ZIAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUMSCE DIN IUDETUICIUJ

ANUL II. NR. 245 SÎMiSAXA-LUNT 10—12 NOIEMBRIE 1990 4 PAGINI l LEU

Ani fn şir nl s-a repetat cu obstinaţie că „lumina vine de Ja răs;’iril“i nn adevăr elementar ce trebuia Să acţioneze insâ ca o dogmă, ca un simbol cvasl- mlstlc. de rtatură să ne subjuge total conştiîtiţdo ţi voinţa, ducîn.d la supunere un neam întreg, EI a fost corelat cu importul ma­siv-do ideolog!®.'-de practici şl structuri organizatorice străine tradiţiilor şi firii poporului nostru,,import urmărind desfiinţarea■ noastră naţională şi îndobitocirea omului sub raport uman. Cer­cetat mal atent, enunţul Îşi vă­dea şl falsitatea, atribuirea unCÎ ealifâţi necuventte, .lumina*4 în cauză venind pentru noi nu atît dinspre răsărit, cît dinspre nor-? dul gheţos. Răsăritul era mal departe, mult mal departe, dacă e să*1 situăm geografic, dnr şi spiritual, şi această simplă con­statare nu ne-a obligat niciodată să devenim noi înşine „orienta- liţtl", „asiatici11, chiar dacă om admirat şi preţuit întotdeauna străvechile focare de cultură şi civilizaţie.

M E M $ Â M .S D M L EJaponia tşi spune singură, „Ţa­

ra Soarelui Răsare* şi, cu strln- gere de inimă- îmi amintesc că aici a „răsărit" intr-adevăr un „soare1*, cel mal devastator din istoria omenirii, soarele de cîteva> secunde ce-a trînt cerbicia urnii popor altfel greu de îngenun:- cheat A fost o tragedie, dar şl o renaştere miraculoasă din pro­pria cenuşă, ţara reînviind în­tr-un timp uimitor de scurt. Şi alţii au reînviat, după o zdrobi­toare înfrîrigere, şi au , ajuns să-şi depăşească economie învin­gători), dar acolo o contribuţie esenţială au avut-o . ajutoarele, investiţiile din afară, 1 mobilul propagandistic. Japonezii au gă­sit în , ei Înşişi: .resursele ac&esarc: n u -în . solul şi subsolul sărace, nu în donaţii şi convoaie de uti­laje, nu în tehnologia preexis­tentă. Vorbim de muncă uneori cu dispreţul leneşului sau cu a-

mărăciunea celui ce l-a gustat prea mult - timp roadele sterpe,- făţărnicia, ineficienţa, dar acolo undo munca • a fost considerată singura şansă a supravieţuirii, adevăratele roade n-au întîrzlat să apară. Japonia este una din puţinele ţări alo lumii,. poate unica ţară care. trăind pe-un pe­tec auster de pămînt, neextensibil pe nici o direcţie din cauza îngră­dirii apelor, a cucerit şi- stăpî- neşte ua continent întreg, mal mare decît continentul eurasia- tlc, decît cel american cu sudul şi nordul său, mai mare dccît „continentul U.R.S.S.“, cum ne plăcea într-o vreme să spunem. Este continentul inteligenţei-, in­ventivităţii şî Indemînării proprii, col în continuă expansiune şi a cărui permanentă luare în po- sesic nu, poate fi de nimeni con­testată."

Desigur, ara vrea mult ca

„soarele", un anumit , soare, să răsară pentru noi şi'dlnspre Ja-. ponia, mai ales că ' ne situăm cam la aceeaşi latitudine, meri­dianul' 45, care ne străbate, a- tlngînd şipâittîntul nipon. E vor-, ba însă de tot ceea ce. venind dintr-acolp, “ poate constitui pen­tru noi un fodemn la mal buna exploatare a resurselor din., crc- icreîe. din. invehtfyltatea şl tn- demînarea noastră, o vorba de „importul* unei noi concepţii pri­vitoare la modalităţile stipra- vieţuirii şi renaşterii prin pro­priile mijloace — chiar dacă pentru accasta tehnologia, poate capitalul, în orloe ca?; experien­ţa japoneză ne pot fi de folos. Ţinînd seama numai da ncestea cîteva consideraţii şi putem, afir­ma că vizita preşedintelui ţării, domnul Ion IHescu, în Ţara Soa­relui Răsare, pe lîngă importanţa, solemnitatea momentului alo*:, e de natură să deschidă largi per­spective, şi dintre cele mat se­rioase, redresării noastre econo-, mice şi sociale.

■ D. TRAIANU

tta<«• Sl r-,--Ir*; W?! £2 ti- t iI® aşism irna:

Scriind despre traiul de nei- .«utginaţ sl copiilor handicapaţi,' orf.wl sau abandonaţi din cîteva

- aşezăminte destinate îngrijirii Jar, am avut mereu impresia că c?:s- gbre:? şi că maşina dc scris,- a- servită unei Imaginaţii înfricoşa­te, imprimă • cuvintele ţaenJu aiurea. Nu era cu putinţă « i tn România anului 1393, cît e c l do frămîntat şi păgubov-sâ-- \c/l haite de - copii In pielea gontă- inclusiv fetişcane la pubertate, fugăriţi dintr-o încăpere într-alla, - bruscaţi cînd refuză să Intre în cada cu apâ gheţoasa si neşiţif ca - păcura, fcriitdu-şi obrazul .la - fiecare apropiere a îngrijitoare­lor, ţinuţi cu mîinlle legate pînă , .şi în „celulele" lor,- aşadar mal rău. ca deţinuţii 1 criminali peri­culoşi sau expilnd lent, pe spa- tCj schelet!«aţi la ş3iso' luni sau un an cît alţii în toată detenţia la tristul şl nedispărutul Ausch- witz. Nu fn Etiopia ne trimit,,, scenele văzute, la Şimleu Silva-- niei, bunăoară, ci în animalitatea preistorici • Şl probabil mul t mai în adînc, fiindcă ş l . acolo îngri­jirea progeniturilor era una din legile elementare ale vieţii. '

Nu în cep prin >â-învinui'.por- ■ sonaiul-medias-saniter şi cîo în­grijire din respectivele aşez-ămln- te, probabil' lip ă i. de . reijloaccic1. materiale necesare, dar şî-blazat;. robotizat, usciît sufleftşte (cum îşi îngrijesc, cum îşi educă şi-şi iubesc propriii c o p i l - s c e n e l e '

deznădăjduitoare oferite nouă de canalul televiziunii, am o altă obiecţie: o ceea că asemenea ima­gini au fost înregistrate şl aduse la cunoştinţa lumii de reporteri şi operatori, străini, mai intere­saţi să pătrundă în substratul fenomenelor noastre soci ale de~ cît suficient de înzestraţii şi cu­rajoşii -^reporteri români. ,,Nu ~le~ ttgâduiesc-accatora din urmă ta­lantul, setea da investigare, con­sumate însă .des pe „dezvăluiri* nesemnificative, pa gîlcevi şl fipte, minore itstdi în ..timp ceş. trec pe lingă aspecte dintre cele m a l,grava . ale... vieţii, pe care nu ştiu sau nu vor să l e , vadă< N o­roc cu „ajutorul* .colegilor am<. ricani, francezi, pînă şi bulgars. Venind -vorba de ajutor, cît ;I* Mită dia ajutoarele ; străine 'tri­mise caselor de .copii handica­paţi, orfani etc, au ajuns nemij­locit Ia destinatarii lor?., Grea de spus, cită vrem; convingerea ni s-a împărţit între. zvonuri şi vederea aspectului copiilor, Ia, fel de jalnic şi după sosirea'aju­toarelor, Şi aici reporterii ro­mâni şi-au demonstrat profesio­nalismul, şi poziţia, desvăluind faptele mai mult dccît condam­nabile ale unor persoane, (cadre. ’ didactice) — jefuitori, fără me- ‘ hajamente, ai. copiilor daţi în îngrijire şi educare, sau dispu-‘ nî/id, cu tot discemămîniul şî autoritatea, jefuirea lor. Paznicul ce fură-pătura sau pachetul cu

' alimente al condamnatului mat 'a r c -o -„scuză": acela e un con­damnat, Un Ins vrednic de toate relele. Dar copilul adus pe lume şi imediat abandonat, cu defici­enţe psibo-fizice în ttrirw unor manevre avortive ori a alcoolis­mului patern, victimă diroctă ă conflictelor, dintre părinţi, a sc—

: parării- lor ,: ca .ce merită sA îie jefuit, deposedat eu lăcomia şi necruţare de fiarele: puse să-f-în­locuiască părinţii? Păcht,.că.tele-

' viziunea română, atît de pudică atunci cind nu e cazul sâ fle, a vorbit doar, despre' asemenea

;imene, nii ns-a arătat şi bo­turile lor schimonosite, ochii lor; vi îovaţi, obrâzuriie vredniccş depalmi» oprobiului public şi de d.-.preţul (S‘ă nu spun altfel} ce­lor pc care i-au adus pe lume.

Dan REBREANU

- COMUNICAT

„Asociaţia pentru adevărul re­voluţiei" din Judeţul Cluj roagă aparţinătorii familiil6r Eroilor: Martiri ai Revoluţiei să aducă poze ale acestora Ia sediul aso­ciaţiei, B-dul Eroilor nr. 2, pînă Joi, 15 noiembrie 1390, ora 16.

Destăinuirile cl-Inl Ion Mânzatu"ă V ) ■■ ■'

■ MAMA ■.; ■ P E . A D E V Ă R '— Nu ne puleţi oferi cîteva

date <Hn raportul dv.?' —- Multe din c!e.. Ie-am dat în „Viitorul românesc*. Am să com­pletez cu ceva foarte' important In acest moment am, totuşi, spe­ranţa că ceea ce un grup de români din judeţul'Mureş mi-au spus într-o noapte, cînd eram acolo, nu se va realiza niciodată.

Ce anume?■ — Am să încep cu o poveste

invers. înainte de ultimul dia­log televizat pe care l-am .avut ca Secţia maghiară a Televiziunii

. Române, şi caro mî-a tăiat mult din interviu, reporterul mi-a spus aşa, într-o discuţie: „Trebuie să-nţclegem 'că niciodată ' Unga­ria nu ar putea să depăşească for­ţa pe carc o are România In mo­mentul de faţă şi deci nu-i nimeni nebun s-atace România!“ Dar Ia asta eu replic: „în -con ­fruntare directă. este imposibil acum să depăşească forţa. Ro­mâniei!*. D eci,. eu nu cred în aşa ceva. Numai • im om nebua

■ ’n , t o m a

(Continuare tn pag. n i)

VIZITA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI LA TOKIO

Preşedintei» României, I cat IHescu. a sosit vineri dimineaţa Ia Tokio, unde va participa la ceremoniile prilejuite d© u n » , rea pe tron a Maiestăţii Sale A- klhito, împăratul Japoniei, fca sosirea pe aeroportul internaţio­nal Haneda, preşedintele Iliexctt a fost intîmpinat de reprezen­tantul guvernului Japonez, Ichijl Ishil, - viceministru parlamentar pentru afaceri externe, de. atf® persoane oficiale japoneze. Erau prezenţi Mircea Mitran, ambasa-- dorul României la Tokio, alţi membri ai ambasadei.

$cfnl statului rom&n este în­soţit în această vissită de Ioan Mircea Paşcu, consilicr prezidea* {iai,- şl de Teodor Meleşcanu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe..

în drum spre Tokio, preşedin­tele Ion Iliescu a adresat, de la bordul avionului, conform uzan­ţei diplomatice, o telegramă de survol- preşedintelui U.R.S.S„ Milif.il Corbaciov.

Tot în cursul zilei de vineri, preşedintele Hiescu a avut în­trevederi cu - Yoshio Sakura Uchi, preşedintele Camerei Reprezen­tanţilor a parlamentului niponr şi _ cu Takeo Pukuda, fost prim» ministru al Japoniei. Pe aseme­nea, şeful statului român a par­ticipat Ia o recepţie oferită în onoarea sa de-Liga parlamentată de prietenie Japonia—România.

ŞEDiMTĂ GUVERMUIU! ;Guvernul României s-a întru­

nit, vineri, îri şedinţă, săptămîna- lă -de • lucru, sub preşedinţia pri­mului. ministru Petre Roman. Ordinea de zi cuprinde o infor­mare privind evoluţiile ‘în sitiia- ţia inferhâţioftaiă a Romftniei şl principalele acţiuni desfăşurate de Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile .diplomatice ale ţării

^noastre în perioada 1 septem­brie — 7 'noiembrie 1990,- disen-' tarea metodologiei concesionării' închirierii şl locaţiei gestiunii, iar la ultimul punct difuzarea qătre membrii guvernului a unor proiecte de legi şi hotărîri pen- .tru eventuale observaţii ţl pro­puneri.

ÎNTÎIMÎREPrimul-mi nistru al Guvernu­

lui,' domnul Petre Roman s-a in- Ulnit vineri cu ministrul federal pentru transporturi, domnul doc­tor ■ Friederich Zimmernmann: Cu' acest prilej nu fost analizate po­sibilităţile pentru dezvoltarea colaborării între cele două ţărU

iesprs protecţia prin nwîcăJNoi ştim demult, din Înţelepciunea

dc veacuri lăsată moştenire ,nouă de. înaintaţi, că paza bună trece primej­dia rea. Că para bună o facem noi şi pentru noi. Ni se reaminteşte azi, cu

o anume fermitate ca să uu.spun vio­lenţă, că protecţia'prin muncă nu.tre­buie doar asumată'verbal şl formal, ci- îmbunătăţită , mereu, p<isrfecţionată şi dusă şpre-dcsSvîrşire. Iar unui diotn-: niijloiiccie pe cît: dc la Inderalnă pe atit de sigure, care garantează împli-, nirca acestui deziderat, este munca. O muncă reală, conştientă, izvorîtă . din rcspect pentru noi şi pentru societate, o muncă menită sa reliefeze înţolep- x eiunca, tăria $1 - curajul,; talentul şl - priceperea. Există din nefericlro un pronunţat revers al mciîalîei. Adică ignorarea muncii, trai arca el cu indi­ferenţă, ca un rău necesar, dar-care trebuie pe cît posibil ocolit. în 'aceste condiJH, omal ntt numai că nu-şi asi­gură o elementară protecţie, ci, dim- ' t>otrivă, se- expune primejdiei-şi, im­

plicit, expune şl pc cei din jurul său! Această atitudine devine păgubitoare şi, periculoasă atît pentru individ, cît si pentru societntc. iiişniţarul care evită muncit cinstită şi cumpără berea de la 1 stat şi o. vinde, imediat po un preţ de două ori mal mare, nu se pro- ' tejează, ci so expuno legilor şi opro­biului public. B a .m ai mult el loveşte în societate, în cea care i-a deschis drumul privatizării. Or, accasta este o escrocherie şl nu o privatizare. Un c- xcmplu mai-amplu şi mal dureros ni l-au oferit ceferiştii din staţiile veci­ne Sigliişoarci in vară, cînd a avut loo acel aecident grav. O casieriţă cu acor- dhl condamnabil şi inexplicabil al me­canicului şl Impiegatului de mişcare au transformat o locomotivă" Intr-un taxi particular. Dusă clandestin întro două 3taţil casieriţa şl, In acccaşl mă­sură, Impiegata de serviciu din exte­riorul staţiei, au, ocolit protecţia prln- tr-o muncă rcspon«hbilă şi exactă, aşa cum se ecro la calea forattV pxpunîn-

du-se pur şl simplu morţii. Au inurit însă alţi oameni şl catastrofa putea fi de arai mare amploare. Ce nu s-a spus şl nu ştie publicul larg? Casieriţa » mai procedat astfel. Impiegata de miş­care a greşit şi anul trecut, cînd a fost sancţionată şl schimbată din fun­cţie. Fiind maghiară, după revoluţie, s-a plin»' că ca a fost marglnallzată,

, oprimaţă, dată afară pe 'motive. ctnice.il Şi a fost repusă în .. ; drepturi! Cum s-n, protojat "ca? în, nici un-fel,; Ba a continuat să-şi facă datoria 'de-formă,, superficial, fără pic de responsabilita­te, deşî ştia că are în mlinilo el mii de yleţi , omeneşti. Şeful staţiei a fost do asemenea schimbat cu doi-trei' ani înainte, tot pentru muncă proastă. S-a dat şl el drept om lezat grav în dem­nitatea sa de odiosul regim. Şl s-a vt- rît acolo undo nu-1 era locul: ta faţă!

Viorel CACOVEANU

(Continuare In pag. III)

ttKfiWtftK

Desen do {Vliliai DACOCIW

i&E&fj&UL îh libertate '-PAGINA 2

Biografia pictorului, graficia- «sului, litogralului şi fotografului Carol Popp de Szathmary este cunoscută destul ue lacunar. S-a ecris şi publicat relativ puţin despre Szathmary deşi este vor­ba de un artist de rangul întîi. Ştim că s-a născut la Cluj in JSl2 şi că încă in tinereţe a e- fectuat lunjfi călătorii de studii In Occident — Austria, Franţa, Germania, Italia — tinde . şi-a perfecţionat cunoştinţele artisti­ce, viziunea sa îndroptîndu-se că*

/ tre poporul român. L-au interesat îndeaproape obiceiurile, porturi­le, In general folclorul românesc, caro l-au inspirat msreu încă din 1/131 ţi 1834 cînd a studiat . pic­tura la Pesta şl la Viena. Reve­nind prin anul 13 ÎO In oraşul său natal, este din cc In ce mai fascinat de vechiul Claudiapolis pe care-1-redescoperă, imortali- zîri'Ju-J !ntr-o foarte frumoasă cromolitografie — lucrare care fa- cc parte dinir-o serie da splendide vederi din Transilvania, ea de piidă Braşov, Cheile Turzii; Si­ghişoara, Uioara, apoi costume româneşti:. „Sâliţtcancă*!, JBo- ţeăasi dia Haţeg-" etc- Aceste iiicgr&fii-eclor eu apărut !a-

■ tr-un albeai denumit Erd»51y K6- ptkfcen (Transilvania in imagi­ni), lucrare e s îm n de rară ţi Pseţioasă c a « se găssşte ia Bi­blioteca Universităţii din G3uJ- Litografiile acestui album au fost executate Intre 1835—18-10

personal de către artist, care pe pagina ds litiu se intitulează „editor-*. Explicaţiile ilustraţiilor provin de la cunoscuţi scriitori ai vremii, tft aceşti ani, Szath­mary călătoreşte de mai multe ori In Ţările Româneşti unde pictează şi desenează multe ve­deri şi scene din viaţa rustică. In 1340 artistul se mută îa Bu­cureşti unde deschide un atelier

dc pictură şi fotografie chiar în centrul capitalei. Perioada bucu- reşteană a artistului este de fapt şi cea mai prodigioasă din punct de vedere" calitativ şi cantitativ. Este destul să amintim c ă . în 29 mai Î84G Szathmary îi însoţeşte pe Franz Liszi (care dă o serie de concertă In Transilvania, Muntenia şi Moldova) într-o că -, lătorie -de îa Iaşi Ia Galaţi, unde Liszt se îmbarcă pentru Gons- tantinopol. Cu ocazia concerta- Itii dat de Xi&zt în casa boierului

Alecu Baîş d k Iaşi, Szathmary îi pictează pe marele pianist şi ' compozitor. Pa portretul lui Liszt, Szathmary se iscăleşte cu dedicaţie „amico*/ Portrete reu­şite a făcut Szathmary şi des­

pre Cuza Vodă şi Doamna Elena, despre elegante şi frumoase bo­ieroaice (unele rămase anonime), despre soţia sa, nenumărate sfclii- ţe, desene şi fotografii privind lumea Bucureştilor din secolul

: trecut. In 1877 Szathmary parti- cipu ca artist şi fotograf la Răz­boiul de Independenţă. Face su­te de fotografii despre luptele pentru nsatîmarca României. Cu timpul, devine fotograful curţii regelui Carol I. Acesta fotografii, excepţionale din punct de ve­dere calitativ, iriţrcgesc astieî cunoştinţele noastre desprâ Răz­boiul de Independenţă. Artistul a murit la Bucui'cşti în 1837. La Gluj, In strada Iuliu Maniu o modestă tablă comemorativă ne indică casa. în care a locuit Szathmary- Poate ar fi potrivit ca această tablă din placaj să fie înlocuită cu una de marmu-

,ră. Este meritul regretatului prof. Oimitrie Jlrăhani că in Cluj şi în alte oraşe din regiunea Mun­ţilor Apuseni au fost identifica­te casele şi locurile care. sînt demne de a nu fi uitate. Uneori „operaţia* de aplicare a table­lor se ■ făcea noaptea spre a nu fi surprinşi de cehi inoportuni. Prin montarea unor table ds marmură am aduce, cred, un omagiu postum binemeritat ■ a- cestui excepţional propagator al istorici şi culturii noastre care a, fost prof. D. Brăharu.

Gh. ISAC

UNIVERSUL MUZICIIDescoperind lumea simboluri­

lor şi a expresiilor tanemice, crea­ţii aî* stărilor de lnaltă tensi­une psihologică şi spirituală, c-

risiil timpurilor, de demut şi-a «stivat reacţiile sensibile. Iu. trăirii* intensive ale muncii ' şi ritualurilor coHiee, traiectoriile gîadurilor efmduceau energiile u- mane! Bpre anele fasţe de existen­ţii e<s trre&y capacitatea d» * contopi ©Fiîsitar realitatea ext«ri- ©ari ca «uluectivitatsa. Este da topt, «zpiiceţi» fenomenului eă«pc e a S em.liţionfHci «cenţi»! tot c*m» ce stă }â vreo . relaţia « « aniirtenţ* aa flsicfi*; Dia însu­mările ■ wjecesivi ţi rapetate al» «ţărilor snEeteţil ea realitatea *-au--năneut sentitacttiele — re­acţii aVe constantelor psihicului twnan. Virtuţile ţjxîţiuiui pentru gestaţia actelor, artistice trăiesc de acum clipele durerii facerii. In efectuarea de către om a unor activităţi pentru întreţinerea pro­priei vieţi, prin efort fine sau prir< manifestări de ordin spiri­tual, închegarea unor sunete ia-

Yorîte din ' tensiunea inspiraţiei' ; are ca efect senzaţii de antrena­

re, uşurare, plăcere, iar, pe de altă parte, extaziere. Astfel au luat contur un fel de „cîntece* de muncă şi incantaţiile de fapt o înşiruire de sunete fără sens la care contau mai mult efec­tul psihologic decît claritatea se» tnanUcă însuşită. O fază superi­oară aduce sonorizarea ritmată a unor fapte omeneşti (vînătoa- rasa, luptele, «tc.) pînă la apariţia expresiilor imriice. Accsttr pra- duse de artă abstractă rudimen­tară &unt. In fond reacţii ale «imului creator Ia faţa ton ii dar, «nai ales, In faţa propriei exis- ' •tenţe. îa t j o variantă a explică­rii specificului imaginii muzi­cale, valabilă în es?nţă şî în zi­lele noastre- Ea provine nu dia organizarea conştientă a sono­rizării cuvintelor, ci mai mult din acele stări cu încărcătură e- moţională, capabile de a elabo­ra forme noi de exprimare a- custică- Pantomima a avut în a- cest sens o mare . importanţă.

PE TERENOIUZONTAL. 1. Reţine (cu

«siguranţa!) toate şuturile — Re- eultatul unor partide 9 2. Ss în­chid în fUţa porţii — Boabe ca efect O 3. Vorba antrenorului la necaz. — Numărul unu 4. , Luaţi pe sus — Mai rar aşa . . . pas © 5. Două oase ia jatnbcn! — Ştiu să păstreze un secret* 6. Bătută )>i- maidan © 7. Culoare . . . la centru- — Formaţie afri­cană ce avansează greu » 8- Un dar . . . deosebit — Inssrate în ziar 1 O 9. Echipă ce iese de la subsol — Echipe de regiune • 10. Fentă . . . reuşită. — Ridicaţi In slăvi-

VÎ-KTICAL; 1. Săritură de e- tvr.t — începutul sfîr;itului! • 2. îlrăp'trcţ din fire. — Verbul ratării • 3- M-mbru al formaţiei ceforiste —"Spartul tlrguîuil' — Trei din p.itrul O 4. Un fel de In.Vţare (după balon), (p! ) • 5. Intiioie ehcinul.— A da drumul la bnlon • 6. Puţinuj care uin-, P’« paharul. — Trase cu ’sotel • 7. F, mai bună decît toate • *. Căaiite-n jreţală — Deviere

din cornerl ® 9- Intîlniri stu­denţeşti O 10. Păstraţi cu sfinţe­nie — Unul mai mare peste strungari.

Dan nAGAKEAN

Dezlegarea careului 7,Paralele*: (apărut anterior): FATALITĂŢI — ASEMĂNĂTOR — RECITA­TORI — AZI — LMAŞ — T — DA — IŢI — IRA — E — UL — Ct — AR — LUCIDITATE — E- TICI — AŢA — G — SF. — U- nlTA — ERE — EPITAF.

Printr-o lungă evoluţie în mo­mentele tfc mare tensiune emo­ţională, procesul pantomimic a adăugat mişcărrii dansate anu­mite ■ sunete sau expresii sonore.

Procesul, de transformare a pantomimei imitative, simbolice, în limbaj cintat a avut loc prin limitarea şi reducerea mişcări­lor mimice. Expresie artistică, rezultat al mimării lumii exteri­oare, *-a modulat dar Ia mişcare spre „cîntec*, spre acele conturu­ri -sonore care încercau stabilirea de raporturi simbolica cu faptele lumii. I.i acest context, sugestia devine catalizatorul operaţiilor erestoare-, capacităţile -de plasti» ei*stre- aoaop-poetice fiiad-esenţi- ale. Se prrfilea*ă, In acest sta­diu, plăsmuirea sonoră ce con- -ţine d!a profun*rma procese re­flectorii. Artistul se plasează în- tr-o realitate simbolică, una din •marile dimensiuni ele universu­lui muzicii. „Vorbirea clntaţfi* este profund deosebită de modul obişnuit- dc a . comunica între oameni. Muzica se dezvăluie tai­nic.

Emiliu DIÎAGEA

BEPEBE SENTIMENTAL»

si viitorCele două ipostaze în care am

răzut întîia dată MuneiiEn-ul mi-au dezvăluit două faţete atît de- diferita îneît impresia că a- veam de-a face cu două oraşe era aproape plauzibilă. - Prima, într-un miez de zi dinţr-o vară înăbuşitoare cînd, după ce am coborît pe peronul gării, m-am avîntat pe străzile deschise, largi şi netede ca nişte uriaşe pangli­ci desfăşurate spre toate punc­tele cardinale. îmi st&plneam cu greu curiozitatea de a vedea a- cest oraş „la modă", încărcat încă de aureola Jocurilor Olim­pice şi a ' „Weltmeisterschalf'.- ului, care -.avuseseră loc, totuşi, cu ani în urmă. Atunci, irum’ie centru cultural, comercial şi u- niversitar, mima pitorescului land al B avari ţi şi-a -savurat u- nul din momentele sale de spec­taculoasă strălucire. Umblam deja de multă vreme. In z;g-zag, cu cehii la clădirile uriaşe cu alură de fortăreţe, străbăteam parcuri, pieţe, squaruri, minu- r.îndu-mă, mai ales, de curăţe­nia aproape desăvîrşită care domnea peste tot. Şi. deşi toate mi se păreau în . ordine şi la lo- ; cui lor, aveam impresia că ceva esenţial lipsea- Unde sînt cele peste două milioane de locuitori, unde sînt cetăţenii oraşului? Doar aici trăiesc sute de mii de comercianţi, studenţi şi artişti, de funcţionari, ingineri şi mun­citori; angajaţii celebrelor firme de autoturisme BMW, de aparate ontice AGFA sau de aparataj e- lectronic SIEMENS! Uitasem câ era - o zi de duminică şi, «!ru <t- veam să aflu, nimic nu-i putea împiedica pe mănchenezi să părăsească oraşul Ia sfîrşit de săptămînă- Tocmai de aceea, Munchenuj mi s-a părut în du­minica accea- 3e august fierbin­te ţeribil de pustiu şi dezolant Clădirile mute, obloanele grele trase, magazinele închise, totul zăvorit, părăsit mort.

In c<«trul oraşului, celebra catedrală '(sec. XV ) cu cele două

tornuri»'avînd în -vîrf parcă două turbane, primăria, Marienplatz- ul zac încinse de arşiţa verii. In vastele grădini publice rari vi­zitatori, mai ales oameni în vîrs­tă. care îşi. plimbă cîinii. Marile bulevarde nefiresc de tăcute, muzee închise, săli rie spectacole mute, cunoscutele berării bava­reze fără muşterii Stadionul O -

■ limpic pare un .superb monstru părăsit undeva într-o junglă ci­vilizată, dar dintr-o dată, neîn­sufleţiţi Cu o zi înainte, aici Jucasc un meci celebra „Bayern", dar acum gazonul e perfect, tri­bunele de o impecabilă curăţe­nie. Aşa a fost prima mea în­tîlnire cu Mtinchen-uJ; după o zi am ajuns Ia concluzia că rătăcesc printr-un oraş părăsit.

Cu atît mai mare a fost con­trastul a doua zi. Brusc, .miracu­los, îotuj prinde viaţă, ca. la a- tingerea unei baghete -magic*,. Forfota din.centru -este ...e-a dreptul halucinantă dar,'.i'itr«'js>, domneşte o impresie de oitihit. Pieţele trăiesc intens, parcurile respiră şi vuiesc de joaca celor mici, arterele pulsează de fluxu l continuu al maşinilor, magazine­le se populează, pinacotecile şi muzeele sînt pline. In flntlnile arteziene din Nimphenburg se reflectă impunătoare -clădiţi' ba­roce, aliniate într-un careu per­fect în jurul vastei, platforme. Seara, reclame cheamă la specta­cole teatrale, la baruri şi va Ha- teuri- Mulţi, au comparat atmos­fera mvincheneză şi, mai ales cea a cartierului'-Schwabifi,.; cu aerul boem din Montmartre-

Mii nchenul şi munchenezii pri­vesc cu optimism viitorul. Ce­tăţenii acestui oraş reprezenta­tiv al. celui mai yesel land a) ţâ­rii trăiesc, muncesc, iubesc şi speră într-un viitor luminos, c e nu poate fi edificat — şi e i ' sînt convinşi de acest lucru — tit-tiz pe o pace U-sneinică.

; Dorin ,SIATAGAN

e p i g r a m e

ILUSTItVTA DIN SArlNŢA. . . Care veselie Şi la voi să fiel

’ AMSN”— Veşnica lui pomenire!(în dolari, în mărci sau lire?)

JNTIflSBABI ©e-i. piusîlr.tul fără apă?- domnul fâră- mapă?"Slana fără-de cosor- .Cosiile făr-de topor?

LIBm ALIZAIîBEeonomia.i în dezgheţ.Oneste- vi vere Jn preţuri, libere!. . . Dar cu ce preţ!

Iulian DAMACUŞ

DE PRETUT?ND£Nfîn localitatea Scottsdaîe, • d i»

statul Arirona. a înoc-tat din viaţă. Ia vîrsta de 453 de ani, scriitcrul E31iott Hoosevelt, ral în-armata amerrcanJU fini fos- îului preşedinte Franklin: ©elan» îîcosevelt. Decesul s-a datorat unei boli cardiace. îw al. doilea război mondial» -el a -participat Ia peste- 330 de misiuni ăe- îuniit In armata «nericană a aeruiai, într-o unitate de Teeuneaştere. find rănit de două ori. După răz­b o i Elliott a scris- nu mai puţin de 14 volume. ...-

Pagină realizată de MichacU» BOCU

..

ifj0 i

........

fi»f £££ y y ţ.....................................

Mai c»tc coadă şî la pline, moi ale* la s fi itu l sSptămtnU. PînS cînd?!. ■Fot*: L LVSPUO

•/.

mm& s ÂDEVÂRUL ÎN LIBERTATE

TEAMA DE ADEVĂR' flîHuar* ăla psg I)

s-ar putea gîndi îa asta. Dnr, este tot atît de adevărat că răz­boiul împotriva unei naţiuni se poate duce îşi pe site căi şi ch, de multe ori, acest război, cu mijloace oculte, este mult, mult mai eficient-dccît războiul direct. Or, {fuvernul României ar trebui

. sB aibă toate mijloacele îa I n - . demînă. Bunăoară, S.R.I. ţi toate celelalate mijloace^ de a clştiga date şi informaţii ar trebui să fie la dispoziţia guvernului. Eu nu-nţeleg de ce trebuie să fie la dispoziţia preşedintelui ţării!E drepte preşedintele nu este îm­puternicit cu conducerea S.R.I.! Vreau să spun că SRI ar trebui să depindă fie de Parlament, fie de guvern! SRI este la dispo­ziţia unui singur om! Prin ur­mare, guvernul ar trebui să fie-n fiecare clipă informat, ca să poa­tă lua măsurile cuvenite. Tar Mi­nisterul de.Externe care" se miră> aflînd de la minei ce s-a întîm­plat la 'Copenhaga, devine, ca să spun aşa, obiectul dezmin­ţirii că el n-a făcut parte din delegaţia oficială; Ministerul de Externe, în loc să se distanţeze de declaraţiile .d-lui Szocs, se mărgineşte să spună doar că a- cesta n-a lăcut parte din dele­gaţie! Care-i poziţia guvernului In raport cu tot ce a spus dl, senator al României 'împo­triva României? Cum e po­sibil acest lucru? Evident, « posibil pentn j'că ne temem de adevăr. Adevărul spus este de «iii de 'ori mai puternic decît acoperirea . lui prin- minciuni. Minciuna este cea care duce la dezastru şi nu adevărul! Deci, atît preşedintele, cît şi guvernul, trebuie sS-nţeleaifă că problema Transilvaniei depindă de fermi­tatea cu care vom trata această problemă a istoriei româneşti, peîitru a preveni toate pronos­ticurile urîte care încă există despre evenimente posibile. Şi să mi lăsăm,, extremiştilor dreptul .. de a se ..erija -In piiftători ai a~ deyărului despre- Transilvania! .

— Revin la "problema Tg."Mă­reţului. S-a spus eă există p e r - ' sormo ale conducerii locale eare nu aa fost consultate, şi lisei ra­portai tiv. ni» ar îi eomplet.

— Vreau să vă spun că pînâ la sosirea mea. Intr-adevăr mulţi «hi ,au fost consultaţi, VTHvpă a - .

ceea au fost consultaţi absolut toţi- şl primarii, şi conducătorii secţiunilor locale ale partidelor din zona Mureş, şl factorii de răspundere din poliţie, procura­tură, ţi dia judecătorie. Şi re­prezentanţii populaţiei, dacă vreţi,, şi reprezentanţii armatei, chiar foarte sever au fost investigaţi. Deci, n-a rămas nimic necon- su’ tnt. Să vedem, însă, ce va spune Parlamentul.

— Cînd aţf înaintat raportul Parlamentului? .

• -— Raportul a fost înaintat pe data de 1 mai. Sîntem în 25 oc­tombrie. Nici nu se pomeneşte de intenţia de.a fi analizat, ba mai mait, a fost furat şi dat pu­blicităţii, Ml se ştie cum (fără anexe, e-adevărat), ceea cs in-a determinat să dau interviul „Vii­torului românesc", pentru ca să spun adevărul pe care l-aş fi spus Parlamentului. Şi mai sînt încă multe de spus!

—- De fapt* de ce l-aţi înloctiit pe dl. Gelu Voican?

— Ea nu l-am ' înlocuit pe Voi­can! Voican s-a. dus pentru .că eu. am fost numit preşedintele comisiei în timp ce mă aflam în Brazilia. Şi asta e o ciudă­ţenie! Numeşti ca preşedinte al eomi'iei un vicepreşedinte al CPUN-iilui. c-are în acel moment- se ffăieşts în Brazilia! Abia după, patru- zile şi jumătate mi-am luat -Tn. primire funcţia sau răs­punderea care «si s-a ' dat! Cil stupoare, -evident! Dl. Seiu Voi­can "Voiculescu a fost trimis temporar . acolo. Dar de ce nu "l-au numit pe. el pi'eşedinto?! Am fost numit eu care. coborînd din avionul de Brazilia, m-am pomenit trimis la U rs » Mureş. Ciudat! A trebuit să mă duc să rezolv problema unui efenflieţ Intre populaţii. Şi-sm remlvat-o. Cel puţin temporar. Sigur, am înţeles mai tîm u că. şi la ba:;a Tg. Mureşului, a Transilvaniei, a lui .12. ianuarie, a Ini 28 ia-' tiuarie, a lai 29, 18 februarie,- apoi 13—15 iunie sînt scenarii continue. Sînt, în continuare, po­sibile, orice fel de* evenimente, cu atît mai mult cu cît ss apropie aniversarea unui an de la re- ■vofoţie* revoluţie suprapusă pe »in puch, cu stît mai mult cu cît, îa momentul de Ţaţă ooragnS . sînt confruntaţi cu nevoi mai

gnte âedt ia perioada 'comunis­mului ?i <u perspectivele şoma­jului. cu perspectivele unor pe­nurii neexistente -anterior. E a- devărat, guvernul, promite Că energia ţi căldura nu vor lipsi în această Iarnă. E foarte frumos! Dar am ajuns ca şi acum să avem promisiuni de acest sen?! Nu ar fi fost oare mai bine să ne găsim realmente ajutaţi de-o lume întreagă carc-n decembrie '89,ne-a iubit, ca ţară, cum-n-a

' m ai'fost nici 6 'altă' ţară .iubită? Pentru că ceea ce au fâcut ro­mânii în cîteva zile n-a făcut nici o'altă ţară comunistă! Şi-am pierdut, practic, totul.

— Vorbeaţi dc scuuarii. Un lucru, totuşi, nu P'"’< întcîssr. Bestialitatea nu poate face parte dintr-uu scenariu, or 13 TU'gn Mureş; în Viaţa Universităţii apoi. s-a dat dovadă de-o bestialitate ieşită d'sn comen.

— Hai să punem punctul pe i. Bestialitatea nu face "parte din scenariu, dar scenariul o include. Dacă un scenariu are-n faţă: „Determină stare eonflictuală!" orice-i po'.jbil în acel moment. Şi se ştia câ nişte derbedei, nişte criminali' vor ridica . bite- . vor arunca pietre, vor pregăti lănci,

' vor pregăti sulife şi vor lovi fără milă.

—‘ Dună părerea dumneavoas­tră, Laslo Tfikes are un anume rol în declanşarea şi menţinerea unei stări conflict» ale tn Tran­silvania? '

— Jîvident. Are un ,. foarte , mare amestec! In ultima mea discuţie avută eu el Mas atras atenţia că dc el ar fi depins foarte muli echilibrul dintre po- ' pulaţia română şi cea maghiară; Să nu uităm că s-a dm în Sta- , tele Unite să ne spurce, s'-a dus la preşedintele Bush să spună că aici românii sînt criminali, că uite cum omoară pe ungurul nostru de jos —' cînd de-fapt omul era român! .— şi pe urmă îa toate cancelariile europene, cînd ştiam ciar că era un repre­zentant al Serviciului.'Maghiar de Informaţii! Ce să mai vorbim?! A , avut pr mare “ implicaţie- şi o mare răspundere

în - discuţia pe care-am avut-o direct cu el, i-®m cerut: „Părin­te, foloseşte-ţi puterea pentru binef*. A -tăcut şî s-a albit. N-a dat nici sin răspuns. Evident, nu e slujitorul lui Dumnezeu.- Aste o spun cu teat4 răspunderea.;

E „CINSTEA1

SE APĂRĂ DE TÎNĂR”

U8MELE BULB02E8ULUJ

Domnal Mihai Crăciun, *îe~ miciliat pe strada Mănăştur ar. 45, j t e serie- -despre necazul pe care II «re : cînd a fost demo­lat imobilul de la ’ numărul 47, buldozerul „a muş£at“ , eyident, şi din zidul casei de la nr. 45, peretele fiind comun.

Există o dispoziţie referitoa­re la repararea zidului, elibe­rată de către primărie, în iu­nie şi reluată în august (cu nr. 6760), dar pînă acum ni­meni nu dă nici un semn că ar vrea să o ducă la îndepli­nire. Pînă una-alta, cei care au nevoie de cărămizi le pot lua din peretele „ciobit", sporind riscul prăbuşirii lui, Ca să nu

mai vorbim de aspectul deza­greabil al „peisajului*... Ş» cum KÎnt „amatori" de astfel de imagini, ar trebui ca cei responsabili să se pună pe lu­cru.

LICITAŢII C U ... CINTEC!

Se întîmplă ceva ciudat cn licitaţiile anunţate cu atîta gri­jă prin presă. Este concluzia domnului (şi poate nu numai) Vasile . Momea, domiciliat ;în . comuna Frata nr. 423. Dorind să cumpere o camionetă, dîn-

suj * încercat să participe J* trei licitaţii <csle organtote do Uni rea, l>rawî«rî # . pttâBri, 1.J.Y.M.1L). dar de ficeai» dată î s-a liitîîîipiat acelaşi lucru:

. după: cs a- izbutit ch STea *s&- ajungă* (din diverse motive- .invocate) - la lista eu mijloacele fixe ee arm a» a fi licitate, şi s-a arătat a fi interesat de un anumit tip de maşinii, după cî­teva zile era anunţat că .ma­şina respectivă nu se mai vin­de. Asta înseamnă că cei care se ocupă de organizarea licita-, ţiei sau nu sînt serioşi,, sau nu

.' sînt dispuşi să-i respecte regu­lile şi atunci nu se mai numeş­te licitaţie, ci cu totul altce­va. .. ■ ' ■

Flav'ia SERGHIE

ois pAstea isecwpffi oe locatariASOCIAŢIA DE LOCATARI

STR. DÎMBOVIŢEI NR, 43 BL. V i i

.,La parterul blocului funcţio- n -a/ă un atelier de marocliină- rie al cooperativei „Solidarita­tea* Cluj, care prin activitatea ce o de.sfuşoarâ ne face viata de nesuportat. Menţionăm că nu este izolaţiefonică şi In apar­tamentele de la etajele 1 — 3 (scara J şi H) zgomotul perma­nent aJ ciocanelor şi marinilor de cusut este înnebunitor (calva­rul nostru a început la 1 iunie 19ii5 cind a fost mutat atelieral Ja parierul blocului nostru). In a- cest bloc locuiesc, de altfel ca peste tot copii, bătrîni, oameni oo»navi, oameni care lucrează în evliimhuri ţi eare au nevoie de «tihna.

Vă rugăm să ne sprijiniţi să se schimbe destinaţia spaţiului.

Vă rugăm să se ţină seama şi de Ofdinul nr. G23/4. XII 1073 al Ministerului Sănătăţii unde s-c preciseazâ câ obiective­le comerciale şi de prestaţii'des- dinate satisfacerii nevoilor popu­laţiei, care creează incomodităţi locatarilor (prin producere de «gomot, fum, gaze toxice sau iri­tante) se amplasează în clădiri separate, la distanţă de cel pu­ţin 15 in de ferestrele locuin­ţelor.

Am făcut nenumărate sesizări, dar dcocamdată am rămas doar cu promisiuni. Aşteptăm o re­zolvare favorabilă a situaţiei noastre, căci o soluţie w poate JSăsi."

ASOCIAŢIA DE LOCATARI STR.. PEANA NR. IS BL. V ÎS

„La parterul blocului nostru se găseşte o unitate tip „Gos­podina" care desface aproape zil­nic bere la halbă (şi cum în fa­ţa blocului este şi staţia , dc tramvai, e plin de clienţi în permanenţă). Deci, avem bere,

• cîntece, Înjurături, un pasaj plin de mizerii, şi no. ni ai. avem liniş­te. curăţenie şi spaţiul verde.! Vă rusSm a ne sprijini la fo­rurile competente pentru trans­formarea acestei unităţi In ma- gnzin de Pîine sau Lactate.: N-a foat destul de mare ne­cazul, că acum avem în faţa blo­cului şi două gherete ale ‘ unor particulari. . . ,

Noi ani făcut demersuri ţi la primărie pentru a ne ajuta, dar nu am primit 'nici un răspuns*.

-Numai cine urmăreşte cu »- tenţie filmele cinematografiei sovietice, realizează cît de rnuit s-au schimbat temele şi modu­rile de abordare. Cît de dirccţe sînt trimiterile, cît de muşcă­toare aluziile. S-a sfîrşit cu fii- . . . . meie evocării marelui război prafaţă. Părinţii încerc:nd să o 1 • -t:i— A*.,ur.,.)/» ajute, mai mult o încurcă. Sfir-

ve-'.tit. Natalia Negoda (Vera) îşi joacă drama pîns Ia capăt Intr-un mod autentic şi ven - dic. Vera trăieşte marea ilu­zie a refacerii vieţii prin că­sătorie. Dar lucrurile sînt pri­vite superficial şi doar la sa­

de eliberare, cu cele dedicate binefacerii socialismului. Se pa­re eă cea care dă ' tonul este 'tînără generaţie. Să 'luăm , şi nu la întîmplare, două titluri. Tata sticlste. lata punk-isiS şi Micuţa Vcra. (*). Tinerii încep să-şi pună tot mai multe între­bări, încep să se îndoiască şi

jşitul filmului diferă de Taft* sticlete...Dacă în acesta ' din urmă tatăl devine un răzbu­nător, un Justiţiar, în Micuţa Vera, infarctul îl doboară pe tată. Lucrurile. în loc; să se re­zolve, se complică. Este un film care îşi justifică pe de-

chiar se îndoiesc de anumite plin premiile obţinute, Marel*concepte, prceepte şi ideologii, neagă cu înverşunare şi se răz­vrătesc. Cît de v iab ile mai sînt tezele socialismului / co ­munismului? Mai apără ele in­terese-e oamenilor sau doar a anumitor categorii sociale? Cit este minciună şi cît adevăr?Cit este libertate de exprima­re şi cit îngrădire, dictatură?

Cele două îilme au multe Sn comun. în ■ centrul atenţiei, ti­neretul. Drama acestuia în con­diţiile unor eşecuri pc multi­ple planuri, de la eşecul rea­lizării îri plan social pînă la eşecul in dragoste. Privite lu­crurile numai din acest ueghi, rea lism câ sovieticii te con­fruntă |a' ora : actuală cu nu­meroase probleme, în.eadr,area socială a tinerilor, non-eortfor- mismul 'acestora, conflictul în­tre generaţii, negarea cuceriri­lor revoluţionare pînă la băta­ia de Joc, ; prostituţia, degrada­rea, alcoolul, munciuna, mes­chinăria. De aici şi duritatea 'dialogurilor şi a replicilor -iin film. Micuţa Vera este un film Andrei Sokolby, luri Nazarov, de văzut şi mai puţin ăe po- Ludmila Zaiteva. • ,

ITemiu „Httgo de Aur" Ja Fes­tivalul internaţional al filmu­lui de la Chicago, Premiul pen­tru rolul Vera la 1-ul Festiyal federal al actorilor - sovietici, „Constelaţia ’89“ , Knlinin şi Premiul I la Festivalul filmu­lui „Staruri de mîine“ . Genera. . Şi o ultimă menţiune. Gradul nostru de civilizaţie şi cultură, mai' ales la tineri, se face din plin simţit In timpul filmului, se vorbeşte, se comentează, se fluieră, • se strigă obscenităţi, între tinerii de pe marele e- cran şi cei din sală c o singură deosebire, de limbă. In rest, la cei din sală, multă, multă pros­tie. ' .

Dfcmostene ŞOFRON

■ * MicHţa Vera: producţie a studiourilor sovietice *M. Gor- ki-1, regi i. *— Vasffi Piciul; sce?. nariul —- Maria Khmelik; ima­ginea — Efim "Reznikov; deco­ruri ~ Vladiniir Pasternak; distribuţia — Natalia Negoda,

Toi despre protecţia prin nipnsa- (Urmare din . pişe- ;.*■)...

Cum şi-a organizat, supravegheat personalul şi manca s-a văzut limpede. Iată, deci, eum s-au ^protejat" aceşti oameni prin muncă! Puteau s-a Iacă? Fireş­te- şi IncS exemplar. Dar ei as crezut că ajuage revoluţia, -eă e îîlfii.-fefjt c i ceară drepturi) Din picate, esiew.plele ne stiffî cu ghiotura îa tedemîni Cei de la latrepriad^rea de eutomobile din Mteşti acuză «cum pe toate drumurile lipsa pieselor d* schimb, care a <ÎUs Ia scăderea draiitieă a proîîucţiel. Cam s-a» protejat prm munca îar Hcei oameni? Să ne amintim faimoa­sele ancjîete a!e cotidianului Adevărul, câre demonstrau, în . vară, câ doar în primele şas.e

luni s-ait furat — kcesta e ter- îbbdul — piesa de schimb în va-' loarş -de aproxim ativ'60 milioa­ne leiîl Cine le-a furat? De ee?, Asta uităm, dar ne plîngem că nu sînt piese de tcliimb. A fost; acolo asigurată o elementară protecţia printr-o m uncă. reală, cinstită, demnă? K lc : -vorbă. Ur- - mările nu trebuie. eă ue mir* îs aeeste condiţii. -...-

lată cîţeva subliBierl pe m er- Jitnca acesta teme *tît de eeufe pentru ssol toţL t îa l trebuie oara aă ne întrebăm dac5 e necesarii protecţia prin muneă?! Oricum, mult mai înţelept e eă încercăm să ne-ţ> însuşim -şi să o reali­zăm priictic prin fapte. ,Cu sîv- guinţă ţi înţelepciune. Se pare că'altă cale nu există.. . - .

Fia via SERGHIE I S tlv»)! pădure»! Foto: N. PETCU

&DEVMUL IH U B E S M 1 p a ma %AGENDĂ

Opera Română — V W ZATOKUli , OS pASARf, ora II. Abonament elfi vi grupa I ljint, ora 10: BAÎtBlKKUIi. DH’j' SUViLLA. SpoCtaL-ol pcîitra devii şcolii ccaeralc nr. f>. •- iJTeatful Maghiar de Sţat — luni, ora 10: CASA BEU- NAUDIÎI ALBA. Ab'onSment E /—ÎI

Universitatea liberi prezintă luni, om 17, tn sala mică a. Cawi - UniTOrsitnrikHv expunerea: F-iTOTERAPIÂ. — UMA DIH cm.lS MM ViîClU ŞTIINTR Prezintă; prof. nniv. tir. lfon,oriu Popescu 9 ora 18, expunerea: NOI

, PKJtSPECŢiVB AM5 MKDICINU ROMANEŞTI. Vtizin- t ă : ’’ r.;î. rni.*v'. dr. Crişan MircioiU.

■ ^.'îOOKAfiîUI, JFÎtMEff^R DE LUNI „CROCODIL DUNDEG'1 — an terii şi Jumătate — 8; 10; 12; 14; IC;' ia.*. 20;) - * Republica • MICUŢĂ VEitA, se­riile I şi H (Ihterzls sub 16 ani) (8.30; H ; 13.30; 10: 18.30); „t DE LA ICAR* — dona tarife ţl- lin sfert fl2; 14,30; Id. W; 10); DESENE ANIMATE (10) — î>ada © I SE SPUNEA" . „BULD07.KHUL“ (8,50; 10,30; 1230; 14,30: 1S.30; 18,30;) AVENTUttlldS LUI QflENTlN' DURWARD (11; 13; 15; 17i 19); X.OLlîK Şl ROLEK ÎN VESTUL SALBATIC (10) — Mărăşti,-® TOAMNA GÎIKYiMNI- LOiî, ceriile I şi II (9; 12; 15; Iţi;) — Victoria © CE LE PLACE TIGRILOR (interzis sub IfS nai) (9 ; H ; 13; JS- 17; .19).— Arta © POLfCK PW O N , seţitfc'T şi U 19:

.11,30; 14; 10.30) 10) — Favorit 0 ARTICOLUL 420, se­riile I şl II (11; 13; 15; 17;) — Cfepitol © OMUL DIN RIO (9; 11 ( 13; 15; 17) — Muncitoresc & STAHMAN (Un tarif şi JuinStăfc) ( t l ; 13,15; 15,30; 17.45; 20); S-A JPIERDUT UN' ELEFANT (!)) — Timpuri noi.. «? «ssass ase& «sstsa ssas3 a-aira» esxasi isess esssa aess

HIKE SPORT EQUÎP^EW ' ; oferâ ■

muncâ îa domiciliu potesorHor de maşina do cusuteîeeîrkâ.

Informaţii;;telefon 4-50-65. (35922) .

DJRECff JUDEjEAMà DE STATISTICA CIUJ str. Matei Corein nr. 4

angajeazâ do urgenţă: j

® STATISTICIENI cu studii medii şi o vechime ds minimum 3 ani - în funcţii economico, cu loc de muncă în Cluj-Napoca, Turda, Dej, G horia 51 Cîm­pia Turzii..-■..Relaţii îa telefon 1-83-44 sau 1-&S-79. (1700)

C.A.r. SOMEŞENI CLUJ-NAPOCA telefon 4-Î4-27; 4-56-48 . angajează:. ® 3 WKCANÎCI AUTO (moiarişii

Pot sâ fie şi pensionari. (1608) .

rasss eesss rass* ta s» ksskj tssss tsasa

: ANIVERSARI© Un călduros „La mulţi anl“ "

urăm dragilor noştri - părinţi IL1B şi MARIA GACIU. din Iclod, cu ocazia împlinirii a DO ani de căsătorie. Le dorim sănă­tate şi fericire. Vcsile, Reia, ne­poţii Lumi, Dana, Răzvan şi ne­poata Liii. (3C014)

' ..VÎNXAiîî-cm iP/lKARl ,© Vind mullirobot cu centri-.

fugă şi tavă argint. Telefon: 1-93-17, după orele 16. (3G123)

© Vînd ■ înscriere - autoturism Dacia, din 1386. Telefon 6-21-09, după ora 17-(3G118)

« Vînd CEC Dacia 1300 din martie 19B9. Informaţii: vale&w» 1-tit '2, Intre orele 7,30—14, cu excepţia zilelor dd duminică.(360) .

J Vlnd; Kaslitan -1 cu boxe, maşinfl spălat import. Telefon:4-61-34. (37654) "

«9 Vîiid vidSorecorder Toshiba, nou. Teiefjn 6-51-02. (37637)

© Cumpăr casă de fier. Str- ■ Ploieşti nr. 47. (36096)' ,' © Cumpăr apartament 2 sau 3

camere, str-, Pata, Gheorgheni sau casă mai mică, zona centrală. (36117)

« Cumpăr maşină de-tricotat cu cartela, de preferinţa nouă. Teiefon. C-31-26- (36047)

® Cumpăr apartament de pa­tru camere în. zona Pata-Gheor- gheni-centru^ Telefon 3-61-10. (3740!/A) -

® Vînd: motor Dacia 1100, cu­tie viteză, carburator, uşi şl alte piese. Telefon 8-58-74, (37722)

© Vînd CEC Dacia 1300 oc­tombrie 1988. Telefon &-RM0. (37729)

O Vlnd apartament trei came­re, str. Răsăritului 103 cartierul Mărav-li. Informaţii: Bonţida, nu- mănt! 25. (V.V.) ■ ■ •

O Cumpăr forlnţl cu 1,50 lei- Schimb CEC Dacia din 1987 cu apartament două camere. Plătesc diferenţa- Toîcfon 4-05-34, între orele 10—22. (37736)

® Cumpăr narsâriicră. Telefon 6 f)n-47. (37725)

.© Cumpăr uşi de 75—80 cpnti- metrl, cresfe „ci parchct. Telefon 1-46-78, (37710/A)

© Vtnd {ţaraj mare ln oraşul Dc.J, str.1 M. Kotfăînîoeanti nr. 10/A, ReJntli telefon 951'4-64-S0. ' Ciu). (3773.1)

D IvdîSBO Schimb video player Japo-

neî’ (nou) cu TV color (nou). Su- ,■ port diferenţa Telefon 1-20-92.

(3fW’0)o fn«rijcsc casa unei familii

pleca ’ă în străinătate isau . casă la ţar.v Tricotez flanela Telefon Cluj-Napoca 6-23-84. (37730)

0 Caut femeie îngrijire copii 2 ani, zeaă; c.anfeilă. Sunaţi l;i te­lefon 1-08-33,' după ora 16- (37707/A)

SCHIMB do • LOCUINŢA.® Schimb apartament cu 2 ca- .

mere, ultrafinisat, ICRAL., î n - slr. Pata, c ir 3 camere în zonă. Telefon, 4-37-8tf. (36110)

© Caut partener pentru schimb de locuinţă, care nu solicită a parlamentul de schimb. Cer una cameră- Plătesc bine, Teiefon: 1-4S-78. (37719)

® Schimbăm apartament I.C. R.A.L., în bloc din cărămidă, cu doua camsre, confort, etaj XII, cu parchet, în cartier Grigores­cu, pentru apartament două ca­mere confort etaj I sau II, pre­ferabil Calea Mănăştur. Telefon pînă la ora 16 — 3-75-35, după ora 36 — 5-66-16. (36091)

. INCIIIRÎEBI- © închiriez sau cumpăr, lo­

cuinţă centrală. Telefon 3-70-62, orele 17—20- (36121).© Dau în chirie cameră cu in-

traro separată, confort,’ ultracen­tral, pentru un student(ă), cu plata în lei- sau valută. Telefon:1-07-46, după ora 17 (36.095/A)

PIERDERI © Pierdut, în data de 6 noiem­

brie, în jurul orelor 23. pa. aleea din str. Unirii Intre nr. 6—8, bi­juterii aur. Găsitorului recom­pensă. Telefon 4-17-13. (36041) .

O Gocan Tokes Gabriel, pier­dut chitanţa nr. 998788, elibera­tă de Agenţia de turism „Gero- • tour“. O declar nulă. (36120)

OECESE-eOMfcMORAIH

© tsîH iea a ttfu r i d s rsmiEia K ico la o lArgan Sa a ecs to c!!j>o ÎTrel» prin cr.tc trcce. Coîectivct î& boraf.tntlul e ta m s to lo g ie .'co­pii. (ST,ÎS) - _______ ~

G C a in iiitâ cSoroerc anun ţăm în cetarea d îa viaţă tn B n o ie m - b r io a m stce l ş l b u n ic ii noastre .dregi A O M H â J O B , 83 flo a a l, profesoftrii. lanaorm in tarea Inul,12 n c lc ra b r ic , ora 13, da la ca ­pe la cim itira îu i C entra l. F am ilia îndoliată.' (SÎÎS2)

O Cn au rore tn Buîlct tvnunţSmîncefarea tragică tîSa. viaţă a .

«SîTtnputai nostru Ssoţ şi tată llînm r-i UANH.A. înmormEatare» ya avea Inc In Cluj, ro.arţi JS no- lemtsrîe 10S0, Famîîia tndoîlată.

© C on fiu ccrea f l .saiariaţH C o- » 3CratU el ele .cred it ,^VUaâ{a* tlin . c îu j-K a .p oea !ş! eKFici!n& p ro fu n d u l r e jr e t per.tr:- .treecref» Jn nr.fiir.ţfi » preşctSiatcîKl C e a - sîJiiilal .Tnăcţcan a l e o o j is r a l lv e -

lo r rta C reâ it e s . D A N ÎÎ.Ă nsaîilN ţl ec R!Ătssr& JaiaîtteJ. ta aca sto c îîp e ~rvlr, c s p r lm t o d s in ­ce re ebnrSoIeanţţ.

O U e cu n o ştia ţi v e ş n ic i ce lu i ca re a c&lănzit paşii c o p iilo r d in în trea ga { a r i la istoria „Ţ & rsld e P ia tră ” , in v iţa to r em erit, n iu ze o -

g ra f , tata, b u n ic ş l străbun ic , 1*AMFII. A L B U , com u n a Lujişa, lu d . A lb a . A urelia , S lm ona, Io a ­na , D ănuţ ţ l ClJiudia Stola.am»}

• Stn tem a litu r l d e co leg a n o a s t r i L u cia M axim In greau a te c t l 'c a r o prin ca re treeo la p ie r ­d e re a m am ei sale, p ror. EM ILIA M A X IM ţ l ne exprln illm Intrea - 8 a noastr& " com p asiu n e. C oleg ii d e InsUtut. (37720)

O Cu o ch ii scăldaţi In la crim i $1 nem ărgin ită durere Iu su flet annntS m Încetarea d in ■ v ia ţ i a s cu m p e i n oa stre m am e ţ l b u n ic i MAfJOLIP niLDEOARII I03I5PA, le c to r un iversitar I.M .F. C lu j- N a p o ca , In vlrstâ de 81 anL c h i ­p u l e l d ra s şl su fletu l b lln d şl b un v o r rfim lne veşn ic In In i­m ile noastre . în m orm în tarea v a avea lo e In u n oiem brie a .c ., ■ o - ra l i , d e la capela n o u i a clnrt* Uruhil M 8n4ţtur. F am ilia tn d n - reratâ . (J74fl>

9 C onsiliu l ju d e ţe a n şl sa laria ­ţii co o p era tive lor d e c r e d i t " d in ju d eţu l C lu j, Îndurera ţi d e d is ­p ariţia fu lgerStoare d in , v ia ţă ln u rm a unui tra g ic a c c id e n t a ce lu i ca re a fo s t d istinsu l ş i stim atn l

nostru p reşed in te - H IR IA N ' D A N IL A , exp r im a p ro fu n d u l re ­g ret, ia r fa m ilie i în d o lia te în ­treaga com p a siu n e ş i s in ce re co n d o lea n ţe . • - ~ ■

O C o n s iliu l. d e c o n d u ce re ş l B i­r o u l E xecu tiv a l U n iu n ii J udeţene a C oop era tiv e lo r d e C on su m şl d e C redit C lu j, cu tristeţe ş i p ro fu n d regret, anun ţă în ce ta re » d in via ţă , In ziua d e 9 n o iem b rie 199Ş a d istinsu lu i HIETAN ^IG/EN d A N IL Ă , p reşed in te le C om isie i J u d eţen e a C o o p e ra tiv e lo r d e cred it , reprezentant d e seam ă al m işcă rii coop era tiste d in Judeţ şl d in în treaga ţară. A cu m , la cea» su l despărţirii Ireversib ile , - toţi lu cră torii . un ită ţilor n oa stre ş l ce i ca re l-au cu n oscu t 11 a d u c nn resp ectu os om ag iu ş l a d in că re ­cunoştin ţă pentru m o d u l său e - x e m p la r d e m u n că , c in s te ş l c o ­rectitud ine, p en tru a leasa o m e ­n ie ş i bunătate, p en tru întreaga sa viaţă înch inată d ezv o ltă r ii şl p rop ă şir ii spir itu lu i coop era tist. F a m ilie i g r e u : In eercn fe 11 trans­m item ■sincerele n oa stre c o n d o le ­anţe ş l în treaga com p a siu n e , etf asigurarea c ă ' vom , f l mcrr.H ală­tu ri do ea. O d U m eţtc-tc tn p a co bu n u l n ostru co le g ş l nepreţu it p rieten . . . • ___________ -

« Cu e din că d u re ro anunţăm încetarea d in v ia ţă a scu m p u ­

lu i nostru , In v ă ţ ito r em erit PAMFTL AI.BU , In iţia toru l ş l o r ­ganizatoru l M u senîu î E tn ogra fic d in com un a r.upşa, Judeţul A lb a , In virstă d e 8 î do an i. în m o rre în - tarea In «lu a d e H n o Ic tn M o 1009, tn com u n a I.u pşa . n u ra n e- * e o să -l od lhncaiică . FaroU ia In- dureratâ . (S771Î)________/

O Se îm plinesc S r.nl d o triste­ţe de c in d n e -a pSrăslt ecn m pul nostrn isoţ, tată, s o cru ş l bun le ŞTEFAN H A U M T . N em inglifitS ş l nea ju tora tă , fwnrHla. (ŞI-35) ■

© F lo -l ţărlrt» u ş o sră b il 1 0 - N U f! STAN CIU , r .cd c t b n n ţii W lnd. N u to v o m u ita n iciod a tă . A u rica ş l M itică . Q S lW n )

DIRECfiA DE MUNCA Şl PROTECŢIE SCOALĂ A JUDEfULUi CLUJ

/Clu}>Napoed# Piaţa Victoriei nr. 19 1'

organizează

in data da 15, noiembrie 1990. concurs pentru ocu­parea următoarelor posturf:'. '

o ECONOMIST PRINCIPAL pentru activitatea do n m a n a muncâ'- ' i- ■■. -

© DACTILOGRAF (principal) ^ - o STATISTICI AN !a Oficiul teritorial D®j -

> Întrucît specificul activităţii instituţiei noastre est© rdaţla permanentă cu un numeros public se impun© ca persoanele interesate în ocuparea aces­tor posturi sâ aibâ spirit organizatoric, putere da înţsîeger® şi. rcidivarea operativă a problemelor ridicate de diferit© categorii de bamenr cu care in­tră în contact,

Relaţii suplimentare la telefon 1-71-25. (1678)'••ii"'

lESSa EZ3E3 CSSS3 e$E33 ’ *S5SS BSESS K!HîB

© Copleşiţi de durere, ne despărţim do AUEELIAN LtJPSJ, co ­legul şi prietenul nostra devotat, po enrc îl vom păstra ’mcroa în . inimile noaâtrc. întreaga noastră compasiune” familiei îndure­rate. Corul „Armonia" al U.J.C.Al. Cluj, (1701)

© Luni, 12 noiembrie, se. neac 8 aal fia ciot! malt Iv.h'.iu -Betiiiata noastră ETA BOSKÎU na mal eaîe printre noi. par<î?S” tâsul va avea ten la ora Î7,20 în biserica „S f. Treime” (str. nî- sericii ortodosc), ramSlia.(S75SS) '- e S>-a setîrs un an d e la crim i, ăatero ş i flo-r d e cln â m -a . u&r5* sît,:.In m o d n ed rep t, eeom p u l ş l IffiWtol BieM soţ, ION JECAN, d in C ioraăfa la . C M pul fa l d rag, v a n l - m în e v eşn io £n; bu d eta l m eu n e - m ln g îîa t. N im ic n a va oa»p«> ■ g o lu l lăsat In nrraa. In veol n e - KsingiîatS soţia Elia-ta. jy g 5 3 ) "~®*”P *S 57 ~ n ep iîttea a lta , K iicî» fe r ic ite tră ite a lăteri tic (ictUBp^l. mea EOţ TiaAtAî-t -FELSCAN. î l n o iem b rie se Îm plineşte un an de c in d o c îi l i - m ei varsă la crim i am are, s£roj»in<3n-ţl i m orm ln tu î re c e . A i luat tot c e -a fo s t f r u ­m os ş l b u n d in viaţa m ea, lă - s ln d u -m i singuStatea p lin ă de a - m ărăclu ne. S ă-ţl f ie som n ul Unşi d u lce . S oţia Lenuţa. (37687)__

“~ ^ Â u ~ iE r e c u r T T u n r triste tte Ia d u reroasa d esp ărţire de , s cu m p u l

n ostru tată , s o c ru şl b u n ic D U M ITRU VIOBEL P O P . F iieolo C odruţa _ ş l L um iniţa, M arian,A n ca , B a du . (37îţ9 ) __________ ____ _" © VtT~gtna p ios* Ia îm p lin irea

a n u l an d e Ia trecerea în .e te r n i­tate a m am ei noastre EUGENIA S A IA G E A N U (IE N IC A ), F iu l ş l nora.' (3C039)

© U n d u ios o m a g ia ; n eştearşâ am in tire , re*ps>ct ş l • preţuire", s n - fle tu îa i d istins a l dragu lu i m e u soţ V A S ÎL E B A C 3 , Ia 4 ani d e I a d îirsroasa cîeEpărJire, Soţia E > o - îy a . <S71C2) ■- ", ■ ...

© Lacrimi şi Hori pe m;ţnrun- tul scumpei noastre EUGENIA. SALAGe a n u , educatoare, la un fcn de la trecerea;Sa eternitato. 0 :îihneas».A-s3 în pace. Surorile 'MOţl, Elitl şl Iţa. <37iff5>

O Au trecut 6 luni ds cind a plecat, pe drama! veşniciei, ne­preţuita. mea. mamă VALEîlîA. MORAB, !âsteău-mă cu cufîetii* vcşnlc ■ izsdeliat şl singur. Fiica Tiita ' (SSS20). '-' ___

O V om p ăstra - v e şn ic am in tirea Iubitu lu i iaostru g in ere ş l cu m n at IOAN STAN C IU , om de a leasă om en ie ş i bunătate . Fam ilia F lu - eraş A n işca , V asile ş l Lenuţa» . (3G113/A

V o r trece 10 an i d e Ia z iua de 13 n o ie m b rie 1SS8 e ind n e -a părăsit ce a ca re a fost soţie , m a ­

m ă şl b u n ică A D A M LI1ÎIA , gX N Q V IE . F am ilia . <37M2)

Q în lă crim a t om ag iu scu m p u ­lui n ostru p rieten AUIUSLIAN

ETtrPU. B ăm tne v eşn lo v iu tn In i­m a n oa stră . F am . Dftnsorean.

9 A c ln ce a toam nă Işl s cu tu r i fru n ze le veşted e peste n iorm tn -

tu l nep reţu ite i m ele soţii, M A R IA S U F U îT . S pro eternă a - m lc t ir c : soţu l G fieorgb o S u fle t,riie?tl. (SS112>

O Se Im pilneşlo un an d o la d ecesu l Iubitu lu i nostru soţ, fată şl b u n ic SIM ION P O F .-d ia C ălan- V am ă, că ru ia II om agiem m e m o ­ria . s o ţ ia ţ l co p iii cu fam ilia ..

® A z i s o îm plineşte o n an d o la crim i am are ş l d o r , d o cîn d n e -s părăsit ce l m al b u n soţ şl lată v A f lu .n f A i î c a . ? . na-i v en i tilla n ic iod a tă . S o ţ!» V ior ica , e o - p lli Id lreîa ş l F lorin .

9 U n n ltim cm a p ln fostu lu i c o ­leg M IIIA I C Ă D I? din partea fe ş - ilM..’ c o f e g l 'd !n secţia , T.7./1 ,.U - n !rca “ . D um nercrt să -l oa îbn easeS tn p aco . (3$C!>!>) , _________

© U n «U lm om agiu fostu lu t nostrn oo le g M tlIA I CAOtfJ. F oş ­tii c o le g i d in soetorn l *11, A t6 - Uar m e ca n ic , „U n irea ", D u m n e­zeu Bă-1 (crte . (M090/A)

© C a n em ărg in ită d urero n- cca ţ-iva I r c te te a fKîgerătoara' î™ nefiin ţă â co le g u lu i n ostru IO A N CRET. S in cere c o n d o le a n ţe ' fa.* m iK ei. C o leg ii d e m u n că A te lier- m o d e la j ' „ ir i s * / — -v P orţe la n u l C lu j-N a p o ca . ( jSîOl) :

O S în tem - afăttsrl d e v e c in a n oa stră T atiana ’ C oro lan Ia d u ­re r e a p ric in u ită d e m oartea t a ­t ă lu i .F a m i l i i ! » S lureşaa , B o r b e ş l D im a. (38105)

© S in tem a lături d e . fa m ilia D u m itru ş u te u : ş i v lctorlţa d i a M oc iu In m d m en te le de grea în ­ce r ca re p r in ea re trec, la pier­d erea tatălu i d ra g . părinţii, f r a ­ţ ii ş l s u ro r ile lu i V lctortţa, W fa m iliile . (36125)

O Cu aleae sen tim ente dia c o m ­p asiun e, n e 'a lăturăm c o le g d n oastre C aU ana C oroian ln a ce s ­te m o m e n te g re le pricinuite d s m oartea tatălui drag1. Colegii «Ic se rv ic iu d e la M agazinul & (37711)

O S in tem a la iu ri d e co lcg a DOastră C atlana Ctfrolân în su fe ­rinţa p ric in u ită d e pierderea ta ­tălu i d ra g . F am . A le s ă Milchlş. (37 7 1 8 ) ________-

6 Sintem . c u tot sufletul a lă ­turi de co le g a n oa stră B om bo- c l e j C ozm a ln c lip e le greld 1“

'ced a sa d esp a rte da tatăl e t C o ­le g ii d e l a : C .C .D .A .P ., Unitatea S. (37714) ’

O D u io a se ^ am in lirl,. d ragoste fie rb in te , regreta veşn ice acum . Ciad se (m p lin a ie 3 an i d c Iad e* ce su l c c îu l ca ro a fost Iubitul nostru fin , soţ, tată ADllIAN PE TK A N . B lam a NUfa, MibaclA, D an iela , A n e » . (îTK3) .__________

© U n an d e la crim i şi dtirera <*<* la trccerea In n efiin ţă a cc 'u i fo s t m a io r N ICO LAE OL,ANirj'A. C o ­m em orarea In 11 noiem brie la b is e ­r ica C alvarla a ce lu i c o a f o s t . u u tată b un şl Iub itor şl o n *oţ idea^- (Î7077)

e I.a 11 n o le m b rlo W Impllacae d o i an i d e la "trista despS rilre do pa şl iub ita noastră marnS Ş* so*.<> r.ENUŢA PA SC U . Nu te vom u ţ ţ « n ic lo d a tl . S o ţu l S te liă n .ş l copu* c . » - lâ lln şl n o e d a n . V eşn ic t« v o n x p lln go . (37177) ' >

• s în te m . aiattirl - d i <aTn,“ * J d l? , greu înceroat.V- prln_ t r c c c r e * în nefiin ţă a buntilul n ° s tr t_ .\ j r Î T M IIA1. S in cera - condoleatiţe. v c (17734) ,

COI KRIUL DE REDACŢIEI Iile Călian (redactor şef),D.in Itebrrnno (rcdactor şei adjanrtv Traian Bara (**- r/elji urnrral de rcrfncUc). Vaier Chioreanu. Emil t.aca. Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida

R E D A G Ţ I A j CiuJ. str. Napoca nr. 18. TEtEfGANEi 1-10-32 (redactor şef)i l-7»*07 (redactor şef adjunct şl secretariatul de redacţie); 1-74-18 (secţia culturală)! 1-7VOT (tectla probleme «odal* economice); 1-74-90 (secţia probleme c«tflţeneşU)i 1-73-04 (administraţia «Jarului) Mica publi­

citate se primeşte silnic. Intre orele 10—16. str. Napoca nr 16 (la p*rteri Slmbăţa şi duminica lnchla