 dintre acestea ambii părinţi

erau plecaţi din ţară.

În total, 81.439 de copii erau afec-

taţi de fenomenul migraţiei părinţilor,

22.892 dintre ei provenind din cele

16.197 de familii în care ambii părinţi

au ales să muncească în străinătate.

Din cei 22.892 de minori rămași în

România fără niciunul dintre părinţi,

21.753 sunt în grija rudelor până la

gradul IV, fără măsură de protecţie

iar 1.014 sunt în sistemul de protec-

ţie specială: 160 la asistent maternal,

220 în centre de plasament, 565 la

rude de până la gradul IV, 69 la alte

familii sau persoane, iar 125 sunt în

alte situaţii.

Alte 35.370 de familii, cu 48.042 de

copii, au unul dintre părinţi plecat în

străinătate. Dintre acești copii, 1.520

sunt în sistemul de protecţie specială,

conform datelor centralizate.

Din aceleași date mai rezultă că

sunt 8.207 familii cu părinte unic sus-

ţinător plecat la muncă în străinătate,

cu 10.505 copii. Dintre aceștia, 9.226

sunt în îngrijirea rudelor până la gra-

dul IV, fără măsură de protecţie, iar

1.217 sunt în sistemul de protecţie

specială: 229 la asistent maternal, 276

în centre de plasament, 625 la rude

de până la gradul IV, iar 87 la alte fa-

milii sau persoane.

Toţi părinţii care merg să munceas-

că în străinătate, indiferent dacă plea-

că să își caute de lucru sau au deja

contract de muncă, trebuie să anunţe

la serviciul de asistenţă socială cu cine

rămân copiii lor în ţară.

Obligaţia de a notifi ca serviciul pu-

blic de asistenţă socială nu mai revi-

ne doar persoanelor care pleacă în

străinătate cu contract de muncă,

așa cum era prevăzut până la apro-

barea Legii 257/2013, ci tuturor. Le-

gea 257/2013 pentru modifi carea

și completarea Legii 272/2004 pri-

vind protecţia drepturilor copilului

obligă toţi părinţii care își lasă copiii

singuri acasă, când pleacă la muncă

în străinătate, să notifi ce serviciul

public de asistenţă socială (SPAS)

de care aparţin cu cel puţin 40 de

zile înainte și să desemneze o per-

soană care se va ocupa de aceștia.

Până la aprobarea Legii 257/2013,

acest lucru era reglementat prin-

tr-un ordin și viza doar părinţii care

plecau în străinătate cu contract de

muncă, nu și pe cei care munceau la

negru sau pe cei care plecau pentru

a-și căuta o slujbă.

„Notifi carea va conţine, în mod

obligatoriu, desemnarea persoanei

care se ocupă de întreţinerea copi-

lului pe perioada absenţei părinţilor

sau tutorelui, după caz. Confi rmarea

persoanei în întreţinerea căreia va ră-

mâne copilul se efectuează de către

instanţa de tutelă. Persoana desem-

nată trebuie să facă parte din familia

extinsă, să aibă minimum 18 ani și

să îndeplinească condiţiile mate-

riale și garanţiile morale necesare

creșterii și îngrijirii unui copil”, se

Primarul Timișoarei vrea

indicatoare care să arate

prezenţa câinilor fără stăpâniPrimarul Timișoarei, Nicolae Robu,

afi rmă că vrea să monteze indicatoa-

re care să semnaleze prezenţa câini-

lor fără stăpân în zonele din muni-

cipiu considerate „periculoase” din

acest punct de vedere.

Primarul Nicolae Robu a declarat,

marţi, într-o conferinţă de presă, că

Primăria va pune indicatoare în mai

multe zone din municipiu, conside-

rate periculoase din cauza câinilor

fără stăpân.

„Cineva mi-a făcut o sugestie, să

punem niște indicatoare, să deter-

minăm lumea să nu mai circule prin

zonă. Vom pune indicatoare în zone-

le care ne sunt semnalate ca fi ind pe-

riculoase. Dacă aţi asistat vreodată la

descinderile echipelor de hingheri, e

greu de descins, pentru că oamenii

de pază se opun, pentru că ei văd

acei câini drept pază. Să și răs-

pundă atunci. Cei ce sunt muș-

caţi nu trebuie să se plângă de

Primărie, să se plângă de acei

oameni responsabili. De acolo

(din spatele Gării de Nord - n.r.)

au fost prinși circa 25 de câini,

au fost ridicaţi, dar vin alţii,

pentru că au lăsat deschisă

poarta și vin alţii”, a declarat

arată în noua formă a legii.

Persoana căreia urmează să îi

fie delegată autoritatea părinteas-

că își dă acordul personal, în faţa

instanţei, iar cererea de delegare

a drepturilor și îndatoririlor părin-

tești va fi soluţionată în trei zile de

la depunerea acesteia. Hotărârea

va cuprinde menţionarea expresă

a drepturilor și îndatoririlor care se

deleagă și perioada pentru care are

loc delegarea.

Actul normativ mai prevede că

serviciile publice de asistenţă soci-

ală organizate la nivelul municipi-

ilor, orașelor și comunelor trebuie

să asigure persoanelor desemnate

consiliere și informare cu privire

la răspunderea pentru creșterea și

asigurarea dezvoltării copilului pe

o perioadă de șase luni.

În lege se mai arată că instanţa va

dispune delegarea temporară a au-

torităţii părintești cu privire la copil,

pe durata lipsei părinţilor, dar nu

mai mult de un an.

Peste 81.000 de copii au cel puţin un părinte plecat să muncească în străinătate

Nicolae Robu.

El nu a putut spune câte astfel de

indicatoare vor fi instalate în oraș și

nici cum vor arăta acestea.

„Câinii s-au grupat în haite, rar mai

vezi prin oraș câini izolaţi. Sunt în hai-

te, eu am văzut în miez de noapte,

am văzut o haită de nouă câini, i-am

numărat din mașină. Legea e lege,

eu mai primesc pe Facebook sesizări

și solicitări de la oameni, dar legea e

lege. Să fi e foarte limpede, cineva răs-

punde, din momentul în care legea

intră în vigoare, administraţia publică

răspunde, dacă mai sunt găsiţi câini

pe stradă și dacă se consumă bani cu

câinii în adăpost”, a spus Robu.

De la sfârșitul lunii decembrie, doi

bărbaţi au ajuns la spital după ce au

fost atacaţi de câini fără stăpân, în

zona Gării de Nord din Timișoara.

zistenţă și turnat stratul de

mixtură asfaltică elastică.

Lucrările de moderniza-

re la aeroportul sucevean

sunt realizate prin trei

proiecte, unul fi nanţat de

Romatsa, care instalează

aparatura de control și tra-

fi c aerian, unul de moder-

nizare a pistei și a sistemu-

lui de balizaj, fi nanţat de

Uniunea Europeană, și un

proiect de modernizare a aerogării, cu

fondurile Consiliului Judeţean.

Prin proiectul cu fi nanţare euro-

peană asigurat prin POS-Transpor-

turi se modernizează pista de rulare,

balizajul, se construiește un nou turn

de control și se pregătește terenul în

vederea amplasării sistemului de na-

vigaţie tip ILS.

Autorităţile sucevene au început

negocieri cu mai multe fi rme care să

opereze de pe aeroportul sucevean

după fi nalizarea modernizărilor, una

dintre destinaţiile avute în vedere fi -

ind Torino, dar sunt vizate și alte des-

tinaţii europene.

Totodată, autorităţile au discutat cu

operatori din Austria care doresc să

lanseze un program turistic în Bucovi-

na pentru turiști austrieci.

CÂMPUL MUNCII16.01 - 22.01.2014 11

Confebask: Cotizaţiile sociale ale fi rmelor „pun în pericol” angajaţii Președintele Confebask (Confe-

deración Empresarial Vasca), Miguel

Ángel Lujua, a asigurat, în ceea ce

privește creșterea cotizațiilor sociale

pentru fi rme, lucrători pe cont pro-

priu și salariaţi, că mărirea pentru fi r-

me a costurilor posturilor de muncă

„le pune pe acestea din urmă în peri-

col sau, cel puţin, nu ușurează înfi in-

ţarea acestora”.

Pe blogul său, Lujua a scris că ulti-

mele decizii adoptate de Guvernul

spaniol în materie de Securitate So-

cială, cu ridicarea cotizaţiilor sociale

pentru fi rme, lucrători pe cont pro-

priu și salariaţi, provoacă, „o impor-

tantă întrebare cu privire la forma în

care se dă prioritate nevoilor econo-

miei noastre”.

După ce a amintit de situaţia „difi ci-

lă” a încasărilor la Securitatea Socială

și a „logicelor eforturi” pe care trebu-

ie să le facă Guvernul pentru a garan-

ta sustenabilitatea, Lujua a adăugat

că „orice decizie are consecinţe”.

Președintele Confederaţiei Oame-

nilor de Afaceri din País Vasco a atras

atenţia că se prevede că reducerea

numărului de cotizanţi la sistemul de

Securitate Socială de la începutul cri-

zei și creșterea numărului ajutoarelor

vor duce în 2014 la un defi cit de 11

miliarde de euro.

În ultimii ani s-au tot adoptat dife-

rite măsuri pentru întărirea pilonilor

contributivi ai sistemului, deși, anali-

zând încasările prevăzute, se pare că

a primat obiectivul de a se colecta cât

mai mult.

Responsabilul Confebask a asigurat

că „se provoacă efecte nefavorabile”

asupra fi rmelor, în special a întreprin-

derilor mici și mijlocii și a lucrătorilor

pe cont propriu, „care văd cum li se

măresc poverile cotizaţiilor la Secu-

ritatea Socială, care sunt între cele

mai mari din Europa, și costurile din

alte sectoare (fi nanciar, fi scal, energe-

tic), și ele mai ridicate decât cele ale

concurenţei, fi indu-le tot mai greu să

supraviețuiască”.

Lujua consideră că „efectul per-

vers” se înregistrează asupra locurilor

de muncă, deoarece să crești unei

fi rme costul unui post de muncă „îl

pune direct pe acesta în pericol sau,

cel puţin, nu îi ușurează înfi inţarea”.

„Să crești contribuţiile fi rmelor

pentru a genera sau menţine fi ecare

loc de muncă și să separi noi venituri

de salarii nu pare, pe de altă parte, cel

mai bun mod de a ajuta la depășirea

crizei, la recuperarea economică, nici

la dorita creștere a încasărilor”, a adă-

ugat.

De asemenea, a spus că măsurile lu-

De când au dreptul angajaţii pe durată

determinată la suplimente pentru vechime? Juzgado de lo Social numărul 25

din Madrid consideră că angajaţi-

lor pe durată determinată trebuie

să li se recunoască suplimentele

pentru vechime de la începutul re-

laţiei de muncă și nu doar din mo-

mentul în care li se face contract

pe durată nedeterminată. Aceasta

este o sentinţă ce dă dreptate Fe-

deraţiei Metalului din UGT (MCA-

UGT) în procesul contra Robert

Bosch España, Fabrica din Madrid,

ce a făcut recurs la hotărârea jude-

cătorească. Firma de piese a fost

dată în judecată de UGT pentru că

nu a plătit angajaţilor cu contract

pe durată determinată suplimen-

tul de vechime din ziua în care au

început să lucreze pentru firmă cu

diferite contracte pe durată deter-

minată.

Conform UGT, Bosch a folosit

data la care lucrătorilor li s-a făcut

contract pe durată nedeterminată

45 de absolvenţi de facultate

pentru a fi responsabili

comerciali în CarrefourLa Fundación Universitaria

para el Desarrollo de la Provin-

cia de Córdoba (FUNDECOR)

caută 45 de tineri absolvenţi de

universitate care să lucreze ca

responsabili comerciali în lanţul

de supermarketuri Carrefour.

Înscrierile se termină pe 17 ia-

nuarie.

Candidaţii trebuie să fi e licenţiaţi în ADE, Empresariales, Drept, Economie,

Veterinaria, Farmacie și Știinţa și Tehnologia Alimentelor. Experienţa și cunoaș-

terea de limbi străine sunt un atu.

Candidaţii trebuie să se poată deplasa pe tot teritoriul Spaniei, să aibă car-

net de conducere și mașină proprie. De asemenea, sunt necesare cunoștinţe

de informatică, la nivel de Microsoft Offi ce.

Cei selecţionaţi se vor ocupa de gestiuni și mobilizarea echipelor, între al-

tele.

Se oferă angajare imediată, contract pe durată nedeterminată și un salariu

între 19.900 și 23.000 de euro, conform portalparados.es.

Cei interesaţi de această ofertă de muncă trebuie să solicite o programare la

Servicio de Orientación din FUNDECOR, pentru a primi mai multe informaţii și

ca să se înscrie la selecţie.

Mai multe informaţii despre ofertă sunt pe pagina web a Casino Cirsa Va-lencia.

pentru a li se aplica suplimentul

pentru vechime. Sindicatul a de-

nunţat că acest lucru a dus la un

„prejudiciu economic” lucrătorilor

când au încasat plusurile prevăzu-

te în acordul colectiv (de exemplu,

sporul de noapte, de toxicitate).

MCA-UGT a solicitat firmei să re-

cunoască vechimea tuturor lucră-

torilor afectaţi în funcţie de tota-

litatea serviciilor efective realizate

și cu orice tip de contract.

ate par să aibă „și mai

puţin sens” dacă ob-

servăm că în alte ţări

europene fi scalitatea

și datoriile sociale ţin

cont mai mult de „cri-

terii relaţionate cu im-

pulsionarea creșterii

economice, reactivare

și crearea de locuri de

muncă decât de un

obiectiv legat doar de

încasări”.

„Să pui în spatele

fi rmelor și creării de

locuri de muncă defi citele și disfunc-

ţionalităţile sistemului nu pare să fi e

soluţia pe termen mediu și lung pen-

tru prezentele probleme de sustena-

bilitate. Ba din contra, doar cu fi rme

competitive vom putea genera locuri

de muncă, doar cu consum, investiţii

și creștere ce impulsionează dezvol-

tarea vom avea garantate resursele

publice ce răspund statului bunăs-

tării”, a adăugat. „Da, este vorba de

priorităţi stringente, dar și de sensibi-

litate, viziune de viitor, logică și pru-

denţă”, a încheiat Lujua.

170 de posturi pentru informaţii fi scale la telefon Compania Konecta BTO va oferi serviciul de informaţii tele-

fonice ale Fiscului (Agencia Tributaria). Informaţia a fost publi-

cată în BOE. Un total de 170 de agenţi vor oferi acest serviciu,

pe durata campaniei de declarare a veniturilor (aprilie-iunie)

urmând să li se alăture peste 500.

Konecta prevede să răspundă la mai mult de șase milioane

de convorbiri relaţionate cu acest serviciu fi scal, prin agenţii

săi din platformele din Madrid și Barcelona, pe durata între-

gului an. Informaţiile vor fi oferite atât în castiliană, cât și în

limbile coofi ciale pentru convorbirile ce provin din Cataluña,

Comunidad Valencia, Galicia și Insulele Baleare.

Înfi inţată acum 14 ani, Konecta prevede ca acest an să gene-

reze 1.900 de posturi de muncă doar în Spania. Are sediul cen-

tral în Alcobendas (Madrid). Oferă servicii de lucru cu publicul,

gestionarea încasărilor, marketing, vânzări etc.

Ofertele de muncă disponibile sunt pe pagina sa web. Nike face angajări pentru

noul magazin din Alcorcón Firma de încălţăminte și îmbrăcăminte sport Nike angajează personal pen-

tru cel mai mare magazin al său în Spania, ce este situat în Parque Oeste din

Alcorcón și se va deschide la sfârșitul lunii februarie.

Nike caută vânzători, șefi de depozit, directori și asistenţi.

Candidaţii trebuie să fi e persoane dinamice, pasionate de Nike, cu experi-

enţă în comerţ și/sau lucrul cu publicul și disponibilitate pentru a lucra du-

pă-amiaza și la sfârșit de săptămână. În cazul celor ce vor să fi e gerentes și

asistenţi, se cere cel puţin diplomă de bacalaureat.

Magazinul Nike din Alcorcón va avea format outlet. De 1.800 de metri pă-

traţi, este cel mai mare dintre magazinele pe care le are marca Nike în Spania.

Pentru mai multe informaţii și ca să participaţi la procesul de selecţie, acce-

saţi pagina web Nike.

Dunkin’Coff ee va deschide

20 de noi localuri în 2014 Firma Dunkin’Coff ee va deschide în acest an 20 de noi localuri în Spania.

Anul trecut a deschis 39 de puncte în Spania – 12 în Cataluña și 18 în Madrid.

Consilierul delegat al fi rmei, Sergio Rivas, consideră că se vor extinde și în

următorii cinci ani.

Persoanele care doresc să lucreze la Dunkin’Coff ee își pot trimite CV-ul prin

intermediul paginii web a companiei.

12 SPORT 16.01 - 22.01.2014

Fostul portar al echipei naționale

Silviu Lung s-a ales cu dosar penal

pentru ucidere din culpă și vătăma-

re corporală în urma unui accident

în care a fost implicat, mier-

curea trecută, în apropierea

orașului Craiova.

Polițiștii de la Biroul Rutier

Dolj au început urmărirea

penală după ce mașina con-

dusă de Silviu Lung a intrat

pe contrasens și a provocat

accidentul în urma căruia un

om și-a pierdut viața, iar alţi

doi au fost răniți.

Silviu Lung riscă o pedeap-

să între unu și cinci ani de în-

chisoare dacă va fi găsit vinovat.

Accidentul a avut loc pe drumul

european E 79, ce leagă Craiova de

Calafat, în localitatea Radovani. Ma-

șina lui Silviu Lung se deplasa din-

spre Calafat spre Craiova, iar cea-

laltă dinspre Craiova spre Moţăţei,

localitatea de domiciliu a șoferului

decedat și a celor doi fraţi răniţi. Co-

piii terminaseră orele la un liceu din

Craiova și erau transportaţi acasă

de către tatăl lor.

Silviu Lung a fost testat de oame-

nii legii cu aparatul etilotest, rezul-

tatul fi ind negativ.

„Unul dintre autoturisme a intrat

pe contrasens și a intrat în coliziu-

ne cu altul care se deplasa din sens

opus, fi ind vorba de o coliziune

frontală. Autoturismul Mercedes a

pătruns pe contrasens, cel puţin așa

se pare. Se va dispune efectuarea

unei expertize care va stabili atât

cauzele, cât și viteza de deplasare și

posibilităţile de evitare”, a declarat

purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj, Alin

Apostol, la Sport.ro.

Fostul portar al echipei naționale

a fost rănit la nas și la frunte, fi ind

internat în Secţia de Neurochirurgie

a Spitalului Judeţean Craiova, pe

care l-a părăsit, joi, fără a avea avizul

medicilor, care anunţaseră că îl vor

externa vineri.

„Pacientul nu a fost externat, dar

a părăsit spitalul la ora 14.30, fără

avizul medicilor”, a declarat pen-

tru Mediafax purtătorul de cuvânt

al Spitalului Judeţean din Craiova,

Cristina Geormăneanu.

„Am fost anunţat de asistenta șefă

Silviu Lung a provocat un grav accident rutier

Sportivi din 15 ţări, la Cupa Mondială

de escaladă pe gheaţă de la BușteniAproape 80 de sportivi din 15 ţări participă, în această săptămână, la Cupa Mon-

dială de escaladă pe gheaţă care se desfășoară, începând de miercuri, în staţiunea

Bușteni. Un număr de 77 de sportivi din Azerbaijan, Canada, Cehia, Coreea, Elveţia,

Franţa, Iran, Italia, Japonia, Marea Britanie, Rusia, Slovenia, SUA, Ucraina și România

participă la Cupa Mondială de Căţărare pe Gheaţă ce are loc la Bușteni, la baza

pârtiei Kalinderu.

Competiţia este organizată de Clubul Alpin Român și Primăria Bușteni și se des-

fășoară sub egida Uniunii Internaţionale a Asociaţiilor de Alpinism.

Concursul are două probe, de viteză și de difi cultate, iar fi ecare dintre acestea se

desfășoară pe două categorii, respectiv masculin și feminin. Probele se desfășoară

pe parcursul a patru zile, de miercuri până sâmbătă, în mai multe etape, respectiv

califi cări, semifi nale și fi nale. Competiţia se desfășoară pe structuri artifi ciale de 25

de metri înălţime, acoperite parţial cu gheaţă. Structura pentru proba de difi culta-

te este considerată de unii sportivi de top printre cele mai grele din lume.

Valoarea totală a premiilor acordate câștigătorilor este de 10.000 de euro.

Potrivit organizatorilor, prima etapă a Cupei Mondiale de anul acesta s-a des-

fășurat în Coreea de Sud, înaintea etapei din România, iar următoarele etape vor

avea loc, după etapa din România, în Elveţia, Franţa, Italia și Rusia.

în jurul orei 14.30 că în momentul în

care au fost să facă medicaţia anal-

gezică a pacientului nu a mai fost

găsit în salon la acea oră. Conform

regulilor, în momentul respectiv pe

foaie s-a specifi cat că este plecat

din spital și a fost făcută externarea

din calculator. Externarea în princi-

piu s-a discutat să fi e pentru vineri

dimineaţă. Din punct de vedere

administrativ nu este nici un fel

de problemă. Din punct de vedere

medical, pacientul își asumă aceste

riscuri cu tot ce înseamnă compli-

caţii și așa mai departe”, a declarat

Bogdan Fănuţă, managerul SJU Cra-

iova.

Silviu Lung și-a reluat, luni, acti-

vitatea de antrenor cu portarii la CS

Universitatea Craiova.

Odată cu reunirea lotului CS Uni-

versitatea, Silviu Lung a revenit la

antrenamente.

„A fost un accident nefericit,

suntem șoferi majoritatea, știm ce

înseamnă să pleci la un drum lung,

ne rugăm să nu se întâmple un ac-

cident nimănui. Din păcate, în acci-

dentul respectiv și-a pierdut viaţa

o persoană și el este foarte afectat

de acest lucru. Am discutat mult în

ultima perioadă cu el, de-asta, am

insistat să vină încă de aseară (n.r.

duminică) să stea cu noi. El are ne-

voie de noi, noi avem nevoie de el”,

a declarat Gheorghiţă Geolgău, di-

rector general al CS Universitatea.

Silviu Lung, în vârstă de 57 de ani,

a fost portar al echipei naţionale de

fotbal, dar și la Steaua București și

Universitatea Craiova. Lung a evo-

luat și la echipa naţională a Româ-

niei, în 77 de meciuri, făcând parte

din lotul României la Euro 1984 și la

Campionatul Mondial din 1990.

În prezent, Silviu Lung este antre-

nor cu portarii la CS Universitatea

Craiova.

Mijlocașul stelist Alexandru Bo-

urceanu a fost desemnat fotbalistul

anului de către jucătorii din prime-

le trei ligi din România, acesta fi ind

premiat, vinerea trecută, la gala

AFAN, eveniment ce a avut loc la un

Hotelul Howard Johnson.

La această categorie au mai fost

nominalizaţi Vlad Chiricheș (Totten-

ham) și Lucian Sânmărtean (FC Vas-

lui).

Premiile acordate vineri seară la

gala AFAN au fost următoarele:

Cel mai bun tânăr jucător: Nico-

lae Stanciu. Au mai fost nominalizaţi

Gabriel Iancu și Dorin Rotariu.

Cel mai bun portar: Ciprian Tă-

tărușanu. Au mai fost nominalizaţi

Cristian Bălgrădean și Mario Felgu-

erias.

Cel mai bun fundaș: Florin Gardoș

și Vlad Chiricheș - la egalitate. A mai

fost nominalizat Alexandru Măţel.

Cel mai bun mijlocaș: Alexandru

Bourceanu. Au mai fost nominalizaţi

Cristian Tănase și Lucian Sânmăr-

tean.

Cel mai bun atacant: Constantin

Budescu. Au mai fost nominalizaţi

Raul Rusescu și Jeremy Bokila.

Cea mai bună jucătoare de fot-bal: Ștefania Iulia Vătafu

Cel mai bun jucător străin: Eric

de Oliveira. Au mai fost nomina-

lizaţi Jeremy Bokila și Lukasz Szu-

kal.

Cel mai bun antrenor: Lauren-

ţiu Reghecampf. Au mai fost no-

minalizaţi Cristian Pustai și Cosmin

Contra.

Premiul pentru întreaga carieră

fotbalistică: Ionel Dănciulescu

Cel mai bun arbitru: Alexandru

Tudor. Au mai fost nominalizaţi

Cristian Balaj și Istvan Kovacs.

Cel mai bun conducător de club: Cornel Șfaiţer (FC Botoșani)

Cel mai bun jurnalist: Cătălin To-

lontan (Gazeta Sporturilor)

Cel mai bun moderator TV: Va-

lentin Moraru (Digi Sport)

Sindicalistul anului: Adrian Câm-

peanu (jucător la CF Brăila)

Premiu special: Elena Cochet

(consilier juridic FRF)

Alexandru Bourceanu, jucătorul anului

Atacantul Adrian Mutu a fost

prezentat ofi cial de clubul Petrolul

Ploiești într-o conferinţă de presă,

marţi, la Stadionul Ilie Oană.

După conferinţa de presă, fotba-

listul a fost prezentat și în faţa su-

porterilor echipei Petrolul.

La 24 noiembrie, atacantul Adri-

an Mutu a anunţat că din ianuarie

2014 va semna un contract valabil

un an și jumătate cu formaţia Petro-

lul Ploiești, urmând să fi e împrumu-

tat pe această perioadă de la gru-

parea AC Ajaccio.

Mutu, împrumutat de Petrolul Ploiești

Al treilea campionat european de

snooker organizat în RomâniaPeste 150 de concurenţi din cel puţin 20 de ţări vor participa la Campionatul Eu-

ropean de snooker – juniori și seniori echipe, la București, în perioada 18-29 martie,

se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.

„Este al treilea campionat european de snooker organizat în România, prece-

dentele având loc în 2006, la Constanţa, respectiv în 2010, în București. De data

aceasta vorbim de o premieră, fi ind două campionate în același timp: juniori, re-

spectiv seniori echipe. Este o dovadă de potenţialitate și indică o încredere pe care

ne-o acordă asociaţia europeană de profi l. Rezultatele noastre, obţinute în special

începând cu 2007, anul înfi inţării Federaţiei Române de Snooker, alături de evaluă-

rile la care am fost supuși de către organizaţia europeană, denotă faptul că suntem

validaţi din punct de vedere al potenţialului la standardele europene de a organiza

un astfel de eveniment. Ţara organiza-

toare are ocazia de a aduce un număr

semnifi cativ de jucători în acest turneu,

iar, pe de altă parte, pe plan naţional

crește vizibilitatea publică a snooker-

ului”, a declarat Francisc Tobă, președin-

tele Federaţiei Române de Snooker.

Campionatul de juniori va avea loc

între 18 și 23 martie, iar cel de seniori

(bărbaţi, femei și master) între 23 și 29

martie. Alături de cei peste 150 de par-

ticipanţi, în București se vor afl a și 26 de

arbitri internaţionali de snooker.

Campionatul European de Snooker

– Juniori (Under 21) și cel de Seniori

Echipe – categoria amatori se vor des-

fășura în Complexul Hotelier Caro din

București, fi ind organizate de Federaţia

Română de Snooker și EBSA - Asociaţia

Europeană de Biliard și Snooker. Eveni-

mentele vor fi susţinute în parteneriat

cu Innovation Travel. La 23 martie, In-

novation Travel va organiza o Gală Na-

ţională dedicată Snooker-ului, la care

vor fi invitate, pe lângă participanţi și

organizatori, personalităţi din lumea

culturii, sportului, turismului, politicii și

reprezentanţi ai mass-media.

13ASTRE16.01 - 22.01.2014

Potrivit zodiacului chinezesc, de pe 31 ianuarie 2014 va începe anul Calului de Lemn, care se va încheia pe 18 februarie 2015. Acest simbol reprezintă un nou început pe mai multe planuri (personal, profesio-nal, fi nanciar), iar cele mai avan-tajate persoane sunt cele creative, care au o viziune diferită asupra lu-crurilor. Anul Calului de Lemn te va ajuta să rezolvi anumite probleme, să evoluezi, să-ţi găsești drumul în viaţă și să realizezi măcar o parte din ceea ce îţi dorești, indiferent de semnul care te guvernează.

ZODIA ȘOBOLAN Anul nașterii: 1900, 1912, 1924, 1936, 1948, 1960, 1972, 1984, 1996, 2008Numele chinezesc: ShuAnotimpul: iarnaLuna: decembrie

Șobolanul știe să se bucure de

plăcerile vieţii. Este mare amator de

mâncăruri rafi nate și cunoscător al

vinurilor bune. E curios din fi re, în

legatură cu orice subiect, și simte

repede când e rost de un câstig. Are

o imaginaţie bogată, care îl îndeam-

nă să iasă din rutina zilnică punând

la cale tot felul de mici surprize,

spre bucuria prietenilor. Familia Șo-

bolanului este încântată de dragos-

tea sa ocrotitoare, de devotamentul

total.

Șobolanul are o personalitate

carismatică și stie să se învăluie

într-o aură de mister. Are obiceiul

de a intra în relaţii cu oameni care

îl pot ajuta, cel puţin la început (ca

un adevărat oportunist). Dar uneori

se formează o prietenie sinceră și

solidă.

Este fi del în dragoste si devotat

prietenilor. De obicei, Șobolanul

are prieteni destul de puţini, pen-

tru că îi alege cu multă grijă. Dacă

e cazul, știe cum să obţină de la ei

tot ce vrea. Are o abilitate înnăscută

de a-i manipula pe cei din jur fără

scrupule și fără să se simtă vreo cli-

pă vinovat.

Neîncrezator din fi re, Șobolanul

este secretos în ceea ce priveste via-

ţa sa personală. Este hipersensibil și

nu suportă să fi e luat peste picior

sau să i se facă reproșuri. Dacă se

simte ameninţat cât de puţin, devi-

ne imediat agresiv și atacă primul.

Trebuie să fi e atent să nu se arate

prea cinic, pentru că îi poate deran-

ja pe cei din jur. De asemenea, este

foarte pretenţios și are tendinţa de

a fi excesiv de critic.

ZODIA BIVOL Anul nașterii: 1901, 1913, 1925, 1937, 1949, 1961, 1973, 1985, 1997, 2009Numele chinezesc: NiuAnotimpul: iarnaLuna: ianuarie

Bivolul este adeptul proverbului

„graba strică treabă”. Trece prin via-

ţă cu hotărâre și bun-simţ. Iubește

natura și munca în aer liber. Respec-

tă traditiile, e un om „așezat”, care

caută locurile linistite.

Te poţi baza pe stabilitatea Bivo-

lului, ca și pe forţa sa interioară. Este

umanitar, loial, cinstit, credincios și

integru. Nimic nu îl face să dea în-

apoi odată ce a luat o decizie și nu

renunţă la cuvântul dat, mergând

până la încăpăţânare. De regulă,

Bivolul îsi ascunde sentimentele,

mai ales când este îndrăgostit, de

teamă să nu fi e respins. Nu îi este

frică de singuratate și preferă să-și

petreacă serile într-o căsuţă linisti-

tă, la ţară, decât într-o cafenea plină

de agitaţie.

Bivolul nu este tocmai diplomat,

ba chiar e cam prea „dintr-o buca-

tă”: spune totul pe șleau, fără ezi-

tare. Dacă este atacat de cineva,

ripostează imediat, ca un taur, gata

să împungă.

Cei care îl rănesc, ca și cei apropi-

ati, trebuie să fi e atenţi: poartă pică

multă vreme (chiar prea multă) și

niciodată nu uită un nume sau un

chip. Întotdeauna se răzbună, chiar

peste ani și ani. Un lucru e clar: nu

știe să piardă și nu suportă eșecul.

ZODIA TIGRU Anul nașterii: 1902, 1914, 1926, 1938, 1950, 1962, 1974, 1986, 1998, 2010Numele chinezesc: HuAnotimpul: iarnaLuna: februarie

Tigrul are o nestăvilită poftă de

viaţă și nu-i lipsesc mijloacele pen-

tru a-și face parte. Averile îl lasă rece,

dar se dă în vânt după aventuri care

îi pun puterile la încercare. Nimic nu

îi poate sta în cale, nici situaţiile ne-

prevazute, nici pericolul.

Tigrul ia hotărâri în funcţie de im-

pulsul de moment, ascultând mai

mult glasul inimii decât pe cel al

raţiunii. Entuziasmul său neînfricat

îi mobilizează pe cei din jur. Oa-

menii sunt gata să-l urmeze până

la capătul pamântului, numai ca să

fi e părtași la visurile și proiectele lui

ambiţioase, prin care urmăreste în

primul rând să evadeze din mono-

tonia vieţii de zi cu zi.

Această extravaganţă merge

mână în mână cu nevoia Tigrului de

a comanda: îi place să fi e ascultat

fără crâcnire. Cei care îndrăznesc

să-i conteste autoritatea ar face

bine să se păzească: riscă să încase-

ze zgârieturi urâte.

Excesiv în toate, comportamentul

Tigrului trădează forţa emoţiilor ce îl

animă: pasiunea și înverșunarea fac

parte din viaţa lui de zi cu zi. Când

cineva încearcă să îl vâre în cușcă,

înnebunește de furie.

Aventurier neobosit, Tigrul îsi

construiește viaţa din întâmplările

și ocaziile care i se ivesc, profi tând

de fi ecare șansă cu o îndrăzneală

aproape inconștientă. Din acest

motiv, este imprevizibil și nu prea

reușește să îi facă pe cei din jur să se

simtă în siguranţă.

ZODIA IEPURE Anul nasterii: 1903, 1915, 1927, 1939, 1951, 1963, 1975, 1987, 1999, 2011Numele chinezesc: TuAnotimpul: primăvaraLuna: martie

Iepurele este un personaj plin de

viaţă, dar „asezat”, calm și realist. Își

folosește inteligenţa pentru a-și crea

un adăpost după gustul lui, unde se

izolează de tot ce nu suportă: dez-

ordine, certuri, indiscreţii, angoasă,

zarvă și ură. De aici și un defect al

lui: tendinţa de a fugi la adăpost de

îndată ce apare un confl ict.

Este diplomat în societate, ex-

trem de curtenitor și de o eleganţă

ce îi farmecă pe cei din jur. Știe să

asculte, iar ceilalţi sunt gata să îi

împărtășească secretele lor. Totuși,

Iepurele consideră că fi ecare trebu-

ie să-și rezolve singur problemele și

nu se amestecă în treburile celorlalţi

decât dacă nu are încotro.

Sub blana moale a Iepurelui se

ascunde o persoană calmă, hotărâ-

tă, care poate ieși din orice situaţie.

Efuziunile sentimentale și emoţiile

tumultoase îl stingheresc. În situaţii

de criză, Iepurele adoptă o atitudi-

ne logică și destul de detașată, care

poate lăsa impresia că este indife-

rent sau cinic.

De fapt, aspiraţia Iepurelui pen-

tru liniște și pace este mai presus de

toate. Ceea ce-și dorește este tihna

unui loc care îi va tulbura cel mai

puţin lumea interioară: după refl ec-

ţii îndelungate, își poate construi

universul care i se potrivește cel mai

bine. Estet și erudit, îi place să se

adânceasca în lecturi și să petreacă

serile în compania celor apropiaţi.

ZODIA DRAGON Anul nașterii: 1904, 1916, 1928, 1940, 1952, 1964, 1976, 1988, 2000, 2012

Zodiacul chinezesc 2014 - Partea I

Numele chinezesc: LongAnotimpul: primăvaraLuna: aprilie

Dragonul e născut pentru a fi stă-

pân absolut, strălucitor și excepţio-

nal. Ca și aprigul Dragon mitic, este

un războinic înnăscut și înfl ăcarează

inimile în calea lui.

Dragonul este un mare coman-

dant, la bine și la greu. Trebuie să

fi e respectat atunci când vorbește,

admirat când acţionează și ascultat

când comandă. O energie impetu-

oasă îi animă fi ecare acţiune: este

gata să accepte orice provocare, să

lupte pentru putere și să doboare

toate obstacolele care îi ies în cale.

Dacă se întâmplă să dea greș, nu

va recunoaște niciodată că a fost

învins. Din această umilinţă se va

naște o nouă dorinţă de a cuceri.

Ca un razboinic neobosit ce este,

Dragonul devine mai puternic cu fi -

ecare înfrângere și mai invincibil cu

fi ecare rană.

Dragonul este foarte exigent cu

ceilalţi, dar destul de îngăduitor cu

sine. Rar vezi un Dragon să-și recu-

noască greselile... Este plin de el și

consideră că i se cuvine tot ce este

mai bun.

Inteligent, lucid și clarvazator,

Dragonul bate cu pumnul în masă

atunci când interlocutorul nu-i îm-

părtășește punctul de vedere.

Pentru Dragon, viaţa este o mare

aventură. Nu înţelege și nu suportă

când cei din jurul său nu au ambi-

ţie.

ZODIA ȘARPE Anul nașterii: 1905, 1917, 1929, 1941, 1953, 1965, 1977, 1989, 2001, 2013Numele chinezesc: SheAnotimpul: primăvaraLuna: mai

Șarpele este un maestru cuceritor

de inimi. Așa cum a încântat-o pe

Eva din vechime, tot așa reușeste

să-i facă pe cei din jur să-și piardă

capul. Rafi nat, amuzant și seducă-

tor, Șarpele străluceste în societate

cu inteligenţa și spiritul său.

Întelepciunea Șarpelui este pro-

verbială, iar fi lozofi a lui de viaţă

este aparte. Intuitiv și lucid în toate

situaţiile, devine rezervat în conver-

saţii. Preferă să tacă mai tot timpul

și să-și ţină gândurile pentru el. To-

tusi, dacă se abordează un subiect

abstract, nu ezită să se exprime, ui-

mindu-și și seducându-și audienţa

cu cunoștinţele sale.

Șarpele este o fi inţă cu sânge

rece. Îi face placere să se implice în

intrigi și combinaţii, dar îsi rezervă

lungi perioade de timp pentru le-

neveală.

Este capabil să rezolve în câte-

va ore ceea ce altora le-ar lua zile

întregi. Când se apucă de treabă,

Șarpele este teribil de efi cient, mai

ales când lucrează singur și în ritmul

său, asa cum îi place. Se mișcă mai

repede decât ceilalţi, pentru că știe

cum să se strecoare printre și peste

obstacole.

Dacă n-ar fi și veninos, Șarpele nu

și-ar merita numele. Își atacă inami-

cii cu comentarii mușcătoare și nu îi

lasă în pace până nu și-a satisfăcut

setea de răzbunare. E un dușman

de temut, așa că e mult mai bine să

te străduiești să ţi-l faci prieten...

Continuă în numărul viitor

MUNCĂOferte: - Domn singur, caut doamnă de 45-55 ani,

pt. a lucra împreună ca matrimonio. Avem

deja loc de muncă, plătit bine. Trebuie să

știe să gătească mâncare spaniolă. Tel.: 697

726 258

Cerere: - Auxiliar de enfermeria, cu experienţă, caut

de muncă în spitale, clinici, cămine de bă-

trâni sau la domiciliu. Comunitatea Madrid.

Tel.: 658 548 907

- Caut de lucru ca menajeră cu ora sau ca ex-

ternă, să îngrijesc copii, persoane în vârstă.

Comunitatea Madrid. Tel.: 611 315 463

- Șofer profesionist, toate categoriile, caut

de muncă în toată Spania. Am CAP + ADR.

Tel.: 617 158 309

- Caut de lucru în orice domeniu în Comuni-

tatea Madrid. Tel.: 642 602 682

- Șofer profesionist, toate categoriile, caut

de muncă în toată Spania. Am ADR. Tel.: 642

730 136

- Doamnă cu multă experienţă în menaj, cu

recomandări, caut de muncă după-amiaza,

cu ora sau permanent, în Comunitatea Ma-

drid. Tel.: 642 849 438

ÎNCHIRIERI Cerere: - Caut să închiriez un apartament de 2 ca-

mere în zona sud a Comunităţii Madrid. Do-

resc să vorbesc direct cu proprietarul. Tel.:

671 921 348 (inclusiv WhatsApp)

Oferte: - Închiriez cameră mobilată, cu baie proprie,

în Villaverde Alto, în urbanizaţie cu piscină,

pentru o familie sau o femeie. Linia 3 de me-

trou și Renfe Cercanias C 5-zona A. Ambient

familial. Se roagă seriozitate. Tel.: 627 811

546, 670 851 529

- Închiriez 2 camere în Madrid, zona Atocha

Renfe. Pt. câte 2 femei în fi ecare cameră. Preţ

negociabil. Tel.: 687 620 927

- Închiriez cameră în Coslada, aproape de

gară, pt. o persoană. Internet, ieftin, puţine

persoane în casă. Tel.: 642 638 968

- Închiriez cameră în Madrid, aproape de sta-

ţia de metrou Legazpi (L 3 și L 6). Suntem 2

persoane în casă. Economic, curăţenie. Ofer

și cer seriozitate. Anunţ valabil și pt. la sfârșit

de săptămână, pt. una sau 2 persoane. Tel.:

633 296 657

- Se închiriază 2 camere foarte mari, ambele

cu armario empotrado mare, foarte lumi-

noase (etajul 6 din 13). Apartamentul are

120 mp, bucătărie mare, 3 dormitoare și 2

băi, este complet mobilat și recent renovat.

Avem portar. Apartamentul este în Aluche,

la 5 minute de metrou și tren, iar autobuzul

îl avem la ușa urbanizaţiei . Tel.: 677 362 971

(inclusiv WhatsApp)

- Închiriez apartament în Cabanillas del

Campo, 3 camere, mobilat, renovat, preţ ne-

gociabil. Tel.: 651 680 025

- Închiriez cameră mobilată în Madrid, Pa-

rque de los Estados (L 7). Preţ: 180 euro +

cheltuieli. De pe orice dată. Suntem puţine

persoane în casă. Tel.: 642 875 496

- Închiriez cameră pt. o persoană în Madrid,

zona Las Rosas (L 2), de pe 1 februarie. Tel.:

672 989 192

- Închiriez cameră în Leganés, aproape de

staţia de metrou Julian Besteiro, unei per-

soane serioase, care lucrează. Condiţii foar-

te bune, persoane puţine în casă, liniște. 150

€. Tel.: 642 281 982, 911 823 494

- Închiriez cameră în Fuenlabrada, aproape

de staţia de metrou și de tren, Carrefour, Día.

Dintre cheltuieli se plătește doar lumina. De

pe orice dată. Tel.: 602 441 896, 662 342 029

- Închiriez cameră în Alcalá de Henares, zona

Chorillo. Căldura este de la asociaţie. Tel.:

617 816 603

- Se închiriază cameră cu pat dublu, pt. una

sau două fete, în Alcorcón. Aproape de Ren-

fe și metrou. Pt. o fată: 140 euro, cu cheltuieli

incluse. Pt. două: 220 euro, cu cheltuieli in-

cluse. Tel.: 650 469 435

- Închiriez cameră în Coslada: pt. 2 interne,

14 ANUNŢURI 16.01 - 22.01.2014

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

la sfârșit de săptămână – 160 €, cu cheltuieli

incluse; pt. o persoană, permanent – 150 €,

cu cheltuieli incluse. Caut persoane nefumă-

toare. Tel.: 688 467 704

- Închiriez cameră în Alcalá de Henares, ave-

nida Reyes Católicos. Tel.: 642 628 487

- Închiriez cameră mare, mobilată, condiţii

foarte bune, 2 persoane în casă, în Madrid,

García Noblejas (L 7). Pt. o persoană: 180

euro; pt. două: 200 euro. Anunţ valabil și pt.

o internă. Tel.: 685 523 973

- Închiriez cameră în Madrid, Marqués de

Vadillo (L 5), pt. o persoană. Condiţii bune,

doar 3 persoane în casă, curăţenie, liniște.

Tel.: 633 839 105

- Închiriez cameră mare în San Fernando,

pt. 2 persoane sau o femeie. 150 euro pt. o

persoană. 200 euro, pentru două. Tel.: 628

912 022

- Închiriez cameră de matrimonio în Coslada,

aproape de tren și metrou, de pe 1 februarie.

Suntem 5 persoane în casă. 200 euro. Tel.:

662 477 015, 642 727 611

VÂNZĂRI- Vând secadora și o placă de inducţie. Tel.:

642 628 487

- Vând teren intravilan în Timișoara – Dum-

brăviţa – 701 mp, zonă rezidenţială, FS 19 m.

Tel.: 617 158 309

- Se vinde automobil Mitsubishi Galant

GLSI 16V, 4 uși, an 1997, puţini km și în stare

ireproșabilă, motor de 137 CP, tapițerie de

pluș, este dotat cu toate opțiunile, în plus,

are vopsea metalizată și lăcuită, fără nici o

zgârietură, roţile, distribuția, setul ambre-

iaj, amortizoarele, noi și cu facturi. Mașina

este cumpărată de nouă, are doar un sin-

gur proprietar, este spațioasă și se conduce

cu ușurință. ITV-ul, la zi. Preț: 1.850 euro, cu

acte. Tel.: 642 744 035

- Urgent vând casă 2 corpuri izolate termic,

termopan, toate utilităţile, suprafaţă con-

struită – 100 mp, 3 intrări, 5 camere, 3 bu-

cătării + living, 3 băi dotate; teren 840 mp;

garaje, fântână, în jud. Prahova, la 15 km de

Ploiești. Tel.: 0040/760 724 820, 0040/768

268 170

- Vând Opel Astra, break, din 2001, vișiniu,

motor turbo diesel 1700, ITV, asigurare la zi.

Tel.: 600 718 821

MATRIMONIALE- Domn, 40 ani, 1,80 m, 78 kg, fără obligaţii

familiale, doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată, de preferinţă, zodia Fecioa-

ră, Scorpion sau Pești, pt. o relaţie stabilă.

Comunitatea Madrid. Tel.: 642 774 066

- Bărbat de 44 de ani, din Comunitatea Ma-

drid, înalt, fi zic plăcut, serviciu stabil, doresc

să cunosc o femeie până la 42 de ani, cu ca-

racteristici asemănătoare, pentru o relație

serioasă. Sunt din zona Ardealului. Ofer și

cer seriozitate maximă. Tel.: 603 141 712. E-

mail: danielspain9691@yahoo.es

- Tânăr, 34 ani, caut relație serioasă cu tânără

din Zaragoza. Tel.: 722 722 065

- Spaniol din Madrid, 38 ani, pianist, pasionat

de fi lm, plimbări, discuţii, vreau să cunosc o

tânără româncă pentru prietenie sau poate

mai mult. Tel.: 647 733 924. Am WhatsApp.

E-mail: riolobos2001@hotmail.com

- Domn, 56 ani, 1,78 m, caut o doamnă seri-

oasă, ca să ne merităm reciproc. Comunita-

tea Madrid. Tel.: 697 726 258

- Domn, 55 ani, 1,80 m, sincer, fără obligaţii,

șaten, iubitor, romantic, glumeţ, antialcoolic,

doresc să cunosc o creștină similară mie ca

să începem o relaţie stabilă, bazată pe încre-

dere și iubire. Rog și ofer multă seriozitate.

Tel.: 642 660 476

- Tânăr, 30 ani, 1,75 m, 80 kg, din Madrid,

liniștit, sunt în căutarea unei tinere de vârstă

apropiată pentru o relație serioasă. Tel.: 642

REDACTORI ŞI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăMarin TraşcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: noiinspania@yahoo.esSăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

716 399. Folosesc WhatsApp.

- Domn din Comunitatea Madrid, aș dori

să cunosc o doamnă din Spania pentru o

relație de prietenie, eventual căsătorie. Am

55 ani, sunt serios și aș dori ca partenera să

fi e la fel. Îmi plac femeile mici de statură și

slăbuțe. Eu am 1,72 m. Tel.: 608 923 552

- Tânăr spaniol, educat, muncitor, fără pro-

bleme economice și fără obligaţii familiale,

caut tânără serioasă pt. relaţie stabilă și de

durată. Tel.: 608 909 239

- Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără obligaţii, caut

femeie de 35-40 ani, pt. a-mi întemeia o fa-

milie. Tel.: 637 092 992

- Ardeleancă văduvă, doresc să cunosc un

bărbat sincer și serios, de 55-60 ani, pt. o

relaţie bazată pe încredere și respect. Urăsc

minciuna și alcoolul. Comunitatea Madrid.

Tel.: 603 194 494

- Domn de 43 ani, singur, sincer și serios,

caut doamnă serioasă, sinceră, singură, fără

obligaţii, din Arad, pt. o relaţie de prietenie și

pt. a întemeia o familie pt. totdeauna. Aven-

turierele să se abţină. Fără bipuri. Comunita-

tea Madrid. Tel.: 634 098 402

- Tânăr, 39 ani, titrat, alură sportivă, aș dori să

găsesc și eu o femeie pt. prietenie, eventual

căsătorie. Să aibă sufl et bun, cum am și eu.

Valencia. Tel.: 631 371 048

- Femeie, 50 ani, șatenă, ochi căprui, 1,68 m,

63 kg, văduvă, vreau să cunosc un domn pt.

prietenie. Rog seriozitate. Comunitatea Ma-

drid. Am de muncă și mașină proprie. Tel.:

653 213 213

- Domn, 1,75 m, ochi căprui, din Ardeal, do-

resc să cunosc o femeie de 36-40 ani. Tel.:

642 488 104

- Doamnă, 54 ani, 1,60 m, 60 kg, aș dori să

cunosc un domn de vârstă apropiată, cu

serviciu, din Comunitatea Madrid. Tel.: 642

928 854

- Doamnă, 57 ani, aș dori să cunosc un domn

de vârstă apropiată, pt. o relaţie de prietenie,

eventual căsătorie. Tel.: 611 243 350

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!ADRESE: C/ PUERTO DE COTOS, 8 - MADRID

AUTOBUZ 141, M. NUEVA NUMANCIA

C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 657 981 684,

910 845 999

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

Orar: Lunea: 17.15-21.30

Marţi-vineri: 9.30-14.30 şi 17.15-21.30

Sâmbăta şi duminica: 9.30-21.30

Prezentând acest talon aveţi 10% reducere

15CASTELLANO16.01 - 22.01.2014

Cursos de cultura y lengua rumana en los colegios de CastellónEl Alcalde de Castellón, Alfonso

Bataller, ha fi rmado un convenio con

el Jefe del Consulado de Rumania en

la ciudad, Radu Catalin Mardare, por

el cual se autoriza el uso de aulas en

centros educativos de la ciudad para

la realización de un curso de lengua

cultura y civilización rumana duran-

te el presente curso escolar. Un acto

en el que también ha estado presen-

te el concejal de Relaciones Institu-

cionales y Educación, Vicent Sales.

Este convenio se realiza en cola-

boración también con el Ministerio

de Educación Nacional de Rumania,

quien acredita y remunera al profe-

sorado que imparte estas clases.

Vicent Sales, ha explicado que

“hasta ahora, quien

fi rmaba este tipo de

acuerdos ha sido la

Conselleria de Edu-

cación, pero este

año se ha delegado

esta autorización en

los diferentes muni-

cipios, en colabora-

ción con los consu-

lados. En el caso de

nuestra ciudad, la

comunidad de ciu-

dadanos de origen

extranjero de mayor

implantación es la

rumana, por lo que también es muy

importante el número de alumnos

y alumnas en edad escolar en nues-

tros centros con raíces en este país

El presidente de Rumanía condecora

al embajador de EspañaEl presidente de Rumanía, Traian Basescu, fi r-

mó el 7 de enero el decreto de condecoración

al embajador español en Bucarest, Estanislao

de Grandes Pascual.

“En señal de gran aprecio por la contribución

signifi cativa respecto al desarrollo de las rela-

ciones tradicionales de amistad entre Rumanía

y España para impulsar las relaciones económi-

cas bilaterales y atraer importantes inversiones

españolas en nuestro país, el presidente Traian

Basescu entregó la Orden Nacional de Mérito

en grado de Gran Cruz al excelentísimo Estanislao de Grandes Pascual, em-

bajador extraordinario y plenipotenciario del Reino de España en Rumanía”,

señaló el comunicado de prensa de la Presidencia.

La condecoración fue propuesta por el ministro de Asuntos Exteriores, Titus

Corlatean.

Ex alumna del Liceo Cervantes de Bucarest se abre camino como poeta en España

Ioana Gruiu, ganadora del pre-

mio Andalucía Joven de Poesía por

el libro de poemas El sol en la fruta,

fi nalista del premio García Lorca de

poesía por Otoño sin cuerpo y ga-

nadora del mismo en la modalidad

de cuento por Nightawks, es ahora

profesora de Literatura comparada

en la Universidad de Granada.

En una entrevista al diario Grana-da Hoy, confesó que “para mí el pre-

mio Andalucía Joven de Poesía sig-

nifi có la oportunidad de publicar

mi libro de poemas en una editorial

destacada como Renacimiento. Los

premios literarios son a veces la

única posibilidad de publicación

que tienen hoy día los autores jó-

venes. En mi caso, el premio me ha

dado no sólo la oportunidad de pu-

blicar el libro de poemas, sino tam-

bién mi novela”, dijo la joven, que ha

del este de Europa”.

Sales ha apuntado

del mismo modo que

“son los propios res-

ponsables de los cen-

tros los que solicitan

estos cursos. Y lo que

hace el Ayuntamiento

es autorizar el uso de

las aulas para que el

Ministerio de Educa-

ción rumano pueda

impartir las clases a

través del profesorado

que aporta”.

El edil ha comenta-

do también que “las aulas cedidas

serán utilizadas en horario de tarde,

hasta dos horas diarias”.

Vicent Sales ha asegurado que

“desde los diferentes colegios de la

ciudad se ha mostrado también el

interés porque estos niños y niñas

no pierdan el contacto con su len-

gua y su cultura, al mismo tiempo

que están escolarizados en nuestra

ciudad y aprenden el castellano o el

valenciano de manera también na-

tural y al mismo ritmo que los otros

alumnos y alumnas”. El concejal

ha explicado, por último, que “este

convenio tiene una vigencia hasta

la fi nalización del presente curso es-

colar, es decir, hasta el 31 de julio de

2014, pudiendo ser prorrogado de

manera anual”.

dicho que se encuentra “a gusto tan-

to en la poesía como en la narrativa

y el ensayo”.

En cuanto a su evolución como es-

critora, confesó: “Empecé escribien-

do poemas, luego cuentos y por fi n

me atreví con una novela. La lectura

fue fundamental, por supuesto (no

se puede escribir sin leer mucho) y

procuré también trabajar el oído y

seguir, sobre todo en el caso de la

novela, una cierta disciplina de es-

critura. Enlazando con la pregunta

anterior, mi método es distinto a la

hora de escribir poemas, cuentos o

novelas. Si para los poemas la con-

centración en un corto espacio de

tiempo es básica, en los cuentos y es-

pecialmente en las novelas hay que

mantener un rimo de trabajo intenso

durante mucho tiempo, prestando

atención a la historia, la estructura,

los personajes.

En cuanto a su llegada la Grana-

da, en 1997, dijo que en Bucarest ha

estudiado en un instituto bilingüe,

Cervantes. “Cuando estaba a punto

de acabar el equivalente al COU, supe

que la Universidad de Granada ofrecía

dos becas para Rumanía y que había

que hacer la selectividad. No lo pensé

mucho. Por supuesto que para mí era

la ciudad de la poesía, la ciudad de Fe-

derico García Lorca, pero también la

oportunidad de vivir en otro país otra

vida con dieciocho años”.

16 PUBLICITATE 16.01 - 22.01.2014