Anul XVI Numărul 11 (221) 12 iulie 2013

Sfântul Proroc Ilie TesviteanulSfântul Proroc Ilie Tesviteanuleste sărbătorit în fiecare an, pe 20iulie. Sfântul Ilie era fiul unuipreot al Legii vechi, care locuia încetatea Tesve, din Galaad (Israel),situată dincolo de Iordan. De aiciavem şi numele prorocului – IlieTesviteanul.Potrivit tradiţiei, Sovac, tatăl luiIlie, a văzut oameni îmbrăcaţi înveşminte albe, care îl înveleau peIlie în haine de foc şi îi dădeau sămănânce o flacără. Preoţii tem-plului din Ierusalim au interpretatvedenia astfel: Ilie a fost ales deDumnezeu pentru slujirea profetică.Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute

de ani înainte de întruparea Mân-tuitorului, pe vremea regeluiAhab. Şi-a desfăşurat activitateaîn regatul Israel, din Samaria.Regele Ahab, la îndemnul soţieisale, introduce în regatul is-raelitean cultul zeului Baal. Laporunca lui Dumnezeu, SfântulIlie ajunge la curtea regelui Ahabşi îi vesteşte acestuia că Dum-nezeu va pedepsi poporul prin se-cetă. Cerurile vor fi închise timpde trei ani şi jumătate.Sfântul Ilie se ascunde de furia luiAhab la pârâul Cherit, unde va fihrănit de un corb, apoi la văduvadin Sarepta Sidonului. În casa

acestei văduve, prorocul Ilie vaface minuni: îl va învia pe fiulacesteia şi îi va înmulţi făina şiuleiul.Spre sfârşitul anilor de secetă,pentru cunoaşterea adevăratuluiDumnezeu, Sfântul Ilie îi propuneîmpăratului să ridice un jertfelnicpe Muntele Carmel şi să se roagemai întâi prorocii lui Baal, apoi ellui Dumnezeu. Acesta a fost mo-mentul în care Ilie a înlăturat cul-tul zeului Baal. El a reuşit săcoboare foc din cer peste jertfa sa,ceea ce 450 de preoţi ai lui Baalnu au reuşit să facă. (M.S.)- continuare în pagina 2 -

Lucrările de extindere la patru benzi a dru-mului care leagă Timişoara de Giroc au în-ceput. Conform proiectului adoptat deConsiliul Judeţean Timiş, intitulat „Spo-rire capacitate de circulaţie pe DJ 595Giroc – Timişoara, km 7+700 – 10+000”,drumul are o lungime de 2,3 km.Valoarea totală a lucrării, conform De-vizului General, este de 5.077.160 de euro,respectiv 22.146.571 de lei (inclusivTVA), la cursul de schimb BNR 1 euro =4,3620 lei din 25.11.2011. Valoarea afer-entă, Construcţii + Montaj, este de4.425.496 de euro, respectiv 19.304.013de lei (inclusiv TVA). Durata de realizareeste de 24 de luni. (A.B.)

Au început lucrările ladrumul Timişoara – Giroc

O nouă investiţie de amploare se preconizează laGiroc. Este vorba despre un parteneriat public-privatîntre Consiliul Judeţean Timiş şi firma americanăPMG, pentru construirea unui campus spitalicesc pelocul fostelor Unităţi Militare din Giroc. Compania depeste Ocean deţine 30 de spitale, în diferite ţări.Anunţul privind investiţia a fost făcut de domnul TituBojin, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş: „Amsemnat protocolul care ne împuterniceşte să propunemCJ Timiş realizarea unui campus spitalicesc cu o firmăde investiţii din SUA.Am semnat înţelegerea între CJTimiş şi firma PMG din America, pentru realizareacampusului cu 600 de paturi, 300 de apartamente, oşcoală şi grădiniţă, cu până la 300 de locuri, şi un cen-tru de pregătire pentru asistente. Aici va fi construitun spital de excelenţă, cu toate dotările de ultimă oră.

În mod normal, ar trebui ca locaţia să fie la Giroc, pelocul fostei unităţi militare, acolo unde am stabilit sămutăm şi Clinica de pe strada Văcărescu.Construcţia campusului se va face pe banii firmeiamericane, CJ Timiş urmând să pună la dispoziţieterenul şi infrastructura. Este o investiţie de 300de milioane de euro”. Potrivit preşedintelui CJ Timiş,domnul Titu Bojin, după 30 de ani, întregul complexar putea trece în subordinea Consiliului JudeţeanTimiş. Această investiţie, după cum precizează repre-zentanţii administraţiei judeţene, va crea între 500 şi600 de noi locuri de muncă.După aprobarea proiectului, în trei luni ar urma să sedeschisă şantierul, iar în trei ani campusul ar puteadeveni funcţional.

V. TOMOIAGĂ

Posibil campus spitalicesc în loculfostelor Unităţi Militare din Giroc

S.V.S.U Giroc esteprima reprezentantă

a Românieila concursurile CTIF

Pompierii din Girocparticipă la cea de-a XV-aediţie a concursurilorinternaţionale CTIF aleserviciilor de pompieri

amănunte în pagina 5

Începând cu data de 1 iulie, senatorul Ilie Sârbu şi deputatulCătălin Tiuch au cabinet parlamentar în comuna noastră. Acestaeste situat în imediata apropiere a Primăriei, la sediul Societăţii„Giroceana”, şi va fi deservit de două persoane, care vor prelua se-sizările cetăţenilor. Iniţiativa deschiderii unui astfel de cabinetle-a aparţinut deputatului Cătălin Tiuch şi primarului comuneiGiroc, Iosif-Ionel Toma.La inaugurare, pe lângă cei doi parla-mentari timişeni, au mai participatAdam Crăciunescu, prim-vice-preşedinte PSD, filiala Timiş,Iosif-Ionel Toma, primarul comuneiGiroc, şi alţi membri de seamă ai Par-tidului Social Democrat Timiş.Senatorul Ilie Sârbu a declarat, lainaugurarea cabinetului, că Giroculeste una dintre comunele timişene cucea mai remarcabilă dezvoltare dinultima perioadă şi că un mare meritpentru acest lucru îi revine primarului Iosif-Ionel Toma, cel carea dus la bun sfârşit o serie de proiecte importante pentru comu-nitatea noastră.Referindu-se la activitatea cabinetului parlamentar, proaspătinaugurat, domnia sa a precizat: „Nu pot fi permanent aici, darva exista cineva care va prelua problemele şi nimeni nu varămâne fără răspuns. Evident, nu toate doleanţele se potsoluţiona favorabil, dar este important ca oamenii să primeascămesajul că ne pasă de sesizările lor şi că vom face toate

demersurile necesare care depind de noi ca să îi ajutăm. Dar,pentru aceasta, trebuie să ştim care sunt problemele cu care seconfruntă oamenii. Este mai greu pentru cineva din Giroc sămeargă la Bucureşti şi să discute cu un ministru, dar eu fiindacolo îmi este mai uşor acest lucru. Rămân încrezător şi opti-mist că ne vom putea onora promisunile. Sigur, nu pot să

promit că problemele vor fi rezolvatepeste noapte, dar vă asigur că Timişulva fi pe primele locuri”.Imediat după ce domnul senatorSârbu a părăsit comuna, domnia sa atrimis o emoţionantă scrisoare deapreciere la adresa domnului primarIosif-Ionel Toma.Tot cu acest prilej deputatul CătălinTiuch a precizat că deschiderea cabi-netului a venit în urma solicitărilorcetăţenilor, apărute imediat dupăalegerile parlamentare.

Primarul comunei Giroc, dr. Iosif-Ionel Toma, a declarat, cuprilejul inaugurării cabinetului parlamentar: „Dezvoltarea uneicomune nu se poate face fără susţinerea activă a parlamentarilorşi de aceea am considerat necesară deschiderea acestui cabinet,iar deschiderea lui şi dotările necesare s-au făcut prin aprobareaConsiliului Local Giroc”.Cabinetul parlamentarilor Ilie Sârbu şi Cătălin Tiuch estedeschis zilnic, de luni până vineri, între orele 10-12 şi 16-18.

V. TOMOIAGĂ

Senatorul Ilie Sârbu şi deputatul Cătălin Tiuchau cabinet parlamentar la Giroc

2 DIALOG CU CETĂŢENII1122 iiuulliiee 22001133

- continuare din pagina 1 -

Sfântul Ilie, Înaintemergător al Mântuitorului

Din cartea a IV-a Regi, capitolul doi, aflăm că proroculIlie, după ce a lăsat ca urmaş pe Elisei, a fost luat de uncar de foc şi înălţat la cer, fără a trece prin moarte. Uniiafirmă că Sfântul Ilie a fost luat cu trupul la cer, carăspuns la modul în care el a vieţuit. Alţii spun că scopul

pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer este acela căel va reveni la sfârşitul lumii, ca un al doilea Înainte-mergător al Mântuitorului, pentru a vesti a doua venirea lui Hristos, spre a judeca neamul omenesc.

Unde s-a înălţat Ilie?Dacă ţinem seama că raiul a fost închis după căderea oa-menilor în păcat, nu putem să evităm întrebarea: unde afost înălţat Sfântul Ilie? Sfântul Ioan Gură de Aur susţinecă Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească.Iar, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă: „Dumnezeu aarătat din vechime măririle minunilor şi semnelor şi s-a

folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viaţădecât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiţii Ilie şiEnoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea con-ducerii şi îndrumării ei”. Aceste afirmaţii ne-ar face săvorbim de prezenţa sa în lumea îngerilor.

Sfântul Ilie, alături de Moise pe Tabor

Cinstea deosebită de care s-a bucurat Sfântul Ilie înain-tea lui Dumnezeu se vede, în prezenţa sa, pemuntele Taborului, alături de Moise, atunci cândMântuitorul s-a schimbat la Faţă înaintea uceni-cilor Lui. Moise şi Ilie au fost de faţă, lângă Dom-nul în slavă, primul ca primitorul şi dătătorulLegii, al doilea, ca şi cel mai neînfricat luptător îm-potriva duş manilor lui Dumnezeu.Este de reţinut că, în timpul vieţii sale, Ilie nu s-aînvrednicit de o vedere „faţă către faţă”. Po tri vitrelatărilor din cartea III Regi, cap. 19, se spune că,atunci când i s-a arătat Dumnezeu, Sfântul Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia, pentru că nu puteaprivi slava lui Dumnezeu. Dar, această vederedevine posibilă după înălţarea sa la cer, când, peMuntele Taborului, Ilie a văzut slava lui Dum-nezeu, atunci când Hristos s-a schimbat la faţă.

Sfântul Proroc Ilie, precursor al ascetismului creştinPrin retragerea sa în singurătate, Sfântul Ilie devinearhetipul monahilor creştini. Sfântul Macarie Egipteanuldefinea, la începutul „Epistolei” sale, tipul celuidesăvârşit: „Vreau să ştii, iubite frate, că acela afierosit luiDumnezeu trebuie să fie un bărbat deplin; că nu numai eltrebuie să fie în Dumnezeu, ci şi Dumnezeu trebuie să fieîntru el, după cum Domnul însuşi spune: Întru cel carerămâne întru Mine, şi Eu voi rămâne întru El (Ioan 15,5)”. Un astfel de model a fost Sfântul Ilie, remarcându-seprin lipsa de patimi, prin refuzarea săvârşirii răului şi aparticipării la idolatrie, într-un cuvânt, un „om lăuntriccurat, de care vorbea Legea veche”. (M.S.)

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul

Vasile Lăzărescu, în tripla sa funcţiune –episcop, arhiepiscop şi mitropolit – nu adecepţionat niciodată în ceea ce priveşte„politica” administrativă, deoarece s-acondus în îndelungata-i activitate „dupăo sistemă”, imprimând în acest scop maimulte „formulare”, care îi ofereau la„Centru” o imagine „completă” asupratuturor „amănuntelor” administrativeasupra „marginilor” Eparhiei.Protopopiatul Ortodox Belinţ avea în anul1930 un număr de 20 de parohii – Babşa,Bazoş, Belinţ, Brestovăţ, Budinţ,Checheş, Chizătău, Coştei, Drăgoeşti,Ficătari, Hisiaş, Hodoş, Ictar, Jabăr, Lu-careţ, Ohaba Forgaci, Recaş, Şuşanovăţ,Şuştra, Teş, Topolovăţ – şi o filie: Ofelia(1). Despre fiecare parohie din Formula-rul A, „despuiem” următoarele date de in-teres administrativ:- Babşa are biserică, şcoală confesională,casă culturală. Biserica are hramul „Sfân-tul Mare Mucenic Gheorghe”, fiind zi dităîn 1899. S-au făcut reparaţii în cursul anu -lui 1928. Sfinţită de preotul FurtunatMureşan, în 23 decembrie 1928. Ma-tricule există din 1852. Biblioteca paro-hială are 48 de volume, iar cea a caseiculturale – 120 de volume.- Bazoşul are biserică şi şcoală confe-sională. Biserica s-a ridicat în 1901 şi arehramul „Sfântul Mare Mucenic Gheor -ghe”. Lucrări de reparaţii, în 1927. Ma-tricule sunt din 1779. Biblioteca oficiuluiparohial are 50 de volume.- Belinţul are biserică şi şcoală confe-sională. Biserica, construită în 1798, areca hram „Învierea Domnului”. Reparatăîn 1931. Matricule sunt din 1780. Bi blio -teca oficiului parohial – 60 de volume, iara casei culturale – 720 de volume.

- Brestovăţ are doar biserică, construită în1928, având hramul „Naşterea Preacu-ratei”. Târnosită de episcopul GrigorieComşa. Matricule sunt din 1853. Bi blio -teca parohială are 85 de volume, iar cea acasei culturale – 800 de volume. Parohiaare două societăţi religioase: Sfatul Păciişi Societatea „Sfântul Gheorghe”.- Budinţ are biserică, şcoală confesionalăşi casă culturală. Biserica, construită în1887, are hramul „Sfântul Mare MucenicGheorghe”. Reparată în 1921. Sfinţită depreotul Gheorghe Sârbu. Matricule existădin 1750. Biblioteca oficiului are 100 devolume, cea a casei culturale – 150 devolume, iar cea parohială – 100 de volume.- Checheş are biserică şi casă culturală.Hramul bisericii este „Pogorârea DuhuluiSfânt”. Ea s-a zidit în anul 1900 şi a fostreparată în 1928. Matricule sunt din 1808.Biblioteca oficiului parohial are 10 vo lu -me, iar cea a casei culturale – 80 de volu me. Există Societatea „Sfântul Gheor ghe”.- Chizătău are biserică confesională. Bise-rica cu hramul „Naşterea Maicii Domnu-lui” s-a ridicat în 1821. Sfinţită deprotopopul Filip Ioanovici, la 15 august1825. Matricule sunt din 1810. Bibliotecaoficiului parohial are 10 volume, iar ceaparohială – 79 de volume.- Coştei are biserică, şcoală confesionalăşi casă culturală. Biserica, zidită în 1827şi are hramul „Sfântul Mare MucenhicGheorghe”. Reparată în 1908. Matriculesunt din 1880. Biblioteca oficiului paro-hial are 28 de volume, iar cea parohială –199 de volume. În parohie funcţioneazăSocietatea „Sfântul Gheorghe”.- Drăgoeşti are biserică şi şcoală confe-

sională. Biserica are hramul „AdormireaMaicii Domnului” şi a fost zidită în 1847.Reparaţii au fost necesare în 1924. Lă-caşul este sfinţit de preotul Ioan Câl-nicean. Matricule sunt din 1832.Biblioteca oficiului parohial are 115 volume.- Ficătari are biserică şi şcoală confesio -nală. Biserica, zidită în 1899 şi are hra-mul „Adormirea Maicii Domnului”.Prima reparaţie s-a făcut în 1927. Sfinţităde „preotul locului”. Matriculele sunt din1852. Biblioteca oficiului parohial are 44de volume, iar cea parohială – 25 de volume.- Hisiaş are doar biserică, ridicată în1928, având hramul „Sfântul MareMucenic Gheorghe”. Sfinţită de pro-topopul Goanţă. Matriculele sunt din anul1822. Biblioteca oficiului parohial are 20de volume, iar cea parohială – 60 de volume.- Hodoş are numai biserică, zidită în anul1774, cu hramul „Învierea Domnului”.Reparaţii s-au făcut în 1926. Matriculesunt din 1853. Biblioteca oficiului paro-hial are 16 volume.- Ictar are biserică, şcoală confesională şicasă culturală. Biserica a fost construităîn 1909, dându-i-se hramul „Sfântul MareMucenic Gheorghe”. Reparaţii s-au făcutîn 1928. Episcopul Tapp a sfinţit-o, dar nuştim anul. Matricule sunt din 1781. Biblioteca oficiului parohial are 100 devolume, cea parohială – 50 de volume, iarcea a casei culturale – 30 de volume.- Jabăr are biserică şi şcoală confesională.Hramul bisericii este „Sfinţii ApostoliPetru si Pavel”. Zidită în anul 1889, ea s-a reparat în 1930. Sfinţită de preotulGheorghe Crăciunescu. Matriculele sunt

din 1795. Biblioteca oficiului parohial are28 de volume, iar cea parohială – 9 volume. Există Societatea „Sfântul Gheorghe”.- Lucareţ nu are biserică, dar are şcoalăconfesională. Pentru oficierea serviciilorreligioase s-a „amenajat” un paraclis, cuhramul „Sfântul Mare Mucenic Gheor -ghe”. Acesta a fost sfinţit de preotul An-drei Andraş. Matricule sunt din 1927.- Ohaba Forgaci are biserică şi şcoalăconfesională. Ridicată în 1896, ea are hra-mul „Învierea Domnului”. Sfinţită depreotul Gheorghe Magheru. Matriculesunt din 1794. Biblioteca oficiului paro-hial are 149 de volume, iar cea parohială– 93 de volume. S-au înfiinţat în parohiedouă societăţi religioase: Sfatul Păcii şiSocietatea „Sfântul Gheorghe”.- Recaş are biserică, care fusese zidită în1927, având hramul „Pogorârea DuhuluiSfânt”. Matriculele sunt din 1900. Existădoar bibliotecă parohială, cu 10 volume.- Şuşanovăţ are biserica cu hramul„Naşterea Maicii Domnului”, edificată înanul 1797. Sfinţită de preotul I. Cloam-beş. Matriculele sunt din 1702. Bibliotecaparohială are 60 volume. Parohia are So-cietatea „Sfântul Gheorghe”.- Şuştra are biserica cu hramul „ÎnălţareaDomnului”, zidită în 1886. Reparaţii s-aufăcut în 1924. Sfinţită de episcopul Papp.Matriculele sunt din anul 1800. Biblioteca parohială are 48 de volume.Există Societatea „Sfântul Gheorghe”.- Teş are biserică, construită în anul 1931,cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şiGavriil”. Matriculele sunt din 1853. Biblioteca parohială are 54 de volume. Înparohii există Societatea „Sfântul Gheorghe”.

Dr. Viorel-Dorel CHERCIU

Date istorice despre protopopiatul Belinţ (1)

Recent, Biserica Penticostală „Betel” din Giroc asărbătorit cinci ani de la inaugurarea actualului lăcaşde închinare. Cu prilejul slujbei religioase din du-minica celebrării, pastorul Costică Leontiuc, celcare a condus sărbătoarea, a subliniat, cu adâncă re-cunoştinţă faţă de Dumnezeu, grija şi călăuzirea di-vină de care această comunitate de credincioşi abeneficiat în toţi anii existenţei sale în comunaGiroc.Alături de domnul Adrian D. Stupar, Pastor al Bi-sericii Penticostale „Betel” din Giroc, şi alţi mulţiinvitaţi, a fost de faţă şi domnul Ionel Moisă, repre-zentantul Primăriei comunei Giroc, consilierul per-sonal al domnului primar Iosif-Ionel Toma, cel carea încurajat această comunitate să trăiască împlinindvalorile Cuvântului lui Dumnezeu, într-o lume careare nevoie de modele morale şi spirituale.Această sărbătoare a constituit prilejul de a privi înurmă spre lecţiile trecutului, pentru a fi asumate, şi,în acelaşi timp, de a privi spre viitor, cu dorinţa dea împlini scopurile pentru care Dumnezeu a aşezataceastă comunitate de credincioşi în comuna Giroc.Biserica Penticostală „Betel” din Giroc există pen-tru a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare, iar lă-caşul de cult este un loc potrivit pentru a face lucrulacesta. Un alt scop este acela de a dezvolta un cli-mat de comuniune divină între credincioşi. De ase-menea, această biserică transmite AdevărulCuvântului Sfânt, Evanghelia Împărăţiei lui Dum-nezeu, pentru fiecare om. Nu în ultimul rând, matu-rizarea credincioşilor şi dobândirea unui caractercreştin sunt, de asemenea, scopuri ale acestei Biserici.„Dorinţa noastră este ca Dumnezeu să binecuvân-teze comuna Giroc, pe toţi locuitorii ei, în primulrând, cu prosperitate spirituală şi, apoi, cu spiritua-litate morală”, spun reprezentanţii Bisericii Penti-costale „Betel” din Giroc.

V. TOMOIAGĂ

Cinci ani de la inaugurarea lăcaşului de închinare

al Bisericii Penticostale„Betel” din Giroc

3DIALOG CU CETĂŢENII 1122 iiuulliiee 22001133

Poliţiştii locali efectuează veri-ficări, în continuare, în scopul re-spectării prevederilor HCL Girocnr. 64/2013 – adică organizareapăşunatului şi stabilirea regimu-lui de creştere a animalelor, cuprecădere pe traseele de de-plasare a anima lelor spre locurilede păşunat, ocazie cu care însoţi-torii acestora au obligaţia de aasigura, de îndată, curăţirea şose-lelor, a trotuarelor ori a altorspaţii afectate. Aceste măsuri vinîn urma mai multor sesizări alecetăţenilor, dar şi ca urmare anecesităţii creării unui context dedisciplinare a crescătorilor de animale, avându-se în vederemodificarea în permanenţă a cate -goriilor sociale şi a structuriipopulaţiei, comuna Giroc fă -când parte din zona periurbană amunicipiului Timişoara.Vom avea în atenţie şi efectuareade verificări în scopul respectăriiprevederilor Legii nr. 50/1991mo di ficată şi actualizată, respec-tiv autorizarea lucrărilor de con-strucţii, a termenelor şi a des tinaţieistabilite, precum şi verificareapersoanelor care îşi desfăşoarăactivitatea în acest domeniu.Continuăm să aplicăm sancţiunicontravenţionale celor care tul-bură liniştea şi ordinea publică,

atât în zona parcurilor de agre-ment, cât şi la localurile publiceori terasele aferente, atunci cândeste cazul, fapt pentru care acestsegment de activitate este înatenţia noastră, în mod perma-nent, datorită faptului căprovoacă disconfort locuitorilor.Vom coopera, în continuare, custructuri ale poliţiei rutiere, înscopul depistării şi sancţionăriiconducătorilor auto care nu re-spectă normele legale referitoarela trecerea la nivel cu calea fe ra -tă, atunci când semnalele lumi-noase şi acustice sunt înfunc ţiune. Au fost constatatemulte nereguli, îndeosebi la oreledimineţii, la pasajul situat la in-trarea în comuna Giroc. Nu în ul-timul rând, vom acţiona pentrudepistarea şi sancţionarea celoraflaţi sub influenţa băuturilor al-coolice.În conformitate cu prevederileOG nr. 27/2002 – privind regle-mentarea activităţii de solu -ţionare a petiţiilor – orice cerere,reclamaţie, sesizare sau pro punere vor fi formulate înscris ori transmise prin poştaelectronică.

Şef Serviciu Poliţie Locală Giroc,

Jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Girocvă informează

Ocupă-te de fasoleUna dintre cele mai sensibile leguminoase înprivinţa buruienilor este fasolea. După cete-ai asigurat că nu este sufocată de bu-ruieni, ajut-o să se caţere pe araci, pentru aputea rodi corect.Privită de sus, fa-solea trebuie să serotească pe suport,în sensul acelor deceasornic.

Copileşteroşiile

În această perioadă,poţi să copileşti roşi-ile, să rupi uşor dinlăstarii care nu au rod, pentru a le stimulasă se dezvolte mai repede. Atenţie, să nu rupiflorile! Dacă lăstarii secundari au o dimen-siune de 10-16 cm, îi poţi planta separat,pentru a avea şi mai multe roşii în toamnă. Enevoie de circa două săptămâni până cândse va dezvolta rădăcina acestor lăstari.Este posibil ca în luna iulie roşiile să înceapăsă se maneze. Ele pot fi salvate prin ruperearegulată a frunzelor atacate şi îndepărtareafructelor stricate.

Verifică dacă s-au dezvoltat cartofii

O parte dintre cartofii cultivaţi în primăvarăpot fi deja recoltaţi la sfârşitul lunii iunie –începutul lunii iulie. În mod tradiţional, sespune că aceste legume pot fi deja consumateatunci când plantele au înflorit, însă nu estevalabil pentru toate speciile. Unele soiuri nuînfloresc.

Plantează castraveţiipentru cultura de toamnă

Dacă obişnuieşti să pui murături, ar fi binesă ştii că perioada dintre sfârşitul lui iunie –

începutul lui iulieeste ideală pentruplantarea de cas-traveţi şi varză pen-tru producţia detoamnă. Foloseştecastraveţi din soiulCornişon, pentru căsunt ideali pentrumurat.

GazonulTunde gazonul frec vent, chiar şi de două oripe săptămână. Alege pentru această acţiunemomentele din zi mai puţin călduroase(seara), în caz contrar, iarba ţi se va usca.Dacă temperaturile lunii iunie nu sunt foarteridicate, iar aerul nu este prea uscat, atunciai posibilitatea de a semăna sau de a plantagazon.Curăţă grădina de toate uscăturile şi bu-ruienile care îi distrug aspectul şi sufocăplantele.Verifică periodic starea de sănătate apomilor şi florilor. Identifică din timp bolileşi administrează tratamente cât se poate denaturale.Întreaga grădină are nevoie de ajutorul tăupentru a străluci. Îndeplineşte-i dorinţele şite va răsplăti cu frumuseţe, culoare, viaţă,parfum şi clipe de neuitat.

Mai multe informaţii pe:www.gradinamea.ro

Insp. Maria HANEŞ

Lucrări în grădină în perioada următoare

Caravană de informarepentru întreprinzătorii

din Giroc şi ChişodaCum se face accesarea fondurilor

europene nerambursabileAgenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, împreună cu Min-isterul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Inter-venţie pentru Agricultură, vine în întâmpinarea întreprinzătorilor dinmediul rural, prin intermediul unei caravane itinerante. Scopul acestei

acţiuni este acela de informare privind fondurile europene pentru dez-voltarea agriculturii şi a satului românesc, mai exact o prezentare a ur-mătoarelor măsuri de finanţare aferente: Axa 1 PNDR – „Îmbunătăţireacompetitivităţii sectoarelor agricol şi forestier”; Axa 3 PNDR – „Cali-tatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale”.Vineri, 5 iulie, între orele 12,30 şi 17, la Căminul cultural din Giroc, ceiinteresaţi au putut primi informaţii, pliante şi broşuri informative despremodalitatea în care se face accesarea fondurilor nerambursabile eu-ropene. (A.B.)

Trageri în poligonul ChişodaÎncepând din luna iulie şi până în luna decembrie, în Poligonul detragere Chişoda se execută trageri, ziua şi noaptea, cu întreg arma-mentul de infanterie, armamentul de pe TAB şi cu grenade de mână,de război (în limita dreaptă, „sectorul de grenade”).

În luna iulie se execută trageri în zilele de:18, 23, 24, 25 şi 31.

Dezinsecţie la Girocşi Chişoda

Împrăştierea substanţe-lor împotriva muştelor şia tânţarilor s-a realizat înmai multe etape, pentruca efectul efectul să fiecât mai eficient.

Lucrările de combatere ainsectelor târâtoare şizburătoare s-au desfăşu-rat atât aerian, cât şi te-restru, la interval decâteva săptămâni.

Substanţele folosite pen-tru acţiunea de dezinsec-ţie au fost avizate deMinisterul Sănătăţii.

Dezinsecţia cu mijloaceterestre, în perioada ur-mătoare, se va realizadupă următorul pro-gram:

Giroc – 25.07.2013, ora19.00

Chişoda – 26.07.2013,ora 19.00.

4 DIALOG CU CETĂŢENII1122 iiuulliiee 22001133

Participare apreciată a Ansamblului„Ghiocelul” în Bulgaria

Ca urmare a unei invitaţii primite din Bulgaria, de laVelikoturnovo, 26 de juniori, componenţi ai Ansam-blului „Ghiocelul”, au efectuat un tur-neu în ţara vecină. A fost pentru primadată când cei mai tineri dansatori ai An-samblului au reprezentat Girocul pescenele din afara ţării. Dansatorii noştriau fost prezenţi cu momente folcloriceromâneşti în localităţile Veliki Preslav,Shumen, Ivanski şi Dimitrevo.Despre prezenţa românească în Bulga-ria, am stat de vorbă cu dl prof. IonelŞipoş, directorul Ansamblului „Ghio-celul”: „Spectaolele pe care le-am pre-zentat în Bulgaria au fost deschiseprintr-un dans specific Banatului decâmpie. A urmat, apoi, un joc de fete, ocrihalmă. Solista vocală Loredana Sura interpretat melodii tradiţionale dinBanat, după care au urmat două dansuridin alte zone ale României, unul dinzona Oaşului şi altul, din Moldova. Amîncheiat recitalurile cu un dans din Ba-natul de munte şi cu unul din zona Făgetului. Potspune că prezenţa noastră în Bulgaria s-a încadrat înprogramul unui festival itinerant, care s-a derulat înpatru oraşe din ţara vecină. La final, am primit dinpartea organizatorilor două diplome şi un trofeu, semncă evoluţia noastră a fost apreciată de cei care ne-auinvitat, dar şi de publicul care ne-a vizionat spectacolele”.Membrii ansamblului au prezentat frumoasele tradiţiilocale, portul bănăţean, dansurile din Banatul de câm-pie şi cel de munte, dar şi alte jocuri din zone tradi-ţionale folclorice. Coregrafia spectacolelor a fostsemnată de maestrul Victor Jicherean.

Filmări pentru Favorit TVO parte din dansatorii Ansamblului „Ghiocelul” auparticipat, recent, la o serie de filmări pentru postulde televiziune Favorit. Dansatorii noştri nu sunt laprima astfel de ispravă, semn că profesionalismul lor

este apreciat nu numai pe plan local, ci şi naţional. Fil-mările s-au desfăşurat în incinta Hotelului „Trio” dinGiroc, într-un cadru adecvat, iar la ele au luat partemai mulţi interpreţi de muzică populară din Banat,atât dintre cei consacraţi, cât şi dintre reprezentanţiinoului val de interpreţi.

Participare în premieră la „Festivalul inimilor”

Tradiţionalul Festival internaţional de folclor care sedesfăşoară anual în Timişoara i-a avut, anul acesta,printre invitaţi, şi pe membrii Ansamblului „Ghioce-

lul” din Giroc. Este pentru prima dată când reprezen-tanţii noştri au participat la această manifestare. Pescena din Parcul Rozelor din Timişoara au urcat gru-pele mijlocie şi cea de seniori ale Ansamblului „Ghio-celul”. Programul dedicat artiştilor din Giroc a fost de15 minute, interval în care au fost prezentate o serie dedansuri populare tradiţionale din Banat. Coregrafia a

fost asigurată de maestrul VictorJicherean. De asemenea, pe scenăa urcat şi solistul vocal Florin Pis-trilă. Formaţia condusă de prof.Adrian Scorobete a susţinut dinpunct de vedere muzical prestaţiaartiştilor noştri. Coordonator alAnsamblului „Ghiocelul” este dlIonel Şipoş.

Prezenţă pe scenăla Buziaş

Tot ca o recunoaştere a valoriidansatorilor din Giroc şi a An-samblului „Ghiocelul” în gene-ral, artiştii din comuna noastră auprimit invitaţia de a participa şila prima ediţie a Festivalului„Joc şi cântec la izvoare”, care seva desfăşura duminică, în oraşul-staţiune Buziaş.Vor participa, alături de reprezen-

tanţii noştri, Ansamblul „Izvoraşul”, din Buziaş, For-maţia Cultural-Artistică „Dukat” (invitată de onoare),din Serbia, Ansamblul Cultural „Oaşul”, din Negreşti-Oaş, Ansamblul „Lugojana”, din Lugoj, Ansamblul„Iedera”, din Oţelu Roşu, Ansamblul „Checeana”, dinChecea, Ansamblul „Boldureana”, din Boldur, precumşi soliştii Adrian Stanca, Ramona Torzan Gomboş, Cor-nelia Lupulescu şi Ramona Ilieş Drăgan.Dansatorii, pregătiţi din punct de vedere coregrafic demaestrul Victor Jicherean şi coordonaţi de prof. IonelŞipoş, vor prezenta un program de 20 de minute, încare vor fi incluse o serie de dansuri tradiţionale dinBanatul de pustă şi Banatul de munte.

V. TOMOIAGĂ

Arbori Paulownia în noulparc din Giroc

Parcul Copiilor din Giroc, inaugurat de autorităţile locale în ziua de 1iunie, va avea, în curând, şi umbră. Aceasta pentru că s-a hotărâtachiziţionarea de arbori Paulownia, copaci care ajung la maturitate întrei ani, atingând o înălţime de 20 de metri. Media de creştere este de

şase metri pe an. „Vom aduce arborii de la Braşov. Pot să spun că suntimpresionanţi ca dimensiune, sunt ideali pentru noul nostru parc şi auflori deosebit de frumoase”, a declarat domnul Iosif-Ionel Toma, pri-marul comunei Giroc.

A. BORBELY

Din agenda culturală a Ansamblului „Ghiocelul” din Giroc

Acţiunea demarată cu ocazia Zilei Energiei, aceea de a petrece câteva orepe bicicletă, şi, la propunerea domnului primar Iosif-Ionel Toma, derulatăîn fiecare zi de marţi, sub denumirea „E timpul pentru mişcare”, câştigă dince în ce mai mulţi adepţi. La ediţia atreia a tureicicliste, par-ticipanţii augăsit şi unslogan pen-tru giroceniimai precauţi,care încă nus-au hotărâtsă participela plimbareape bicicletă: „Haideţi toţi să pedalaţi / Nu mai staţi să vegetaţi!”. Efectul a fost imediat, pentru că, dacă la plecarea din faţa Liceului „DavidVoniga”, erau doar 15 biciclişti, până la sosire alţi zece s-au alăturatcoloanei. Ca de obicei, o maşină a Poliţiei Locale a asigurat traseul coloanei, care afost admirată, de pe marginea drumului, de foarte mulţi giroceni.Aceştia, şi nu numai ei, sunt aşteptaţi marţea viitoare, la ora 20, în faţaLiceului „David Voniga”, la ediţia a patra a deja tradiţionalei curse pe bi-ciclete de la Giroc. (V.T.)

Acţiunea „E timpul pentru mişcare”are din ce în ce mai mult succes

5DIALOG CU CETĂŢENII 1122 iiuulliiee 22001133

Pompierii din Giroc participă la cea de-a XV-a ediţie a concursurilorinternaţionale CTIF ale serviciilor de pompieri

S.V.S.U Giroc este prima reprezentantă a României

la concursurile CTIF

Asociaţia Internaţională de Incendiu şi Salvare organizează,la fiecare patru ani, această competiţie mare, echivalentulJocurilor Olimpice de pompieri. Planificat iniţial în Italia,concursul organizat de Asociaţia Internaţională de Incendiuşi Salvare va avea, în cele din urmă, loc în perioada 14-21iulie 2013, la Mulhouse, Franţa.Aproape 3.000 de pompieri din întreaga lume vor concurapentru celebrul concurs CTIF. Aceştia vor fi împărţiţi în 3grupe de evaluare: „pompieri vo luntari”, „pompieri profe-sionişti” şi „echipe feminine”.Lotul S.V.S.U Giroc, care va reprezenta România la Mulhouse, Franţa:Dumitru Crăiniceanu – şef lot, Cristian Bucur – antrenor (ar-bitru internaţional), Aurel Grada – maseur, Marius Săucă,Iustin Simon, Alin Ardelean, Cristian Aga, RăzvanGherghel, Răzvan Bordianu, Ciprian Dumitru, Caius Şcutcă,Cristian Marincu şi Cristian Bordea.Pompierii din Giroc vor participa cele două probe de con-curs, şi anume: „Intervenţie de stingere”(uscat) şi „Ştafetacu obstacole”.Prima probă, „Intervenţie de stingere”, se va desfăşura pe opistă care se întinde pe o suprafaţă de cel puţin 70x70 m, uti-lată cu aparatură completă. Proba „Ştafeta cu obstacole” se va realiza pe două piste, unalângă cealaltă, astfel încât să poată alerga în acelaşi timpdouă echipe. Lungimea totală a pistei este de 400 metri, îm-părţită în tronsoane de 50 m. La fiecare 5 m în faţa şi 5 înspatele marcajului este trasă o linie perpendiculară pelungimea pistei.

Serie impresionantă de succese

Printre meritele Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Giroc se numără:Anul 2007: locul l la faza judeţeană şi interjudeţeană, locull la etapa naţională şi titlul de Campioni Naţionali; Anul 2008: locul l la faza judeţeană şi la faza interjudeţeană,locul l la etapa naţională şi titlul de Campioni Naţionali. În anul 2009 s-au format două loturi în vederea participăriila concursuri: un lot S.V.S.U. şi unul S.P.S.U. al SC ,,Giro-ceana” S.R.L., ambele participând la fazele judeţeană şi in-terjudeţeană, calificându-se apoi la faza naţională. Ambeleloturi au obţinut locul l, sporind zestrea de cupe, plachete,statuete şi diplome cu care au fost răsplătiţi pompieriigiroceni de-a lungul activităţii lor. În semn de preţuire pentru pompierii voluntari din comunanoastră, care s-au impus în trei ediţii consecu tive ale fazeinaţionale a competiţiei, Girocul a găzduit câteva probe în în-trecerea cu cele mai bune formaţiuni din ţară, în etapanaţională din 2010. Spre cinstea lor, pompierii noştri s-auimpus din nou, ocupând locul l prin SVSU şi locul ll prinSPSU pe ţară. În anul 2011, SVSU Giroc a urcat din nou pe podium,ocupând locul doi la faza naţională a întrecerii celor maibune formaţii voluntare pentru situaţii de urgenţă.În anul 2012, un nou loc pe podium pentru pompierii dinGiroc, de data aceasta poziţia a treia în finala găzduită, înzilele de 14 şi 15 august, de stadionul „Areni”, din Suceava.

Anton BORBELY

Pompierii voluntari din Giroc, de patru ori campioni naţionali, au reprezentat cu cinste comunitatea noastră la concursurile profesionale desfăşurate în ţară.

Acum, ei au prilejul să facă acelaşi lucru în Franţa, la Mulhouse, de aceastădată având onoarea să reprezinte nu doar comuna noastră, ci şi România!

6 DIALOG CU CETĂŢENII1122 iiuulliiee 22001133

Originea toponimului este necunoscută, dar academi-cianul Iorgu Iordan, în lucrarea „Dicţionarul numelorde familie româneşti”, arată că în româneşte există orădăcină onomastică din bulgara veche, DZORO,care, împreună cu sufixul OC, au dat naştere unor to-ponime ca GIOROC şi, prin asimilare vocalică, ar fiposibil şi GIROC.

CADRUL GEOGRAFIC ŞI DEMOGRAFIASuprafaţa hotarului, în care a fost inclusă şi vatra sa-tului, în anul 1926 s-a întins pe 6.311 jugăre cadas-trale şi 1.116 stânjeni-În anul 1949, hotarul Girocului cuprindea 3.632 dehectare-Localitatea Giroc este aşezată în CâmpiaTimişului, altitudinea medie a acesteiamenţinându-se în jude de 90 de metri-Cele mai vechi date privind numărul decase datează din anul 1717, când la Girocsunt menţionate 70 de case-În anul 1776, numărul de case ajunge la 199-Între anii 1869-1900, numărul populaţieievoluează astfel:

1869 – 1.970 locuitori1880 – 1.846 locuitori1890 – 2.022 locuitori1900 – 2.214 locuitori, dintrecare: 1.979 români, 117 ger-mani, 114 maghiar, 4 alte naţio-nalităţi

Evoluţia numărului de case între 1880 şi1910 a fost următoarea:

1880 – 362 case1900 – 409 case1910 – 457 case

În 1910, populaţia era de 2.361 locuitori, majorita-tea români de religie ortodoxă; bărbaţi – 1.150;femei – 1.211.În anul 1920 numărul populaţiei scade la 2.119 lo-cuitori, grupaţi în 519 gospodării şi împărţiţi pe na-ţionalităţi, după cum urmează:

români – 1.823 locuitorimaghiari – 96 locuitorigermani – 179 locuitorievrei – 13 locuitorialţii – 8 locuitoriTOTAL: 2.119 locuitori

În 1930, populaţia era de 1.995 locuitori, reparti-zaţi pe naţionalităţi astfel:

români – 1.709 locuitorigermani – 177 locuitorimaghiari – 78 locuitorirromi – 20 locuitorialţii – 11

În anul 1945, se înregistrează 2.050 locuitori, re-partizaţi pe naţionalităţi astfel:

români – 1.735 locuitorigermani – 165 locuitorimaghiari – 88 locuitorisârbi – 1 locuitorrromi – 61 locuitori

La recensământul din 1966, populaţia se ridica la2.500 de locuitori.În anul 1970, populaţia localităţii ajunge la 2.767locuitori.Conform recensământului din ianuarie 1977, popu-laţia Girocului număra 2.598 locuitori, din care1.265 bărbaţi şi 1.333 femei, dispunând de urmă-torul fond de locuinţe:

număr de clădiri – 644număr de locuinţe – 657numărul camerelor de locuit – 1.515suprafaţa locuibilă în metri patraţi – 24.217

După recensământul din 7-14 ianuarie 1992, popu-laţia comunei era de 3.951 locuitori, din care doarpopulaţia localităţii Giroc era de 2.122 locuitori,structurată pe naţionalităţi după cum urmează:

români – 2.005 locuitori (94,48%)maghiari – 48 locuitori (2,26%)germani – 24 locuitori (1,13%)rromi – 38 locuitori (1,79%)ucrainieni – 3 locuitori (0,14%)sârbi – 3 locuitori (0,14%)bulgari – 1 locuitor (0,04%)

La recensământul populaţiei şi al locuinţelor desfă-şurat în anul 2002, localitatea Giroc număra 2.293locuitori (53,45% din totalul comunei).

Structura populaţiei pe naţionalităţi eraurmătoarea:români – 2.206 locuitori (96,2%)maghiari – 42 locuitori (2%)

rromi – 19 locuitorigermani – 9 locuitorialţii – 17 locuitoriStructura după religie era, în anul 2002,următoarea:ortodocşi – 1.982 locuitori (86,43)baptişti – 123 locuitori (5,36%)penticostali – 110 locuitori (4,79%)catolici – 39 locuitoriadventişti – 21 locuitorigreco-catolici – 11 locuitorireformaţi – 7 locuitoriStructura pe sexe se prezintă astfel:

masculin – 1.103 locuitori(48,10%)feminin – 1.190 locuitori (51,9%)

RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL

LOCUINŢELOR – 2011 COMUNA GIROC

Populaţie stabilăTOTAL: 8.125masculin – 3.931feminin – 4.194număr gospodării – 2.662număr clădiri – 2.780Populaţie stabilă după limbamaternă – 8.125români – 7.727 (95,1%)maghiari – 156rromi – 11germani – 57ucrainieni – 7

Populaţie stabilă după religieortodocşi – 6.866 (84,5%)romano-catolici – 333greco-catolici – 91reformaţi – 49baptişti – 287penticostali – 291adventişti de ziua a şaptea – 57Numărul locuinţelor – 3.271racordate la alimentarea cu apă – 3.100 (94,8%)racordate la canalizare – 3.099 (94,7%)instalaţie electrică – 3.202 (97,9%)încălzire centrală – 2.747 (84%)bucătăria în locuinţă – 3.170 (96,9%)baie în locuinţă – 3.052 (93,3%)Forma de proprietateproprietate privată – 3.255 (99,55%)proprietate de stat – 12 (0,4%)proprietate de grup – 2 (0,1%)proprietate a cultelor – 2 (0,1%).

- va urma -

Domnul profesor Octavian Gruiţa, so-cotind că trăim într-un secol mult mairapid decât precedentul, a avut inspirataidee de a sintetiza într-o broşură de 32 depagini datele pe care, cu câţiva ani înurmă, le-a cuprins în lucrarea mono-gra*că „Giroc, arc peste timp”.Chiar dacă vorbeşte „pe scurt” despreGiroc, profesorul Octavian Gruiţa pre zintă datele cele mai importante careau marcat existenţa localităţii şi a co-munei noastre.Informaţii despre toponimia numelui,cadrul geogra*c şi demogra*a, istoria şidezvoltarea economică, viaţa spirituală,

rolul şi evoluţia şcolii, activitatea cultu -rală, cea sportivă, alte date ce ţin de dez-voltarea economică a comunei de-alungul vremii, toate sunt cuprinse, suc-cint, dar la obiect, în lucrarea care a văzutrecent lumina tiparului.Aşadar, pentru toţi cei care doresc să a+edate inedite din istoria localităţii şi a co-munei noastre, dar timpul nu le permiteo abordare amănunţită a lucrărilor carefac referire la acestea, lucrarea „DespreGiroc, pe scurt” este soluţia la îndemână.Tocmai de aceea, cu acceptul autorului,vom publica şi noi, în serial, volumul „Despre Giroc, pe scurt”.

Din nou, despre Giroc

Despre Giroc, pe scurt (1)

7DIALOG CU CETĂŢENII

Semnalul de “ALARMĂAERIANĂ”are 15sunetea 4 secunde fiecare, cupauzăde 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LADEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMAAERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compunedin 3 sunete a 16secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584/3068 Colectivul de redacţie:

Iosif Ionel TOMA - director fondatorPetru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;OctavianGRUIŢA,ViorelDorelCHERCIU,

MirceaSTURZA-cultură;Lavinia DAVID - social;

Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, Timiş

Tel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0753 137667

e-mail: ziargiroc@yahoo.com

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

1122 iiuulliiee 22001133

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul IICUM – CÂND BAŞ VRE SĂ SĂARECE CUMĂ ÎI – UN SAT STĂDOSÎT SUPT VRUN ALT NUME

10. Uspeţu cu Vericu Relu (II)- Ia măi dă roată, Văruţule Niţă, cu fârtăiuţu teu, că pr-a’ meu îl dogătarăm, şî iaca nu-i niś medzu nopţî...Că ş-a te răchie o fi tot dîn plaţu dî la Cirincu, dzîsăVăruţu Relu, aducând pră masă cipsîia ţînută în dobă,vedz, să ste mititeii şî făşârturili calge. Că nu daficeaam abdzîs ş-am pus cruśe cu voi pră averea lu MoşAvram Procator, nimic nu m-o trăbuit; v-am lăsat-ovoauă, mácăr d-aia merít şî io o gură dă răchie...- Ba a me-i răchie dî la Titos lu Ursu, ge-a dulśe ginpruńe ge vară, că-i ńamu nostru, źińerile lu OciuCosta... Da’ ia staţ! Dzîsă măi năince Văruţu Relu c-opus cruśe ş-o abdzîs prîntru noi dă plaţu ş-averea lumoş Procator; ’po’ nu-i istina, Vericule Relule, că prăcińe Taica nu ce-o scriat la colhoz, nu-ţ aduś d-amincecă pân-la medzu nopţî o petrectat la lămurire cu pre-zăşu Bunu Pătru dzîs Brancov, dară dă lămurit l-o fostlămurit Taica pră Brancov să ce scoată dîn număru luMoş Victor şî să nu ce scriedză şî pră cińe la colhoz...Aşa că măi bińe i-adă tu răchie d-a americăoańe dă-idzîśeţ Visichi, s-o măi probim şi p-aia... Că pr-a meom be-o măi cătră gimńaţă, când or înśepe a îmblaatotbuzîle dă ńe-om duśe cătră gară... Dă-ńe, VăruţuleRelule, răchie d-aia d-a americănoańe, dzîsă iarşucliatu dă Văruţu Colă, ş-apo-atunś să vedz śe lucrurimenunace-i-i audzî dî la noi!...- Iaca vă spun că di śe-m trăbe să zăflădz dî la voi căśe v-aduśeţ d-amince dăspră satu nostru, că mă ghin-gesc să scriedz o carce dăspră el...- ’Po’, Văruţule Relule, c-ai măi scriat una cu oamini

d-acoló, d-or dzîs ăialalţ că śică ţ-ai fi pus toce ńamu-rili-n ea!...- Dar n-ai spus rupt-ales – dzîsă dărinatu dă VericuColă – că cumă-i dzîśe lu satu ăsta. Vorba lu Alimpeźińerile lu Târciu: Io şî moş Raţ Trăilă-Sâmbure dănucă am venit dî la Vidra dă Sus şî ńe-am băgat źińerila Bolomaś! Vedz, dăcă n-ai scriat că lu sat îi dzîśe Bolomaś, iaca nu l-o zăpsât lumea, şî carcea te śică n-ar fi dă istina!...- Lasă, fi-o dă istina carcea, o’-că n-o fi, că n-o măiam; niśuna nu măi am! Pr-a dîn urmă i-am dat-o lu be-cheroniu dă Şani-ăl cinăr, ńepotu lu Moş Arpad Voac-năru, că s-o mutat la Giroc o’-că la Chişoda, ş-apó s-o’tânit cu Cea Pătru Chira care nu l-o credzut pră Şanicum c-ar fi dî la Bolomaś, iară Şani-ăl mic i-o spus căi-ar arăta lu Cea Pătru că-i scriat în carce cu ńamu luicu tot, dar n-are carcea; ş-apo’ i-o dus-o Cea Pătru p-a me. Că i-am fost dat-o. Şî dusă-o fost! dzîsă VăruţuRelu, şî tuga i să sui în ghergheluş gata să-l astupe...Da’ Vericu Colă, śică: Nu ce astupa dă tugă, VăruţuleRelule, că-ţ dau carcea me... Că m-ai dat-o atunś, darămie nu mi-i dă lipsă... Că iaca, baş tu dzîsăş că ńe-ntrăbi pră noi, aia vińe că la noi în cap îi măi multca śe-aţ pus voi în carcea aia... Asta vińe prîntru că noini-s măi dăşcepţ ca cińe, iară tu măi dăşcept ca ame-ricănonii; i-adă să le bem răchia aia dă-i dzîśeţ Visichi,să nu ńe ligăvim dă făşârturili mâncace după mititei!Şî-ţ făgăduiesc prăcum că dacă l-oi cipi pră Şani-ălmic a’ lu Voacnăru, îl ogârsăsc, puie-n el să puie!

GLOSARgostie (şî gostâie) = ospeţie, petrecerefârtăiuţ = sticlă de un sfert de litru; „litră oltenească”cipsîie = tipsie, tavăprezăş = preşedinte (de GAC, CAP)petrectat = pertractat, dezbătut, negociatşucliat = imprevizibil la şotiizăflădz = iscodesc, ştiricescdărinat = glumeţ, superficial, muieraticzăpsât = luat prin suprinderevoacnăr = rotarghergheluş = omuşor (în gât)astupa = asfixiatugă = obidă, jale, inimă-real-oi cipi = l-oi prinde la strâmtoarebecheroniu = năzbîtiosul, puşlamaua

Întâmplări dîntr-un roman bănăţan *śe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

NNooaappccee ddăă vvaarrăăSSaarraa--şş śśeerrńńee lliinn mmăărraammaa

PPăăssttăă ssaattuu oossttăănniittSSăă îînnttooaarrśśee ddăă llaa hhooaallddăă

PPaaoorriillii oossttăănniitt..

DDooaauuăă ccaarree--nnttâârrddzzîîiiaacceeSSăă ssccoobbooaarrăă ddăă ppăă ccooaassttăă,,

LLuunnaa ccuu ppuucceerree bbaacceeBBaaşş llaa mmiińńee îînn ffeerreeaassttrrăă..

ÎÎnnttrr--uunn dduudd,, llâânnggăă ffuunnddooaańńee,,HHooaarriillii oorr aammuuţţîîtt..

UUnn mmâârrttaann,, ssăăttuull,, ggoorrggooaańńeeUUnn bbeett hhîîrrţţ ccaamm mmăăllăăxxââtt..

CCuuccuuvveeaauuaa –– vveessttiittooaarree ––PPăă oo ccaassăă llaa iissllaazz

FFaaśśee ggaazzddiiii oo ccâânnttaarreeCCaa ssăă mmooaarrăă...... ddăă nnăăccaazz..

ÎÎnn ccăăllaarreeaa ddăă llaa ddrruummTTeeiiuu--ii îîmmbbrrăăccaatt îînn ffllooaarreeŞŞîî ppuummppaaddzzăă uunn ppaarrffuummPPîînn ffeerreeşşccii llaa ssoobbaa mmaarree..

CCăă ss--aauuggee MMaaiiccaa bbuunnăăCCuumm ssăă ssuuśśee iiaarr dd--aa ppâârrccuu

ŞŞîî ttuuşşăăşşccee,, ccăă dd--oo lluunnăăTTaarree rrăăuu oo pprriinnss--oo hhâârrccuu..

SSuuss,, ppăă śśeerriiuu ddăă mmăăttaassăă,,DDăă aarrźźiinntt ssttrrăălluuśśee lluunnaa;;NNeeşşccee sstteellee lluummiinnooaassăăPPiiccăă uunnaa ccââttee uunnaa......

ÎÎmm ccaauutt sstteeaauuaa ssăă îîii ssppuunn,,PPiirroonniitt ccuu oocchhiiii--nn śśeerrii,,

SSăă--mm aassccuullccee ggâânndduu--ăăll bbuunnSSăă nnuu ppiiśśee nniiccăăiieerrii..

...... SSaattuullee,, iizzvvoorr ddăă vviiaaţţăă,,AAdduurrmmiitt ssuupptt ccllaarr ddăă lluunnăă,,

PPâânnăă mmââńńee ggiimmiińńaaţţăăCCee llaass ssîînngguurr:: NNooaappccee bbuunnăă!!

IIoonneell IIAACCOOBB--BBEENNCCEEII

8 DIALOG CU CETĂŢENII1122 iiuulliiee 22001133

MMaatthhiiaass HHeeiimmeerrll VVeenntteell11 aann şşii 33 lluunnii,, GGiirroocc

VVaanneessaa SSooffiiaa DDiimmiittrriiuu11 aann şşii 66 lluunnii,, GGiirroocc

AAnnddrraa MMaarriiaa FFuudduulluu44 aannii GGiirroocc

RRiiaannaa IIooaannaa FFuudduulluu66 aannii GGiirroocc

Echipa de fotbal CS Giroc, care a activat în sezo-nul 2012-2013 în Seria I a Campionatului Judeţean,a încheiat campionatul pe poziţia secundă, în spa-

tele formaţiei Cocoşul Orţişoara, care a promovatîn Liga a IV-a.Jucătorii antrenaţi de Orlando Trandu au înregis-trat, în cele 30 de etape ale campionatului, 18 vic-torii, au încheiat de cinci ori la egalitate şi ausuferit şapte înfrângeri. CS Giroc a dus bătălia pentru locul secund până înultimele etape, cu echipa timişoreană Tricoul 1Iunie, care a încheiat pe locul trei, cu un punct maipu ţin decât echi pa noastră. CS Giroc a acumulat 59 de puncte, iar Tricoul 1Iunie, doar 58. Fotbaliştii noştri au înscris de 62 deori în cele 30 de meciuri şi au primit 37 de goluri.Aşadar, o comportare mai mult decât meritorie aCS Giroc, care, după o binemeritată vacanţă, varelua pregătirile pentru un nou sezon de Liga a V-a şi, poate, pentru un campionat 2013-2014 încare se va lupta pentru promovarea în Divizia D Timiş. (A.B.)

CS Giroc, locul II la finele

campionatului! AS WMT Giroc, una dintre câştigătoare în primele trei ediţiiale Cupei României la minifotbal, precum şi Agma Tiucă,adică ocupantele locurilor 2 şi 3 în Campionatul Judeţean„Alborz” în sezonul 2012-2013, nu s-au calificat din faza gru-pelor în optimile de finală ale celei de-a patra ediţii a CupeiRo mâniei, desfăşurată la Piatra Neamţ. Deşi a înregistrat douăvictorii în Grupa E şi a totalizat 6 puncte, cu care s-a clasat pelocul 2, AS WMT Giroc nu s-a regăsit între cele trei formaţiidin 13 ocupante ale poziţiilor secunde cu cea mai bună linie declasament. Astfel, a ratat calificarea în optimile unei competiţiipe care o câştiga în urmă cu două ediţii.

Girocenii au trecut cu 4-2 de New Boys Vatra Dornei, dar aucedat apoi, cu 1-2, în faţa echi pei Co ra Pan telimon. Fotbaliştiidin Giroc au încheiat gru pa cu o victorie, 4-3 cu CariocasSibiu.Aşadar, din trei jocuri au fost obţinute şase puncte, cu douăvictorii şi o înfrângere, iar golaverajul a fost pozitiv, 9-7, însăaceste lucruri nu au fost suficiente pentru calificare. AS WMTGiroc a fost sponsorizată la competiţia de la Piatra Neamţ decătre Primăria Gir oc, JOMA şi Horana.Cupa României a aliniat la start 52 de formaţii, reprezentândtoate judeţele ţării. (A.B.)

Ghinion pentru AS WMT Girocla Cupa României la minifotbal

Sărbătoare handbalistică la Giroc, du-minică seară, în sala de sport. Clubul dehandbal din localitate, aflat la capătulprimului sezon din CampionatulJudeţean, a întâlnit, într-un meci „re-vanşă”, pe Buducnost Alibunar, din Ser-bia, care activează în liga regională dinţara vecină.În partida tur, desfăşurată în sala „DusanJerkovic” din Banatski Karlovac, gazdeles-au impus cu scorul de 29-27, la capătulunui joc spectaculos. A fost prima pre-zenţă a unei echipe româneşti de handbalpe teritoriul Serbiei după 27 de ani, pre-cedenta formaţie care a jucat aici fiind oechipă din Timişoara, Autoturisme. AurelBaranga, antrenor la echipa noastră, fostcomponent al Politehnicii Timişoara –prezent şi el pe teren la meciul de acum27 de ani –, a caracterizat meciul din Ser-bia ca fiind unul „foarte disputat, cu multefaze frumoase la ambele porţi, în care nu

de puţine ori au fost contacte bărbăteşti,aşa cum le plac sârbilor, în limita regula-mentului. Au fost un meci şi un adversarcum nu am avut parte în CampionatulJudeţean”. Pentru H.C. Giroc au marcatBuşe, Alexandru Baranga şi Toth –fiecare cu câte un gol, Stolojan şiBereznicu, cu câte două, Dulgheru – 3,Petrişor – 7, Horvat – 10 goluri.Buducnost Alibunar a punctat prinSrbesko şi Ilici – câte un gol, Gogici S. –două goluri, Marjan, Roşu, Dadici, Lukici– câte 3, Gogici – 4, Rilak – 5 şi Serbu –7.Echipa sârbă a întors vizita handbaliştilorgiroceni în seara zilei de 7 iulie, când aujucat partida retur, în sala de sport dinGiroc. H.C. Giroc şi-a luat revanşa în faţa echipeiBuducnost Alibunar, din Serbia, de care adispus la 8 goluri diferenţă (35-27) în primulmeci internaţional pe care l-a găzduit de la

lansarea sa, în urmă cu circa un an.Formaţia din Campionatul Judeţean Timişa condus din minutul 1 până la finalul par-tidei disputate duminică seară în sala dinGiroc, mulţumită şi participării la acestfrumos meci a pivoţilor Vicenţiu Faifer şiDan Pătruţ, dar şi pe fondul absenţei unorcomponenţi din lotul oaspeţilor sârbi. Pentru H.C. Giroc au marcat Toth şiPătruţ, fiecare câte un gol, Faifer şi Vieriu– câte două, Bereznicu – 3, Stolojan – 4,Durnea şi Horvat – câte 5, respectiv Dul-gheru şi Petrişor, câte 6.Pentru Buducnost Alibunar au marcatMarjan, Rosu, Kolic – câte un gol, S.Gogic – 2, Petrovic – 4, Rilak – 5, Ri-vanov – 6 şi Goic – 7 goluri.Pentru a păstra tradiţia meciurilor avute cuechipele din ţara vecină, după meci, s-aluat cina împreună, prilej cu care s-au pusla punct şi detaliile unor viitoare întâlniri.

V. TOMOIAGĂ

„Dublă” amicală pe semicerc

HC Giroc a susţinut două partide de verificare în compania echipei Buducnost Alibunar

Ionel Pascota, învingătorîn Romanian Superbike

Cea de-a patra etapădin Romanian Super-bike a avut loc în Slo-vacia, iar echipa dinGiroc a fost reprezen-tată de Aron Romoceaşi Cosmin Simuţ, laclasa 600 Supersport, şiIonel Pascota, la clasa1000 Superbike. Ionel Pascota a obţinutprimul loc pe grila destart după sesiunea decalificări, în faţa luiCătălin Cazacu, de laTaifun Racing, şi a luiIonuţ Mistode, de laBGS Motorsport. Cursapropriu-zisă a fost domi nată tactic de Pas-cota, care a trebuit săfacă faţă şi unor probleme tehnice. Astfel, după prima tură,sportivul nostru a rămas pe poziţia a doua, atacând însă sprefinalul cursei, când şi-a adjudecat şi victoria. La clasa 600 Rokies, Cosmin Simuţ a câştigat locul I, iar AronRomocea a terminat cursa pe locul V.„A fost o cursă foarte dificilă pentru ca nu am putut reglafurca faţă a motocicletei. Împreună cu Mircea Doncean,mecanicul meu, am încercat toate variantele posibile pen-tru a regla motocicleta şi a avea o cursă mai uşoară. Problema nu am reparat-o, dar cursa am câştigat-o”, a spusIonel Pascota, după cursă. Următoarea etapă importantă vafi săptămâna viitoare şi va conta pentru Campionatul Eu-ropean de Est. Cursa se va desfăşura la Plevna, în Bulgaria,în cadrul competiţiei în care Pascota deţine locul I în Cam-pionat, la clasa 600 Supersport. (A.B.)