tâîciil, psmulbe «mltm Ş!...

4
ZIAR INDEPENDENI - EXPRESIE A OPINIEI PUPLICE PIN lUDETUt CLUJ ANUL II. NR. 268 TOI 13 DECEMBRIE 1900 4 PAGINI 1 LEU Ga voinţa siluită decenii ^ la, rind -<ie jocul, rezistenţei, româ- nilor, le vine greu şa se adapte- ze regulilor jocului politic, la mare cinste; în România după r revoluţia din decembrie. Oamenii I fără umor sînt'stresaţi pînă la q ! limită dincolo de care nu se poate trăi fără -'calmante'.luate zilaic In momentul, îa care, - aşezîn- - du-se în faţa teîevir.orului. per- cep, dincolo de vocea prezenta- toii‘-i, un murmur surd, nedes- luşit, apoi fot mai limpede, care vine,nu ştiu de unde. Se întîm- plâ fn stradă ceva? Nu, din te- levizor vine ameninţarea, şi omul / fără umorul -necesar pentru - a privi viaţa cu o anume detaşare, care mi cunoaşte sau nu ie poa- te obişnui cu Jocul politic specl- •fie democraţiei, se cufundă tafo- . toliul din care mai înainte s-a ridicat şi încearcă a-şi potoli bă- tăile accelerate alo:inimii. Nu reuşeşte,' .ceea ce n-a rezolvat în - atîtea luni care alcătuiesc ultimul an al românilor, nu poate fl a- tins, ca dintr-un salt, în cîteva secunde. V- - - ’. Pericolul pe care îl simt atî- 7. ţia oameni riu vine. Intr-adevăr, din televizor.. Este o urmare a Jocului jkilitlc ' pe care/ ăpairbnt paradoxal; unii români, l-au în- văţat şi îl practică atît de bine, ; Un joc care nu este întotdeauna- generator de spaime. Numai că - omul, sobrii, un transilvănean de exemplu, uu-1 judecă aşa. Pen- tru, cl faptul că un parlamentar' vine şi -acuză guvernul câ nu fa-, ce nimic pentru a grăbi conclu- ziile comisiei de anchetă a eve- nimentelor, din 1$—15 iunie este. foarte grav. Cum. Se întreabă o- mul, ce' fel' de acuzaţii sînt a- cestea? Mai grav: -este din nou scoasă din buzunarul. cu argu- mente spaima că Occidentul nu ne va ajuta dacă raportul res* pectiv nu va fl prezentat nu şttu cărui comitet, nu ştiu -cărei co - misii . internaţionale. ; Pe' care, spune alt politician, nu le intere- sează decît - rezultatele anchetei. Nici ciun se zbat românii !n ne- putinţa de a pune economia ţării pe nişte roţi care să se învîrtă cît de cît, nici rezultatele anche- tei evenimentelor, din Tîrgu-Mu- reş, îngropate într-un raport des- pre care nimeni nu mai spune nimic, nici avalanşa de legi, bune sau rele, aprobate de' Parlament, ,Vaier CHIOREANU Ruinele tancului sovietic sau o miză pentru viitor... Foto Rado SÂNTEJUDEAN, (Continuare In pas. a TII-«)~ TâîCIIL, PSMULBE «M ltM Ş! L IM T A Î IĂ Ziua de marţi, 11 deccmbrie 1990, va avea de acum penlru clujcni şi o' valoare simbolică, in această zi, ■monumentul sovietic tancul din spatele Catedralei Ortodoxe u fost dărîmat ţi dus la mormiTtfele ostaşilor sovietici d e . Iqi Cimitirul Eroilor. Dincolo de biicuria multor cetăţeni, tre- buie să menţionăm pă această mutare s-a făcut'in urma unui protocol oficial . semnat între prefec- tură şi reprezentanţi ai. ambasadei ' sovietice pe . data de 27adgust-1990, Asta m i: , înseamnă că gestul manifestanţilor din 25 joctombrie, care. au încercat, cu patos, ţi •naivitate să dărime colosul ds oţel rau are şi el v toarcă sd... Dar, după ce' am văzut echipa de, lucrători condusă de domnul inginer Dorin Şendrea da la-Trustul de Cmstrucţi Cluj şi utilajele cu care lucrau rapid şi eficient m-am lămurit ' că, -din punct de vedere •tehnic " numai aşa se putea. „O să terminăm repede ac- ţiune;t de mutare ne-a spus dornma sa eu, bu- curie in _ ochi —■avem scule bune şi oameni. Mîine dăm gata şi obeliscul, dacă terminum to- tul astăzi aici, inclusiv dărimared sochilui. Deo- camdată aici va fi pus un pom de crăciun pentru bucuria copiilor noştri şi ca simbol, ol libertăţii noastre". In timp ce vorbeam cu alţi participanţi, tancul a şi fost dus la dinittţul Eroilor} Iar 'cînd . am ajuns noi şi colegii de la televiziune acolo, el stătea " cuminte pe soclul său păzind parcă somnul. acestor eroi. E bine. ' - * La demolarea tancului l-am întîlnit şl pe dom- nul Nicolae-Ignatie Văleanu, preşedinte la orga- nizaţia 'Pro , Basarabiafoarte bucuros că i s-a împlimt acest vechi vU Candidînd în timpul ale- gerilor cUn 20 .m^l, in platforma sa exista la Ioc de "frunte ideea dărimării acestor monumente. Pe acest om l-am întîlnit şi după-amtaza, la ora 14 cind începuseră lucrările de dezafectare a obeliscului din faţa C tedralei. Nu şt'U ruseşte - şi, ca, să fiu jpinstit, niciodată nu m-am omorit cu descifrarea inscripţiei de pe soclu. Mi-a tradus, fomentind dpol: „Veşnică slavă j eroilor- căzuţi în , războaie pentru libertatea şi ne->tîmarea Uniunii.; Sovietice.", „Ce sens are treaba asta? Ce, aici e Uniunea Sovietica? Oricine respectă' eroii care . au luptat contra fascismului şi hortysmulul, dar aceste monumente şi aceste inscripţii nti au nici un sens*. i - z:- . . Şi m-am întors cu gîndtd la tinerii studenţi basarabehi, cu care- discutasem de dimineaţă la ; dărimarea tancului: .Comeliu Rusnac, Rady Be- , nea, Romeo Mişcă. Corneliu mi-a spus: „Sintem rpmăni i- 'cu - toţii,^am venit aici . să studiem şi ~.ne-dniîntîlnit ■ fraţii. Mă bucur grozav că s-a ajuns la acest moment, il aşteptam de vtult, Cum a r'fi putut sta. aici, lîngă sflnta noastră Catedrală Ortodoxă, un simbol r l armatei de o c u p a ţ ie - Eram trei generaţii, poate au concepţii diferite, dar libertatea o gîndeam la fel... \ Totuşi, în aceeaşi zi,1 un- profesor de istorie m-a întrebat: „Crezi că cu asta am dărîmit comunis- mul? Să vezi că steaua o să rămînăt' Nu i-ăip, putut răspunde, pentru că eu am asistat la de- molarea unor simboluri fizice. Dărimarea comu- nismului din mintea unor oameni' nenorociţi de dictatură cere timp şi nu se face cu picamerul. E vorba totuşi de conştiinţă şl da suflet .... Ieri, miercuri, 12 decembrie 1990, la orele 10, demontarea obeliscului continua. Erau prezenţi domnul inginer Dorin Şendrea yl o echipă ma-* sivă de lucrători. Din declaraţiile domnilor Mircea Nicorici şi Şerb n Graţian, obeliscul va fl demon- tat dar, pentru că în perimetrul acestui însemn istoric există, morminte nominalizate ale ofiţerilor inferiori şi superiori a i armatei sovietice, vor fi păstrate ^plăcile cu numeU fără însemnul stelei Pe locurile din faţa şi spatele catedralei ortodoxe vor fi puse strtul care reprezintă momente im- portante din istoria naţională (monumentul osta- şiilui român sau Avram. lancu). Aceste probleme rămîn îri discuţie. - _ '■ ;■ _ ' Dorin SERGHIE DECLAMAŢIA CĂTRE PARTIDE A CONSILIULUI JUDEŢEAN CLUJ AL FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE ' j: I " Consiliu! Judeţean al Frontului Salvării Naţio-', cailo do acţiune ale Uniunii „Vatra Roinnncască“. nale consideră că una din priorităţile oricărui Termenul de grup de presiune, pe care, din .partid c&te promovarea unei conştiinţe naţionale ignoranţă saif rea credinţă, 11 foloscsc unele par- Întemeiate pe un sentiment naţional sănătos, cre\ (jde pentrii a caracteriza natura Uniunii «Vatra "T , " « « exc'udes.m- Românească- nu numai câ este nepotrivit, dar ba ''« t e »«*■ totală discordanţă cu decenţa manilesta- îr,.' \\°a<PO i ^ rept; Ke?* rii accstoi organizaţii naţionale, pcclul fnţă dc, ^entitatea oricărei etnii este sub* .... . ^ sumat unităţii-naţionale a României. - -• l-uiunea „Vatra RoinĂniviHcă arc un ascon- Coiiform ace».lui principiu, Consiliul Judeţean ^ moral faţă do toate partidele deoarece prin Cluj aţ. Frontului Salvării Naţionale declară: natura sa şi prin statutul ei nu urmăreşte puterea - 1. Uniunea „Vatra Românească**, în calitatea - folU'că şi asumarea răspunderii guvernamtsnta- ei de asociaţie cultural-naţionalj, are-un rol be- lo. scopuri definitorii ale oricărui partid, nelic in viaţa socială, economicii şi spirituală a, . 3. Această ascendenţă moral-naţionalfl îndrep- Roruânici. Minţind pontru renaşteroa naţională » ţarii. Uniunea „Vatra Românească" fără a ' fi •o organizaţie politică, ore ca justificare supremă Influenţarea mediului «ocial-polilic şi cultural- spiritual In/direcţia interesului naţional. Acest scop elimină orice snsplcluno, din partea oricui ar yeni. in legătură eu principiile, obiectivele fi tăţeşle Uniunea .Vatra Românească" să îndepli- nească rolul de mediator al confruntărilor poli- tice dintre partide, atunci dnd aceste confrun- tări videază interesul naţional românesc. Consiliul - Judeţean Cluj al Frontului Salvării' ^Naţiooalo V - ' ; Greva studenţilor . Jeri, miercurii 12 decembrie, 1990 ne-au vizitat la ,redncţie . domnii Alexandru nrStfălcanu (studerit anul V Construcţii) şi Gelu Chlsăliţă (student anul III Instalaţii), care reprezintă Con- venţia studenţească din Cluj., cu un material prin care cheamă' la grevă toţf studenţii din Cluj. Domniile lor au afirmat câ este vorba de o acţiune civică îndrep-, tată împotriva actualului sistem guvernamental. Ei afirmă că sînt Împotriva falsei reconcilieri" na- ţionale care ascunde crimele în-> făptuite 1n"decembrie şi a muşa- malizării situaţiei din 13—15 iu- nie, cînd au fost maltrataţi stu- denţii din Bucureşti.; De asemenea se declară ală- turi de muncitorii eare protestea- ză împotriva mizeriei morale şl materiale Instaurate de noul re- gim ţi se ralltuA protestelor pa%- PROGlMM PENTRU DESFACEREA BUNURILOR DE CONSUM DIN IMI'ORT In vederea satisfacerii solicita»- rilor specifice ale populaţiei pentru sărbătorirea • pomului de crăciun şl pentru evitarpa specu- lării produselor deficitare, gu- vernul a adoptat un program de ordonafe a desfacerilor de bu- nuri de consum din import Ast- fel, portocalele, grappefruit, smo- chinele, ciocolata, bomboanele, alunele glasate, ■ drageurile şi .alte produse zaliaroase se vor- desface din depozitele societâţi- ~lor cu rulicata şi cu amănuntul prioritar pentru copii -conform listelor stabilite de prefecturi, fre;pectiv primăria municipiului, Bucureşti, la propunerii^ făcute de liderii sindicatelor şi consilil- Je de administraţie din întrepria- deri şi alte’ unităţi, pe bază de adrese oficiale, care vor. fi trî- mi.w pînă la data de. 18, decem- brie 1390."- Prtifectilrilfe ‘ vor ast- ’ gura aceste produse şi persoane- lor spitalizate, copiilor dia că- mine şi case de asistenţă socia- lă, handicapaţilor, veteranilor da> ^ război şi familiilor- eroilor revo - luţiei. După satisfacerea acestor destinaţii, produsele respectiv© , se vor asigura pentru meeeîe de revelion organizate'în grup (stu- denţi, cantine muncitoreşti,1 uni-; tăţi militare, restaurante,'case de cultură' etc.). Prefectnrile vor destina, de asemenea, aceste pr»- duse aprovizionării prin case de , comenzi, acordînd prioritate c»- menzilor lansate de «şătre • pen- sionari. » . Cantităţile disponibile din pro- dusele arătate peste- necesarul destinaţiilor menţionate, precum şi celelalte mărfuri diri import /respectiv orez,* făină de. grîu, pi- per, stafide, cafea, cacao, măsli- ne ceai, conserve de carne şi le- gume-fructe, băuturi răcoritoare, , vin, ţigări, lapte praf şi altele se vor desface prin,reţeaua co- mercială de profil. ' Programul este semnat de domnul prlm-mihistru Petre Ro- . man. . - ., ‘ PROIECTE DE LEGI '' APROBATE ; > Miercuri dimineaţa au fost re- luate lucrările sesiunii Adunării . DepiţtaţilcJr.. In: prima; patte .^ a ; fost, aprobat raportul comisiei de mediere referitor lâ soluţiona- rea divergenţelor apărute^ între - Senat şi Adunarea Deputaţilor, în legătură cu proiectul de lege privind înfiinţarea,, organizarea şi funcţionarea Consiliuliti Su- prem de Apărare a Ţării. In con- tinuare a fost aprobat cu' unani-' ■ ' mitate de voturi, cu aplicabili- ... tate de la 1 decembrie 1990, pro- iectul de lege pentru ; cinstirea memoriei eroilor martiri şi a- cordarea unor drepturi urmaşi- : lor acestora, precum şi răniţilor dîn timpul revoluţiei din De- cembrie 1989. Tn partea a dona a şedinţei;au fost aprobate alte. patru proiecte de legi (aderarea României la -Convenţia de la, Basel privind controlul trans- portului, peste frontiere a deşeu- V rilor periculoase şi a eliminării acestora; ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferei transă frontiere pe distanţe lungi; ade- rarea României la Convenţia a- supra zonelor umede, de impor- tanţă internaţională,' In special ca habitat al păsărilor acvatice; ratificarea celui de al ; doilea • Protocol facultativ la Pactul in- ternaţional relativ la drepturile civile şi politice vizfnd abolirea pedepsei cu, moartea).______ __ 1 nice ale colegilor lor din Ti mi- v şoara. Iaşi şi alte centre univer- sitare. Protestul se va ^desfăşura / In cadrul facultăţilor, ieşirea în locuri ■ publice fiind antnrii'SJtă -< numai de Convenţie. înnfara de- 1 claraţillor studenţilor, considerăm că este vorBa de o grevă politică. > Sliidenţii protestează împotriva - unor afişe apărute în oraş, care cheamă la anarhie şi distrugere ; totală, afirmfnd: „Veniţi în baru- rile de noapte, unde să învăţaţi ' cum trebuie făeiit totul In ruine". - ■ SemneazăCflmltctul şoferilor pen- tru solidaritate cu studenţii,x Pe : verso este tipărit un alt apel, care cere un răgaz pentru; înde- - plinirea refoimelor Guvernarhen* tale .şi solicită solidarizarea stu- denţilor." Semnează Comitetul de acţiune pentru rcnaştorca spiritu- ală a României. Nu cunonştcm - aceste organizaţii. Cine se ascun- de In spatele lor ? Dorin 'SCRGIIOC f \ .sf ;V-V

Upload: others

Post on 22-Feb-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: TâîCIIL, PSMULBE «MltM Ş! LIMTAÎIĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64959/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENI - EXPRESIE A OPINIEI PUPLICE PIN lUDETUt CLUJ

ZIAR INDEPENDENI - EXPRESIE A OPINIEI PUPLICE PIN lUDETUt CLUJ

ANUL II. NR. 268 TOI 13 DECEMBRIE 1900 4 PAGINI 1 LEU

Ga voinţa siluită decenii la , rind -<ie jocu l, rezistenţei, româ­nilor, le vine greu şa se adapte­ze regulilor jocului politic, la mare cinste; în România după r revoluţia din decembrie. Oamenii I fără umor sînt'stresaţi pînă la q ! limită dincolo de care nu se poate trăi fără -'calmante'.luate zilaic In momentul, îa care, - aşezîn- - du-se în faţa teîevir.orului. per­cep, dincolo de vocea prezenta- toii‘-i, un murmur surd, nedes­luşit, apoi fot mai limpede, care vine,nu ştiu de unde. Se întîm - plâ fn stradă ceva? Nu, din te­levizor vine ameninţarea, şi omul

/ fără umorul -necesar pentru - a privi viaţa cu o anume detaşare, care mi cunoaşte sau nu ie poa­te obişnui cu Jocul politic specl-

•fie democraţiei, se cufundă ta fo - . toliul din care mai înainte s-a

ridicat şi încearcă a-şi potoli bă­tăile accelerate alo:in im ii. Nu reuşeşte,' .ceea ce n-a rezolvat în

- atîtea luni care alcătuiesc ultimul an al românilor, nu poate fl a- tins, ca dintr-un salt, în cîteva secunde. V- - - ’.

Pericolul pe care îl simt atî- 7 . ţia oameni riu vine. Intr-adevăr,

din televizor.. Este o urmare a Jocului jkilitlc ' pe c a re / ăpairbnt paradoxal; unii români, l-au în­văţat şi îl practică atît de bine,

; Un joc care nu este întotdeauna- generator de spaime. Numai că

- omul, sobrii, un transilvănean de exemplu, uu-1 judecă aşa. Pen­tru, cl faptul că un parlamentar' vine şi -acuză guvernul câ nu fa-,

ce nimic pentru a grăbi conclu­ziile comisiei de anchetă a eve­nimentelor, din 1$—15 iunie este. foarte grav. Cum. Se întreabă o- mul, ce' fel' de acuzaţii sînt a- cestea? Mai grav: -este din nou scoasă din buzunarul. cu argu­mente spaima că Occidentul nu ne va ajuta dacă raportul res* pectiv nu va fl prezentat nu şttu cărui comitet, nu ştiu -cărei co­misii . internaţionale. ; Pe' care, spune alt politician, nu le intere­sează decît - rezultatele anchetei. Nici ciun se zbat românii !n ne­putinţa de a pune economia ţării pe nişte roţi care să se învîrtă cît de cît, nici rezultatele anche­tei evenimentelor, din Tîrgu-Mu- reş, îngropate într-un raport des­pre care nimeni nu mai spune nimic, nici avalanşa de legi, bune

sau rele, aprobate d e ' Parlament,

,Vaier CHIOREANU

Ruinele tancului sovietic sau o miză pentru v iit o r . . . Foto Rado SÂNTEJUDEAN,

(Continuare In pas. a TII-«)~

T â îC IIL, PSM ULBE « M l t M Ş! L I M T A Î I ĂZiua de marţi, 11 deccm brie 1990, va avea de

acum penlru clujcni şi o ' valoare simbolică, in această zi, ■monumentul sovietic — tancul din spatele Catedralei O rtodoxe u fost dărîmat ţi dus la mormiTtfele ostaşilor sovietici d e . Iqi Cimitirul Eroilor. Dincolo de biicuria multor cetăţeni, tre­buie să menţionăm pă această mutare s-a făcut'in urma unui protocol o fic ia l . semnat între prefec­tură şi reprezentanţi ai. ambasadei ' sovietice pe . data de 27adgust-1990, Asta m i: , înseamnă că gestul manifestanţilor din 25 joctombrie, care. au încercat, cu patos, ţ i •naivitate să dărime colosul ds oţel rau are şi el v toarcă sd .. . Dar, după c e ' am văzut echipa de, lucrători condusă de domnul inginer Dorin Şendrea da la-Trustul de Cm strucţi Cluj şi utilajele cu care lucrau rapid şi eficient m-am lăm urit ' că, -din punct de vedere • tehnic " numai aşa se putea. „O să terminăm repede ac­ţiune;t de mutare — ne-a spus dornma sa eu, bu- curie in _ ochi — ■ avem scule bune şi oameni. M îine dăm gata şi obeliscul, dacă terminum to­tul astăzi aici, inclusiv dărimared sochilui. D eo­camdată aici va fi pus un pom de crăciun pentru bucuria copiilor noştri şi ca simbol, ol libertăţii noastre". In timp ce vorbeam cu a lţi participanţi, tancul a şi fost dus la d in ittţu l Eroilor} Iar 'cînd . am ajuns noi şi colegii de la televiziune acolo, el stătea " cuminte pe soclul său păzind parcă som nul. acestor eroi. E bine. ' - *’

La demolarea tancului l-am întîlnit şl pe dom­nul Nicolae-Ignatie Văleanu, preşedinte la orga­nizaţia 'Pro , B a sa ra b ia foa rte bucuros că i s-a împlim t acest vechi vU Candidînd în timpul ale­gerilor cUn 20 .m^l, in platforma sa exista la Ioc de "frunte ideea „ dărimării acestor monumente. Pe acest om l-am întîlnit şi după-amtaza, la ora 14 cind începuseră lucrările de dezafectare a obeliscului din faţa C tedralei. Nu şt'U ruseşte - şi, ca, să fiu jpinstit, niciodată nu m-am omorit cu descifrarea inscripţiei de pe soclu. Mi-a tradus, fom en tin d dpol: „Veşnică slavă j eroilor- căzuţi în , războaie pentru libertatea şi ne->tîmarea Uniunii.; Sovietice.", „C e sens are treaba asta? Ce, aici

e Uniunea Sovietica? Oricine respectă' eroii care . au luptat contra fascismului şi hortysmulul, dar

aceste monumente şi aceste inscripţii nti au nici un sens*. ■ i - z:- . .

Şi m-am întors cu gîndtd la tinerii studenţi basarabehi, cu care- discutasem de dimineaţă la

; dărimarea tancului: .Com eliu Rusnac, Rady Be- , nea, Romeo Mişcă. Corneliu mi-a spus: „S intem rpmăni i- 'cu - toţii,^am venit aici . să ■ studiem şi

~.ne-dniîntîlnit ■ fraţii. M ă bucur grozav că s-a ajuns la acest m om ent, il aşteptam de vtult, Cum a r 'fi putut sta. aici, lîngă sflnta noastră Catedrală Ortodoxă, un simbol r l armatei de o c u p a ţ i e -

Eram trei generaţii, poate au concepţii diferite, dar libertatea o gîndeam la f e l . . . \

Totuşi, în aceeaşi zi,1 un- profesor de istorie m-a întrebat: „Crezi că cu asta am dărîm it comunis­m ul? Să vezi că steaua o să rămînăt' Nu i-ăip, putut răspunde, pentru că eu am asistat la de­molarea unor simboluri fizice. Dărimarea comu­nismului din mintea unor oam en i' nenorociţi de dictatură cere timp şi nu se face cu picamerul. E vorba totuşi de conştiinţă şl da suflet. . . .

Ieri, miercuri, 12 decem brie 1990, la orele 10, demontarea obeliscului continua. Erau prezenţi domnul inginer Dorin Şendrea yl o echipă ma-* sivă d e lucrători. Din declaraţiile domnilor Mircea Nicorici şi Şerb n Graţian, obeliscul va fl demon­tat dar, pentru că în perimetrul acestui însemn istoric există, morminte nominalizate ale ofiţerilor inferiori şi superiori a i armatei sovietice, vor fi păstrate plăcile cu numeU fără însemnul stelei Pe locurile din faţa şi spatele catedralei ortodoxe vor fi puse strtul care reprezintă momente im­portante din istoria naţională (monumentul osta- şiilui român sau Avram. lancu). A ceste probleme rămîn îri discuţie. - _ '■;■ _ '

Dorin SERGHIE

DECLAM AŢIA C Ă TR E PARTID E A C O N S ILIU L U I JU D E Ţ E A N C LU J A L F R O N T U L U I SALVĂRII N A Ţ IO N A L E ' j : I "

Consiliu! Judeţean al Frontului Salvării Naţio-', cailo do acţiune ale Uniunii „Vatra Roinnncască“. nale consideră că una din priorităţile oricărui Termenul de grup de presiune, pe care, din .partid c&te promovarea unei conştiinţe naţionale ignoranţă saif rea credinţă, 11 foloscsc unele par- Întemeiate pe un sentiment naţional sănătos, cre\ (jde pentrii a caracteriza natura Uniunii «Vatra

" T , " « « exc'udes.m- Românească- nu numai câ este nepotrivit, dar ba ' '« t e »«*■ totală discordanţă cu decenţa manilesta-

îr,.' \\°a<PO i ^ rept; Ke?* rii accstoi organizaţii naţionale,pcclul fnţă d c , ^entitatea oricărei etnii este sub* . . . . . ^sumat unităţii-naţionale a României. - -• l-uiunea „Vatra RoinĂniviHcă arc un ascon-

Coiiform ace».lui principiu, Consiliul • Judeţean moral faţă do toate partidele deoarece prin Cluj aţ. Frontului Salvării Naţionale declară: natura sa şi prin statutul ei nu urmăreşte puterea- 1. Uniunea „Vatra Românească**, în calitatea - fo lU 'că şi asumarea răspunderii guvernamtsnta- ei de asociaţie cultural-naţionalj, are-u n rol be- lo. scopuri definitorii ale oricărui partid, nelic in viaţa socială, economicii şi spirituală a, . 3. Această ascendenţă moral-naţionalfl îndrep-Roruânici. Minţind pontru renaşteroa naţională » ţarii. Uniunea „Vatra Românească" fără a ' fi •o organizaţie politică, ore ca justificare supremă Influenţarea mediului «ocial-polilic şi cultural- spiritual In /d irecţia interesului naţional. Acest scop elimină orice snsplcluno, din partea oricui ar yeni. in legătură eu principiile, obiectivele fi

tăţeşle Uniunea .Vatra Românească" să îndepli­nească rolul de mediator al confruntărilor poli­tice dintre partide, atunci d n d aceste confrun­tări videază interesul naţional românesc.

Consiliul - Judeţean Cluj al Frontului Salvării' ^Naţiooalo V - '

; Greva studenţilor •. Jeri, miercurii 12 decembrie, 1990 ne-au vizitat la ,redncţie . domnii Alexandru nrStfălcanu (studerit anul V Construcţii) şi Gelu Chlsăliţă (student anul III Instalaţii), care reprezintă Con­venţia studenţească din Cluj., cu un material prin care cheamă' la grevă toţf studenţii din Cluj. Domniile lor au afirmat câ este vorba de o acţiune civică îndrep-, tată împotriva actualului sistem guvernamental. Ei afirmă că sînt Împotriva falsei reconcilieri" na­ţionale care ascunde crimele în-> făptuite 1n"decembrie şi a muşa­malizării situaţiei din 13— 15 iu­nie, cînd au fost maltrataţi stu­denţii din Bucureşti.;

De asemenea se declară ală­turi de muncitorii eare protestea­ză împotriva mizeriei morale şl materiale Instaurate de noul re­gim ţi se ralltuA protestelor pa%-

PROGlMM PENTRUDESFACEREA BUNURILORDE CONSUM DIN IM I'O RTIn vederea satisfacerii solicita»-

rilor specifice ale populaţiei pentru sărbătorirea • pomului de crăciun şl pentru evitarpa specu­lării produselor deficitare, gu­vernul a adoptat un program de ordonafe a desfacerilor de bu­nuri de consum din im port Ast­fel, portocalele, grappefruit, sm o­chinele, ciocolata, bomboanele, alunele glasate, ■ drageurile şi .alte produse zaliaroase se v o r - desface din depozitele societâţi-

~ lor cu rulicata şi cu amănuntul prioritar pentru copii -con form listelor stabilite de prefecturi,

fre;pectiv primăria m unicipiu lu i, Bucureşti, la propunerii^ făcute de liderii sindicatelor şi consilil-

J e de administraţie din întrepria- deri şi alte’ unităţi, pe bază de adrese oficiale, care vor. fi trî- mi.w pînă la data de. 18, decem­brie 1390."- Prtifectilrilfe ‘ vor ast- ’ gura aceste produse şi persoane­lor spitalizate, copiilor dia că­mine şi case de asistenţă socia­lă, handicapaţilor, veteranilor da> război şi familiilor- eroilor revo­luţiei. După satisfacerea acestor destinaţii, produsele respectiv© , se vor asigura pentru meeeîe de revelion organizate'în grup (stu­denţi, cantine muncitoreşti,1 u n i-; tăţi militare, restaurante,'case de cultură' etc.). Prefectnrile vor destina, de asemenea, aceste p r»- duse aprovizionării prin case de , comenzi, acordînd prioritate c » - menzilor lansate de «şătre • pen­sionari. » .

Cantităţile disponibile din pro­dusele arătate peste- necesarul destinaţiilor menţionate, precum şi celelalte mărfuri diri im port

/resp ectiv orez,* făină de. grîu, pi­per, stafide, cafea, cacao, măsli­ne ceai, conserve de carne şi le- gume-fructe, băuturi răcoritoare, , vin, ţigări, lapte p ra f şi altele se vor desface prin ,reţeaua co ­m ercială de profil. '

Programul este semnat de domnul prlm-mihistru Petre R o- . man. . - .,

‘ PROIECTE DE LEGI ' ' APROBATE ;

> Miercuri dimineaţa au fost re­luate lucrările sesiunii Adunării

. DepiţtaţilcJr.. In: prima; patte . a ; fost, aprobat raportul com isiei de mediere referitor lâ soluţiona­rea divergenţelor apărute^ între - Senat şi Adunarea D eputaţilor, în legătură cu proiectul de lege privind înfiinţarea,, organizarea şi funcţionarea Consiliuliti Su­prem de Apărare a Ţării. I n con­tinuare a fost aprobat cu ' u nani-' ■' mitate de voturi, cu ap licabili- ... tate de la 1 decem brie 1990, pro­iectul de lege pentru ; cinstirea memoriei eroilor martiri şi a- cordarea unor drepturi urm aşi- : lor acestora, precum şi răniţilor dîn timpul revoluţiei din D e ­cem brie 1989. Tn partea a dona a şedinţei;au fost aprobate alte. patru proiecte de legi (aderarea României la -Convenţia de la , Basel privind controlul trans- portului, peste frontiere a deşeu- V rilor periculoase şi a elim inării acestora; ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferei transă frontiere pe distanţe lungi; ade- rarea României la Convenţia a - supra zonelor umede, de im por­tanţă internaţională,' In special ca habitat al păsărilor acvatice; ratificarea celui de al ; doilea • Protocol facultativ la Pactul in­ternaţional relativ la drepturile civile şi politice vizfnd abolirea pedepsei cu, moartea).______ __

1 nice ale colegilor lor din Ti m i- v şoara. Iaşi şi alte centre u n iver­sitare. Protestul se va ^desfăşura / In cadrul facultăţilor, ieşirea în locuri ■ publice fiind antnrii'SJtă -< numai de Convenţie. înnfara de- 1 claraţillor studenţilor, considerăm că este vorBa de o grevă politică. >

Sliidenţii protestează îm potriva - unor afişe apărute în oraş, care cheamă la anarhie şi distrugere ; totală, afirm fnd: „Veniţi în baru­rile de noapte, unde să învăţaţi ' cum trebuie făeiit totul In ruine". - ■ • SemneazăCflmltctul şoferilor pen­tru solidaritate cu studenţii,x Pe : verso este tipărit un alt apel, care cere un răgaz pentru; înde- - plinirea refoim elor Guvernarhen* tale .şi solicită solidarizarea stu­denţilor." Semnează Comitetul de acţiune pentru rcnaştorca spiritu­ală a României. Nu cunonştcm - aceste organizaţii. Cine se ascun­de In spatele lor ?

Dorin 'SCRGIIOC

f \. sf ; V - V

Page 2: TâîCIIL, PSMULBE «MltM Ş! LIMTAÎIĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64959/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENI - EXPRESIE A OPINIEI PUPLICE PIN lUDETUt CLUJ

KDEVĂRUl !N LIBERTATE PAGINA f

Reforma înyătămîntuluit a sfîrşitul săptămînli trecute

fV— 9 decembrie) s-a desfăşurat la Bucureşti Colocviul Naţional pentru reforma Invăţămîntului din Romănia. - '

: Organizat, sub egraa Mlniste- ■ rulai Jnvăţămîntului şi Ştiinţei, de 'către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (organism’ de cercetare fii proiectare In domeniul lnvă>- ţămlntulul afiliat la U.N.ESC.O.), colocviul a inceput vineri cu o cesiune în plen ce a ayiu£ loc în aula Facultăţii de Drept din B u­cureşti. Cuvîntul de deschidere (lung, utopic, doar In.,parte sem­nificativ ca oportunitate a su­gestiilor) a lost- rostit de către d-1 Gheorghe Ştefan, ministrul Invăţărrtîntului ţi ştiinţei,

Problemele actuale ale sistemu­lui de tnvăţăjnlnt din : Romfinla flu fost apoi pertinent analizate

. de către d-1 Sorin Cristea, se­cretar de stat la Ministerul In- vflţămîntulul şl Ştiinţei, care a

" propus şi o nouă structură a invă- ţămSntulul românesc, bazată pe

. sugestia ' deschiderii, recuperării şî a valorificării reale a resur-

tnvăţămîrvt contemporane — a- bordări comparative şi propuneri pentru noul sistem de învăţămînt .din Rom ănia', 2. „Dreptul la

, educaţie în lumea contemporană. " Finalităţile educaţiei şi persona­

litatea elevului", 3. „I.ei>ca în- văţâmîntului din ' diverse ţări. Reforme de învăţămînt din Ro­mânia.' Şcolile alternative", 4. „Problemele sistemului dts învă­ţămînt din România. Propuneri de soluţii", 5. „Conţinuturi,' pro­grame şi manuale şcolare. A -

■ bordărl comparative şi propuneri pentru şcbala românească". (cu o expoziţie de manuale şcolare străine la- ■ Biblioteca Centrală,, Pedagogică), 6. „Strategia refor­mei ■ Invăţămîntului rom&nesc,

-proiecte,; alternative, evaluare,. efecte*. . ^' :. După un obicei-mai veehl.-adînc înrădăcinat’ în presa noastră,

-.s-ar cuveni să precizăm că dez­baterile au fost deosebit de in-,' teresante, pertinente, finalizîn- du-se cu propuneri extraordinare şi cu aplquze . furtunoasei Nuvom face gestul, dar sîntem ob.ll-

selor umane şi sociale ale popu- gâţi să precizăm cil acest co-Iflţiei în vîrstă şcolară dhi ţawu focvlu naţional,, util 'ş i necesar,noifstră. D-1 prof, dr. Vlrgiliu s-a încheiat în momentul cîndJtedul ian, director al Institutului dezbaterileintrasera eu adevăratde Ştiinţe ale Educaţiei, a înche- pe făgaşul tematicii pfopuse. Aşaîat Intervenţiile din sesiunea de se -fa ce că un nutnăr însemnatdimineaţă cu un studiu pfivind de. participanţi nu şl-au malfinalităţile ' şl obiectivele refor- putut susţine ideile şi opţiunile,m ei Invăţămîntului romSnesa v deşi ’ nu toate judeţele au trimis

După-amlaza zilei de. vtnerl şi. atei . reprezentanţi, iar alteleapoi ta cursul zilei de sîmbătă v (printre care şi Clujul) au trimisdezbaterile s-au desfăşurat pc doar cîte un inspector şcolar.ateliere de lucru (workshops), în

. cscîrtfl Institutului" de Ştiinţe ale Educctjlul. :

Cu o participare nu' prea' «u - jneroasă, dar de calitate, în cele şase ateliere de lucru s'*ait pro- i)ns următoarele tâne - de dez- batone: 1. (.Structuri şi sisteme de

Asupra conţinutului dezbateri­lor şi ‘ a unor comunicări .impor­tante pentru admiterea în - liceu Şi pentru examenul de>bacalau- yeat'(sesiunea iunio 1991} Vom reveni. / , ' ..; .. .

M frcca BHBTE/V

Concert c&ral da jDRnâe şi hraîcâ sacră ^ttopfi 50 de ani, tn sala, mare a Mr CuteanB, „ft! grădina raiului"

Casei U niversitarilor,« reauiţt de A i Bena şi „Astăzi »-a născutun co n cm extraordinar de colir^ .^^stos^ de T. Popovici. In partea de ş l ; muzică sacrâ. Iniţiativa.-V,'a.doua a concertului, corul m ixtvaloroasă a avut-o, ca şl în alte a Interpretat „Bună dimineaţa"Ocazii, corul bărbătesc „lacob - de I. Chlrescu, „O ce veste“ deMureşiănu* al Casei municipale D . G. Kiriâc, „Colo-n sus* de T i-de cultură. A colaborat, cu corul motel p opov ici, ^Cîntec de' Cră-m ixt „Augustin- Bena" al sindi- ciuri* de G. Budlş, „Floricica" decatului liber al învăţămîntuM - Francisc Uubic, "„L en i-i Ier* depreuniversitar, instructor fiind T. Coste^ „Cînd s-a născut Dom-acelaşi harnic profesor Marius nuî Sfint“ de M. Cuteanu, „AveCuteanu. Pe lîngă aspectele cui- Maria* de- acelaşi com postor,tlvaie de corul „lacob Mureşiănu" . „Noaptea SfîntS“' de Fr, Grubertimp de 20 .de ani, cîntările pa- iar corurile reunite. au Încheiat

_triotîce tradiţionale, cantatele cu '.festiv cu „Aleluia* din oratoriulsolişti, cor şi. orchestră din re- Mesia de Jlândel şi „Crăciunul*pertoriul clasic autohton, roman- - .(Noel)^de Adolph Adam. în â-ţe cu Încărcătura lor afectivă ce ^ a s tă ; atmosferă sărbătoreascăIe face - nemuritoare, de data fl- , ^ceasta a fost. prezentat accl te- ®"a ei*1*3» $*- «La mulţi ani la

'Taur, al poporului romfm co este ' cererea publicului! ŞKau datConstituit din colinde, etntări . ce - concursul soliştii: Dan Serbac,vorbesc despre Naşterea. MHoH?- Ion Tcrdaî şi Mr.rlneLa , David rului, copilu l Isus şi se încheiecu o urare către cel cărora K se cîntă. " ..;'

S-a cîntat „Domnul Isus Cris-, . tos* de D. G. Kiriac, „Naşterea Domnului . nostru" de I. Brie, «D albu păcurar" de I. Coclşiu, «M are minune carată* de GhT Cucu, „In ieslea din Betleem" de'

ISEARA COLlNDIiLOE

de la Opera Română; Ana Rusu şl Şteîan lîa tliizl 'd e la Filarmo­nică, şi pianista Cornelia Cutea­nu de la Şcoala populară de artă.

Concertul extraordinar de co- llntic şi muzică sacră , se va re­peta, sîmbătă 15 decembrie, orele 11, tot în sala mare a Casei Uni-

•Versitartlor.s.. - s■v

Rîoiacnt dln evoluţia ansamblului „Strugurelul" din. Cernăuţi : ' . > - ' - . ■■ ' ■ ^ .L :- ; Foto: Kadu SANrEJUDliAN

în organizarea universităţii, a •indicatului Instituţiei şl Coralei, universitarilor clujeni, la Casa Universitarilor are.loc, îh ziua de 32 decembrie ora . 18, o Scară, a colindelor, onorată de pai’ticipa- yea episcopului vicar de Cluj — Irineu Bi.strlţeanu. îşi dau con- «nrsul cunoscuţi solişti ai Aca- 4 cm id de muzică, ai Filarmoni­cii şi Operei Romfine diri Cinj- iKiipoca; GI;eor£he Roşu,' Ramona îrim le, Um Tlbrea, Robcrt Nagy, •companiaţl la plan de Ştefan. $tonni. Conducerea .muzicală a- parţlnc prof. Alexandru Bacall, jb coleborare cu prof. Arislote! Cruccanu dr. W. Schreibcr. lAirtor+i catronelor-madrlgal sînt: AL StTino^cU, Ti. Albu," ion Pop t i M. Teognoste. Coordonarea

£x>«.rkncoltilui: Al. Stănescu. Bi­lele *e Răsese la £asă, Sn ziua

j^ctacolului întejJtnc! do la oro

Enea BORZA

Festivalul Intefriafiaihgi de Fokior (IM}v Aşa cum am mal anunţat, -timp de cinci zile, jB .11 ■decembrie, Clujul a fost gazda psimoi 'ed iţii a Festivalului International de Folelâ». Da­că ar fi s3 amintim, îti datele esenţiale, cele mai im portante; momente ale festivalului, atunci am începe cu cele două- conferinţe, de presă, pe larg reflectat» în ziarul nostru,: paratla portului. popular şl a obiceiurilor de iarnă, spectacolul Colinzi Vbiserîcef,îl, cu participarea cerurilor So-

. mînarului Teologie ' Ortodox CîuJ, Institutului Te­ologie -tbiivorsltor. Ortodox, Capelîa TransBvanl-

, ca, fti lîne, concertele susţinute luni şi marţi sea­ra pe scena Casei de culturS a studenţilor C luj-' Se adaugă • acestora spectaeolel» susţinuta îa di­ferite localităţi din Judeţele Chîj şi Eistf'Ha-Nă-SăUtl. . "'V'- ■-

Revin la . cele două spectacole. de lo Cluj. Cu m ici'excepţii, spectacolul de marţi seara l-a re­petat pe cel de luni. Astfel, ansamblul Caragouna diri Grecia a prezentat un vechi obicei păstoresc; cel din Adaparari (Turcia), patru danstrrt, Geyne, RTardorî?, Muvîc şi Artm n; ansamblul Mtronov- şka din R.S. Ucraina, obiceiuri din bătrîni în " întim pinarea' Crăciunului şî cîntece populare u- cralnierieţ ' ansamblul de cîntece şl dansuri Ştru-

coregrafia sv?iBnaJă de Aure! Bulbuc şi Aureii Olteanu), conducerea muzicală — Ioan M olec&j ansăaiblul Mioriţa al I.C.S.M.A. Cluj a prozeai- tat, luni, ohlceiul de iarnă Vergelul, obicei pra**- tjeat în noaptea de Anul Nou, ,!n zona Platsa Craiului, oM cd i m » J de o suită': de dansuri d îa Bercheş, Iar ota i^ se<txa,'. o suită d< dansuri .'d c pe cimpie (ceregirsitîira — Dumitru Oltean)* an - sahrbîul de datini şi obiceiuri de -Iarnă A rcam il din comuna Fuadu M oldovei, judeţ ti! Saceavjj,/; a iost prezont cu spot^ocelul După datina* strg- biîi»5 (scenariul — Ioan Ificob şi Filon LusăD,

: coregjaJ'ia — D osîn Cerfrţă). Este" un •• ansamblu cn o masa şl veche, tradiţie, participaaît î » Ump Ia prestigioase festivaJuri Intem aţionsd^ 'Viena (1906), lon d ra (1997), ca n ă amintesc doar Cîtena. Tot luni R?ara, • ansamblul folcloric . Doina Cin-; juîui al ŢjV.G.C^L Cluj a prezentat Obiceiuri d c iarnă şî colinei în regia semnată de Aurel Raş­ca. Ultimâie două evoluţii clin festival a\v apar­ţinut ansamblului Someş Napoca al Şcolii Popu­lare de artă Cluj cu obiceiul Colindatul^: câ Ia • Mărfinu, coregrafia — Sever Rusu, conducerea, muzicală — Zamfir Dejeu şi ansamblul M ărţi­şorul al Casei de cultură a studenţilor Cluj, cu

gura? al lînîTCrsităţii de Stat din Mbldova — o suită, de dansuri mocăneşti şi bihorene, suită trei dansuri, Călu?ari,_ Hora Coccareîor şi Iîora de orchestră, un solo de taragot cu Dan Gldea de sărbătoare, o piesă pentru' vioară, solist — (coregrafia — Ioan Cocian, conducerea .muzicală Victor Tcrecilă, o melodie de joc, coregraf — . — Dorel Robian). - 'Zicu Zaplîtn îi,. d irijor — Nicolae Mărgineanu; A u fost aşadar cinci zile pline şi plăcute, pen- ansamblul de dansuri al Şcolii din Tclod, un tru care organizatorii merită toate felicitările.

, grup de elevi ai claselor IV — V I, dansul Călu- şerul Transilvan (coregrafia -— prof. Aurel-B ul­buc);. ansamblul Transilvania al l.M.M.R. — î f Februarie' Cluj, cîntece şi dansuri din cimpie în

K m . promitem ..sâ 'reven im asupra acestui festi­val întT-unul din numerele viitoare. .,

’ , Demoster.c ŞOITtON

Cofuejuorarea piaiilsfului Msm Upattila 33 de ani.' Compoziţiile lui Cho­pin, Bach, Schubert audiate au lăsat o deosebită impresie,' prin > sensibilitatea artistului interpret, rieegalată pină azi, pentru ed iili- brul şi desăvîrşitUI bun ‘ gust ar-

___ ____ tlstlc, prin simplitatea cu careA prezentat studenta B lan ca" realizează frumuseţi ce au rămas

Ţîplea. A urmat o audiţie diri im - "co valori ale artei interpretative primările ultimului recital dc . universale, plan ce a avut loc la Besanţon ' , Vcu trei. luni înainte de ^moarte, , Enea BORZA

■ Cu ocazia , împlimrK a, 40, de ani de; la moartea marelui pia-

, nlst român Dinu Lipatti, la A ca-., demla . de muzică „Oh. Dima“ , In sala de audiţii de la S tud iou l' acustic, a avut loc o elevată ac­ţiune comemorativă.'

SPORT CUPA ROMÂNIEI I.A FOTBAL sescu min. 95, respectiv Andmssl. min. 3C); Au- / ' tenieeanica Reşiţa — Corvinul 1—0 (scor stabi-

■ Înaintea căderii cortinei peste toamna fo tb a lls - ; Ut în prima repriză); FEPA *74 Bîrlad — Pe­tică 1990, atentia • Iubitorilor disputelor cu balo- ■> trolnl 0—7 (după prelungiri şl executareo loVlturi- nul rotund a fost îndreptată spre un ultim act, - lo r do >a 11 metri); Carpaţi Agnita — -F.C. 11a- n16"-lmile CUPEI ROMÂNIEI LA FOTBAL, fa- «Suk 0— 1 (a marcat Ţepuşe): CFK BTA Bncurcşti 2ă în oare au intrat .în joc şl echipele de divizia ~ „P oli" Tiniişoara 0- -2 (succes scontat- nl stu- „Â ", alături de cclelalte 14 formaţii calificate, din denţilor dc pC iBegn); „U " t » .Gloria Bistriţa 2—1 diferitele eşaloane. Populara competiţie, denumită ( 1—1). Clujenii, nu dcr,chis scorul prin Gyiirffl, pe drept K.O„ nu şira dezis rcnumele; ieri, m icr- bistriţenfi au egalat prin 'Şuvagău şi nu prilejuit curi, părăsind întrcccrea echipele F.C.M. Braşov, - calificarea echipei »U* prin. .a u t o g o lu l Iul Ba- Cprvinul, Progrtsul Ilrăila ţl Jiul —reieşite din laur; FC . Bihor — Sfcaun 3—4 .(după prelungiri cursă prin pierderea inttlnirilor siwţtnutc cu for-; şi 'exocutarcn loviturilor do la 11 metri); Clmen-maţii dc o categoric Inforioară. , iul Voinţa M cdu'nlla-----Sportul Studenţ«isc 0—3

Iată rezultatele înrc-ghtmto în pnrtidcle dispu- (au marcat Răduţă, din 11 metri, Prodan şl P.tăte ieri: Cavaleri» Fluierului Bistriţa — Progresul Crktian); ClcctrDpntcro' Craiova — Dinamo 0—1Brăila 2— Qţ Otelul .Galaţi Universitatea Cra- ' (partkW transmisă pe micul ecran,, golul victoriciIova 0—1 (a înscris Badea, în min.' ,90); Muroyul fiind marcat de Selimesl In min, 8S); RFincrul lîă-l ’opliţa — Jiul 3—0 (înfringere cu scor de forfait ' Iţa — F.C. Inter 0— 1 (golul victoriei a îost în-pentru .divizionara ,A “ ); Mctroni Braşov — Rapid ; ucris In prima ropriză); ForcsJa Gugcştl — .P om i■1—5 (după prelungiri şi executarea loviturilor de 1—2 "(constănţcnil merg mai departo); Petrolulla 11 metri);. Unirea Alba lulia' — F.C.M; Bra- stolna — Jf.C’, Argeş 1—2 îşi pitoştonii merg maişov 2—1 (au marcat Nlchinici tnin. 24 ţi Geoi> ' departe) *

UNIVERSITATEA XIBERA

prezintă azi, ora , 17, în - sala . mică a Casei universitarilor, ex­punerea: UROLOGIA, RA5TURA A CHIRURGIEI.. Prezintă: conf. unlv. dr. M IHAI LUCAN; ora 18, expunerea: HKCTOU .EE11LIOZ. COM POZITOR ROMANTIC FRANCEZ. Prezintă cu .exempli­ficări: conf. univ] Enea Borza.

Azi, ora 19, Academia de jn u -. zică • „G. Dima*, Studioul de con­certe: CONCERT „ANTIFONIA*.

. D irijor: Constantin Rîpft. In p ro­gram: ciuzică religioasă şi co­linde. ‘ <T-. . '

OPRRA M A G inA R Â DE STAT

■ Azi, >a ora" 18,30, va avea loc spectacolul . extraordinar:, Flau­tul fcirnecfit dc W. A, Mozart. în " rolul lui Samstre este invitat ba? sul M ARCZIC DEMETFJ1 de la Opera din Budapesta, tar în rolul reginei nopţii soprana KLKONO- RA BNACIIESCU. ^e la O pcia dkn Bucureşti. Dirijor< llarj» B£- 1% Sint valabile abonamentele B.

■I

Page 3: TâîCIIL, PSMULBE «MltM Ş! LIMTAÎIĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64959/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENI - EXPRESIE A OPINIEI PUPLICE PIN lUDETUt CLUJ

„Anom'matui” anonimelor anonimilor^Sate au fost: şi telefoane, şi

scrisori, şi .d ire cte i Anonim e de ja anonimi. Cele mai njulte^ ih-; solente. Alt element comun; toa* te, încărcate de violenţă, îl v io ­lau pe domnul Doru Braia. Diri foarte bogata colecţie de „apre­cieri": letsjonaru', licheaua, vin- dutil', stafia, neterminatu’ , :

Vorbe grele. Grave, Meritate?Jjemeritate? ' ' ; "

Omu’ . e Uri 'fel de'tehnician In construcţii. La 26 de ani, cînd .La părăsit pe sinistru’, zice el, : n-avusese vreme să-şi dosăvir- şeascâ studiile — altfel ar fi fost,' cu sigwariţâ, uri tehnocrat şi ni­meni nu i-ar. mai f i zis r,etermi­nat u’I N u e nici/legionar. "Zice câ n -a^ fi aVtfi ifici cîrid s-o fa ­că. Iritrebaţfcl şi pe Horia Sima, trăitor: pe'- undeva' prin Spania, ■> azi la vreo 86 de a n i A auzit de _ el, dar/nici iiu-1 cunoaşte pe pre­supusul înaintaş. Ba. mai mult: pînâ azi, nici w-a reuşit să fie ( convins de vreun, partid să-i de­vină membru. Omiî' e apolitic. 1 N-au reuşit nici chtar cei din re- cen-înfiinţatul . . . Decizia e, to­tuşi, pe-aproape; curînd, zice, îşi va deschide , porţile şi peutra ro­mâni atît de- mult hulitul, discu­tatul şi discreditatul UJD.M.H., mereu acuzat de a îi un partid - etnie. Acolo Se va-BScrie! V

De, curînd, a venit iar la Cluj- Napoca. A venit ia adunarea .Forumurilor". Ai>titatalit£nris- . mnl e un remediu sifjur pentru totalitarism. De-aici va ploea îa Timişoara, la domnul Şerbari, cu, misiune precisă: să pregătească ;; ţenirea Eroului TOkes Lâszlo. El,Eroul, Sn 15 .decembrie va fi a- eolo de unde a; plecat in d ocem -. brie tsecut.v la Timişoara! Ic i- , colo demnul Braia « real destfii* nuitiCîte ceva şi.d in lungile în ­trevederi pe care ie-a avut cu E- toul la JJockjppsta, pc patul su - - ferinţeL ŞS ne-a’ mai adus o veste iufburâtoaroi merită ştiut că donfoul Taîtes ap&ră ln ţarfi la nai drepturile ungurilor., iar la Budapesta po cole s ie românilor.Aşa ne-a - precizai • dom aul - Bora - - Draia -'Şj, . egoişti f i in d ,' parcă ne-ncateeşte xmti bine, •

Domoia sa, Doru Braia, e-n o- poz tie. „Iubeşte - decenţa. A fa z i­ce. nu va striga (şl n ici n-acccptă pe cei ce -o fae violent!) lozinci ten jJos Guvernul"»-li reproşoa-

pagina § ■" Ă D E V Ă R U L ÎNT LIBERTATE

ză ferm Insă Preşedintelui , un fapt: cu ştie să-şi construiască O poziţia." Ideea ne-a speriat: cum, adică, apoi s-o ' şi manipu­leze?- Nu-1 “ iubeşte nici pe pre­fectul^, de Cluj, dar nu'i • va lua d e 'm in ă să-i spună să lase pe altcineva;"O postură pe>care nu a dorit-o niciodată. Nici chiar pe

, cea de premier n-o doreşte! E doar — z ic e , — . luptător pentru binele î t d m f i n i e U / ; : : ;

II supără afirmaţii false: unii l-au făcut, chiar şi prin ziare, troacă de porci. L au acuzai c-ar fi revoluţionar;d<» profesie, c-âr ii agent, bine plătit. ■ O, dar ce nu i-au 2is! . . .

/ A , fost la Clqj, dar pleacă su­părat: n-au prea înţeles clujenii rosturile ultimului mare mitiag, oaie, spre regretul său, ;a fosţ foarte mic, neînsemnat, ' onorat "doar-, de cîteva 'sute de oameni.'1

E nevoie de mitinguri mari spre a , ne regla Viaţă, visele, felul de a gîndi munca. „Marele miting*1, conform scenariului ştiut de dom nul B raia ,, va‘ fii hi februarie »i nu în' decembrie cum vor unii.

Cam atita ara j-'jtui pfia deo- re mdată. Orieiam ia 'Cluj are ne- 'vote de rev&nşfr ' A iciM a Cluj, a pătimit: de aici i s-a tras alun- - ga rea din ţară. S-a aflat, ziceC lîngg un secw ist ca etichetă d e ' legionar: Doru Poposet^ Alunei, amîndoi an' fost luaţi, ouşi la aer fopori, şi vaîeaî

E vrem ea revanşei! Va striga, totuşi,. ^Jos guvernul?". Doamne fereştoJ Ne-a spiis^o <larî va du­ce o .luptă de idei, va avea tact. DovadS: n-are Sn gînd isn guverrr alternâtivâ, aşa cum a îăcut-o Nica Leori. Pe Lecn, de fapt, nici nu-j iubeşte. Ba JLa şi, supă­rat: cîndva, eontra-oosi, Pa pro­pus 'dom nului Braia şă candideze, pe lista' partidului ce-1 ..ctitorise, , dar a refuzat, -:J, .-.J’ -';, • V orbe grele,' grave , . . '.

t)oru Braia n-a făcut politică. Nici tui; partid _ nu l-a convins. Curînd, .foarte cuiinti, va intraInsă în U .D 3 1 R £ln j& ....Ercnl:.Lâszlo ’TOkes.'

Vremea anonimelor a trecut. Poate n~or îi trebuit să răspun­dem anonimilor* Acestea sînt însă adevăruri pentru toţi.

Rîarloara STANCU KNE

STAREA ECONOMîCO-SOCIALĂ A JUBEŢOLOI CLUJ LA 30 N O I E M I Î99D

Producţia marfă realizată ln industria iudetuîui Cluj pe unsprezece luni d in . acest ari reprezintă 274 miliarde iei, volum care, în condiţii compara- ■bile reprezintă ,81,4 la sută, fâţâ de.perioada cores­punzătoare din anul trecut. Comparativ cu luna

« noiembrie a anului precedent,, producţia marfă in­dustrială fabricată în cea,de-a unsprezecea lună a acestui an este mai mică cu 17,9 la sută (în preturi comparabile). Productivitatea muncii a înregistrai un nivel de numai 79,1 lâ sută faţă de unsprezece luni din anul 1989. • ■

Scăderea p>odi^:tivităţii muncii *şi a producţiei fată de anul precedent a fost determinată, printre altele, de dificultăţile întîmpinate în asigurarea ba- - zei materiale, utilizarea incprnpletă ’ a capacităţilor

» de producţieT'?i. îndeosebi A maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare,-reducerea sSptămînii de lu ­cru, precum ' şi de înrăutăţirea disciplinei muncii. > Desfăşurarea ln condiţii riecorespunzătoare a a cti- ", vităţii productive a influenţat negativ nivelul chel­tuielilor şir rentabilitatea -pe-perioada parcursă diri acest an. Pe, zece luni, eheltuîefile totale la 1000 lei prodocţie marfă au fost de B17,8 lei, fiind cu 54,1 lei mai mari’ decît in aeeeaţi perioadă a a n u - ' lui 1989. Numărul: de ' întreprinderi, din judeţ la care crieltriielile au fost mai mari decît valoarea producţiei metrfă pe zecc luni din acest an s-a ridi­cat lâ 16, volumul jjieKîerilor însumied 1043^ m i- îloane Iei. f , • ;^Volumul de invesVrKl roalizat de la hiceputul a-

cestiri, an repreainta 3,7 ntfUjm-de lei, din eare l,9 miliarde lei la activttatea .d e construcţii montaj. Programul stabîMt în acest domeniu s^a realizat în proporţie de 84 2 la sută la total investiţii şi ' respeetiv de B5,8 la sută la ooa«tmcţii montaj.- S-au

dat In folosinţă populaţiei 1582 apartamente, cn 1233 . apartamente mai puţin decît în unsprezece luni clin anul trecut f ^' Nivelul- exportului a conţirreat să scadă, repwi- zentînd :pe unsprezece luni doar 46,7 la sută din volumul realizat Sn aceeaşi perioadă din anul tre- ţrtit pe relaţia cliring în 'ru b le şi respectiy -42,0 la suiă pe devize convertibile. Prin comerţul de stat şi cooperatist s-a vîndut către populaţie un volum de mărfuri în valoare de 11,1 miliarde lei, înregis- trindu-şe creşteri semnificative faţă de unsprezece luni din anul, 1989.. Cele mai mari creşteri s-cwi rea­lizat • la mărfurile alimentare şi anume de 47.7 la sntă. . •

Din înregistrările «elective efectuate în - m unici­piile Cluj-Napoca; Turda şi draşul-Hcdin. a rezul­

ta t că in luna noiembrie a.c. s-au practicat pe pia­ţa - liberă următoarele preţuri • medii ale principa­lelor produse agricole vîndutt de populaţie: (pre­ţurile medii In Cluj-Napoca, Turda, Hedin): ca r ­tofi de toamnă (kgy: 9, 9,07, 8,33; ceapă uscată (kg): 12,86, 10,71, 11,50; fasole uscată (kg): 46,66, 42,33 41,67; varză albă (kg): 8,00, 8,98, 6,87; usturoi us­cat (Irg): 70,9’), 57,60, '52,07; m orcovi cu albitură (feg): 18,63,= 10,29, 21,53; mere (kg): 15, 11 ,50,12; pere. (kg): 20, 15, 15,72; porcine perrţru sacr«fics>- re (kg. viu): 48,59, 57,C5, 91; por ei ne pentru creş­tere, sub 2 luni (buc.): 970,47,, 1012,50, 850ţ s«iîiv- tînă (kg): 64,54, 64,97, 65;^îapte dulce (1): ia, 14.01, 14,19; brînză din lapte de oaie (kg>t 80, 80, 80; tvririza proaspătă d in lapte de vacă (kg): 4S,â^ 35,12, 3S, 55; ouă de găină (buc.V 5,6(5, C.Cfl, a,15.

DIRECŢIA JUDEŢÎ3ARA DE OTATISTÎCâ'

„ P R r K 11V i P i l l v p B i l I Z l H ”

O IN FO R M A Ţ IE m a i m u l t d e c î t u t i l ăGrupnl clvi6 ' nonvtolcnt care

s intenţionat să ocupe televiziu­nea dnjoană avea Intre lideri pe vestitul’ burete îm bibat cti de- nocraţie — după propria sa ex ­presie — Dora Braia.

In toial acestci acţiuni, _de a" tjun cunoscute, a găsit la iuţeală ţi «n ministru pentru guvernul ie anionc naţională pe care stn- denţii timişoreni il reclamă ăstr

mînda-şi r esponsabiTitatca în fa­ţa naţiunii Noul (probabil) viitor m iniştrii. al comerţului , — total nevinovat, de altfel — e un ee- tăţean-prlvatrzat care s-a ' oferit să servească tsn ceai nonyiolcn*

' ţilor. - ! ''■■■"■ >:.Cine TBfcră mai mult? Curaj,

dom nilor! Studenţii timişoreni şi-au asnmat răspnndcrea în fa ­ţa naţimtiH . '

JOC POLITIC; (Urmare din »ag. J)

nici săTăcia din magazine,’ nici p plozrile din întreprinderi, , ori incendiile do la fermele zootehni­ce. Nimic,.doar concluziile ....;

Toată, această tevatură, e un foc politic evident, 1nsă nu pen­tru toată lumea. Câ se urmăreş­te obţinerea «n a i capital In ve­derea confruntărilor electorale *ste un fapt cunoscut, dor mai îreu de digerat în cazul unor oameni de genu] transilvănenilor, sobri. Aceştia vor crede de la bun începui c j amintita coniisie Parlamentară întîrzie prezenta­rea raportului d ic cine ştie ce motive obscure.(cifea ce nici nu e exclus);,, că ' asta se întîm plă. din cauza color doi parlamen­tari liberali care nn şi-au finali­zat cercetarea preprie; câ preşe­dintele ţării n-a vrut să răspun­dă Întrebărilor comisiei, caro i-a solicitat încă dt? acum două luni; că reprezentanţii Sn comisie ai partidelor din opoziţie nu s-au Prezentat la lntSinirca cu preşe­dintele ţării; câ aceştia n-au fost de faţa pentru e$ lntUntrea ar fl trebuit să. albă loc ia sediul P a r- ' lamentului. Şi aşa mai -departe, Intr-o înşiruire de fapte - şi cir­cumstanţe, fiecare crcdibile ln Parte, Împreună, lngă, .Blcfitu'. Ind un neverosimil tablou al re­

laţiilor carc se stabilesc intre , oâ- anenli puterii.' Desigur, aici este de găsit explicaţia, chiar dacă nu în -Întregimea c i. în dorinţa de putere şl în medirf de a o e- xerclta. Tot acest jo c politic, ca- re a ajuns să-i streseze pe unii

■ români, 'Să-i îngrijoreze pe alţii, să-i distreze pe foarte putini, a - ceastă paradă, dc acţiuni justi­ficate cu Kiotive ce ies greu la

' iveală, se învîrte în jurul unei singur», idei; ' aceea a puterii, care este cucerită nu înţotdea-' iina cu argumente elarc şi cins­tite. In nunwlc ei s-au folosit şi se vor foiosi mereu toate m ijloa­cele. De la vorba bliixKi şi argu-

• mentată pe moment, la strigăte şl 7 floipratui'i, însoţite de Îndemnuri

onomatopeice, plnă la ameninţări sau, fapte abominabile La su­prafaţa vieţii publice, totul se petrece Insă sub forma“ bmintitu- lui Joo, care se poate desfăşura lent ca valsul bunicilor, ori În­drăcit ca nebtJaia tinerilor în­ghesuiţi într-o sală neîncăpătoare

pentru surplusul lor de vitalita­te. Iar film ul poate fi . vizionat cu detaşarea omului convins că

. totul este trecător în lume, ori cu spaima cclui pentru. care un „JosP strigat la televiziune ori pe stradă poate inseiima sfîrşitul „

' lumii, . . . . ;■

. , aşa spunea vnnl efin preo­ţii CQpWSriei mele, prh ’înd - la batrîaiJ nenorociţi din preajma hisericlt „Noi nu cerşim, chiar daeă bunătatea guyem ulvi se tratează îri sţradă saiv tn parla­ment. încercăm să ns descurcăm s in gu ri.,.* . ; ; .

Accastă ultimă idee apeBţin'e vinor - pensionari care . îneeartă,. diţtcplp de. -Igjioranţa reâ noastră, a celor măi fîneti, sâ-ţ.i ia . eît . de .. cît- destiaul: în mîini. Tyccînd peste „mielle-sfcă- pări aie guvernului (fără ; a laec politică ),: aceşti .>Jaătrîm (fie-mi iertat , apelativul, dar nii se pa­re singurul care închide' îri. el respectul cttvenit) admirabili în­cearcă să- construiască ceea tc liberalizarea ^preţurilor le peate îu ra i ct viaţă tihnită. -Nu trebuie neapărat^ca. ei să se situeze -pe o . poziţie antiguvernamentală. Nu vrem să ne -războiiri cu nimeni, _ dar c n ' o . pensie do 1775 lei (a-, ţît este pensia medie), nu sc poa- - te trăi derent. r:

Aslstînd ia şedinţa consiliului de administraţie al C.A.B.P. se pot consemna , urm ătoarele: .

• liberalizarea preţurilor a lo ­v it în interesele pensionarilor şi de aceea C.A.H.P. şl-a propus o n şir de măsuri care să vină tn a jn Iovul. famUtiicrr psm lona- rilor. : - '.'L;'.

O se preconizează majorarea ~ ajutoruiui pentru deces, avind in vedere că acum numai cheltuieli­le , de' înhumare se ridică Ja 8500' l d . . . .

® se ; inteuţtoBoazfi mărirea - plafonului, pentru împrurrraturl ■ © din ianuarie J9R1 va funcţi­ona uri serviciu propriu dc pom­pe funebre (pentru articoîde pn-

: se ln vinzare se vor percepe in plus numai taxe' de, transport— acolo unde este caznJ)

-. © extinderea spaţtoîui va per- ’ mite. divessifiearea eerviciilor că­tre pensionari —- ia tarife.rt-iO- nabilâ, inclusiv O consignaţie cu preţuri adecvate unor venituri nvai modestei

® deschiderea unor filiale ale C.A.R.P.,Jri toate cartierelc; dar pentru obţinerea spaţiului este necesar sprijinul primăriei^ ‘ ‘

® Obţinerea abonamentelor I.J.TA. cu .seducere (obiectiv realizat!) : " ' "

® aprovizionarea' cu alimente a pensionarilor prin eaşe de co­menzi ■

# distribuirea mcdicnmcntelor • printr-un punct iarm acc’olic pro­priu (sau'' prin arondarea la-isna din farmacii) ■ ' ; ■ '

© realizarea unei „evidenţe* a pensionarilor care Slnt singuri şi cai'e, din diverse motive, sînt i- mobllizaţi în locuinţă. (E ste 'o acţiune de o -mare fram ii-- seţe sufletească' Şi pentru a 0 duce la capăt probabil-că va fi

■ nevoi o dc ajutorul dispensare­lor^ tnedicale ; teritoriale, al aso­ciaţiilor de locatari, şi chiar al ziarului, ajutor care nu va fi refuzai, cu siguranţă).

Fia via SERGHIE

Opinia străzi

SINDICATUL LIBER A L r lU V A T Ă U tk T V tV l -

'■ FREUNIVEIÎSITAR . CLUJEA N '■

D E C L A R A :.'1, " ■' ^1. Sindicatul nostru este un

sindicat independent, ncafiliat la nici un alt sindicat sau fedefa-,t»e- - .... Q ' ■; - ' ' : '

2. Greva, c i m tjloc de luptă sindicală, se dectonşeazfi ln ur­ma epuizării celorlalte % forme tic ncţiime şl este aprobată de eon- ferinţo extraordinară san de că­tre Consiliu, in caz de urgenţă, şi se anunţă fn prealabil foruri­lor administrative şi ttftnror sin­dicaliştilor, Drept armare, sindi­catul nostru nu a hotărît şi nici nu a organizat nici o form ă dc grevă.

3. Ţinem să anunţăm că 0 bu­nă parte din revendicările noas­tre au fost soluţionate favorabil, iar altele slnt )n curs de nego­ciere, . Cu ocazia Conferinţei din luna ianunrie 1.W1, vom comu­nica situaţia „rezolvării revendi­

cărilor noastre şi se vor stabili .acţiunile, viitoare. _ \ ~ ,

4. -Nucleele- sindicalo,, aparţi­nătoare S.L.IJ’ .C. .d in unităţile de învăţămînt,1 pot să acţioneze independent pentru rezolvarea unor revendicări proprii institu­ţiei, numai conform statutului, aanmîndu-şi întroaga răspundere.

- CONSILIUL DE CONUUCI KE A L S.L.IJ*.d

Faţă ds eelâlalt, cum est® ., .' .; £ acest' îngopat

de decembrie ?Răspiîbsal • la accastS întrebare

m î l-au dat cîţiva. clujeni: aflaţi" In dimineaţa zilei dc I I docera- b r ie 'în njagazînele ţi pe b-thd Eroilor. ; ' , ■ , ■

Pcoskrafflr, 83 de anV: „M ai prost nu şe poafe să f i e . ^ m ai r&a ea amil trccut*. - , ■ y VimătcKwe , ta^rnagazinui , da câriie: ‘aşa ' ţi-ă'şa, T otuşlr c î - teQdată mai avem cam e, acum avem cam e de yitâ,' cam e * tocată de pasăre, pastă de mici, aştep­tăm KsezCSuri. Dar va f i ' îrtgiur suială".' TehnleSan: pDln toate punctele de vedere; este mal rău. Eu Itr crez în aprovizionare şî pot S sâ vă spun: înainte ’ s e _um bla c a mănuşi, acum totul se face pe '

■ faţă . Oriunde ^te duci trebuie sâ dai, să rcari. Ştiţi eă înainte, la noi, ia PaJat. în subsol, în sala unde era arhiva^ de fapt, se «re ­partiza" încălţăminte pen tril la - vorizaţî? P.GR--ul avea un raît întreg*;-, ; . ' v ~ . ■- O dcanittă cc vindea aur Sn f a - x ţă la ^lîw aaia". '^Ku ştiu ’.ce să zic, eu nu spun nimic*. >

Faocfionară la : 'Eegiooaîa C.F.R.: „Este mult mai rău. O- dată cu democraţia eu a trebali Să-mi pârăeesc locul dţ mwncă şi sg execut exact ceea ee dorea şeful. Ei au dictat înainte, ei â c - tejază şi-acran“. y , Maneitergolari: „E mai Iwm, dar 'cu mult mai răir pentru efi anul trecut n-a fost nicicum. Es­te o libertate neadevăratâ, dccţ,' nu e libertate, ci un adevăr al minciuni*. ' • >•.

Şofer In grevă: .Stăm m ai slab. Preţurile crese, . salariile sîrit la fel, cererile sînt m al mari ş i ' ciiibucal mai m are., S valută, Se devalorizează leul. Eu am nea­muri -în Germania şi nu mă pot plînge. Dar restul

‘ m : SAN G KO RZASN.B. O ţăranoă din GU5a a dc*

clarat, Icrtn. «3 o duce m ult m al bise.

MULŢUMTIU

• Ne-a vlzltaţ lo redacţie dom ­nul Kiss Zoftan, pensionar ,a! în - Ireprindfcrii „Tehnofrig*1 din Cluj-Napoca. Domnia sa ne roa­gă să-i facem publice mulţumi­rile adresate unor cadre . medi- călc de la/ Clinica M edicală IH. oameni devotaţi datorită cărora,

după o îndelungată suferinţă, o fost redat familiei şi .societăţii. Iată, pe scurt, c c ncra relatat c i­titorul nostru: «în 13 octom bric a c ., fifiîndu-mă Iri stare gravă, om fo?t transportai de urgciiţă

cu «Salvarea* la Clinioa Madsoa- lă HI. După tin tratament minu­ţios, efectuat sub îndrumarea ■domnilor doctori Porr şi Dej ic*, mi-am revenit, simţindu-mil, KV» terior mult tnai bine Întrucît se impunea .fcotervenţia chivurpkală, am fost îndrumat spre socţla chi­rurgie Pregfttit şl încurajnt per* manent de dommri dr. Cor acu, am suportat cu bine operaţia e* fcctuată .de dinsul tn eolnbororo cu dr.'Munteanu. Le iriul|inneac dumnealor şi asistentelor dia . rocţio peKtru că mi-aa salvat vi®-ţa“ ' '

Page 4: TâîCIIL, PSMULBE «MltM Ş! LIMTAÎIĂdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/64959/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1990... · ZIAR INDEPENDENI - EXPRESIE A OPINIEI PUPLICE PIN lUDETUt CLUJ

ADEVARUL JN LIBERTATE P A G I N A I

vm xA R S -ow târA R A ra • Vînd telex, telefon fără ca­

blu ţi xerox ultramodern. Te-, t leton 4-62*90. (39940) -

. O Vînd^ materiale pentru legă- torie de cărţi. Marţi ţ i - jo i între orele 15— 17, str. 30 Decembrie nr. I. (308(8)

' • Vînd urgent CEC Dacia (iu­nie 1990)., Telefoa 1-74 43, ■ orele IT—23. (39643)

, • v © Vînd urfpeut pUnetareGlent*, ie r . noi, Teiefoo 7-95-3T, după o-1 ... r«.Ifi. (39812) • A

O Vînd Dacia 4 M 8 .' Teiefon 2-44-33. pî»3o*

• Vina" cosUjirk f i pantaloni de ski import, diferite mărimi, p in ă la 49. Tei etc»» 4'38-OS. (30790) -- • Vînd urgent TO noatln i (ol).

■, ' Goia una VulUiroai v .a t Bâbuţ '48. (59791)

O Vlnd CSJG Dacia ianuarie 1989. Se ponte'enerîiat şi O itcit T elefoa 5-34-69. (33796^)

• Gumpăr apartament 2—3 ca- v mere, plata CSC D ada şl diîe*

renţă tn lei. Telofoa 3-KM59, orele â f—30. (39013) '- • Gampăr şi In valută autotu-

- ' Ham Diftsei 1200—2500 cm cubi,\ pfng la doi ani vechime, pianină

Sau pjftn scurt. onut pentru închi- ’ rtfit spaţiu comercial cent'a l mic.

Telefon g.-41-41. (39407)_ © C um păr c&rucior dublu pen-

tra , copil. Reiaţii la telefon 2*78-86 Intre o r d e 10—21, -

/ (39424) .... • Cumpăr legături #ky import fl beţe lungime 1,25 m.' Telefoa:

. I-S5-9T, între 17—21. (39429)© Cumpăr biciclete, ceas de

perete (defecte), părţi componen­te. Telefoa 1-45-20. (38803)

- © Cumpăr înscriere televizor color ridicare imediată. Telefon : 3-43-73.(38473)

'> ' Cumpăr transformator sudu­ia 22(V38« V. Teiefon 3*03-93, du­pă ora 15. (39325) „

© Cump&r ■vlâeo tuaer; vînd videoprocesor Saasul Telefon: 8*27-47.(39675) r

• Cumpăr maşină avariată sau ‘ cţl motorul 'defect. Telefon: 1-40-46, dupg ora 20. (39843) ;. • Cumpăr apartament 1—2—3,. camere, to lei sau valută. Ex­clus Mărt&şfur. Telefon 7-15-27.

■: (39838) y -6 Gumpăr ; maşină de scris, ^

, preferabil nouă Telefon '4-22-45r- aupă ora 19. (39330)

• Gumpăr V W 1300-1302, La:- • da 1500, Skoda 120 L, D ada 1300 In stare de funcţionare. T elefon S©t'4-71*80, (39822) \

• Gumpăr haină vulpe argin­tie nouă, nr -42. Telefon 8-0J-7Î

r (38816) - 1• Cumpăr triplec. . Telefon:

6^95-37 sau 4-16-32 (39808)- © Cumpăr haină scurta piele V pentru dame, ' mărimea. 44—46, «ouă . O fer preţ bun. ' Telefon : 6*88-27. (39802) . •

o Cumpăr casă sau apartament pe valută sau Iei In zonele Pata, ;

• A . Mureşanu, Artelor.'" Telefon:4-72-15, orele 16—21. (39803)

© C um păr apartament 3 came-, ire sau casă 1—2 camere. Telefon5-11-73 Intre orele 17— 19. (39794) ,

© Cumpăr bibliotecă sau vitri-- !nă maro şl congelator mit). Te* lefon 5-73-53. (39554)

; . * Vlnd CEC Dacia 1300, noiembrie 1988. Telefon 5-42-03, orele 17—20. (39575) '

© Vînd CEG Dacia, Înscriere august 1987, ridicabilă imediat.Tel clon 4-71-T9. (39591)

• Vlnd televbwr alb-negru, ro­bot pentru ' U*rume-fructe (tăie* tor) preţ convenabil. Str. Bucium i5 b loc B 3, etaj IV, ap. 19.(3WUQ)

© V îo d in/i'.-mjţ trfcot'if SJw^c2 paturi. Ti-h’ fon 2-33-64, după ora 1G (39537) *

• Vlnd schiuri im port,' riâ* parl. Telefon 3-66-32. (39380)

m Vtnd cMpnrt ţl schiuri Tis* chec, blitrard cu legături Gezeşt & 2, cu legături Tyrolia 360. Te­lefon t -6 f-53 (393S5)

O Vînd cnmt-ră video panora* m ic M T. Telefon 3 92-70. (39005)

© Vînd înscriere Oltcit nr. 872 sau Dacia (octom brie 1988). Tele­fon 5*89-23. (30479)

• De vînzare acordeon nou,' 72 başs. Cumpăr ■ vană turnată 1,50 m. Tt-lefon B-49-04, după ma­să. (39677)

© Vînd CEG Dacia 1300 depu­nere decembrie 1987- - Telefon: 2-79 02. (39331)

© Vlnd CEC din mai 1989 pen­tru Dacia 1300. Str. GlrbAu nr. 7, bloc GB'X, ap. 41. (39025)

- 9 Vînd 5 paltoane de d a m ă / mărimea < 40—44— 46, calîiafe exr

. cepţfona'iă. Inform aţii telefon:- 3 08-33, intre orele 19—20. (39751).

• Vlnd televizor alb-negru cu lămpi,-radio cu lămpi, corp pick- up Supraphon. Telefon 1-80-99.

- (39749) - •O Vînd T V color cu teleco­

mandă,^ diagonală 67. Telefon:2-38-04. (39568) - <

e Vînd boiler electric german. Telefon 5-31-90. (39857/A)

© Vînd înscriere T V color şi Gentamicină. Telefon 2*34-59. d u - ' pă ora 15. (39853) . " ' (39857 ;

© Vînd televizor. Telefon:3-73-30. (39182)

, © Vînd casă cu grădină mare, . /zonă centrală, preţ convenabil ln Cîmpia Turzii. Telefon 951'

. ,1-10-19, ora 11— 18. (39475)• Vînd televizor „G rigorescu ” ,

stare bună. Dacia 1300 şi Renault 5. Necesită reparaţii. Telefon : 3*03-56. (39467) ■ ■ ■

© Vlnd m obilă cameră şi foto­lii. informaţii telefon 2 -80- 12. (39448) - J - - “■

© Vlnd receptor satelit sau schimb cu convertor de 1,5- Te­lefon 2-85-30. (39634) ' ;

® Cumpăr locuinţă In , Gherla. Telefon 952M*ll-33. (39469) :

© C um păr acumulator. Vînd piese Renault 10 şi Gordiiil. Te­lefon 1-72-22. (39460) -

'• Cumpăr garsonieră sau 2 ea- 'm ere, confort. Schim b aparta- ■ ment 2 camere confort In plin centru proprietate de stat, cu 4 camere pînă la etajul II. Telefon

.. 1-97-92. (30628)© Cumpăr cu valută sau Iei,

pentru şedinţe, — apartament spaţios; casă,'club, săli, zonacenr, tru, Grtrii. Eventual • cedez casănaţionalizată. Telefon . 3-50-52. c(39937) ■' .

• Vind apartament cu două camere în cartierul P lopilor nr.30, b loc L 3, Inform aţii orele 16.30—19. (39900) ,

© Vînd cauciucuri pentru A ro 10, M ercedes,^Dacia camionetă. ?

.Telefon 3-31-45 (39924)© Vlnd înscriere Dacia. Tele­

fon 7-62-73 sau 7-81-35. (39908)• Vînd sau schim b videore-

corder nou cu T V color. Intre, orele KT—20. .telefon 3-15-26.(39774) .

.© Vînd convertor şi antenă p a - ' rabolică. Telefon 3-28-28. - (39490).

, sobe încălzit pe petrol, motorină transformator curent. Telefon 8-99-55. (39487), * Sfrnitură biblioteca cu

(34&Î2) T elefon . 3*47-77 IRUC.

© Vînd GEC 1933 Ianuarie ca ? Ucit <m >- Telefon

( M ) : / 1C după ora 17*risn televi2o r color Gcun*dig telecomandă şi roboţi bucă-

(39^05? Pati bar- Str-: IneU nr- 18- ' .*TVf?d Telepolor perfectă sta-

lon după or* 16- te,e_a . L (399l5> -’r» . Sfrnitură plus perdele (3M0?)Per •' TelCfon 8^5-33?

m obilănHnbiblIotecă Wneret. sau 1 n r iL d°rm ,tor- Telefon 7-S9-09

. ? ră- (39889)O V?n< A*.----•*

• Gumpăr televizor color nou sau înscriere cu ridicare imedia­tă. Telefon 8-62*28. (39918)

• V lnd o canapea, 2 fotolii, un dulâp cu 3 uşi „Dalas*, alb, nou»

' Telefon 1-61-23. (39938)© V înd 'm obilă de bucătărie şl'

a răgaz. -Informaţii: telefon: 1-39-04. (39372)

© Vlnd aragaz 3 ochiuri fără cuptor,-plită electrică 2 ochiuri, pucsac transport bebe, bideu alb.

• Vînd 180 dolari, congelator 120 L> 'în garanţie Telefon 1-20-28.

, (39911) .'« Vlnd covor persan 2X3,

‘ fond bordo. Telefon 8-36:22. (39914) .

© Vînd maşină de produs vată din zahăivşi rochie de mireasă nr. 46, după masă telefon 7-04-84. (39890) ' '

. © Vînd televizor „Opera". Str. • Ceahlău 41. (33819) ;• V

, ÎNCiaiiUCR!t> Gaut garaj de închiriat. Pla- ,

ta In avans. Alte avantaje. Tele­fon 5-89-80. (39633)

© închiriez garsonieră con­fort (telefon, parabolică) în Mă­năştur (Calvaria), minimum 4 lu­ni, plata In valută anticipat. In­formaţii telefon 3-37 87. ■ (39620)

' © Dau In chirie 2—3 camere, : cartierul Gheorgheni în valută şi o garsonieră în cartierul G rigo­rescu. Telefon 5-58-51. (39826)

© Inchiriţa rochii mirese din import Telefon 8-10-20. (39787)

© închiriez apartament ca trei camere în cartierul Mănăştur cu plata îri valută. Informaţii tele­fon '^968'6-27-55 între orele 16— 22. (39860) ‘ • - - -" ® Dau în chirie apartament 2 camere nemobilate. Plata antici­pat. Galea Floreşti W . 77, bloc V 3, scara 2, ap. 34, după ora 18. (39541) ,

© Student, caut garsonieră sau apartament cu telefon. Telefon! 2-32-74, orele 18—21. (39893)

• Dau fn chirie o cameră unul studentă) pe termen lung. Pla­ta In .valută. Posed telefon 8-73-09 între orele 15—20. (33510)

© închiriez pe valută aparta­ment 2 camere cald, parchetat, gaze, lumini reglabile, luxos m o-

„bilat, toate condiţiile necesare, antena parabolică, telefon număr secret, poziţie ew elentă însorit „ Telefon 7-29-73, dimineaţa-seara. (39991) , ^ 1 , -

. DIVERSE '

• Schim b' coroare cu /valută. Telefon 8-73-95 d jn . , (39369) r

• Schimb apartament 2 camere cu pivniţă (de stat) Turda cu 3—2 camere Cluj. Cumpăr aproximativ 500 mp teren pentru construcţie casă. Informaţii telefon 5-18-29.,

• (39159)• Schimb 2 apartamente a cîte :

2 camere. ICRAL cu un aparta­ment cu 4 camere. T elefon : ■4-18-58; (39162) , -

© Schimb apartament 2 came­re, parter, strt Pata, ICBAl., cu 2—3 camere. Exclus Mănăştur, Zorilor, Grigorescu. Telefon:5-94*36, 'după orele 18. (39158) “' « Schimb garsonieră Detunata

cu apartamen t 2—3 camere, Ghe* orgheni; Pata, centru. V înd tele­vizor , alb-negru. Telefon 4-87*21. (39639) ■

© Schimb apartament proprie­tate de stat 2 camere, etaj II, din Gherla cu similar ln Cluj-Napo­ca. Informaţii telefon 2-12-72, o- rele 17—20; 5-97;64 sau Gherla, Aleea Brazilor tir. 6, ap 11.(39645)■ « Schim b-garsonieră confort

ICRAL cu apartament: Telefon 8-41-9Q. (39410'A)

® Schimb apartament 2 came­re confort I eu apartament 3 sau 4 camere. Telefon 2-40-03. (39850):

o Schimb apartament ICRAL 2 camere confort cu apartament 3 camere cartier Gheorgheni. Te­lefon 4-43-23, orele ÎS—20.(39844) . . . ■: .

© Schimb garsonieră conforta­bilă (teracotă) cu una sau două camere con fort Telefon 4 81-34, după ora 17. (398Î0)

® Schimb locuinţă IGRAL. O - fer I cameră 12 mP> teracotă parchet,, î bucătărie 4 mp cu duş, pentru cabinet medical, cosmeti­că etc. Doresc locuinţa mal ma­re, exclus periferie. Informaţii zilnic 'după ora 20; mierctlri, joi, după ora 16, Seserman, str. S Martie 24. (39807)s -1

; OECBSe-COMtEmORARl

ţ • Dureroase gînduri ş l drag i F amintiri însoţesc- In eternitate, t*) maginea dragei m d e s u m u

HABIA POP la { Ioni de Ia p le -J cftrea pe drumul fflră tnto&rcere* j Chlpul et blînd ţ;l bun va răm îne

veşnic In sufletul mea. r ia l M a - renţiu cu famiiia. (SffiOO) ■ ! _ .

O- Sincere eondolcanfe co leg u l ut - j'n ostru -in ». Sebestyen n arn a tn -

mi i sa durere prîclnulUt d e dece­sul mamei dragi. Colegii d in ca­drul Atelierului A t. Construcţii — I.C.PJM.S.N. (3SWT) '■’ o S-3 scurs un an de durere do la trtsta-despărţire d e ' scum ­pul nostru soţ, tată, socru f l bu­nic VASILE DOBOŞ (LIUTU) din

I Borşa. Kumncieu să-l odilm eas- | câ. Faailiia Îndureraţi. (3SSSS) -

© A trecut un iui de la dure­roasa despărţire de dragul nos­

tru frate, cumnat şi unchi ! VASILE EOROŞ (tiUŢU) din

Borşa. S i- l fie ţâxîna nşoară. (39S«a'Ai , : ,lă^^tntem alăSri de vecinul

nostru/Mata!*- Mo ies tn acestc momente greie. Asociaţia de lo­catari. Plafa Abator, bloc A .'(ssm ) ■ , *

« Depllngem~trecerca' în eter- nltato a ilustrului • reprezentant

al medtcinei Interne clujene p rof. dr. llAîtAGUŞ. Condoleanţe fa ­miliei. Colectivul CUnlcll M edi­cale II. (39868) ' ' ' ' ^ O S În tcm tUăTff.i de colegu l nostru Ştefan Bumb 'tn m area durere pricinuită. de moartea ta- tăiai drag. Colegii de grupil — I.M.M.R. „16 B'ebruarle". (39SS3)

-----w.a. ^yK89)© Vînd dormitor Stejarul, Te-"

lefon 5-36-28, dupâ ora 16. ' (39377) ■ ' ■ >

© Vînd una garnitură mobilă. Telefon 4-49-20, Intre orele 17— 19 (39B65)

© De .vînzare Volkswagen Set-, ta. Telefon OOl'l-47-42, seara du­pă orele 20. (39921)

• Ofer convertor" antenă .para­bolică prin schimb cu televizor color. Telefon 8-99-08. (39604)

SCHIMB DE LOCUINŢA © Schimb garsonieră str. Ghe­

orgheni, pentru apartament 2— 3 camere. Suport cheltuieli. Tele- fon 4*64-69, ,între orele 10— 18. (39576) ,. « Schimb două garsoniere în

Detunata cu î apartament 2—3 cam ele în Gheorghenl. Telefon 5-35-62. (39602) ' , , -

o Schimb apartament 2 camere IC R A L 'cu garsonieră. Telefon 7-53-92,orele 8— 12 şi\5-08-93 după ora 18. (39658): ,

© Schimb autoturism ^Dacia“ 1310,cu apartament 3 camere, plus ,

-diferenţă. Informaţii zilnic de la_. ora 18 Ia telefon 6-55-27. (39669)

• Schimb apartament 2 camere Satu Mare . cu apartament 2— 3 camere Turda.-Informaţii telefon 1-38-94 Turda. (39546)

«Schim b locuinţă 3 camere Bu- . cureşti leu 2 camere la Cluj. In­formaţii la telefon 6-74r22 zilnic

'după orele 18. (39536)9 Schimb apartament ICRAL

confort 2 camere Mărăşti, zonă - frumoasă, cu similar sau variante. Prefer Grigorescu. Telefon 8-41-901 (39410)

o O fer apartament 2 camere în Turda pentru garsonieră con­fort unte In Cluj. Informaţii la telefon 7-82-36 între orele 20—22, Clilj. (39422)

o Schimb apartament 2 camere proprietate Mănăştur .'cu 3 cam e- ' re. . Prefer -Mănăştur .Telefon7-45-88 după ora 20. (39436) -

• Schimb apartament 3 camere ICRAL central.'Dorcsc 2 camere, _ central. Telefon l-89-'i9, (384B4)

o Schimb apartament 2 camere Focşani cu similar Cluj. T e le fon '8-85-79 Cluj sau. 2-86-75 Focşani. (39543)

@ Sîntem a!8.iucl ae colegul nostru, dl. ioan Lungu, tn marea durere pricinuiţi do pierderea tatfthji «rag. Sincere condoleanţe. Coîc-il de serviciu — Grupul nr.I C onstructii CJsiJ. (35S31)

« Se Impîiaesc treT anl~deTcînîr pftmintul rece: acoperă pe cel mai iubit soţ şl tată GA VRU.

I NECTU (LUŢA), Tată drag,I darnic te vom- aştepta, nu- ţi vom

mai vedea chipul, nu-ţl vom .mai | auzi glasul, paşii tăi nu vor mal

trece prajul casei noastre. Din I tot ce a fost frumos ne-a râma*

numai durere şi lacrimi. Soţia Maria, copiii Mărioara, Rodica ft Gavril. <38207)

■O Pios omagiu la Împlinirea a şapte ani de la dureroasa des­părţire de dragul meu soţ PETRO

I b i CEA. Soţia. (59111)« Camrmorez 3 ani de Ia pier­

derea soţului meu, lt. col. <r.( LEON URSA. Pios omagiu şl re­cunoştinţă. Ililia. (3SC80)

© Regretăm lUspa.tiţiaT ceioi ca­re a fost omul ăe sm'let şi coor-

. donatorul nostru ar.I ALKXANT>HU STERN. Colectivul ' Laborator —'' Clinica Pediatrie I.

(39539)[ O Un ultim omagiu fostului nos­

tru coleg SILVESTRU x CHIOREAN din partea coZcedvu-

[ Iul TESA de la „Libertatea" Cluj. -(S3SK)

9 Stntem alături de tine, tuşă şi soră dragă, tn aceste clipe grele, pricinuite . fl* moartea scumpului nosUu unchi şl cum­nat NICULAE LOniNŢ. viorica fl Ioana cu familia. (SeSIS)

' O Stntem alături de tfne scum­pă soră şi cumnată Victoria, In

[ marea suferinţă prin moartea so*! (ului drag n ic u l a B l o r in ţ .

Anuţa şl Vasile Urcan. (3958T)O Azi se imp'lnesc iS ani de

cind m-a părăsit scumpa mea. mamă ROZAL1A LUCACI. Dum­nezeu s-o odihnească In pace. Pilea cortea cu lamllla. (39*59)

• Sintem alături de ginerele şl -cuscrii noşlrl ln aceste m o­mente de grea Încercare, s in cere condoleanţe. Fam. Maticsck.(3SSSS) .-. .-

O Sintem alăutri, de colega noastră . Ani Prodan Ia marea durere pricinuită de moartea ta­tălui: drag. Sincere condoleanţe. Colectivul cofetăriei „tirania". (39364)

@ Au trecut şase săptămtnl de durere, de cind o moarte fu lge-

. rătoare a luat dîn m ijlocul celor dragi pe cel care, a fost soţ, ' ta-

| tă, socru ş f bunic AUREL DUSA. Slujba de pomenii« va a v ea -lo c duminică, 16 decembrie, orele l i , la biserica de pe strada. Bor- hauci. Soţia şl copiii, (3931t) -

O Cu adincă durere anunţăm încetarea din viaţă a cetei , care a fost MARIA BOEE, in virstă de 67 ani. Icmormîntc^ea va avea loe la cimitiroi vechi din Mănăş­tur, la ora 13, În dată de 13 de­cembrie 1990. FamiUa. tndtxrerato. (3S937)' 7

© S-an. scurs ţ săptămîni d e la­crimi , şl durere de dud ne-a p&- râslt pentru totdeauna scumpa noastră soţie, mamă şi bunică

MARIA FINTA, născută Bâlc, lector universitar, pensionară.

Pios omagiu memoriei sale. So- j ţul Laci. (39703)

© Cu durere In suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei^ noastre soţii, mame şl bunici IOLANDA SUCIU (năsentă Gre- cu) in vîrstă de 71 ani. înhuma­rea va avea loc vineri 14 decem­brie 1939, ’ ora 13. din capela I a cimitirului Mănăştur. Familia în­durerată, (39712)

O Cu alese sentimente de com­pasiune sintem aldtori de familia dr. Nicolae Ghilezan Ia despăr­ţirea de-scumpa lor mamă. Fami­lia Ioan Potra. (39976)

^ întreaga noastră compasiune pentru colega noastră PJoricn

Bumb la decorai soţulnl său.- Co­lectivul de Ia Magasianl Copiilor. (Î98S8).

© Cu inimile zdrobite de dure­re anunţăm incotarea ; fulgeră­toare din- viaţă a bunului şi iu- bitului nostru soţ, tată, socru şl bunic BALEA ALK7CANDRU, In virstă de 67 ani. înmormîntarea va avea loe vineri, lţ dccembrie 1990, ora l ] ,tn comuna FeleacuL Nu te vom uita niciodată.- Soţia Ana, copia Găvrllă, Mftriclca ş l : Vasile cu familiile. (31969) _

© Cu adincă darefe anunţăm dcccsul mamei dragi

COSANZEANA GHILEZAN — VAIDA (născută . Manta) In vira­tă de 78 ani. Înmormîntarea are loc vlnţrl H decembrie 1990, ora 13 >dln capela mare a cimltirnlot Centra). PamlllA. (3I97S)