(MM UITĂVorbelelui Goethe sînt prezen­

te printre ţi peste noi. Vorbele pot fi trecătoare, noi sintem, ca toţi oamenii,■ veşnici. Luminările ating cerul.: Arti asistat, ieri, la o întrunire prilejuită de comemorarea zilei de 30 august 1940, zi care . a făout din Diktatul de la Viena un în­ceput neîntrerupt de jertfă a ro­mânilor din Transilvania. Aceas­tă sărbătoare luminoasă şi nea­gră, inutilă după unii-, după alţii chiar necesară, a fost.' Ea tră­ieşte in mintea a mii de oameni prezenţi la comemorarea religioa­să din faţa Catedralei Ortodoxe din Cluj-Napoca. Comemorarea a fostdeschisă de Imnul Româ­nilor,la orele 1G, cti concursul fanfarei militare,,care şi-a conti­nuat recitalul şi după încheierea manifestaţiei. ' _

Şi apoi s-d . făcut.. ■. lumină.S-a ţinut uh omagiu eroilor pa­triei şi memoriei. Pentru că „nu are trecut' cel care-şi uită marti­rii şi e r o i i „ u n popor fără tre­cut nu are izvoare". Astfel gla­sul istoriei nu doarme şi cere un prezent real şt pe măsură. Esen­ţa" acestei. manifestări'este că nu ■ putem ciştiga respectul lumii de- , cit prin simpla noastră existenţă, dar ea trebuie să fie reală.

A vorbit. în deschidere, dom- ' nul prof. univ. dr. Liviu Roman, .

, vicepreşedinte ăl Filialei din- Cluj a ..Vetrei Româneşti"; S-a ţinut, apoi, slujba parastasului : pentru ’-eroL- Un sobor numeros de preoţi ■ a slujit: pentru trecut; prezent

■ viitor, ăar mai ales pentru des- tin. în numele sfinţeniei ortodo-

* f * ITs a i

* * " :-*3V - . î>tv ^ j

, - « -< ;< < v * 4 a -

V ? j ' - *-! Y. \ rJ\\

xc şi .'a neantului românesc a - vorbit Preasfinţia Sa Preăsîinţi- ‘ tul Episcop-vi car al Arhiepisco­piei Vadului, Feleacului şi Cluju­lui şi Locotenent al Episcopiei ţ Ortodoxe Române a Maramure­şului IUSTIN IAN CHIRA fcÎA- ; RAMUREŞANULl A fost rostită > „o rugăciune şi mulţumire adusă, lui. Dumnezeu pentru binecuvin-

loslehia să na fie luate de la noi“. A fost rostit un Te Deum pentru, iubirea aproapelui fi a nemuririi unui neam. Iubirea frece' dincolo da hotarele sufletu­lui, dincolo de noi Noi care sîn-

•' tem, totdeauna, mai puţin decît Dumnezeu.

înalt Preasîîntf tul TEOFIL HE- JUNEANU, Arhiepiscop al A rhi«'lUlyUUTTinezeu peillTU uv-rtec « i /t u : ., rit . j . . . ___ t_____

ţările revărsate asupra neamului, episcopiei Ortodoxe Române a nostru şi., pentru că iubinea şi mi- ;-. -Vadului Feleacului şi Clujului a

* ''î " 3i ■ $- tr - -V U& ‘ ‘ Ş l 1

rostit încă un Cuvînt scurt şi pil­duitor. -

Nu putem murU nu putem trăi decît în ceea ce sîntem. Dc ace­ea trebuie să fim th pilda lui ISUS. Hoţii, oţetul, ceaţa ţi moartea lumească stăteau lingă el. El a ales cerul pentru a se putea întoarce. T.ot El ne-a dat pămîntul plicii. Nouă şi celor­lalţi. -'‘ 1 ' '

Dorin SERGHIE

S I M P O Z I O N50 DE ANI DE LA DICTATUL

DE LA VIENAUniunea culturală „Vatra Ro- -

mânească* a organizat miercuri, 29 august, la Casă de cultură a . studenţilor din - Cluj-Napoca, un simpozion îh care au fost reme­morate evenimente legate deD ic-, tatul de la Viena, din august19-10. Au participat membri şi simpatizanţi ai Uniunii culturale „Vatra Românească", precum• ş i : invitaţi din rîndul membrilor partidelor, politice. Au fost ■ pre- zentate următoarele comunicări:: «Poziţia Armatei; Române:in con­textul tragicelor'evenimente din auguâţ '1940“ : (colonel Constantin Degeratu); ;;,L ociil1 Dictatului de la Viena î In suita agresiunilor , maghiare împotriva; românilor"- (conf.- univ. tir. Ioan. Si N jstor);, nNicolae Titulescu ţi problemele; revizionismului rriaghiar“ (conf., univ. dr. M. Ştirban); ;,Dolnarre-i fugiatului român din Transilva-:. nia cotropită" (prof/ Ioan Şerdea- nu); „Critica Juridică’ a Dictatu-v lui de la Viena din punct de ve­dere al principiilor dreptului in-- ternaţionaV* (dr. avocat “ Ioan1 farcu); „Români, salvaţi Trico­lorul (iftg. Voicu Dolj). S im pozio­nul s-a încheiat cu citirea cbc-; «v'lrii către ţară adresată de U- niunea culturală „Vatra Româ­nească"; alte asociaţii .ligi. şl ftm- , «aţii din România.'

IN INTERIORUL ZIARULUI:

• Fn ■ preocupările Guver­nului: AGRICULTURA

• CRONICA PARLAMEN­TARA

• LA RĂSCRUCE DE V1N- TURI

• IN INFERNUL ÎNGERI­LOR (III)

• TEHNOFRIG - o firmă cu prestigiu

PA R A STA S C O M EM ORATIVJ;a Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române a avut -

loc, joi, un parastas de coiriomorare a victimelor căzute în Ardealul deXnord în perioadaocupaţiei horthisto-fasciste ce a urmat 'Dictatului" 'de la Viena, i. •'

Slujba a fost oficiată de Prea'Fericitul Teoctist. > patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de înalt Preasfinţii Nifon Ploleşteanu, Vasile Tîr- govişteanu. Vicarii patriarhi, şi Roman' Ialomiţea- nu; vicar âl Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu. un sobor de preoţi şi diaconi. " Au luat parte se^ • ■ nntori, deputaţi, reprezentanţi ai : unor formaţiuni politice, numeroşi credincioşi.. i ' ,

A .fost prezentă o delegaţie din Transilvania'a Uniunii Refugiaţilor din 'Nord-Vestul României 1910— 1944. ; ‘ -

•După predica rostită de patriarhul iBisericii Or­todoxe Române, senatorul Oyidiir-Adrian Moţiu, ; membru al acestei delegaţii, d; dat 'citire ui-mătoru- lui iegămînt: • . . / i --.,

Astăzi ,30 au gust 41990. Ia împlinirea a 50 de ani a de la sfîitecarea .trupului Ţării prin Dictatul dc la . ■Viena.’. ;

Aici, în Sfinta BiscrîcS a Catriiţrhiei din*Bucu­reşti, în faţa Prea Fericitului Patriarh al llisericii Ortodoxe Române şi a înaltului Sobor, cu gîndul la întregul popor al . maicii noastre dragi. România,.

Noi, cel .care am fost frustraţi prin veacuri de ceîe - mai elementar© drepturi ale omului pe <pro -- pritil nostru pămînt, prin ^samavolnicia unor ocu-;panţi sîngeroşi, -?i '- ..... ' ; -. Noi, cci care ara fost batjocoriţi In propria.noas­tră ţară pentru ■ că sîntem români, oamcni dlntot- deauna ai accstui sfînt pămînt; .

Noi, cei care am suferit martiriul In numele cre­dinţei şi legii româneşti la Ip, Treznea, Sonieşeni,

SSrmaş, Moisei şi în alte locuri încărcalc de sofe- ririţâ ale Transilvaniei dc Nord şl plngărite sub te­roare horthystă, - ' : ;

Noi, cei carc am fost alungaţi diii leagănul etno­genezei noastre, din vatra în care s-a plămădit nea­mul şi cred in ţa străbună, aduceai prinosul de şu- tlet şi de suferinţă, în numele martirilor şl al nos­tru, cei care sîntem destinaţi să le asigurăm nemu­rirea în veac, şi depunem jurămînt dc credinţă Patriei eterne şi rAstim, cutremuraţi de emoţie, în Casa Domnului, următorul Legămînt:

ne v om ; iubi • pămîntul cum l-au iubit moşii şi strămoşii noştri strămutaţi'în luturi;

il vom apăra ,dacă va fi nevoie, cu braţele şi cu sîngcle, cum l-au spărat în istorie Decebal, şi Gelu, şi Mcnumdrut, şi Ştefan, şi Mihai, şi lăncii, şi Cuza;

von» păstra vie memoria părinţilor, fraţilor şi co­piilor .noştri schingiuiţi şi ucişi Jn vremea barbari- ei horth>-ste: - . . ■- niciodată nu :yom :purie .nimic mal pfeSus decît

iubirea deyPa^>c; • - :<•' ntci.odatS n-o vom lăsa* pradă cclor cc-l poftesc frumuseţile, dar vom fi întotdeauna noi înşine, noi, cei din -Transilvania de N o r i suflet din sufletul neamului românesc, cîtâ frunză, cită ia rb ă ...

Vrem să fim fraţi buni, aşa cum ne ştim'a fl fost dintotdeauna, ai tuturor concetăţenilor pe care în­tâmplarea i-a adus să vieţuiască alături de noi,; cu ei, aici, să ne naştera mereu împreună,, cu ei, aipi, să trăim mereu împreună,

cti ei, aici, să ne îngropăm. morţii împreună. In vecii vecilor, •

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Slujba s-a închciat cu Imnul Eroilor, interpretat de corul Patriarhiei şi credincioşii prezenţi. ..

BaladăLungu-i drumul, vremea-i s u r i . Plînge'vintul prin fritmară.Peste mirişti şi lulele toamna a-ntins vcştmînt de '- ' ; ceara.mPatru săptămîni cle-a rîndul drumărit-a Solovăstru drumuri lungi de colb şi tină , cu .murguţul ăe căpăstru şi acuma-l mînă dorul Clujului să-i spună jalea . , , - Greu se opinteşte murgul . spre Feleac cînd suie calea Dar in deal cînd vrea s-apuce drumul prăvălit pe coastă trei cătane-i curmă pasul şi-i grăiesc o vorbă proastă:— „Hei, mocane! Stăi, că-n colo - Ţara nu mai este-a voastră!. . . "Ca o brişcă-l taie vorba celor trei de altă viţă. . . . ‘Prin ponoară, peste suflet urlă vîntu-a răzmeriţă. . .

Tetre BUCŞA

FOC ŞI GLOANţEAşa se întîmplă cînd ura îşi

pune ochelarii de orb. Aşa s-a întîmplat şi în ziua cînd Dikta­tul de la Viena a rupt din tru­pul ţării o mare parte din pă­mîntul transilvan. Oamenii Să­lajului şi-au pregătit bocceluţe­le, cu dorinţa declarată de a ple­ca în România. N-a fost să fie - aşa. Mulţi săteni au fost convinşi - de către preoţii lor,'care la rîn­dul lor au vorbit cu grofii, stâ- pînitorii • I)pe 'toată linia Meseşu- îui“, să . rămînă. ; Pentru că ei. bogătanii, vezi doamne, le vor asigura locuri de muncă —, îi : vor readuce la situaţia iobagilor de altădată, adică. Asta n-au mai Spus-o, fireşte. Oamenii au cre­zut, iar dragostea faţă de pămîn-> turile strămoşilor i-a convins să rămînă. , ' ■ , ' •:

Atunci a început prigoana. La Zalău, Iîida, Dragu, Nuşfalău, I;>1 sau Treznea. Fiecare. localitate , şi-a adunat morţii, i-a “îngropat şl au tăcut. Au îngropat îa siv ' flete suferinţă şi durere; Nu, nici­decum u ră . Acum, că se poate vorbi, cînd oamenii pot să-şi des - / carce amarul, aici, la Treznea ttu spus-o Clar. Nu ură, nu învrăj­bire, ci pur şl simplu comemora- : rea martirilor neamului. Oamenţi;: care:au murit nevinovaţi. Copii. tineri, bătrîni şi femei, prinşi r>.; văpiiia: flăcărilor şl a gloanţe-' ’ lor Ucigaşe. A ; spus-o clar şi pr i ­mul ministru al guvernului, dom­nul Petre: Roman, prezent la co­memorarea de la Ip şi mai apoi Treznea; „Sîntem români. ;ţ!' creştini . Avem puterea să nu u - tăm. De aceea sîntem'aici şi vopi fi întotdeauna aici. Să dea bum nezeu. Să fie pace şi înţelegere! ’ .

După ce primul ministru şi-a făcut cruce la 'monumentul ridi­cat la Treznea, un sobor de pre­oţi a oficiat o slujbă de pome­nire a celor pieriţi în 13—14 sep- • tembrie 1940. Oameni care ait avut ca singură Vină aceea de u se.fi născut români. Şi au fost 8 i de morţL Morţii nOştri, ai ’tu-v turor, morţi cu numele crucifica-

, te pe altarul veşniciei.Eternă pomenire I

Hadtt VIDA

SERVICIU DIVIN-. Federaţia Comunităţilor Evre- ieşti din România a organizat, Joi, la Templul Coral din Capi­tală, un serviciu divin în me­moria martirilor evrei şi români căzuţi în Ardealul de nord în . anii 1940—1944, în perioada ocu- paţiei hortisto-fasciste cara . a urmat după semnarea Dictatu­lui de la Viena,

Eminenţa Sa domnul Seb Abin doctor Moses Mosen a rostit pre­dica de comemorare.

APEI AL FORUMULUI KMOCIÎATIC ANIIIOT.UIUII CIUJ CĂTRE P0PULAJ1A JUDEŢULUI CIUJForumul -Dcmocratlc Antltota-

litar Cluj sc pronunţă -în mod limpede împotriva inveninării re­laţiilor dintre românii şl-maghia­rii din Transilvania, cit şi a în­răutăţirii reiaţilor ilintie Româ­nia şl Ungaria pe tema samavol­nicului Diktat de la Viena. A' fost un net do origine fascistă, care a cauzat grele suferinţe po-

. porului nostru. Românii şi ma­ghiarii sînt chemaţi să trăiască In pace şl bună .nţole^ere. Altă soluţie civilizată şi do perspec­

tivă, la . sfîrşitul secolului 'X X , nil . există. Insă doritorii de fpu- :

tere cred că aniversarea accstui- eveniment poate fl exploatată in ;

. vederea succesului viitoarelor a- - legeri şl : a . abaterii atenţiei, in

' bine cunoscutul stil diversionist,* dc la problemele actuale ale ţării

şi do la lupta anticomunistă. Pentru el nu contează decît pro- ’>

. paganda naţional. şovină. Ase-1 meni autorilor odiosului Diktat,

el crccazS neînţelegeri artificiale

între 'români ’’ şi maghiari, com­promit'ţara fn lume şl 'fac mari desei-vicii cauzei româneşti in Transilvania;

In această situaţie, conştient de pericolul ’ aţîţării urli Inter- ctnice. Forumul Democratic An- titotalitar Cluj cheamă populaţia judeţului să respingă orice pro­vocări do tip naţional-şovln, din orice parte ar veni ele, şi , să promoveze in mod activ rcconcl- licrea dintro români şi maghiari.

Reconcilierea este singura cale de armat, ta problema naţiona­lă. Ea s-a realizat între marile naţiuni din Vestul Europei. Pen­tru ce sâ n-o realizăm şi noi?

Nu trebuie să pierdem în nici un fel această şansă Istorică.

Români şi maghiari, răspun­deţi cu NVt urii şl cu DAI recon­cilierii dintre noi.

BIROUL FORUMULUI DEMOCRATIC

AN'«TOTALITAR CLUJ.

RDEVÂRUl - IN LIBERTATE :sAGiNA 2

în preocupările Guvernului: AGRICULTURATiUni a avut loc o teleconf-orinţă a primului mi-

, nistru, d-1 Petre Honian, cu prefecţii. Tema „arză­toare" problemele actuale ţi de perspectivă ime­diată ale agriculturii — ne-a determinat să'ne In­teresăm de conţinutul ei, în. special de recomandă­rile primului ministru şl de poziţia prefectului ju ­deţului Cluj,-d-1 Grigore Zanc.

Prima problemă abordată de d-1 Petre Roman a fost aceea a resurselor alimentare.' D-sa a repetat afirmaţia făcută la televiziune, cum că-din evalua­rea la nivel naţional, rezultă că’ „există'produse cnre" satisfac într-o- măsură .mai; mare necesităţile populaţiei" ,1 deşi situaţia nu e foarte bună pe an­samblu: în unele judeţe ponderea agriculturii este, mai mică şi este nevoie să fie sprijinite de celelal-,. te, prin livrări de produse alimentare, pentru că „tv.t sîntem într-o situaţie de abundenţă pentru a lăsa lucrurile să evolueze Jiber“. Mai mult, ,1a principalele produse alimentare -r carne, făină, za­hăr, ulei brmzeturi — este clar.că distribuirea nu. poate fi lăsată în faza actuală". . Primul ministru a cerut forurilor competente din judeţe să facă o

.evaluare corectă - a resurselor, iar »în’ perspectiva unei situaţii da satisfacere limitată, să se treacă la măsuri do raţionalizare întrucît nc aflăm, doar într-o fază de tranziţie spre economia de piaţă, ca­re.îşi va crea singură mecanismele de redistribuire; Deocamdată, primul ministru a cerut prefecţilor să . depună 16ate strădaniile pentru a se reuşi repune-/ wsa in funcţiune a morilor şi brutăriilor de la sale . r - prin .orice formulă de proprietate —, pentru a

fn in iî ci i-riinii rlîn « m c u '

lieane. tone de grîu.Ceaj de a doua problemă pentru Guvern este,,

.«oua .campanie agricolă.:- Ministerul.de resort eşti - , «casă-eâ-aste necesară creşterea cu 42 la'sută a .suprafeţei dc orz, pentru soluţionarea .nevoilor de*-' furaje, ceea oe ar conduce .{după 'modificarea pon­derii altor culturi) la : reducerea {suprafeţei pentru *rtu cu 9 la sntâ— fajfit care, :înŞă, nu ar determi­na reducerea producţiei acestuia ;t printr-o mai bu-, « ii amplasare a culturilor ţi aportul îngrăşăminte­lor şi pestioidalor ar putea.creşte, producţia medie de grîu ia'lieclnr. , ' S ;'. ,. .

Luînd In discuţie faptul că «m «părut unele ten-: siuai In legătură cu situaţia cooperativelor agrico-r le de producţie, primul ministru ii insistat - asupra idea eâ „aceste cooperative sînt stăpîne pe păriiîn-

■ tul tor, şi statul „de fapt, are- rolul de .a interveni — '.-numai ţprin instrumentele care îi sînt prpprii — ■

credite în bani şi-credite ÎA mijloace. materiale, teli7 nice, preţuri de acluziţii etc., care influenţează, .bi- •»eînţtâes, în sensul dorit ■- Să zicem —* structura culturilor în cadrul, cooperativelor11 , Ideea neinge- .. «a ţe i administraţiei de .stat a revenit, de altfel, de mai anulte-ori In cuvîntul primului „ministru, laie-, ga-tuiaeu problema pensionarilor C.A.P., d-1 Petre Ilortian a avansat âdeea. creării, unei societăţi de * -v 'îăgurări, de pensii, pentrti agricu ltură,care ,1, să'"r

funcţioneze pc bare comerciale, iniţial cu- un sp r i­jin din partea statului. Reorganizările c.a.p.-uri!or trebuie gîndită cu grijă, a spus primul ministru, pentru a avea garanţia că se lucrează întreg pfi- mîntul. •

Printre ideile Guvernului, au fost şi acelea ale avansării unei iniţiative legislative pentru cn pă- mîntul .distribuit să devină proprietate .efectivă şi ca Guvernul'să 'activeze dezvoltarea unsi: producţii de utilaje agricole pentru lucrări mici, - pecesare producătorilor agricoli individuali (pînă atunci tre­buind să.fie stimulată prin variate mijloace aduce­rea acestor utilaje dinafară). ..

Revenind, la problema structurii'- hecoiespunză-. toare a culturilor — ceea'ce a generat dificultăţi • îti producţia de jsahăr ţi «ulei -primul , ministru a subliniat iarăşi necesitatea evitării mijloacelor ad- nistrative Nde' dirijare- şi a găsirii unor mijloace de

. stimulare a producătorilor pentru a -se. realiza structura dorită. ■ .

Ceea ce am reţinut — după insistenţa .'cu care a subliniat-o primul ministru — este ideea că, în ur­ma sugestiilor administraţiei de. stat, trebuiV-găsite

' reglementările legale care să'permită, pas cu pas, dezvoltarea agriculturii prin mecanismele proprii economiei de piaţă, prin' stimularea producătorilor,-

.evitînd, totodată „st'îşierile“ ' brutale ale fragilului • echilibru actual, ce ar putea conduce la compromi­terea recoltei viitoare. -

Din solicitările d-lui prefect Grigore Zanc/ pen­tru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei urbane,

"..şl. sprijinirea producătorilor, am reţinut următoa­rele: adoptarea de . măsuri unitare pentru soluţio­narea■1 problemelor din agricultură;,,, intervenţia m ai. promptă a organelor de "procuratură şi justiţie, îri cazul abuzuri] or în împărţirea terenurilor, bunu- - rilor, -animalelor şi recoltei din anumite, localităţi; sprijin, guvernamental în aprovizionarea cu ulei, zahăr, făină ş.a,, date fiind condiţiile specifice ju­deţului nostru, şi absolvirea de'obligaţia de livrare . spre. alte judeţe « produselor deficitare;- soluţiona- reo 'problemelor legate de suplimentarea cotelor de gaz şi aragaz• pentru gospodăriile populaţiei;, solu­ţionarea problemei acordării creditelor pentru pro-', dueţia agricolă a anului '1991,;'' urgentarea livrării . pieselor de schimb şi a uleiurilor pentru s.iii.k.-ufi, ‘ aţTro vizionarea eu anvelope, ' .acumulatori, .conduc-' tori de : bobinaj, ciment etc., pentru buna. desfăşu­rare a ..activităţii atîi în .agricultură, cît şi în pro­ducţia industrială..transporturi, construcţii,’ salubri­tate,,.^ • '■ ; ; ' . ; / : '

Două concluzii se impun: este necesară mai mul­tă iniţiativă legislativă, dar şi mai multă inventivi- ţate,;în utilizarea legislaţiei deja. existente, fără a şe aştepta intervenţia directă;a statului (ideo greu de înţeles pentru unii); ţara arde şl baba se piap­tănă —; în timp ce ''eeonomia românească trece prin imense - dificultăţi, prea" multă energie se consumă; în politicianism steril. - " ,

llie CA LI AN

.r a r l a m e n i a r a

P'RQT EST^Salariaţii Secţiei IMixte de E » ;

ploatare de Gospodărie' Comună-; Iii, Secţia de Salubritate .a Admi-, «îatraţiei Parcurilor .şi .Străzilor;, şi ^ntobaza Transport Marfă 'ar.!1 a IJTL' Cluj protestează cate-! •gcrric împotriva intenţiei. Rresfec- tarii;judeţului Gluj de a înfiinţa întrejjrinderea de Salubritate pro-J pusă; de noi, pe Sdieletul A toli- 5niştraţiei Careurilor, ţî (Străzilor!€3uj. .Menţionam faptul că încă- de la începutul lunii ianuarie | 1990 noi am avut iniţiativa si am i propns înfiinţarea acestei intre-: prinderi distincte eu. specific.nu-, *tai de' salubritate; careşâ fie în . subordinea Primăriei Cluj, eon-;

' îsiddrînd concentrarea tirturrrr a-, eestor "forţe ca linul din' factorii' esenţiali pentru asigurarea unei, salubrizări; corcsjpuiKătoarq a «nunicipiului nostru. Considerăm

- j«st şi -imperios necesară desprin-: <Jerea ,-tct'stor-ti-oi secţii din între- :

prinderile căitera ie^ău;aparţinut, pentru a forma o întreprindere de, jprofîl distinctă; • dar tcanside- ■ râm ca o greşeala intenţia -de a

- îeeenţKiliza aceste, secţii în cadrai •lanei întreprinderi a l .cănii- profil, nu *iTe nimic a:face eu profilul a- CCstor secţii (profilul - APS-xîlui

-fiind .preponderait de , întreţine­re şi reparare: a parcurilor şi ?.ifor, j.a cimitirelor, parcărilor * - uto, băilor şi WC-rarilor publice — deci domeniu :{public). In -aceste condiţii, hotărîi®a prefecturii Cluj ■vine în totală contradicţie. cu~in- teresul cetăţenilor şi împiedică adoprtaroa celor mâi bune soluţii pentru salubrizarea .corespunzii-

1 toare m municipiului. In .conse­cinţă, insistăm pentru înfiinţarea

' întrerinderii de Salubritate ca în- ; treprindero distinctă,' ' compusă iiumai din cele trei secţii meii- ţionirte mai sus: - . , - i >

, FORUMUL' CETĂŢENESC CLUJ -eonv«aeă ia ziua de luni,'3 septembrie l'JOO, orele 17, in şalrf de şedinţe din str. Moţilor «r. 18, -pe toţi membrii şi simpa­tizanţii săi pentru -o şedinţă de raportări şi discuţii aswiu-a vi­itoarelor orientări. . ,. .• Preşedinte,- ine. Adrian < OTJJ)liA

, Membrii Asociaţiei loştiler de­ţinuţi politici din România, Fi­liala judeţului Cluj, sint invitaţi să /participe la adunarea gene­rală «arc va avea loc miercuri, 5 septembrie .a.c .;ora 16, la Casa de cultură a studenţilor. .

COMITETUL DE CONDUCmtE , ■ <- /

\jh Galeria dc artă din Piaţa Şiefan eel.Jttare nr. 5 wiii des- cliisă. pină la 10 septembrie, cx- pn/jţia pictoriţei Doitia Savu şi a textilistei Gorog .Margareta.

Vacanţa parlamentară s-a încheiat. înainte de a pleca la Bucureşti; peniru a se apuca dc treburi mai serioase decît o simplă Odihnă; am încercat să-i .„prindem" pe cîţi- va dintre ei, pentru a ne lămuri cu rinele probleme, fiind convinşi că nişte' oameni care acţionează, pentru binele ţării au păreri -mai realiste asupra vieţii noastre.

. i - - D îa îog cu ;dl. .-«enatorI: Ce părere aveţi despre .mult

discutata numire a 'prefecţilor?; jIi:, Guvernul, a fost !-constituit' -

pe bâza :uht>r alegeri' democratir- ce, iar prefecţii respectivi sînt o extensiune a puterii gnverna- montale în teritoriu.: Este firesc, ca în orice , stat democratic, '; ca prefecţii ■ să fie numiţi- ele către guvem,.ei fiind 'reprezentanţii a-

. cestuia. -‘ , ; ' ',I: Se anunţă, cel puţin aşa „a-

meuiuţă" o parte a opoziţiei, o- „toamnă fierbinte“. Neliniştea oamenilor creşte. . . , ;. R:. E firesc să.fie aşa, .Lumea este circumspectă,' mai ' ales- în

' urma evenimentelor ■ din 13—Iu iunie, ţ-are aii fesţ d suprapunere ‘ de acţiuni şi de. intenţii care au alterat spiritul. - acţiunii iniţiale. Protestul studenţilor şi al inte­lectualilor şi ceea ce a urmat nu coincide: deloc, -S-a. ajuns; la fapte reprobabile. - .. •

I:-Cutn înaintează - lucrul la Constituţie, - această lege funda­mentală u oricărei naţiuni?

M;S-a constituit,- încă înainte.' de' vacanţă, o Comisie' Constitu­ţională a parlamentului. Au.-îost-, •consultaţi: specialişti în.- drept ■ eonstituiioîîal. . 4 - fosl j constituit u n . fond’-%ihiiografic masiv, pen­tru .studiu. ;i a . ■dispoziţia paria-: " -’meidniîui an'fost 'pase toate, cons- ; titixţiiie iiabar ice îa Minările state ■ democratice. Această Comisie ; a fost. siibîmpăi'ţită în,-. Comisia de drept constituţional : şi Comisia drepturilor umului şi cetăţeanu­lui. Cei’ ce lucrează. ; ia acestt' probleme, "sînt, în proporţie de «0

- la sută, j urişti. -. ............... — --.. I: lisistă in cadrul grupurilor , parlamentares anumite fracţiuni sau -noi orientări? Avînd în ve­dere că la nivelul partidelor se', imanifestă aeest .fenomen, inti-e- :i»area;mi se pai-e justificată. X

■R:'-Singura grupare'.monolifa') , este. U.tJ.M.R, - Criteriu,!"' etnic, deşi con testat,., primează ţ»' acest /partid.:‘Mi-aţi spus iiă' l-a 'fel ' se ; vorbeşte;şi desixre A.U.R. ", Nai ; lau aH em decît Criteriul aderenţei t la- .ideea jntegrităţil teritoiiale ;şi a laialităţii faţă ' do statitl ăe

' drept, care. este român.. Grupul parlamentar .majoritar nu ;se lila- nifestă ca un “b loc ' liniU-li-, Sînt ; tot mai '.frecvenţe situsiţiile. cînd , luările ‘de. ' poziţie împotyiva V „conseiisului"., ,.stabilit în cadrul , grupului, sînt făţişe."Acest' pro,-;' ces\ este. amorsat de o .. cu’npaş- tere din: ce îri 'ce inăi. profundă ' faţă de ;realiîăţile din ţar,ă, măi • alcâ în - ţeea ce .priveşte i situaţi^ ! ‘din Transilvania. , , :■ I: Cc înseamnă'ii>eiitr« duni- ucavoastră ziua de Sil au"u-st '.1990? ’L . . . .. .. '• -" :

Adrîan t^OJIU —... Ji: . Ziua.ide.-,30. august este un moment -de. reculegere şi;de re-

.. uiemQrareh'a unui ' act arbitrar,- care . a lezat . atît de . prof und sen­timentele noastre, cît şi unitatea

- şi existenţa statului jnaţjonal u-■ nitar., ,In. ,ceeâ ce ; priveşte apari­

ţia unor-conflicte pe fondul a- cestei rc-memoruri, pej'sonal con­sider că nu ■şÎB.t justificate şi nu

', cred că vor apare, decît în ca*. zul în -care U.D.M.-R-, în mod

deliberat,., va- forţa nota . ireden­tistă a acţiunilor sale.

v- I: In acest climat contradicto­riu prin cai-e trecem, puteţi să definiţi' atît de contestata noas­tră democraţie?; •_

R: In ciuda aparenţelor, ne j . flăm-într-im proces -clar de de-

'- moeratizare, după lunga noapte de .50 de ani. în acest proces stîngăciile şi excesele, .-chiar

■ dacă nu sînt admisibile, sînt de Înţeles/ Consider câ acest proces

- avansează destul de i rapid, chiar- şi în condiţiile"' specifice ţării

noastre, în care; se suprapun peş­ti» viaţa noastră'politică norma* lă şi mtei>ese străine.1 I: -Care sînt relaţiile dintre

--'r.u;N^î.';ş i ;u,iXM4i,? .../R : ; i m .,'iriiţia.t .dialogul dintre

'' noi şi UJ0JM.R., Djfi .^partea lor „am. ..remarca t iun elereţinerveh iar

o ..anumită reticenţă.Convinge­rea noastră -este . că soluţionarea■ oricăror, probleme trebuie să se facă în modu'r ccl mai desciiis, deci să existe exprimarea ptiiili- că a. ..ţuturor .soluţiilor şi i'ezoi-

" vărilof. ..JLa fel, sînt :convins;oă sînt absolut necesare inforraă-

> rile' detaliate şî concrete atît a- supră' everiimcjitleo'r: din .15—20 martie, cît .şi-a celor din 13—15 iunie. Cei interes;iţi an -menţine­rea unei stări confiictuale ar pu­tea, prorpea intea-yenţiâ unor.«r- Sanistne' 'îţxtci-iiaţionale,. eare ar ştirbi smîei'anitatea. statului. • «■ I: Mulţi confundă, mai «uit sau" mai puţin intenţionat „Va­tra i{oaaânea$eă“ «u parfidal r.tLN.K. C<b le puteţi spune ci­titorilor? J’/ ■ :J R.- ,?fe-ani constituit .în partid politic, chîar 'înainte de -alegeri, ..pentru' că aia observat că mki unul dintre partidele constituîip (chiar , şi cele istorice) " nn' erau interesate de problemele .toîbb- neşti'diii Transilvania. Ţin să menţionez" că • „Vatra 'Româneas- că“ este .o 'brga’niză'ţie culturala cu evidente preocupări, sociale şi de' interes public.'Ea - doreşte să întrunească pe toţi 'rumânii şi nu numai pe români, deci pe toţi a- eeia căroj-a accst spaţiu cultural

-şi lingvistic este Patria.

. / Â consemnai ‘ J»orin SîiltGMIE

C am pionatu l ju d e ţsa n d e io tb a lReunind 'echipe de valoare, ;

«wilte dintre ele foste diviziona- • « -„C“ l la chiar unele cti- nari- > îvţnţă ultădată )ri ,,B“ * <„'75tit*J r«- | Arieşul“ Turda — -nhim „Pota- iss»“ , apoi’ „Dcrmnta" '«au' „Teh- ) nufriaul** . ),' campionatul ju- <lt‘ţ«an de fotbal -a- pHrnit. iar la -

, .‘jînt cie lemarc.it," fn ptiiwil5, rînd, victoriile*, catciforicf: ruali-* zote de „lîermata'(clasată a doua* fn eampionaUU tteeijt) eti 6—0

neasfi, ru „Olimpia11 Ghetlavres- ţjectiv aoccescle „Victoriei'’ ; So- -roe^eni,;-5—J în deplasare . la „Granitul'* Ptăeni saui al „Virto- ri i'* Dej. Ijj .proaspăta promovată »n ,„Ohoar^“ , „Chnoritul1- 'I!urda,3--<0, al ' ;,Motor«îni-l.îi.Ai“, 1 k\

-1.fo^)lo^rtvi‘• 2-41, a l C.M,<.l-ttlui ia -Mstidal Woţu.4—3., liste -ite rMat şi victoria „ţîiaem hii^.A -

c«i 3-~g,<!«a faţa fa­

vorite, . „Potaissn". <Oel<*lalte- re- fte«ilt»Se,'''mai «trtase,1 intră în ca--; tegoria normalului:- Izolatorul —' Napochim 2—1 şi Minerul Islra'— 'l’i.'hnofrig tot 2—1.

ntOGRAM C+)Mn-:HŢtONALI o f lî AI.." Di vizia”" „C*v 'pt-îT.

i ;gr.-iniaazăfduminiftă,:. ’i )sdpteiiibrîe !;<Jc;ia bn;le'U ,' următo;n-ele par­

tide: ('.KU., C luj-Niipoca — In- dustria Sirmei ( împia Xur.zii (pe .•stadionul. din str. , ÎVtaşiniştilorj, C.UjG, —' itţte/.it ul Haţeg .(la Clu.j-Kapoca) şi - Unirea I )e jSl — A.S. t*aroşenj (la bej). ', • HANDBAL. lMviziu’ . ‘„ii-,

programează Iji prima -eiapă « noii ediţii partida dintre'echipele

, masculine Armătura, C1«J — - ÎJ- #1* ' !>aiu 9®ar«ş. ltili])iir«a -i-a.-ei-. yi\i duraiiiUA" ‘1' septemiirie, o r» 10, în .‘ îeflu .Sporturilor.

0.1

PENTRU FIECARE• Insolită'şi, în aodaşi fitnj/,'"atrăgătoare apit'rtţia ’ noului niaiîfizin particular.. ,.ROM (FLOUI“ din ‘

■ strada Donnth n r .-J i î '.. (în imediata vecinătâtd . Studioul îl r UT V Cluj), specializat în i)rodt)cerea:’şi ! ••desfacere» flor ilor— garoafe-şi trandafiri! iar în seie^nul.- de piimăvaiji *— Jaleltv- - jMagazinuLdespre, i'âvţ'îdorvm să vă infbrjnâm-este rodul .vinci iniţiaţi-:' w p;irtictilnre susţinute cu generozitate’ 'de t-ătre; stat şi înglobează,, poate mai mult decît orice, pa­siunea de o viaţă a uuor coneitadini 'de-ai noştri,- îndi-ăcostitl de flori. : ' -'■• ; -■ - "

„ROM-K1jOR1“ , magazinul şi întreprinderea mică ei: acelaşi, nume sint .situate In incinta unei grădiiu-' de pe rare,-1 iv l una mai <i acestui au, -în eu se mai recolta.-poapa (I). .Supusă: unei uluitoare,metamor­foze, «râdioa 'a ajuns să «Cere.astăzi ImsKiacsi. anui 'spnţiu jîospodăiit cu diibzltinţă şi, veţi vec’ea,. chiar . eu mult simţ artistic. Piîignmtul maea/.iuului va f i . zilnic. între orele B—20, iar duminica" între -orele •8—12. Pe Hn«ă desehlnw popiiUkţici din 7.onfi, Ui;., •tRsp«w.iMa clienţilor bc';vov rtfl-a şi urroiitMwtrle seţ- .

..vicii: preluarea foineazilor $i-transportid florilor 1»■ adresa. indicată de client; ^preluare de comeu» 'pentvu nunţi şi transportul la-adresa indiciită; ţ>rc* luare' de tomenzi şi transport, de diferite arar.ja- mente, florale pen tru zile ouomasti.ee sau ceremonii:

‘ prelifari: <3- .comenzi-pentru coj-oime şl-transportul ' lor la' ciinitire^ : Comenzile pot fi făcute, anticipa*

direct ,telefonic.la_numari.il ,i:-30-83 — preci-zîwlu-se adWs’a exactă'şi -ora dorită. ;.latrepruxie*

• re« mai vine în' şpiijinul. populaţiei - c-umpărtnd I*pţTJţ ofi'-'ial d c la 'micii'producători flori tăiate şi 5* S ţ t i v e c j . P l a t a se va. f a c e . p e lo c ’; Ia prezentarea prndusidiii. , ....

. , . „ROM .K1/1RI* — pentru ca in România ,'fjori ’şi Cliţ.jul trebuie ^â'redevitta dn-oraş al w* i'ilor. — .mi.magazin pentru toate-ocaziile, în Mt«

1 doriin ,să'; oferim flori, cu . jdrăfioste,' .produse <» . ririigostc, peătrii oameni, pentru>. confortul_ Iot. —

iată. dcvii(;V itunibşilor îptreprinzători. O invitiiţA aşadoi). . Ia' inaiisur.irna frficială ji magazinului,

: va avea loe nciiine, sîmbătu, la ora 10, la .indicată, ocarfeiou oare-clujenii wir putoa V»»*** şi .-ţrâoH eK'Kiziţie fJovieolă organizată în acest &W-

V" - r"’ • • - -,n ’/ Mielureia IM) ^ 1

t-.J.

PAGINA s :'~adevaruL - în libertate

mai „ctirufe” -antofiiize

Implinindu-se amil acesta (Ia 5 mai) 500 ani de Ia moartea regelui Matei Corvin (fiu al Iui Iancu Corvin de Hunedoara); publicăm., astăzi, o fotografie inedită făcută fa 12 octombrie 5902 cu ocazia, dezvelirii statuii ds la Cluj. Monumentul ecves­tru din bronz, amplasat chiar în centrul oraşului, nostru, a fost inaugurat în acea zi îir cadrui itaor mari festivităţi. Ia. care au participat, pe lîngă. uns arhidu- ce, autorităţile civile,, militare ţi ecfeziaşti,. precum şf naiî şi « i i de clujeni d e toate naţionalită­ţile. Iată. şi cî'teva. date. biogra­fice despre realizatorul monu­mentului;. sculptorul'. J. Fadrusz; Renumitul; artist, 's-a născut Ia- Bratislava, fit 2 septembrie 18581 CŞştfgfiMi concursuE ihstituit pentru executarca unei statui Matei Corvin. la Cluj oraşul na­tal al marelui regp» sculptorul a venit în 1902 la Cluj pentru a se ocupa- de executarea şi esoh-- tarea statuiL. A locuit ta Piaţa Mata. Corvin (aafc • Piaţa Eiber- tăfîii îh; easa im ca»î funcţibnea- m la prezent restaurantul «.Ur- 8»“. aemnataîiii aîticoluliii de faţă» a vă2\itr prEa anii 3®, machetele. clin. ipsos a le celor-. lalter statui: afe regelui Matei Corvin,. expuse: în Muzeul Car­patin Arric'lean din casa do naştere a luf; „Sîatiaş* : Padrusz şt» vă/.iît astfel încununată de» sarees capodopera; vieţii sale,' caci a murit- dest'al de: tînăr, In 26 octombrie 1S03 la Budapesta. Statuia de 13,2 metri înălţime este aşezat® pe un elegant soclu &. piatră. îh, formă, t e arc: Rir-" gele călare este străjuit da pa­tru dintre ce i mâi fidelii parti­zani ai; să ii:;':-AiM^;:;perSoiu^e': stot modfclafe foarte- amănunţit de către.' artist; fir. aşa; fel Inelt •> fiecare „viteaz* separat a l aces­tui splendid tot unitar ar putea reprezenta ctte o statuia inde-

penden tu, deşi toate privirile . Iov sîirt; îndreptate spre'/perso­

najul central ăe per ca l Oame­nii de încredere ai regelui sînt: Biazie Magyiar; Pavei Chinezul (român). Ştefan: Zapolys şi Şte­fan- îMthory.., Ziarsle vremii şi

: altele s£e mai- fii'zitx au; descris., statuia- ea fiind unul' din- cele mai- inimoase: ş i reo$fis momt» jîisRte de artă din- lîuropn. in ' cei 8$ ‘ani ai ex isten ţi sale;. i i i : faţa lui „aratei Corvin"’ au. avut. loc evenimente şi. adunării. n e - numărate; pe care desigur nu le- putem aminti pe toata, Totuşi-,, iată; cîîmţ* ., „ta 24i decembrie. 1918, dupft,. intrarea; trupelor generalului Glierescu în Cluj, în faţa statuii'Sr-a'încins; o raa-^ re horfi româneaseff. Cîţiva ani ' mai. tîrziu. pe socfcd statuii • s-a.: montat, o- placă evoc&td înfiin- : fierea lui Matei la. Baia, aceasta desigur pentru ai se coatracafll corţtraversa iscată, de* steagul

• Moldovei ceare, i se închină . lui. ?

Matei p c lîagâ. ceMalte drapele ale mou-unicntului. La 11 sep­tembrie 1M0, ochii de bronz aî lui Mafci Coeviu au* ,,vffizul“' de-

; filînd iri Mat» Unirii trupele-Jsi Hortfev. La 9' mai. 1945, ctt oca­zia fermÎBiSj’.ii.' rSaboiuIgi» îa. £*•' ţa statei».-'» avut loc; o iisare a- dunare populari lâ. eare an par­ticipat- zeci de nsii ds români şi masfriari. Inscripţia privitoa­re la lupta de Ia Braa„ ca ţi denumirile' . „Maiyăs-Kirăly^,.. „Matei Corvinul" etc., ara îasfc îndepărtate. îs cursul .anilor, po soclu s-a pus o- inscripţie nanâ

- în limba latină. „Mathias Itex*^■ poate că soluţia a fost inteli­gentă. In orice căîV ne-permi­tem a. aminti că monumentul necesită cîteva reparaţii,. mai a.- lcs Iii armele eelor patru cava­leri. Coiaisia Monunientelox Is­torice (ckicfl ea mai există!) spe^ mm ră va întreprinde ceva îa

, această direcţie. . ■ ’ - •> r. . - ..‘ - : / : Gh, ISA8

Ceie mai curate, adică cele mai puţin poluante' autobuze;, vor intra în curînd . în circula­ţie în capitala Suediei. Ele func­ţionează pe etanoiului (95 Ja sută. alcool pur, şi cinci Ia suta apă) şi au fost puse Ia punct de cunoscuta firmă, sue-

' deză Saab-Scania. Acest tip de autobuz este considerat a fi cel mai potrivit din punct de ve­dere ecologie. Pînă la finele a-

: nulul.' viitor voit fi puse în cir­culaţie 32 asemenea . autobuze, în cadrul unui. proiect care' se întinde pe o perioadă de trei .ani şi care.va.costă 30 milioane ile coroane (14,7 miliciaue de do­lari). Specialiştii au afirmat ca motoarele pe- bază de ctanol* ciotatc şi cu. convertîaori cata- . liticU nu degajă nici, " plumb- nici sulf . ş i €mană- doar o tre- . ime din oxidul dc, carbon re­zultat. de. la motoarele eu ben­zină- în, ftaa. lor actuală, însă, autobuzele „curate"- costa mai mult. ‘decît ; ccle. coiwenţionafi;,. uSnâecusâ. cu. 79 fa sutS mai,, mult’ eombustiCilv far etanolul este-cir 5r—10 la suta mai; scump

. decît ’baBsina,.... . - ' . .0 S PORIKf .OOr CARE

: CUNOAŞTE. 5*. BE rjMBC".T'jiîkuieîUî da 3C de aiii Zlad

Yassaf1 Pâzafr, .care. trd&şta. ac- tulamcîxte fn Iîc.'mlia. poa;te ff considerat,; pe dr^pt: cm înt, cel maî' m aje polfgiot; aî, eoniem- pefraneităţii. EE vorbeşte,, scrie şi* citeşte îii, Ş4-. de limfei. Dtar: ponibiiifetea sa: estraordmaru- jxsutei îimîslle şfeăTne. ir-a fost UşQratff ş f dir meinariâ sa/den-, Sebită; Ta aeesţ sens,, este suflet ent să notăm.' că L-au. ' trebuit . doae tref săptâm&il pentru, a-şi însuşi portugheza ' Visul tînă-

rului.poliglot este . . . s i înveţe toate limbile planetei noastre. Să fie,-oare, visul realizabil?' DIAMANTE PORNIND DE tA

.. .t ro t ilExplozivii cuprinşi în stocu­

rile militare pot fi folosiţi pen­tru a fi transformaţi în dia­mante. Pentru această este su­ficient, să fie făcuţi să explo­deze pe baza uiwl metode pus» la punct de savanţi din Sibe­ria. — menţioneam publicaţia

„Sovietskaia. Bielorusia". 'In laborator, acest lucru pare

simplu. Este făcuta, să explo­deze o bucată de trotil îiitr-ua gen de butoi metalic,, cacc este fapoi deschis'., pentru a lăsa să se scurgă cristale mici de carbon. — utilizabile &i- diverse ramu­ri ale industriei^ Un kilogram- de exploziv ’„furiuzeaxii“' circa 20 grame nisip diamantifer, cîe zece ori mai ieftin deeît alte- tipurf de diamant sintetic.. Me­toda da sintexă a nvineralului extradur suli formă' de praf foarfe dispers.-itr. deieoperîtd de savanţii 'sibei-ienij este .funda­mental nouii» '

SUPIHÎCONBtlC*Oltt. . .. DE IT ltlb '

Ivn nw« material suparesn- ’ductor 'a fost re»2fxa.t dfe. spe- cialîşffi niponi — anunţă, agea-- ţia ICyodo. Este vorba, despw un. eoiapus- pe Bază da arfd de ytrin, Bariir şâ: capru, reaîfzsft la femperatnra de 1300' grarfe Celsfusr * din- el, se vor poîea face .bobine şi seaaori magne­tici superconductori mai rapirf. Specialiştii afirm i că supercoa- ductorîî pe' bază de ytrfu var avea o largă aplicabilitate' îa electronică ş l electrotehnică. -

psrîoeaie mecanicer r

Puţini ătt noi prilefula vadă. prin“ anii ' ’70, -celebrul fiira al regizorului' Stanley; Ku- ’ brick Portocala' mecanică, reali- m după un rom an'al scriitoru- lui britanic Antfîony Burgess. Mţi au avut înş£ prilejul, -şi ' probabil că-1 vor avea, să' „vada“. la lucru.. adevăratul protagonist al filmului:. violenţa. nesăţioasă, . irafională, împinsă la extrem şi.. fc]u-şi drumul din plăcerea .îrfistică* a lucrului desăvîŢsît,5 ta o- performanţă sportivă, ca tuş : «et creator .. .v Futem invoca ur-... Mtoanjle exemple, unele » dintre t ete autohtone. Ne-am oprit asu- Pra unuia mar îndepărtat,: care Prin grozăvia... Iu? inuinană: şi. Prin gratuitate', reînvie1 Scenete Cl'îe mai oribile, maf cutreiriurit- • toare, din filmul Portocala rac- cnică. ■S-a întâmplat' primăvara trceu-

*5 Sn Central Paric,. imens spaţiu. verde din inima; New York-ului; ;; locul de plimbare zilnică a l ci-, torva zeci de mii de oameni şi.

m

mă să le scape —• şi bătuseră '■•destul"de- serios' un. alerfrâţor; so-,

litar.; Intîmpîări- .fără. valoarev fără nerv., fără.' clipe cu- adevă­rat palpitaifte. ’ Apcâ: se ivise: ea,.: blondă şi» în plu.v femeie, ceva ce ammţn mii de peripeţii. Au

'tăbărît pe ea» duitr.-a dată, Cîte-- va ore mai tîrziu; atraşi de: ge­mete,' nişte : trecători au-: găsit-o într-un ?anţi în noroi,, -com plet, geală’ şi cu tricout însîngerat v î - , rît Sn. gură. Fusese violată, sado-, mizată, bătută pe cap şi pe'.tot corpill ■ eu ţevi ăa plum&. ls~h 'şfa-

’ bilit ulterior) şi. Ksafcfi să moară . •. în noroi. Spitalizată imediat, a , ; rămas treisprezece' aile 'îtt. comă, şase luni,,n-a părxlsit spitalul şi tot atitea i-au: tretcuit pentru a‘ r lentă cdnvalcscCBţâ- Şi-a. revenit-' ‘

’ dar. are tulburări de . vedere, şi-a pierdut: simţul mirosului ; şi e ■" 1 parţial'amnezică. La prodes,. nu: şi-a recunoscut tBrţiânarjL' Opt dintre ei fuseseră prinşi Incăr din

' ziua -următoare agresiunii. Şi-au-k asemeni, locul' preferat peis-*ru jogging al multor Uneri sau pai vîrstnici alergători.: Eroina, ’ ică a întimplării, o tînâră. de " de ani, işx făcea obişnuitul Prosram de alergare seara, pe a’.eile dc mult cunoscute- ca îa Amoroaso alte dăţi, iynorînd Privirile întîmplătoare^ şuşotelile, ^icrâturiie admirative ale ado-, '^cenţilor. Lucrase toată ziua, e- rau mumentele de adevărată des­fidere pe care ş i 'l o permitea'

totul ar ft decurs ca in cele- «:tc dăţi, dacă Dacă tn acea'

un «rup de băieţi între Paisprezece şi şaptesprezece ani, J'sri şi !atino-americani,: majori- '“tea din Ilarlem, n-ar fi trans^ '"'TOt o anumită zonă''a parcti^ • M fn „teren dc distracţie",‘ mai Şne zis fn „teren de vfnătoare". fanaseră urt ins ce Încerca sâ'armă pe-<j bancă, puseseră pe[j

alţi doi-trei vagabonzi, p le -v,l!t,î lipsită de importanţă, a-W atacaseră un cuplu pe bîci-

ce reuşiseră pînă la ur-

.VeeunosCTit fapta, te sens şi îa >.. interogatoIii filmatei Au- şi expli­

cat-a: ,,Doar ctf -.să ne distrăm puţin". Atît. şi nimic rhai mulfc'

•; Practic, eu ;vîeUrrta ' n-avuseseră nimic de împărţit. Uh pic de dis—

i. tracţîe merita tetsS efortul (?f sr* crjfîcarea ei). Cazul a stărui mult pe. prima pagină. s ziarelor, ia r miliardarul DpnaldTrump â dez­lănţuit : o adevgrată campahie-

;vizînd: rRaitroducert-a pedepsei c « ’ moartea ■ pentru- mtmănll':- ta larmantă creştere, al cn'irânalilor

■ de toate ilisfele-; • ' • : i 'f i i ’Iri Portocala mecanică, se ţn-

cearcâ tratarea pornirii spre v io­lenţă prîntf-o dorare zilnică de

: supra-violeiîţe la, care pacientul e silit să; asiste^ CSd -l Rxsd craA.. ,cel mai eBăie şj m a i..,lucid* a**-; tor de atrocităţi, şeful bandei, ;hvk .

* rezistă Ia bestialităţile • săvîrşite ‘de alţii şi încearcă s& se sişii" c it ii Ce ţie'niî-ţi place- — • •

o noua DirafnO echipă de arheologi franr

cezi a , descoperit la Saqquara,o localitate situata Ta cîţiva M-lometri sud-est de Gafro. o pi-ramidi,: cu-: 0. ţnaiţinie de 2®.hl:'Şi - eare datează; de acum 4500da^ant. Arheologii,.. ..care; n^m .găsit Iacă intrarea niomus-en- tului,

niciodată. menţionat. în 2isteîe dinastiilor cunoscute pînă în

aştrii0-» S;* nu îi fost prădait în puter, -te Acest raorrnînt s-ar d e o ^ ^ - ofere- mari surprize tosUfeR 7 a?ai cum' arată hie-.

îq • , pe piatra iunerara mînt<,i Ş 2 ® 5® se află, m or- - tra ,*lîi ^ 'îb IVent, una din- cu n os j'î1® fâraonuluL Pepi ■ I , ; rrtai n, 5 drept unul- dintre cei - ţreagi. J^nicî. faraoni din. in-.

0escr>13 r*e' a, .Egiptului: antic,; întrHlţ, P^rirea unei piramide «ele w^^in... zonele^ arheologice . P m v iS . ;c«M scute din dume. a egipt^r*?, uimirea arheologilor m ei» 1 ?i pentru, faptul că nţi*

Ntib Went n-a fo s t ,

sPei'ă ca mormîntul din

In 1939, la centenarul turnului " Eiffcl, francezii s-an gîndit Ia un .spectacol inedit- Ei inten­ţionau sâ lanseze îh cosmos un» cerc. luminos care şă înconjoa­re Pămîntul la o înălţime de ■ 800 do km. Dar acest plan au s-a realizat- întrucît astronomii a;: protestat, prctextînd că s-ar putea perturba- observaţiile as­tronomice. .

Pentru „Anul Golumb" 1392, amcricanii s-au gîndit la Un spectacol şi mai mare; In ziua î» care se vor împlini 500 de ani de Ia descoperirea lumii noi de către Coumb, o armată internaţională' de „planoare so­lare* fără echipaj va porni spre Marle. Prototipurile acestor planoare au fost expuse,, recent, ia Carnegie Institution din Wa­shington. Planoareîe vor fi impulsionate de un fascicul de lumină care, cînd întîlneşte o suprafaţă, exercită o presiune asilpra acesteia Lumina soli­

ră aîince în- apropierea Pamin- tirlui o presiune - de un min- gram pe metru pătrat sau, a*t- fel spus, de un kg [km Această presiune este suficienta pentru propulsionarea unei son -,

, de spaţiale uşoare ‘ o i p*»28 mari. Cu ajutorul A pînzelor,

piramidele- adăposteau rămăşi­ţele ’pffrrrînte'i.tl -ale faraonilor însă, începmd cir cea de'a treia dinastie- (circa 2750 le.tr.), acest privilegiu 5e extinde şi îa re-

, ;giae şî fnalţf deranitarf, Pap- ... tul că existenţa unei piramide

(relativ inîcă,, insă de înălţimea unui biop modern cu şase etaje) a putut să troacă neobservată, plnA în zilele noastre poaf®

„să pară. ciudat,' însă- tre^ buie să avem in. vedere eă multe piramide .. d e dirsen- siuni -mici se; află. !ntr-o stare - de degradare -eare le ' face să semene mai degrabă cu aa. conglomerat ide detritus dedt cu celefereîe piram ide din .Gaza.

D-. T B A IA NPagiuă reafi/-atS dc M^iwela BDCtJ

.-----------jw 1* solare„ eIe urmau

” U'Ut. 'Ulsate pe o orbită ' Din sfera de atrac-

mal; 1*4,5: Din sfera de atrac-

îa r ’ :' jnt;ul,u ele- âr puteaneta,. J

° l an?

,^ p ă ua an sau doi. e, zborul interpta- ■Inrte- ar dura tot general, este nece-

. « V -Mnrte-

planoarele solare pot efectua chiar şi unele manevre

Irt anii ’70 se părea că pl/1" . .'noareîe solare vor avea vin vii­

tor strălucit, mai ales in S-0 / ^ unde se şi calculase un s' s , de trasee pe care se putea «r* cula cu ajutorul presiuniiTVIrfiîî' nn*<n «Ti. _T___ i.-. Hfîîl lfl*IU pi.CDAi»*'*' #minii spre alte planete. Mai m - iîir sondele ar fi trebuit-irt- -/Ti_ _ < rt1*ÎMLU.de către rachete pe o orbiţii . teriQjetW j'îM!:a sumei de 3 pîn^ circumterestră,. iar apoi, datori- PelicuTCîChianc dolari. Ca ma-‘ ----- nrnoUS

ft ” 1390pîna _ ,rw . aţin» M d ^ aclă lungă de timp din * ^H t^^noarele solare t?i şi-au Pentru concursulmidte Norc3 4intelo a.ltlsu!at participarea mai narjiţ, 1 Uniţii- Toate proieo- zat® îk S , Punct comun, şi a-, Ia 15 * ihC. că ele pot fi rcali-

Uirî a sumei de 3 pînăn îti ? p s-au propus

, filme- poliesterice fibre de carbon şi loUt Mylnr ’acopcritc eu alu-

, miniu. Pînzele americane' se .' vor fabrica probabil de un con­

sorţiu de întreprinderi ale in­dustriei acrospaţiaîc din S.U.A.

. N.A.Sj L a promis gratuitatea startului. ,

fn cazul Tn care va m w în- tr-adevăr foc cursa spre Martc. „Columbus GOfO Space Sail Cup*, ciştigători vor fr, desigar, mai mulţi. Primul obiectiv este des- făşurarea.pînsei în aşa fel inelt

■ ea să poată fi folosită ca forţă de deplasare., AI doiîea cîşti- gător va fi acea instituţie al cj5- rei aparat va ieşi primui din. ţ forţa de atracţie a Pămîntului. J Un att obiectiv csfe trecerea ia f o distanţă cît mai mică de,su­prafaţa Lunii sau a planetei Mai’te — de ceî muit 10.000 km. Cel mai m.ire premiu Ii va obţine acela care va ajunge,fn-

* — Maite.

ADEVARUL - IN LIBERTATE < •PAGINAI

LA RĂSCRUCE DE VINIURICrimpeie din trecutul Ardealului

Actul dc la 23 august 1944, în vi ziulica unor participanţi direcţi Holul Partidului Naţional-Liberal (C.I.C. Brătianu) (I) ■

In contextul desfăşurării eve-' nimeritelor premergătoare actu lui de la 23 august 1944, Parti-dul‘ Naţional-Liberal, condus de C.I.C. (Dinu) Brătianu, alături de care un rol important a jucat si Gheorghe I. Brătianu (istoricul), a făcut parte încă de la începu­tul perioadei antonescione din aşa numita opoziţie politică ofi­cializată, alături de Partidul Na­ţional Ţărănesc condus de Iuliu Maniu. ■ Este deci, evident, că toate acţiunile duse de opoziţie pentru a scoate România din război, poartă şi semnătura Par­tidului Naţional Liberal.

In ciclul de materiale.pe care lo publicăm pentru a lumina mă­car în parte , poziţia ţi rolul trnor partide şi personalităţi politice faţă de evenimentele istorice din august 1044, propunem cititorilor noştri două documente emanate din. pana celui care a fost atunci în fruntea liberărilor, G.I.C. Brâ- iianu. ' ‘ - , .

Primul dintre ele a apărut In „Universul11,’ anul al 61-lea, nr. , 240.din 1 septembrie 1944, pag. 4, 001/ 3—5, sub titlul: „DECLARA­ŢIILE D-LUl C.I.C. BRĂTIANU, PREŞEDINTELE PARTIDULUI NAŢIONAL-LIBERAL.

Dl. C.I.G. Brătianu, preşedin­tele partidului naţional-liberal, a convocat ieri pe reprezentanţii presei, cărora le-a făcut urmă- . toarele declaraţiuni:. în timp de 28 de ani, România a avut de suportat două războaie crîncene. In ce condiţii au fost ele 'duse?;

Popoarelp, ca şi: indivizii, - au pe lîngă viaţa lor materială şi o viaţă morală. Fără un ideal na­ţional ele nu pot trăi, nici pro­gresa.. Idealul poporului nostru a . fost întrunirea tuturor româ- . nilor într7un singur stat, inde­pendent politiceşte ţi economi- eeşie. ■ ■: llăspunzînd apelului Eranţel ţi ■ Angliei pentru eliberarea popoa­relor supuse dominaţiei străine, , Bomânia a văzut putinţa Între­girii teritoriilor locuite de ro- - .mâni într-o singură ţară şl s-a hotărlt să facă sacrificiile nece­sare pentru realizarea .unui ideal pentru care se devotaseră pa­trioţii din generaţiile anterioare.

Intrăm In luptă alături de &- cei care ne sprijiniseră pentru V crea independenţa noastră şi cu ţărije în care. se formase genera­ţia intelectualilor noştri şi caro ne serviseră de model pentru organizarea noastră. Ne angaja­sem lă luptă cu entuziasm şi cu ’ 'acea încredere neclintită In vic-

7tdria~ finală a forţei morale, pe >eare -a' avut-o in cele mai grele împrejurări regele Ferdinand I ;ji marele său sfetnic Ion l.G. Brătianu. Se poate compara situ­ară din 1918 cu cea din .1940?' Germania, din răzbunare pen­

tru că în războiul anterior am fost nevoiţi să luptăm împotriva : armatelor sale, ne-o distrus mai Jntîi unitatea noastră naţională, apoi ne-a ocupat cu armatele . sale sub pretext că ne apără fruntariile. După cotropirea Fran­ţei, nu puteam rezista forţei nd- ! Jitare germane şi a trebuit să ne considerăm ca ocupată de ca, iar nu să fim aliaţi cu o ţară care ine dovedea vrăjmăşia ci. Nu trc-.

;. Ijuinm să pornim Sntr-un răîboi care nu răspundea sentimentelor poporului nostru şi al cărui re­zultat se putea prevedea.

Poporul român dorea pacea şi -Simţea că o ţară mică, prinsă In ,• eoniiictul nrmat a două mari pu- . Ieri, nu putea decît să fio zdro­bită, pierzînd totul. A dovedit-o prin rezerva ce a păstrat-o tot timpul faţă de armatele germa­ne, deşi politica oficiala urma cu totul alt drum. Răspunzind aces­tor simţăminte, singur, sau îm­preună cu dl. Iuliu Maniu, am căutat continuu să oprim pe ma­reşalul Antonescu că se anga­jeze într-un război alături de a* ecia care nu ne arătaseră decît yjăjmăşle.

Era evident că Germania, chiar Învingătoare, nu ne-ar fi permis' «â reluăm Ardealul pierdut prin

arbitrajul de la Viena.Armata noastră, care, în războ­

iul trecut arătase o valoare ne­contestabilă, nu avea trebuinţă de o nouă glorie militară.

Germania, carc ne-a impus să-i dăm totul pentru a duce războiul, pentru care conducăto-

■ 'rul statului rupsese relaţiile dc prietenie cu foştii noştri aliaţi, n-a ştiut să-repare nedreptăţile ce le provocase.

Am recomandat la urmă ma­reşalului ca cel puţin să aibă toate menajamentele faţă de ad­versarii Germaniei, foştii noştri

'aliaţi, care ne ajutaseră să reîn­tregim ţara. El însă, ca să cîş- tige bună-voinţa lui Hitler, s-a încadrat Intr-atît în politica a- cestuia, îneît a depăşit orice limi­tă, introducînd la noi excesele dictatoriale ale Germaniei, ca persecuţiuni de muncă’ forţată, cu ucideri şi cu suprimarea ori­cărei libertăţi de care pînă la acest regim se bucuraseră cetă­ţenii ţării. In timpul dictaturii mareşalului Antonescu, România a suportat Un regim care nu co­respunde cu simţămintele unui popor blînd şi tolerant,, cum este poporul nostru- O neprevedere de neiertat ne-a pus la discreţia aceluia care rie arătase mai multă vrăjmăşie şi din această cauză a distrus pe meleagurile străine şi depărtate armatele, de care ţâra astazi ar fi avut atîta nevoie, sleindu-se economiceşte şi firian- ciarmente.

In alte războaie^ puterile mari ajutau pe aliaţii, lor; In cel ac­tual, ţara a fost ruinată pentru a comandita Germania. ‘

Astăzi, după ce s-au sacrificat sute de mii de suflete româneşti, ne găsim înti^o ţară dezarmată şi ruinată.-România suferă de o gravă hemoragie , şi va f i trebu­inţă de o muncă intensă şi de un devotament neţărmurit al popu­laţiei sale ca să' o îndreptăm. Am totuşi credinţa că vom reuşi să tămăduim rănile ei. -

. Ţara are resurse ce se pot ex­ploata,. dar pagubele ce a sufe­rit nu sînt in raport cu popu­laţia sa.

Va trebui sâ facem . sacrificii marii *ă depunem o muncă în-

■ cordată şi dezinteresacâ pentra a restabili echilibrul distrus. 1 Partidul Naţional-Liberal, în tot trecutiil său ă fost acela care, după ce a lucrat în primul rînd la crearea României moderne, a reparat situaţia financiară şi eco­nomică în crizele din trecut Fă-

, clnd abstracţie'? de interese departid, el a colaborat cu aceia care aveau acelaşi scop .cu dtn- sul. $i în situaţia actuală, care

-este cea mar gravă. din . toate a- cela prin care a., trecut ţara noas­tră, el trebuie să pună lad isp o - riţia ţării toată capacitatea sa de muncă*.- In episodul .următor, publicăm

partea a 2 -a a expozeului din Eiua de 31 august 1944 ţinut de €X C . Brătianu, preşedintele par­tidului naţional-liberal.

Dr. Ghcorfilie I. B0DE4.

Piaţa in [EI]POLIŢIA N-ARE TIMP

DE RĂNIŢI

0 sticlă incendiară se pare că a lovit o femeie cu un copil. Lu­mea ţipă iar, înnebunită. împre­ună cu un fotoreporter de la zia­rul ' „Frăţiei14 ne apropiem de o maşină a poliţiei şi rugăm p o l i ­ţistul de la volan să ceară o Sal­vare. „Noi am venit aici să Res­tabilim circulaţia11,. „Totuşi", in­sistăm, „se pare că femeia e într-o situaţie foarte gravă !“ „Să - ia un tax i!“ ne răspunde, şi por­neşte cu viteză înainte. „O să fie foarte rău pentru publicitate, dacă'nu ajutaţi fem eiaV strigă după el un fotoreporter străin. Maşina Poliţiei era deja departe.

Aşa a.fost

ASA A FOST ORDINUL,SA ATACAM DOAR SEARA

Tare e greu să, fii obiectiv, să vezi şi binele şi răul în egală măsură! înspre Universitate e linişte, dar în dreptul Interconti­nentalului .. oamenii sînt foarte agitaţi. „Jos Iliescu!“ „Jos comu­nismul 1“ „Ne-am săturat de ema­naţi !“ „Avion ne trebuia/ Cînd noi'n-avem ce mînca?" încerc o conversaţie cu un locotenent de poliţie: „Nu pot să înţeleg: diii moment ce manifestanţii au blo­cat circulaţia de la 15,30, de ce n-aţi intervenit imediat?* „Atundl nu erau violenţi!“ „Bine, bine, dar nu era mai simplu să alungaţi- 50 de oameni, decît să aşteptaţi ■ pînă se fac o mie?a „Tot aşa ar fi fost. . „Eu ; ştiu că de la orele 16—16,30 scutierii erau deja ascunşi în spatele Teatrului Na-4 ţional. . . “ „Nu eu hotărăsc. Eu execut ordinele 1“ E clar. . .' Care ■/ ' -

CARE PE CARE» . ’ •

Se adună tot mal multă lume. Se. scandează lozinci antiguverna­mentale. Un ofiţer dă un ordin, ' Militarii strîng rîndurile, rid ica ; 'scuturile şi pornesc, bătînd tam -' tainul. cu bastoanele. Dintre ei iţe, reped cîţiva, mai vîrstnici (dect* nu militări în termen) :şi levese cu bastoanele la întîmplare., Oa- menii se înfurie. Unii arupcă cu sticle (de unde sticle?), alţii arun- . că cu pietre. Poliţiştii pocnesc cti' 1 bastoanele. Unul loveşte , cu o ură ieşită din comun. A nimerit o fată care stătea pe trotuar şi o loveşte peste cap. Fata cade la pămîrit şi omul ordinii tot n-o lasă. Se apropie un fotoreporter şi o fotografiază. Poliţistul se îri- furiază şl mal rău. Se întoarce către acesta şLîncepe să-l croiască peste cap. Mă apropiu să fotogra­fiez, dar poliţistul se pierde prin­tre'ceilalţi scutieri. „M-a căsăpit*, zice fotoreporterul ridicîhdu-se, .

CINE E BAU-BAU?

Maşinile pot dc mult să circulă prin Piaţa Universităţii. Cîţiva indivizi cu feţe şl priviri cîudaţş încearcă îav&şl le oprească. Poliţiştii sfe 'reped iar cu bastoa­nele, dar, culmea 1 nimeresc mai mult în cel . care stăteau cuminţi pe margine, decît în cel ce instigă. Un poliţist mă împinge eu violen­ţă: „Hai, mişcă pe trotuar! „Cum •vă permiteţi?* 11 Întrebă un coleg de breaslă. Ridic aparatul, de

.fotografiat îşi trage viziera, în-

fcoha *

*■

• H H P H M

k " •»/■ ± r v ' * •

M m m mH . * v *

toarce spatele ; ţi se pierde în , mulţime.

„MAI BINE MA FACEAM " , MINER"

: ' Mă opresc lingă treptele care duc : la . Intercontinental. Un soldat dintre scutieri îmi cere o ţigară,. Ii dau lui şi îmi cer şi alţii. Scot pachetul şi împart „Cine ştie rînd ajungem în cazar­mă, cînd mîncăm în noaptea asta . . Sînt nişte copii.• Sus.; pe platou, cîţiva poliţişti

In costumaţia obişnuită, stau şi privesc. „Mai bine mă făceam miner,-zice unul.“ „Nu e tîrziu. Ciomag s-aveţi“, îi zice un civil de alături. Ofiţerul ,rîde.

„VOI SlNTEŢI MINERII!"

’ ’ „Jos Iliescu!“ ţipă cineva din m u lţim e. O piatră nimereşte In

caseq- unui - soldat. Urmează O p pa itae pietre. „Ce-aveţi, dom’Ie, cu soldaţii? Voi n-aveţi copii' ta armată?1* strigă altcineva. Scu-

vtţerB înaintează. Bumea : urîăi,şi aleargă îhspăiişîntată. ,,E foarte

.•-periculos acumj îmi 2ice o foto­reporteră japoneză, dar nu plecăm. .Stăm pînă la capăt". Nu, n u . plecăm.

. Un elicopter, zboară pe dea­supra noastră. Oamenii huiduîc. : Uruitul motorului îi irită la nebii- .uie. Huiduie şi fluieră. Apar noi trupe de scutieri. Vin din toate direcţiile. „Voi sînteţi minerii*1 li. se strigă. „Iliescu, fii boier/ Durte ţ i te fă miner 1“ O demonstraţie de forţă. S-ar fi putut rezolva mult mai simplii, dacă s«a r : fi

: luat, la timp .măsurile necesare. Dar dacă aşa a fost ord in u l...

t*/T«HEŞ,rr^DE VINA!" „B A ţ ’Ui" ..«,BA Î ’U!" . : |j , . ,

E treciit d e ’ ora 23. T-umea .! parcă s-0 >nmi potolit.. Intru în "! vorbă cu'Un ijollţist mai vîrsttiic.

: îm i * arată cascheta:. „ l Titaţi-vă, mi-au aruncat o sticlă în-cap. Dacă nu o aveam. . . Sînt nişte criminali”. „Şi oamenii dumnea­voastră au lovit In cap o femeie .de 90 de a n i . . . Eu fotografiam ţl an coleg al dv. irv-a împins cu violenţă**. „Dacă n-aveam cascheta, mă om oraut..J“

HORA . . . DEZBINĂRII

, Uu grup de oameni de o cali­tate ' îndoielnică s-au prins in horă: „N oi. de-aicea nu plecăm,/ N u: plecăm acasă'.. . “Străinii fotografiază, filmează ; . . Dansa­torii sînt încînţaţL 'Cineva îm- , prăştie manifeste scrise de mina unuia nu prea obişnuit cu scrisul. „Veniţi mîine la manifestaţie la ora 4“. ' y.; E ora 23; Manifestanţi sînt mulţi, burii1 şi răi laolaltă. Sosesc dar scutieri şi lumea huiduie şi aplaudă în-acelaşi timp.,'

! SE PLING MUNCITORIISimbătă, ora 13. Cîteva grupuri

de oameni stau liniştiţi şi dis­cută In ! Juriil fintînii: 'arteziene. Mă apropiu de un grup. Oameni- muncitori, se pling de lipsa de materie primă din fabrici. „Ea vreau să muncesc*, zice cineva,

„d a r n-am cu ceu. ,,N-avem_ ce mînca**, spune altcineVâ. „Cozila mîncare,, cozi la liîrtie, igieniţă,' nu găseşti nimic"., Cîţiva susţin că totali s-ar schimba daeă ar fi patroni: Uri cetăţean îi contrazice: „Dacă ar îi pati-oni, ă^ -fi' şi ?°- iiieri**. Se: discută, ’în - fcoţitardicto- riu, dar civilizat-^etaţeanul care nu e dc acord efi ideeâ de „pa- tron** dă să plece. Dintr-un alt

, grup se repede spre el un individ ihai oâclies şi, fără nici o expli- caţie. îl pocneşte. Oamenii sar să-l apere.

' „TĂTA, SI POLIŢIŞTII AU SAI-AlU O r

Ora 14. Plec din Piaţă. Cînd ajung aproape .de sediul P.N.L.,

■ aud strigăte. Mâ'-n.tori&jn;-grabă.. In dreptul Univcrsifâţii, ; cîţiva . indivizi au blocat? cireulaţ ia. li­nul, m ai: arţăgos,-, arc. un ,; fel <ie capişon de plastic pCi Cap. Aqu- ce nişte grilaje, le pune în mij­locul străzii, • întoarce" maşinile din drum. Şoferii, _cuminţi, se supUn. Ce contează că se graj bcscîl O femeie mai „aprigă ţipă într-una, împinge - înapoi

• 'maşinile care încearcă, totuşi sa treacă; aleargă de colo, colo, aa ordine. Pe margine, O mulţime de spectatori: unii aprobă, alţii dezaprobă. Poliţiştii care dirijau circulaţia (vreo 7) se retrag . în mijlocul Pieţei şi privesc cum „manifestanţii*1 izbesc, cu punuin şi cu picioarele în maşinile care

• se încăpăţînează s ă . ţ.reacă prin- tre ei.

Pe lingă mine treceam cetă­ţean cu un copil de mină. „Ta­tă, şi poliţiştii.,au salariu?" în

■ treabă puştiul.. Nu mai. cc.1 se răspunde. Plcc. • Acum ştiu clar că iordine se face doar. noap­tea. C-aja c ordinul . . .

EPILOG

iMi-am luat bagajul şi-am pot*; nit agale spre aeroport, cu t'in-

dul la tot ce văzusem şi trăisem In 6 zile. In ziua a 7-a, la €lu).mi-am completat informaţiile c ajutorul Televiziunii Romane. W*

• - berc. Şi obiective ...AL TRIPOH

PAGINA i ---- - ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE

, mAmu’ revoluţia s-o mutat de ta oraş, la noi, la ţară!" — zicea cîte unul gîndindu-se la aduna­rea din iulie ’90 a ţăranilor din satul Cătina, întrunită din do­rinţa mai multor cetăţeni de a părăsi ,C.A.P.-ul unde s-au în­scris ’ forţat în regimul trecut.

'■ Această adunare a fost începu­tul, şi chiar în condiţiile în ca-

• re spiritele au fost mai aprinse, vorba mai aspră, s-au putut contura opiniile opuse în pro-

; blema menţinerii sau a desfiin­ţării C.A.P.-ului, doleanţele oa­menilor — aceleaşi dealtfel, ca

■peste tot: nerentabilitatea uni-• tăţii ‘ — în : special a sectorului zootehnic,, problema personalu-

i lui, retribuirea din producţia de cereale a acestui an şi alte as­pecte care . nemulţumesc oa­menii.■ Cătinenii sînt oameni răbdă­

tori, le place să judece, să înve­ţe unii de lă alţii, să se înca­dreze în legalitate — sint o par- . te din aspectele care au deter­minat prelungirea tratativelor , între reprezentantul ţăranilor care aii întocmit cereri de re- .

tragere^, (ieşire) din C.A-P. — Grigore Huza —- şi conducerea unităţii Intre timp numărul celor care doreau pămînt s-a micşorat pentru că unii îşi pun problema pensiei pe care_ se tem c-o vor pierde nemaifiind membţi ai' C.A.P., alţii sînt În­grijoraţi că nu-şi vor putea lu­

cra pămîntul (cam 2 ha pe braţ de muncă — aşa după cum s-a hotărît distribuirea) din lipsă de animale şi, utilaje şi,_ în ge­neral, pentru că oamenii sînt dezorientaţi şi aşteaptă Legea pămîntului ca :■ pe un purict . de reper. Nu există asigurări că particularii vor fi ajutaţi cu mijloace mecanizate, în procu­rarea de seminţe, îngrăşăminte chimice şi ierbicide.

Cei care au rămas fermi în hotărîrea luată sînt îh primul rînd ţăranii care locuiesc la

hotar şi care au pămîntul tn jurul locuinţei (aşd cum era — în general — organizată la noi gospodăria ţărănească). Aceş­tia, vreo 40 de familii, au drep­tul să cumpere vaci de la,C.A.P— contra cost, urmind a li se distribui în curind finaţe şi su­prafaţa de pămînt arabil ce li se cuvine ca urmare a cererilor înregistrate la unitate. S-a pus problema creării unei asociaţii, dar oamenii văd in asta un nou C.A.P.. ori ei acum doresc ce-i al lo r — pămîntul! Pămîntul eo problemă pentru toţi locuito­rii satului care-l ştiu lucra şi au nevoie de el. .

Oamenii se vor ajuta între ei ca întotdeauna şi cu timpul vor. găsi forme rentabile de organi­zare. Ce vă însemna Legea pen-, tru cei nehotăriţi deocamdată? Dar'pentrir^cei care au depus cererile şi aşteaptă repartizarea pămîntului? Impozite? Ajutor material de la stat?- Cooperare pentru belşugul tării sau numai îndemnuri?

Iulian DAMACUŞ

■ m t ef

_ h Ă'A-Lli

Grija I. J.T.L.-ului. . . F o to : Ioan LESl’ UG

BREVIARInechitate — Andreica Lucre-

ţîa din Gluj, str. Dîmboviţei, bl. 18 ne scrie următoarele: „Apro­vizionarea cu produse alimentare este mult'mai bună decît înainte de; Revoluţie şi totuşi avem u- nele nemulţumiri: referitoare la practici mai vechi, dar care încă se mai poartă. La magazinul a- limeritar din cartierul nostru făina alba, precum ţi c e i de po­rumb se ambalează In pachete de 3—5 kg, respectiv 6 kg. Unele persoane, mai ales din zona ru­rală. au posibilitatea, să cum­pere în acest fel cantităţi mari de făină _în detrimentul celor ca­re sînten» în cîmpui muncii ; şi n u : mai ajungem să cumpărăm aceste produse. Ar fi o măsură binevenită împachetarea în pungi <ie l kg şi distribuirea -acesteia la porţie. .Este adevărat,,;pentru lucrătorii comerciali ar fi iţiai greu, dar, practicarea, unui co ­mei^ civilizat-merită eforturi mai

V ; .,,

y Renovări inoportune. „în locul magazinului de legume şi frucfe,1 /unicul pe Str. 'Doja, s-a înfiinţat o unilate /unde elevii au la înde- . mînă jocuri mecanice, ;.tie scrie d-l: Marip :Popcscu din Cluj, str. Pavlov hr. 15.; Un asemenea to-î- cal se aflu şi în Piaţa Mihai Vi­teazul. Pe str. Bariţiu a luat f i ­inţă un bar, iar pe str. Emil Isac — un restaurant. ; In . zonă sînt Insă două şcoli şl două /acuităţi ale Politehnicii. La ei însă hu s-a gîndit nimeni. Se putea înfi­inţa un magazin de tinde să poa­tă cumpăra un sandvici, un corn' sau o gustare. , ,“ ' -• a* . !• ■■ fcV Î

Pe-cînd 'o Asociaţie, de protec-^ ţie a ‘ elfevilon studenţilor ; şi, mai ales fl buzunarului' părinţilor?"

Tergiversare ^costisitoare. Des­pre' reparaţiile care se efectuează la Complexul „Mercur" din Cluj anim ai £cris.;Iîevenim pentru şi în continuare, mai mult nu se lucrează.' PînS; acum s-a. lucrat., şi superficial şi cu pauze mări. Mai mulţi cititori îşi, exprimă în­grijorarea: că .se apropie timpul ploios şi lucrurile vor ..rămîne: moarte. €e se. mai poate face, şă se facă cît mai repede. i

' .. ' Ion BUS

Un nou lilm: „MURDARIA**

Ii- anuiiţăm pe iubitorii celei de a şaptea arte, începerea filmă­rilor- pc platoul cinematografic de pe strada BUFTEA, cartier. M AHAŞTI, a superproducţiei:,.MURDARIA". In rolurile prin­cipale şi îri regia G.I.G.C.L,-ului şi A.P.S. Cluj, la caro se adaugă, In alte- roluri, şoareci, şobolani, pisici într-o veselie. ,,,...

Mai participă, nu într-o vese- Jie, ci mai mult ca figuranţi, lo­catarii blocurilor B 1, B 2, II 3, B 4 şl L3.

Motto-ul filmului: „Veniţi du­pă mine, tovarăşi*.

Pcmostcnc ŞOJFRQÎJ

Serialul nostru „VIOLUL--terorism de masă” (VI)Să începi un serial despre viol

cu afirmaţia că victima este de regulă vinovată mi se pare o per­formantă demnă de JACH SPINTECĂTORUL.

Să continui deplîngînd dificul­tăţile educatorilor din peniten­ciar şi să termini cu „bomba” nemaipomenită că după un viol victima şi alteori;' chiar. agresorul pot să se aleagă cu o boală ve­nerică mi se pare a fi o altă per­formanţă aceea de a trece cu e- moţionantă ingenuitate pe lîngâ miezul problemei. ,.V'

Violul este o criniă cu deter­minare socio-culturală care nu îşi găseşte echivalent în compor­tamentul sexual al- altor ' mami­fere. Şi dacă. actul sexual este o modalitate de comunicare, în primul rînd; una', substanţială1-— ; genetică şi mai apoi prin evolu­ţie una afectivăj estetică’ ţi i t i - ; că, atunci violul-este o devianţă — specific umană a acestei coraunicăriV'este^înc^rcare^ d îs -: perată de a} cbmuni<^'dih par­tea unOr subiecţi ;caref~nu'ştiu .şi nu' pot (nu sînt’ ’ în -stare) să! o facă. In acest s«hs agresorul este şl el o .victimă.' dar n u o victi­mă a victimei cuîn eventual ar prefera unii să înţeleagă. - '

In înlănţuirea faptelor prima victimă este deci agresorul. Vic­tima cui? Victima tuturor lanţu­rilor cauzale care îl aduc în si­tuaţia morală de a putea comite fapta profund . potrivnică firii omeneşti (riu mă refer aici la violul comis de alienaţi' mintal

care prin boala lor sînt" lipsiţi de discernămînt). De exemplu, faptul că o gazetă,’ binevoitoare

■'..vehiculează ideea că responsabi­litatea violului revine fetelor de’ moravuri dubioase pbate deveni o verigă a raţionamentului amo­ral al violatorului.

O anchetă sociologică făcută în . Franţa anilor '60 referitoare la o-

.'■ portunitatea începerii vieţii se­xuale pre sau postmarital a re­levat că părinţii adolescenţilor

. sînt de părere că băieţii, pot să-şi înceapă viaţa sexuală îna­inte de căsătorie, în,tirap ce fe­tele este oportun să' o facă nu­mai după. Concluzia firească es-' te „VREM ’FETELE VOASTRE PENTRU BĂIEŢII NOŞTRI". Ca să nu mai vorbim despre concep-

-■ ţia relativ generalizată că un bărbat performant trebuie' să aibă cît mai multe' partenere In timp ce o soţie onorabilă : este

: vii-gointactă la nuntă, fidelă du­pă şi total neinteresată de sex tot timpul. j‘ Decît şâ ne avertizăm băieţii despre riscurile cafef decurg din

''comiterea uriui. viol, cred câ es- * te : mai important;' să-i învăţăm ' să-şi - iubească şi să-şi respecte , . semenii, inclusiv jjc fetele care îi

acceptă ca parteneri.' Ih mintea adolescenţilor cu o educaţie sexuală săracă, incom-

' 'pletă şi din auzite iactul sexual ' apare ca ceva „rău“, „im t“, v j,^iiurdar“, în orice caz ceva ce

nu trebuie comis, ceva ce tre- ■’ buie evitat. Intîlnirea dintre in­

terdicţie şi pornirea sexuală nor­mală va duce la acumulare de tensiune. A r f i o altă verigă din cele multe care duc la act. îmi* amintesc, de un violator care îi reproşa victimei că Ts-a oprit 'să se lege la şiret. „Dacă nu te o- * preai n-aş fi avut curajul să sar' pe tine şi nu s-ar fi întîmplat ni-

' niic“. . .Acea egalitate între bărbat şi

femeie pe care s-a bătut atît de mult moneda nu trebuie înţe­leasă ca o ştergere a diferenţe­lor specifice trupeşti şi psihice între bărbat şi femeie ci ca un drept egal de a opta pentru o conduită sexuală anume. A im­pune norme arbitrare în acest* sens (ca oriunde de altfel) nu e decît' o " dovadă’ de ignoranţă' şi de credinţă că ceea ce e nenumit ,

: sau negat nu există. 1i Violatorul pierde prin poseda­re a victimei şansa ca cineva să i se dăruie, în schimb ~ victima

: pierde şansa de a mai putea dă- nxi vreodată. Făptaşul este un

■ handicapat eare transferă pro­priul handicap victimei de parcă s-ar bucura să se asigure că mai sînt şi alţi ; suferinzi în lumea aceasta în, care , e l ' nu reuşeşte să-şi găsească un loc.

Căminele de nefamilişti aşa cum sînt ele administrate de re­gulă, devin mecanisme sigure de alienare. Locatarul unui aseme­nea azil nu aparţine nimănui, nu este iubit de nimeni şi singura Iul şansă este,să joace rolul ne-

’ păsării faţă de mizeria căreia nu

ştie să i se opună. Regulile .şi standardele morale lăsate acasă sînt negate'de noua colectivitate fără ca să-i fie oferite altele mai

. bune în schimb. Dar cine sâ i le ; ofere? Timid, sperat, zc-flcmisit,

de cei „mai vechi*4 vrea să a- jungă şi el „în camera de-ală- turi“, dar nevăzîrid circuitele

1 normale d in : cauza emoţiei' în­cearcă să treacă prin ; zid.’ Şi cei­lalţi îl ajută! Rezultatul? Fata

' pe care ar fi putut' să o iubească ' devine astfel"victima lui cu con­secinţe morale deosebit ds grave ' şi durabile. Chiar dacă in timp victima violului reuşeşte să cîşti- ge o aparenţă echilibrată totuşi

: rănile sufleteşti .rămîn,; grevîn- du-i pentru toată viaţa relaţiile cu semenii. De multe ori însă tulburările psihice produse de un viol rămîn de nerecuperat . Şi toate acestea pornind de ta 'un morman uriaş de ipocrizie. ■‘ Aş încheia relaţînd • „un caz“

ce pare să cuprindă esenţa: Vic­tima 40 ani, tfavetistă, găsită în­tr-un compartiment neluminat ai trenului ' cursă de persoane Ia staţia terminus în stare foarte gravă după un viol colectiv Es­te transportată la spital de ur­genţă. Este salvată. .Ajunsă a- casă află că soţul a înaintat di­vorţ nereuşind să suporte ruşi­nea ca lumea să ştie că el arc de soţie o femeie care ia fost vio­

lată. Victima se-Sinucide.Dr. Dan BACIU,

• Anchetă realizată ds v Dcmostcnc ŞOFROÎJ... : .

• LUMEA SUBTERANA A MINORILOR• SUFLETE ÎMPOTMOLITE ÎN NOROI• PĂRINŢI FARAINIMA, COPII FĂRĂ

: MRINTI î ;• UN 6AVROCHE SE AFLA PRINTRE NOI * » „SERELE* UNDE SE &&LTIVĂ INFRÂCTORI

de gustare.' Din această cauză, fu­geam des de la şcoală. Am reuşit, totuşi, să. termin şi clasa a V-a printre primii la învăţătură. De

-m-- "obicei, eram dus înapoi şi Iarăşi • - s • fugeam. Umblam ba printr-un •r, îcc .'ba prin altul. Aşa l-am cu-

‘lioscut pe Dolo din Baciu care fu- , ' ră prin gară. Aici i-am ,cunoscut

şi pe ceilalţi băieţi care îşi des- ’ . făşoară activitatea în gară^ mai

0 radiografie cît de sumară în ’ gaţiile de serviciu, ne recomandă ales la trenurile internaţionale: universul unor categorii de m l- o discuţie cu un minor. Interlocu- Vestian, Anghel, Trule, Fufăna nori „scăpaţi" din vedere de fa - torul nostru,, V.M„ are 14 ani, (copii între 12—17 ani — n.n.). miile, de şcoală, de sistemul de şi este din Cluj î i notăm pe scurt Mici nu vă daţi seama ce mînăocrotire instit'uţionalizat,' dar care ';' . ' ' ,,, ......în prezent este foarte precar, ne dezvăluie aspecte p e ' lingă care trecem, de cele mai multe orî, in­diferenţi. ,^Iu sînt copiii noştri", ne spunem gîndindu-ne doar, „la ni noştriV la' cei care. populează casa. Ceilalţi care trăiesc în preaj­ma noastră,7 dar într-o altă lume

INFERNUL ÎNGERILOR [IU]confesiunea. l„ , âu I „Meseriaşi“ . de mîna întîi 1

ma noasira, ciar m u-o unu juuu: „M a m a ne-a părăsit cînd aveam Acum eşte la modă sâ te dro-de fapt, şi caro pot Infecta cu C ani. A plecat cu^un italian.,A- ghezi cu aurolac şi prenadez. Nuboli foarte greu cte vlndccuţ pro*_A. cuin so flflă în lixilis* este vîn-uni drosaţ niciodotă» dtir copiiiprii noştri copii, 'mi rie intere- troana unui resţaunant, arc casă, carp o fac spun că este foartesea2ă. ;■ ■ .- . maşină, bani. Am adresa şi tele- .bine. Nu mal simţi frigul, nici lo-; Şi greşim. Problema lor; are im - fonul mamei, dar m-am gîndit că Viturilc. Apoi, visezi frumos. Un

plloaţii mult mal largi, influen- n-are rost să o sun, dacă ca nu copil — Romi — mi-a dat' 200ţea2ă direct atmosfera în care se 'ne-a dat nici Un semn de viaţă, lei pentru aurolac. Se. droga şidezvoltă şl se form ează ce ila lţi" Tata este muncitor la ,,Clujana“. îfratele acestuia — Kalman, doicopil. Este de ajuns o picătură de Acolo munceşte şi bunica. Nu ne fraţi gemeni — Karcsi şi Gabi,otravă pentru a infccta o 'ca n ă ; Sntîlnina prea des. Fiecare cu via- : precum şl Mocumba şl Piticu (a-cu apă curată 1 ţa lui. Un timp am fost internat cestea. sînt' numele sub care îi

* - ; ' la Casa de copii din- (Câmpia Tur- cunosc). Să vedeţi cum s-a răs-O confesiune * '. zii, unde mergeam la şcoală. Am pîndit moda aceasta cu drogatul.

; fost trnsferat, pe urmă, la Şcoala Baştan, un băiat din Mănăştur,sugestia unor lucrători al ajutătoare din Gllău. Aici am dus a prins din filme moda cu dro^

Poliţiei judeţene — oameni cu o : o viaţă foarte grea. Băieţii mai gatul. A povestit şi altor copii covastă experienţă în domeniul a^'îm ari nfe băteau. La fel şi unii' o . simţi cînd te droghezi. Baştan s-abordat şi cu intenţii care depă- ducători. De multe ori, pentru cl- . drogat pînă la 18 ani. Atunci s-aţese, de cele mai multe ori, obli-; rie ştie ce greşeală, eram lipsiţi lăsat şi lucrcaza.

Acum, vara, îmi petrec viaţa mai mult prin piaţă. Nu pred dorm pc acasă.. A jut la descărr carea şi vlnzarea lebeniţelor. Mâl cîştifl un ban. Astă noapte. (22/23 august — n.n.) nm lucrat pînă la. ora 3. A r fi fost prea scupip să Iau. un taxiu şl să jncrjt--* acasă. 3VU-am făcut rost de. un braţ de paie şi am dormit domneşte. Am mai dormit, e drept, şi prin lăzi de gunoi, pe coridoarele Poliţiei şi prin alte părţi. Nu sînt preten­ţios. Cu mîncarea mă descttrc. Mai vine bunica şi-mi aduce mîn- care în piaţă, mal fac şi eu rost Cu banii ciştigaţi, îmi mai cumpăr cîte ceva. Am acum 150 lei şl vreau că-mi cumpăr pantofi. Stau cam rău cil încălţămintea şi vine toamna.

Mă bucur că am scăpat do un mare necaz. Luna trecută^ m-am împrietenit cu un băiat de vreo 16 ani. Călin Deneş. Acesta a fu­rat de la un vînzător’de lebeniţă 22.000 lei. N-am ştiut nimic. S-au convins şi domnii poliţişti că n-am nici. un amestec. Călin m-a invitat 'în tr-o ' zi să mîncăm. Atunci am văzut că are bani mulţi. Am mîncat la „Contincn- tal“ şi la „Belvedere". Cînd banii erau pe terminate, ana venit din nou în piaţă, la lucru.

Zilele viitoare o să vin să y& caut la redacţie, poate mă aju­taţi să ajung din nou la Casa de copii din Cînapia Turzii. Sînt oameni mai buni acolo".

Ion BUS

ADEVARUL - IN LIBERTATE rPA^iM A#'

TEHNOFRIG o , firmă" de prestigiu

Unitate reprezentativă a industriei constructoa­re de maşini din ţara noastră, întreprinderea „Telinolrig** se află in prezent într-un proces de reorganizare, dc căutări de soluţii, în vederea în­scrierii cit mai devreme şi mai rficient în noul curs. dc» restructurare a industriei vmwrmeşti şi o - . ri<*n tarea ci spre economia dc piaţă.

Cu cît mai devreme, cu atît mai bine. liconomia <f«* piaţă «sigurii mar! avantaje «-lui carc ;:*•(* <> idee bnnă ca na minut mai devrome şi o aplică iwai bine. Sts pare cli Ia „ î ’ehnofrig" începe să ai­

bă lut mal mulţi a<l«pţi neelei Uîcs carc sînt Vala­bile dc cind lumea, dar caro economia supercen- fralizată şi excesiv planificată le-a înăbuşit.

Scriam» nu cu mult timp îi>_ urtnă, ca un cle­ment de noutate, despre preocupările pentru tre­cerea Ia descentralizarea organizatorică şi deeizi®- nală a întreprinderii ca o primă şi semnificativă pornire spre economia de piaţă sau altfel* spus spre o activitate de mai mare eficienţă din eare *3 ciştige şi ţara şi întreprinderea şi salariaţii.

IN CAL’TAKEA 1)E n o i PARTENERI PESTE nOTARE

întreprinderea „Tehnofrig" exporta în ultimii ani aproxi­mativ 56 la şutii din producţie; export eficicnt nu doar de dragul exportului. Oamenii de aici ştiu să lucreze bine, sînt serioşi în tot ce iac. Ta paran­teză spunem, că‘ au întotdeauna- cîud o instalaţie nu merge faine este vinovat producătorul; poate fi d« vină şi c e f ’ee exploatează instalaţia, materia primă uti­lizată» etc. Aia făcut această saMmiei’e nu pentra a ap&a producătorul ei pentru a u » Joa toîtil de btm din spusefe beuefkâaruloli. Este a pcacticS mai vecile- ea «iuaci cîr.cî tre- M tile utt merg bâte să dai vi-

p » «Iţii., Otn cfisisiţîtt cu (Szectorui în­treprinderii* stat aflai iaHite lu­

cruri interesante privind expor­tul şi cooperarea cu parteneri de peste hotare. Cred că nu este cazul să spunem despre ce este vorba: pe cititor îl intere­sează mai .puţin, iar pa i con­curent foarte mult.’ Nu Re-a pus această restricţie directorul întreprinderii, am considerat-o noi utilă.

DcosoWl de important pentra viitorul imediat al 'întreprinde­rii. este următorul lucru: - la. a- ceastă. dată. sînt înclisiate con­tracta (Vet export şi pentru anulm _ / , ' . .

„CULNTUL NOSTRU —s t A r m u r, n o s t r u "

Se pare că la „Tehnafrig* se înţelege mai bine decît In rau! ts» alte întreprinderi nece­sitatea «daptării prodttcţifci. ■ îa cerinţele pieţii. Dovada este

faptul că • pe. lîngă produsele tradiţionale destinate, marii in­dustrii s-a trecut deja la rea- ■- lizarea de utilaje, iristalaţii; e- chipamente specifice micilor în­treprinderi .sau persoanelor par­ticulare. Efite- bine iatît pentru „Tehnofrig*1, . deoarece. îşi lăr-. ,

^geţte piaţa; clar şi pentru noi . care.„vreai să facerii ceva şi a- veni "nevoie de tehnică pentru a lucra mai productiv. Se are *„ în vedere j. fabricarea unor, linii, de mică. capacitate' pentru pre-.. pararea şî, :îmbutelierea .sucii-. . riloi'r.i»i«i’ii.ţoar'e tio lapte, p re - . se j>oEt.mt,ulei. .şi' r.iulte' altele. i

O- b «»S 'iniţiativă a .consiliu- . iuf . de* ad-ministrâţîc a foţii-, a- ceea <fe a trece la. fabricarea tt- nui nou tip da utilaje frigări-, fice ctesîmate dotării miităţiîor eomerciisfe.' în Iun -i*. -i^gust s-a . prevăzut a se reafet, 50 de ba- , căţî, Centru îaceput se rralî-

zenzâ utilaje de 1.000 TCcalorii, clăi- în viitor se vor fabrica şi dt» 3000 Kcaloril. Speram că pri-, niiî . beneficiari vor fi unităţile comerciale din judeţul nostru, unităţi care se află Intr-o stare jalnică . cu instalaţiile frigori-- fice . (avem iii .vedere,' în . spe- ■ cial. unităţile • „Alimentara11, . cele de vînzare a cărnii şi pro-' duselor, lactate, dar şi alimenta­ţia publică).

Nil DOAR PRODUCŢIE CI SI■ s i iu v ie n . . . ; •

O idee excepţională tn câdral programului de reorga­nizare a întreprinderii: consti­tuirea unei secţii, a unui colec­tiv care are ca atribuţii de ba­ză executarea lucrărilor pentra punerea în -funcţiune a agre­gatelor, instalaţiilor frigorifice precum şi repararea lor. De. ce. am spus că este 'o ides cxcep-" ţionaiă? Peatre cS fabricantul are, acum. .'la- -noi (probabil şi- în. alte ţări) posibilităţi, condi­ţii, resurse (piese dc schimb), mai bone: pentru reparaţii, în tenncn scurt şi d® eoiitete.

Avînti şi. angajaiiîejite (eoâ- tracte)- pentrur ; reparaţii, proclu^ că torul va acorda o atenţie nor- tnalâ, fîrcstscă. foiosirit pieselor de - seftimb- de care atîta lipsa duce economia noa^iru nsţio- na'ă. .

CE NE SI'UN CIFBEI.E?

- Chiar- dacă pe unii îi deran­jează comparaţiile, ele îşi au rostul lor, ajută la definire» u- nei realităţi. Producţia înţre- prinderii este acum cu aţiroape20 Ia sută mai mică; faţă de= cea realizată în ; aceeaşi- perioadă a anului trecui Să nu uităm însă că în 1!)89 nu numai că nu c- xistau "sî-mbete libere; că rareori * erau duminici libere pentru mulţi din salariaţii întreprin­derii.; ’.

Semnificativ, este, ttotitşf, fap­ta! eă productivitatea muncii se menţine, aproximativ-la nivelul celei din 1989.

Săptămînă de luern de 5 zile a influenţat negativ nivelul pro­ducţiei deoarece nici întreprin­derea ,,Tehnofrig“ precum toa­te celelalte din. ţară nu au fost pregătite tehnologie şi ore.ini- zatoric pentru « obţine îh 5- zile » producţie cît în fi. Dar, presu- puneia că a avut şi o- irifî>J*nţă benefică, ojnul începînd săptă- mtaa de lucni- după donă sile efe odihnă, deci ca a nsaimars caţ»aeitate de mn:i.că4 cu o tw- v mare productivitatea

Cti, siguranţă treburile vor <f- voIiki spre mai bine,;, stoife structuri orsanizatoricc carc sc au în vedere şi lărgirea auto- noraiiei unităţilor ele bază. cons­tituind factori stimulatori .iufc- lx>rtanţL ‘ ’ .. . . .... ■'

PRINCIPALELE PRODUSE; ■ 1. UTILAJ FRIGORIFIC

1. A f ARATE PENTRU - CONDiţiOMAREA AERULUI

" — realsează condiţionarea'' aernlm prin procese de răcire-— Jncă.'zire-— umidîficare, asigm-înd • < menţinerea temperaturii ş i o* - aridităţii seruM fn Hmitele . ■prevăzutei ; se amplasează -î« sala climatizată sau în vecină­tatea ei fîit cazai fh .care-' aemî- tratat se* conduce p ri» ’ -sistemt : de tubulatură). * ' "

în - fabrîcaţîe-’ sînt douS va-..rlanîc: ' " ■' ----

— varianta răcită cu aer — A ■— varianta răcită ca apă — W Doaienii de utilizare:

. • Aparate pentru, condiţiona- , rea aerului de—uz ceneral tip. ACA

• Aparate pentru condiţiona- ’ tea aerului în centre-de calcul :tîp ACCA-. - . .. : 1 ' * ;

• Aparate pentra condiţiona- rea aeiiiiui în cabinele podwi- lor rulante tip ACAP. ’

2 : GRUPURJ DE RĂCIRE

• Grupuri da râcit ulei Mp , GRtf: ageiit frigorific — R 12,

■debitul de ulei rfiqitr mia. 12 jl/m in.; ma::. 130 I%iin., tempe­ratura minimii a, uleiului, 25°p; '. • Instalaţie de răcit apă ' ~ , .

tip ITIA; utilizare: pentru asiT\ gurarea unor condiţii tehnologi­ce optime impuse de proccsuI de preparare şi Imbuteliere,a. băuturilor răcoritoare (respec­tiv răcirea apei dela tempera­tura de. livrare a reţelei la tem- pcmturs de 5±2°C).’ •

• Grupuri compresor con- . âonsator: 'st? Utilizează la pro­ducerea frigului în diferite pro­cese tehnologice din industria alimentară, industria chimică, reţeaua comercială sau sanita­ră, laboratoare de cercctarc (răcire cil aer sau apă cu agenţi frigorifici, amoniac şi frciln). ■

3. COMPRESOAREO Mot(>compresoarc S'-mirr-

metice — tip MCS — se -utili­

zează ca utilaje de întreţinere, - a funcţionării circuitelor feiga- rifice de putere mică şi mijloci?. . .-• Comp re.soare cu piston tip

K — răcite cu aer şi. apăMotocompresoare frigorifi-,

ce tip M. AVj.,CV, MCM, CP. ,, ‘.

' i 4 . INSTALATSt NAVALE ^ '

. .— destinate obţinerii şi men­ţinerii te-inperaturilor scăzute în ■ compartimentele de provizii aii- mentare-., ale . . echipajului (tip' -. IFN) şi de condiţionare; a aeru- ţ lui pentru punctele centrale de- . comandă ale navei - şi,cabinele,,: şchipajului (tip IFKC). ' ţt. .

H. UT3LAJ ÂLSMENTĂR " ,X. Centriiugi pentru amidon ;

(3250 kg/h), zahăr (10G0 kg/şar- • jft), grăsimi (1,5 t/h), laborator . (24 de eprubete). ’ .

2. Curăţitor* centrifugal .pen­tru lapte — capacitatea 3.000—1-Q.00Q l'h.. ;

3. Decan tor cenfrilugal pen- (ru deshidratare uămoluri: 2—6m^/h. ' f .

1, Instalaţie de ' aHtomaSiaro pentru separatoare — se pot aa-

j tomatiza 1 pînă la 5 separa- toftre. .

5. lasitalaţie dc dezinfecţie SANITAS — 100 utilizată pen­tru curăţire’ şi dezinfecţie în ’ industria alimentară, .în agri­cultură,; zootehnie» în.- spiUtlc etc.; curăţirea se obţine cu a-, jutorul jetului de apă cu pre­siune ridicată. Cu ajutorul diu- zei reactive, instalaţia poate servi-la desfundări de canale.

Oi rnstalaţii de pasteurizat pcr.mi sinîutmă — 2000 l/h — 5000 l'h, lapte 3000—15.000 .l/h, vin — 3000 l'h, suc de roşii 2000—tîOOO l/h, berc 15.000 l'h.

T. Inhalaţii d® separare prin J r.rntsiîugavc — tip ÎSCUT —

pui-ificarca uleiului de turbină de apa şi impurităţi niccanice cap. — 2000—5000 l'h ; _tip IS- CJÎ.\’ — separare ulei ţi com- Ijustibiî pentru nave cap. 1000 l/h.

8.’ Linii -de îmbuteliat bere capacităţi nomipale pentru toa- te-Uiiute:. .10.000'--2.1.000 but./h.!>. f.inii de îmbuteliat lapte —*

cap.. 3000—.6000 l/h.'Iff.’ î.inU de im hutcliat bău-

tUri răcoritoare — cap. 1500 - but/h -- 21.000 b a t/lî;............. *' 1

11. Linii de îmbuteliat apă v minerală — cap. 500Cj—10.003 l/h.

12. Unii de îmbuteliat viq — cap. 1500—8000 but./h. *• 13. Linii de-îmbuteliat rachiu— cap. IfiOO—8000 but./h.

14. Linii de îmbuteliat lichior— cap. ISOO—HOOO but./h.

15. Limpezitor centrifugat de ■ vin — cap. 3000 l'h.

IG. Separatoare centrifugale pentru lapte, combustibil şi a- îei, grusiint. plasmă sanguină, tileî dc peşte,' de melasă, glueo- ză, an1id<iii; pinten, ulei vegetal, drojdie;

17. Supcrcentrifuga SUI’ LEX ’ — cap.: .12(30—rnoo ll}i.

15. Filtre şi instalaţii —pentru, filtrarea vinului, filtra­rea fină a vinului (se mai poate

■utiliza îa ape minerale), fii-; trai*ea siropului de 2ahăr pen­tru fabricarea băuturilor răco­ritoare carfeo-gazoase, filtrarea _ steriGzanta cît şi pentru filtra-

-,re cu kieselgur a vinului sau a altor lichide aiimentare. : >

19. Pompe: ’ ; - • ,cu rotoare, profilate — se;

utilizează:, pentru comprimarea : .şi vehicularea aerului şi-gazer lor neutre. pentru transportul pneumatic al prociuselor pulve-.;

; rizănte şi granulate . -

• ca şiirub , — - te^iaate transportării fluidelor vîscoase' din .industria alinujatas-ă,, efti— nucă,; petrolieră. - :;ţ --

• dozatoare- (sînt •pompe - o r piston)— destinate pentru do­zarea diferitelor lichide, (acizi, , baze,-săruri -solubile, -'solvenţi organici, produse petroliere). Se ■utilizează în industria.:chitaică» alimentară, tratareaţ apei 'eta: .;

• centrifugale. — sîntT -ţlesti- nate’ transportului fluidelor co- ; rozive, nevîssoase în industria alimentară. : r- ; ; . : ‘

III. UTJtAJE DESTINATE FONDULUI PiETII AFLATE IN CURS DE ASIMILARE .

1.. Freo Aer penti;«-produs în- ' gheţată (portabilă),; capacitatea

'4ff 1 cdfejpoziţie/h2-, Instalaţie, de. răcit -Uvpte —

, cap.,200 dtnc'li . . . . .; , »3.-Piesă de-ulei — cap, 500—

_;1000 ykŞ .'.eminţe'a . ore- '4'. Linie r de * îmbuteliat bău-

tnii 'răcoritoare cap. 500 bu- teliî/h :

5.' Separatoare.;de lapte — cap. C5 J/h *1 ’ ; "

i Maşini pentru servit cafea,

ceai, produse solide . (autcmiate stradale)

7. Linii de îmbuteliat bere»,, de-m ică şapacitaîe -— ■ 1QD0— , 1500 l'h; ff. Separatoare -centrifugale

pentra lapte — cap. Ş00 l/h — în două variante constructive, - cu acţionare manuală sau cu motor electric; destinate peiîtftt gospodării particulare, f; centre d(* colectarea laptelui etc.-, ;

Compartimentul de metrologie al întreprinderii execută reparaţii şi verificări metroiogice in dome-" niiie lungimifcr (fubfere, micrometru, ceasuri com­paratoare etc.), presiuni (manometre), reductoare A& aitaen-

Pagină realizată de Ion GOIA.

PAGINA ?

C O M B IN A T U L DE UTILAJ G R E U /

. . . . / , ; .r.- ^ c l u j - n a p o c a . . - r ;

execută pentru întreprinderi-de stat şi particulare, o ga­mă !ar£ă de .tratamente termice:

* ÎMBUNĂTĂŢIRI Şl CEMENTÂRI PENTRU AXE CU DIMENSIUNI MAXIME 0 1 500 X 5000 M SI MA­SA PÎNĂ LA 8000 KG ; ;

* CĂUR! - IZOTERME Şl AlTE TRATAMENTE IN BĂI DE SĂRURI, PENTRU ŞARJE CU DIMENSIUNIMAXÎMF0 350 x looo MM J . v J .;- '';■ l

RECOACERI. NORMALIZĂRI Şl CĂLIRI IN AER INSUFLAT PENTRU PIESE GRELE. CU DIMENSIUNI MAXIME 0 10500 X 3150 * 2800 MM Şl MASA PÎNĂIA30TONE j ' -;V',:LL,";;W'’’1

- • CĂURî SUPERFiClAlE' PRIN INDUCŢIE LA AXE CU DIMENSIUNI MAXIME; 0 I2OO. X 1200,MM J

* CARBONITRURĂRI iN BĂI DE SĂRURI - Şi NI- TRURĂRI ÎN GAZ, PENTRU ŞARJE CU DIMENSIUNI MAXIME 0 1000 X 1500 Mm i ••

* ' ^ ............. -■ .i î - -> -ACOPERIRI PRIN D1FUZIE CU STRATURl SUB­

ŢIRI EXTRADURE DIN CARBURI METALICE, LA PîE- SE Şl SCULE DIVERSE \ ; *' Y,, ''

-Pentru, informaţii suplimentarei vă rugăm1-să vă- adre­saţi direct la sediu! întreprinderii, B-'du):Muncii nr. 16— tt , telefon .5-44-25,!, interior 122cj ; (Atelier-Tratamenţi? T«faii6e)r ,, (1216)' ’ ' î - ____ ____' “ "K' . ’

: _ ÎNTREPRINDEREA DE VlNIFICAŢJE Şl

;?V " P R O D U S E S P IR T O A S E C L U J . ’

anunţă cetăţenii-cartr poseHă livezi, d<Ţ:pomi‘,fructiferi- câ pot'preda . în ;Scliijub: cu. (ulcă dc prune -şi, rachiuri de£ructe_;naturalp, jructti proaspete în..«mdiţii -avantajoaserdupă, cum urmează: ... ^ ■ î ţ-~- - — ' — * —«-• ; • pentru 100 kg prime ii«î toamnă s>e acordă 5 litri ţuică«Jejpm noâ.50° . . v j* *• pentru'lOO kg « e r e Sau pere sv, snvrtiă :i litri.-radiiM ic t r a c te a 50“ • ‘ i . „ , ,"S pniluai-ile 1îe. fructe, şe fâc! Ja centrele -tle colectare -or- ^aniSHiîe. în sate şt comune, iar în oraşe şi municipii la ^iistilăTiile din' Crherla, Huedin, Turda şi Gluj. , ...-,i Relaţii suplimentare se poţ prinii.de la secţiile Inti'e- |>ran}erii din Cluj, Dej şi'furda. (Î236) ... ,..

REGIONALA DE CĂI FERATE CIUJ•■■■ V - ■ ■ ■ • ' . PUrţă,Victoriei nr. 17 ' ' ’

»r»»Hizeaxă'tM -data-*!* 10 septembrie 1989, cono«rs, p<Mi- *r« ncuparea a - • L V"''' .":"

• două-posturi d e REVIZOR CONTABIL, la bi­roul C.F.I. v - = ; L. L ’..ţ OmdiţiileLde -participartLla^coniiirs sînt cele':stabilite plin Legea nr. 12^1971; ia r ’-condiţiile/de salarizare■ cele s|abi]ile' prin :±£sea nr: 57/1974; . -.7 ' ‘ L Reiaţii''suplimentare la teîefcaneie 1.-10-65, int.'!3322" .■ji 3303. (12!2) V- " :

^ p w t o u t - , m m m A W

I.T.Â.I.Ch; TRAN SCH IM BUCUREŞTI

Autpteua r.r 3 CIui-Kapora, str. Beltei nr. 5

orgaiiizcaza concurs pentru ocuparea următoarelor pos­turi: . : tf, , :■ ‘ '

> 10 ŞOFERI B.C.E; 1 f ‘L; -* 10 MECANICI AUTO’ ctg, 2 -7 î

• 1 TINICHIGIU AUTO L * 1 VULCANIZATOR- ? i

• .1 STRUNGAR • f• 1: FIERAR : , . ' ’L-L;'. - .• 3-paznici .

. • Condiţii de '-participare conform T-egif nV ; 12/1371L V -,'Infonriaţli,si]plimentare??|a compartimentul personal, te]ei <11 3-60-S8. '(1225) -v' '' . ■•*

, ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII AUTO - h | ; CLUJ-NAPOCA

organizează concuni In.Nlata.'<l« 12 rsPjitt'nil>ric 1990,, pen­tru ocuparea-upui post de >

•* DESENATOR TEHNIC .încadrarea se face conform Legii niL îa lOTl şi Legfi nr.

'57/1974 ~ .... \L ^ ^ ^ i '^ p i i ’ii^tasv.'jst-bir(>ul. perscmuj. t«efon 4-27-83,; .'interior 120.1(1233) L< . *L\.'L ;;L.-L LL

• UNIVERSITATEA DIN C L U J -N A P O C A

organizează eoneurs iienliii ocuparea următoarelor pos­turi: ‘ "Î : ' * • ' L .

• 2 MAGAZINERI la serviciul tehnic-cpro»îiiortare L * FOTOREPRODUCĂTOR XEROX ia isectorul d e mufîiplicdre X*, . < ' '<

• FOCHIŞTI Io sem ciul tehnic-oproyiiionare• PORTARI la formaţia pară .

Dosarele de În5driere‘ la co'itcuvs se vor. depune Ja oooa- partjmentul evidenţă al Universitftţiir

, Cphdiţiil^ de'-participare,s&it 'cefe prevăzute de-legisla­ţia în vigoara • ; i

. Data, concursurilor se va stiabili tkijîă apariţia anunţu­lui u\,presă. (1224)., ’ j : i ■ £ ,

AGENŢIA DE TURISM PARTICULARĂ ; ,^<3EROTOUR" CLUJ-NAPOCA L

* 1 . L , ,• telefon 4-15-^)l . |

«ferii excursii <le: ' -• 6 ZILE IN TURCIA, plecarea 1 şi S septembrie

1V90feu plata în lei) L;,, » 4 ZILE ÎN GRECIA, plecare 11 şi 2 5 .septembrie

1990 (cu plcito în lei şi valută) & • 5 Z!LE IN FRANŢA, plecare 13 şi 27 septembrie

1990 {cit plata în lei şi va lu tă ); - r• S ZILE ÎN ANGLIA, plecare 19 f i 26 septembrie

199Q feu plata în Iei şi valută) L . . L ' y* 8 ZILE IN S.U.A,, cu programare ulterioară (cu

pluta în lei şi valută) L ; ; - L; DOKITOIUI .'XKEBUIE SA 1VVŞAI'OARTK.

înscrieri şi informaţii tic luni pînă vineri; între orele16—20,-la teleion 4-15-01. (17010) LL-."; LL ; '

ieo

o/iwe/'-jeă&j :e o e n e . W

în că rt ic ica : !

oi'tiiA ot p n i i i - m ş irn mcitiţi, cum Christos pregăteşte astăzi împără­ţia Păcii a lui Dumnezeu pe acest pămînt

Nr. decomamJâ: S3l4ro, Preţul: 4,90 DM , , _ i

Ia UNIVERSELLES LEBEN e.V. Postfach 5643; D-8700 Wiirzburg, R.F.O. (100)

CRUCEA ROŞIE ROMÂNIA ‘ ; FILIALA CLUJ ■

invită in /.iun «îe 3. septembrie 1990, ora 16, Ia sediul din str. 30 Decembrie nr. • -<?. ,t ; ; ■

SURORILE DE CRUCE ROŞIE , ,

pentru -discuţii de interes în- domaniul social-Jiaxtirjitarj. ţi de perfecţionare ^profesională.; (1235) . . .. ;

ÎNTREPRINDEREA „PISaCO LA M CLUi

, 'Calea Baciului nr. 81—83, telefon 8-66~®i •

«mgajeaaiSi pe durată determinală ţl septembrie—■ 3 bo iomorte):-;

• UN FRIGOTEHNIST PENSIONAR

liica<lrarca ootifort» l.egli W/1S74., (1249) . :

T.A.G.C. IND. — SECŢIA sMECANO-ENERGETICA CLUJ-NAPOCA

-. f ... , ^ Galea Badiilui ar. .2—4 ; r - L ’

angajează, tle urgenţă, prin transfer sau repartiţie: >. *;

; ♦ 1 INSTALATOR '• A TÎMPLAR ’ - v ; : ;;:V : , ;L ^ L ; \ = L

. • 1 ZIDAR y . '

Inforinaţî,t Ltipiimentare se primesc la biroul salarizare: (1230) : ' •• ' / : ' L L " .

■ . ' » •

/RADIO, Duminică, 2 septembrie ISÎK) " L ‘ ’

H — 'Uiiivfti’Siii creştin;;.8,40*— O poveste ouizicalâ;'9'-4: Top .Ti;iuisilvania ijiuziră populară; 12 — Atlas euro- pe.'tii;, Şlaxele Unite, ale Europei; .12,30 ^ Umorul de la A la -y.i i3 rr'Top.10.— vlasamente 'de irtuzieă tiţoară; 10 — Oc<?jp1 4‘ămtntaJol îu 20 de .minute; ;I6,20 —"Tutti-Krutti— AîagrtEin'îmtsdcal-, 37 — Meridiane literare;., 17,30 — Mirai-oloi sunetelor; 20 — -Kiabul ga-/«tari)or (reluare).' '< L :! w))tei»brie ' } ,*5— -f-(J,13uuii, dimineaţa".:' ‘ buletin de jtiri; reportaje,

muzicii;‘10 ~ Interpelări — atichete sociale; 10,30 -— Mu­zică populară; 30,50 — Cintec şoptit — 'Tnornent poctic; 1J rr.Uadlomagazln. ştiinţific; 11,30 — Globul.m uzical; • *? —• Burso''ideilor; 1.2,20 — Concert de prîuz; 1,6 ■—• Me­ridiane şj paralele în. "IrtWC'a de asl-. 16,30 — Reprize tnu- *icale; j7,10 — breviar culUmd; 17,30 — Odiseea artei ,51- rl.'o: Boema (?); 20 r ..T<p>p,.W,-(nijiaj«). ■ ;

■ ■ m.m « m m m m m m m.m m m m m m m i "

*■ . •< Marţi .4 sfpteinbrifi .1 -j

'S-~li.— ,,Bună,dimmeaţa“,: âctu.ilităţi.şi„ muzica; 10 — Dialogul) mUzelor; 11 — Management; 11,30 —1 .Salonul,, artelor: teatru, - muzică,- plastică ifilm: 12-—• Coaccrt -3e prinz; ' - J2.30 — Ateliere inui’icaJe; dirijorul E.. Simosv;. 16 -JL Hadicanafîazin ştiiriţific '(reluare); 17,10 — Vtrstele şlagărul jii;" ^20’— în ’-dialog-' cit'ascultătorii: ■ 20,30 — Din gradina : cu : fieri tiiulţe —' mtftit-ă populară la certîre.

Mieicuri, .> se|iten»biie

;ţ>—fi'— yl3ună’ dimiiieaţ.j'‘ : actualităţi si muzicâ; 10 — ' A’mi)ifrit;‘20cn);-I0j0 -— Mu>ieă populară 1» -cerere; 11 —.Glasul Pâmîntului^emisiune pentru oamenii ţaţelor, 11,36— 'Anotimpuri mazieale; .••'..12 — fieptirter *90ţ; 16 — A- fjara democraţiei; li.30 — Supersound — muifieă uţoarfi; 17;— .Efuletiii de ştiri; - 20 ^Poveftea şăpţămlnii pentru .copii'; "Sp,30' - - •fSalfjriti.i; aftelor (reluare). ' ’ . • ,*" j.. ;•' . • ■ .

m Joi, ti septembrie

n ie de-istorie:-'Noi orientări în istoria ’artelors ;"18,30 — Zig-Zas muzical; 17,15 — Alma îrlater — emisiune pentru

. studenţi;' 20 .— . Fonoteca de aur: Emil Pop — Elogiul Garpnţiior fîofjiân(*şti: 20,30 — Muzică uşoară Ut -cerere.

Vineri, ( SeptembrieL1 ' 'v ! •• - 1 ■ .

C—;8 • „BilnîV'limineaţa1'; actualităţi şi'muzică; ,10 .Driuiitiri spre mileniul IIIV 11,40 — .,0BIU — «misiune'eu suoiccte din 5urnea (S/inătăţii: -'12 —■‘Concert de prînz! 16 — TJn milion d.e prieteni: despre politeţe; 17 — Bu­letin <itr ştii.'i; 57,15-- f Music Shop; ’ 20 — Olfisul Pămln- tului. . . . i i

Simbătă. 8 septembrie . T-'

• <3—1i '—. „Buiiă dimineaţa": actualitflţi şl muzică;- »# — Wei-'k-cnd; 11 —Jllevista revisteloi; >.12 — Biblioteci din Ale tandri a;, 12.20. — ’La ftara satului — eintcce şî Jocuri populare; 16 — Clubul .gazetarilor: 17,30 —'XioecnD: 1W— Top Transilvania — muzică populară.

'6_ts — „Bună dimineaţa*; actualităţi şi muzicii; 10.— j N.Fi. Programul TV al studioului Cluj este tranşaţi* i*î’«3firea tnăiastrA.; -W,30: — tfoda ■pentru minte, inîmS şi ; după cum urinează; jirn! lt),'30—11.43 în limba machiarit, t• .'iiteratun&l, Jttm alal^ .'ll— Tutti-lî'rutti; mosacin muzical; . -«.40— 13,3b îh Imiba r-omSnH; marţi, mierctiri, vineri:)

11,40 — Lumea. turismului; 12 — Concert-de prlnz; 16,— 9—V.35 în lirnlia w rtJW i.; îbij-3-<9^64n limba majblasl. - j

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA S

. A M & E R S Â R La&

• Simona, Mareei şl Fcllcia n- rcază sănătate şi lericire părinţi­

lor VICTOR şi MARIA ALEXANDRU, cu ocazia pensio­nării, şi „La mulţi ani“ tatălui la aniversarea vîrstei dc 60 ani. (17225) '

■UtNZÂRl■CUMPĂRĂRI.

• Vînd CEC Dacia, înscriere 196G. Telefon 5-20-18, după ora

- 16. (170) - - : ;• Vînd Opel 2,0 Record E, cu­

loare roşie, pentru pretenţioşi. Str. Dostoievski nr. 14, telefon

! 1-77-87, sîmbătă între orele 12—22. (17358) . ' ;■ • ■

; • Cumpăr garsonieră, aparta-- ment cu 2 camerc sau casă par­ticulară. Telefon 8-30-76. (16836)

• Vînd urgent, convenabil, a- partament 4 camere, decomanda­te, construcţie 1973, cartier Mă-

. năştur, str. Agricultorilor 20,' bloc. D 4, ap! 65, etaj IV, zona vechet ocupabil imediat. (17169) ' <

r • Vînd mobilă stil,, neobaroc, stare perfectă, compusă din ca-, napea, 2 fotolii, :3 scaune, masă mare. Pentru pretenţioşi. Telefon-'8-22-08. (17013)

• Vînd televizor ' color . sport Telefon 3-69-21. (17190)- • Gumpăr: mobilă, frigider, te- '

levizor, piţinină, bicicletă - im -■- port (defectă) Telefon 1-45-20.; (17215)

• Vînd Xrochie deosebită, mo­dernă de mireasă.' Telefon 3-57-71.

; : (17363): • Cumpăr orice tip de maşini

. de cusut pentru piese. Telefon-6-15-01. (17219) » ,

• Gumpăr medicamente Estra-• durin, Albdlulid. Telefon , 968/

2-37-03, între orele 18—21. •.(17234)

. • Cumpăr medicamentul Na- tulam Telefon 952/4-13-23. (17240)

.• Cumpăr set motor plus cu­zineţi R 1- Dacia 1300.: Telefon4-26-00. (17239)' • Cumpăr apartamnet 3—4 ca-• mere, cii garaj, sau casă cu gră­dină. Telefon. 8-58-17. (17351)

• Vînd teren pentru căbănu- ţe pe Valea Someşului Rece. In­formaţii Someşul Rece nr. 146, v familia Baica Petru. (17366)

• Vînd casă şi înscriere Dacia 1300, anul 1986. Telefon 4-68-98; (17264)

• Vînd CEC Aro-Diescl. In­formaţii telefon 3-41-42, dupâ o- ra 17.( -17383)

• Vînil CEC Dacia 1300, îns­criere iulie 1983. Telefon 3-97-58, după ora .16. (17382)

• - • Vind apartament din cără­midă cu i patru camere, parchet,' cameră luat masa, garaj. Prlori-

• tate în valută. Telefon 6-25-14. (17374)

• Vind apartament 2 camere, confort II. Telefon 4-77-50. (17372)

,RI&ErR,S,E• Economist, ofer servicii de

contabilitate generală unor fir­me particulare. Telefon 1-22-72

'MU 1-17-91/39. (17345)» Confecţionez jaluzele din

material-plastic diferite culori şi rulouri .din lemn şi plastic. Te­lefon (16335/D)

■ t - N C H I M E R l -

• Ofer spre închiriere aparta­ment. Plata în valută. Telefon 3-91-58. (17265)

• Studentă din Grccîa, caută apartament cu telefon, cartier. Mănăştur, Moţilor, sau Ilaşdeu. Informaţii cămin 2, camera 96, 97. Telefon 1-86-27, după ora ,20. (17034/A) ; -

• Dau în chirie camere pe pe­rioada admiterii. Telefon 4-69-28. (17053)

• Doi studenţi căutăm garso­nieră sau apartament de închi­riat. Relaţii telefon 8-22-30, zil­nic orele 18—21. (17205)

• Studenţi caută apartament cu două, trei sau patru camere. Telefon .3-04-84. (17198)

• Studenţi ' la medicină cău­tăm pentru închiriat apartament -3—4 camere în Zorilor.' Telefon fon 6-57-87, (5796) ;

• Gaut, în chirie, apartament sau garsonieră, mobilate, cu te** lefon. In zona centrală sau în Mănăştur. Telefon 1-35-54, cămin 14, camera 185, după ora 17. ' . (17236)

• Studenţi căsătoriţi, ■ închi- riem apartament în bloc sau casă,: zona ' centrală . Telefon3-62-00. (17011) f

K m

• Schimb apartament o came­ră, confort sporit,- str. Pata "cu apartament 2 sau 3 camere (ex­clus Mănăştur, Zorilor). Telefon5-69-95. (17386) ^

• Schimb apartament două camerp confort I, B-dul Lenin şio garsonieră confort I, cartierul Gheorgheni cu • apartament pa­tru camere. Exclus Mănăştur. Te­lefon 1-09-24, orele 18—21. (17376) --

• Schimb apartament 3 come­rţ; confort, Turda, cu 2—3 came­re Cluj. Telefon 953^1-22-51 sau. 951/6-92-26. (17959'A) ■

• Schimb garsonieră, proprie­tate de stat, în str. Deţunata, cu, apartament 2—3 camere. Suport ’ diferenţa. Telefon 6-28-96. ..(16966)

• Schimb locuinţă, 2 camere, ultracentral, proprietate IGRÂL,' cu 3 camere Mărăşti — central,

.sau variante.,. Telefon 31-65-84, după ora 18. (17348)

.CQMEMORART-• S-au scurs 7 săptăminl ăe

durere nemărginită şl lacrim i fierbinţi, de cind scum pul rioslru tiu VASILE TRÎF >ne-'a pafltelt pentru totdeauna, ’ lă rtuniaiSO de ani. Sufletul Iul .-bun iiu-1 -vom uita niciodată. Naşii Sălăjan ' Ia cob . Mariana $1 cristina.' (17î4t)

• Un ultim om agiu la Împlini­rea a 1 săptămlnl de la d esp ir

ţlrea de fratele m eu drag VASILE TRIF Nu te voi uita ni­ciodată. Fratele- Dani.' (17384)

• P ios om agiu la Împlinirea •7 săptăm îni de la despărţirea de Iubitul nostru frate, unchi şl cum ­nat VASILB TR1P, pe caro nu-1 vom uita n lclodatl. Familia Nl- co lae T rlf . (17384/A)

# IA em oţiile revederii noastre d e 10 an i d e la absolvirea facul­tăţii de M edicina Veterinară;-pro­m oţia 1380, se- adaus» . tristeţea trecerii- In eternitate a- Iluştrilor

d ascăli dispăruţi: MANTAV DAM ASCIIIN, VIHGIL IIAŢECA-

NU , IOSIF CRISTEA, PAUL GEOROCEANU, ALEXANDRU

COCIU, NICOLAE MOLDOVÂN, precum şl dispariţia timpurie a colegu lu i SILVIU l lA tA lf . (172S3)

i i

O Slntem a litu rl d* colegul nostru Dan Handrea tn m area durere pricinuită de m oarte» tatălui său drag. Colegii Biroului ediţU I.C.P. (17255) >

• Sîntem alături de familia Mastan In m area durere pricinuită do încetarea din viaţă a'; bunului nostru prieten, cercetător prind- pal dr. ION M ASTAN, de care ne va lega amintirea Înaltelor sale virtuţi umane. Familia - Znami- rovsclil. (17258)

• Cadrele didactice şl stUdenţU Facultăţii do Fizică din Cluj a- nunţă cu profund regret dispari­ţia prematură din viaţă a distinsu­lui cercetător principal dr. IOAN MASTAN, om 'de înaltă probita­te profesională, «leasă, om enie şl m odestie. Exprimăm sincere con­doleanţe şi Întreaga noastră com ­pasiune fam iliei Îndoliate. (17259)

• Regretăm profund- trecerea în nefiinţă a prietenului nostru cercetător principal dr. IOAN MASTAN, om de o aleasă oxuenle şl un suflet deosebit. Sîntem ală­turi de fam ilia indoUată. Familia Cosma. (17236)

• Un ultim om agiu distinsului prieten, cercetător ştiinţific prin­cipal dr. IOAN MASTAN, om de Înaltă ţinută m orală şi om enie. Sincere condoleanţe fam iliei în - doliate. Familia Cozar. (17257)

. • Sintem , alături d e famUia prof. dr. ing. G heorghe Z irbo fn marea durere cauzată de m oar­tea m am ei dragi. Fam ilia Valen­tin IUeş. (17263)

Sinccre condoleanţe fam iliei la despărţirea de stimatul nostru IOAN...MASTAN., V ecin ii, din sca­la n r , b loc J 2. (17381)

• Dragă LIANA, te-am. pierdut atiţ de repede! Prietenia noastră

acum um brită d c cţ- m are dure-, re.- L la şi F elicia . (17380)

• Un ultim răm as bun fostei ' noastre co lege LIANA

DADALAu; de care ne despărţim cu durere: C ondoleanţe familiei Îndoliate. .Colegii de la Centrul pilot „Sanex*. (17359)

• Regretăm profund dispariţia LIANEI DADALAU. F ie-i ţărlna uşoară. Condoleanţe fam iliei. Fa­milia Ing. Dorin Felezeu. (17313)

• Se îm plinesc -..H săptămlnl de tristeţe şl durere de cind a ple­cat dintre noi dragul nostru cumnat’ VASILE TiBIF. Nu te vom tiita niciodată.’ ' Fam . Stupar şi Socaclu. (17371/Â); ;

• Au trecut '9 săptăm îni .triste de. cind scum pul nostru ginere VASILE TRIF, ne-a părăsit pen­tru totdeauna.1* Chipul lui va ră- mîne veşnic, in inim ile noastre. Socrii Ioan şl -Ana, cumnatul Sil­viii. (17371) :

• Dragă LIANĂ, vel rămîne veşnic ta ,in im ile noastre. Sincere condoleanţe fam iliei. Familia Va­leriu Moraru. (17370/A).

• Regretăm profund dispariţia prematură a prietenei - noastre LIANA DADALAU. Sincere con* doleanţe fam iliei. Familia Elcean Aurel. (17370) '

• Cu durere bun de la cel

tenul nostru şl tranţinltem

■ anţe fam iliei. 'Marian, Lazar;

ne luăm . rămas ca re1a fost prle- IO N M A ST A N . sincere j condole- raiu lllllc Berar,

.Ţap. (173*8)

•.C olectivul 'Laboratoru lu i "a i cercetare, , prototipuri şl m lcro- producţle în dortienlul fizicii ;de la Facultatea de Fizică este pro­fund Îndurerai pentru pierderea prematură a colegului dr. io An MASTAN, cercetător eu deosebite calităţi profesionale, stimat .ş l respectat pentru activitatea des­făşurată. sincere condoleanţe fa­miliei îndurerate. Amintirea lui va rămîne veşnica in Inimile noastre. (17233)

• Prom oţia 1971 a Facultăţii de Fleică • Universităţii C luj este alături de prof. Elena Mastan tn aceste momente grele pricinuite de dispariţia prematură a soţu­lui cl, dr. i o a n Ma s t a n , dis­tins cercetător ştllţiţţrfc Ia Facul* tittea de. I'lzlc3 d in '.Unlversitătea ClUJ. (lţîl8)* * '

. • Aducem m odest om agiu m e­moriei bunului nosth i soţ şi ta­

tă, Ingineţ CONSTANTIN DAMIAN, d e . la a ' eărul treecre In nefiinţă »e" îm plinesc 3 ani. Familia. (W7il) .

• Un ultim om agia fostului nostru colocatar, preot IOAN

CORDOŞ. . Asociaţia de locatari str. Donaţii nr. 23, b loc M I X . (17237)

O Sinccre condoleanţe doamnei Stela Bucşencscu pentru decesul soţului drag. Locatarii blocului Traian 89, c lu j . (17238)

• Odihnă veşnică omului de o rară nobleţe sufletească, devotat patriot şl neîntrecut profesionist, ec . DIONISIE PALAGE. Familia ing. Ioan Glurgea. (17241)

• Impărăşim durerea mătuşU şl verişoarclor noastre, M irela şl Liana, prin moartea soţului şi ta­tălui lor, ing. IOAN TUDORAN, Dorel, L etiţia ; şi copiii. (17353)

• Sintem alături de - colega noastră Carmen Coldea în marea durere pricinuită de - pierderea tatălui drag. Sincere condole anţe. Atelierul proiectare. (17317)

• Sincere condoleanţe familiei Comşulea Dorel tn aceste clipe de grea suferinţă. Colectivul labo­ratorului R x „C arbochim ". (17356/A)- • Slntem - alături de fam ilia Dorel Comşulea în aceste m o m ente grele pricinuite de pier­derea tatălui drag. Colegii b irou - lu l CTC, laborator „ca rb och im *. (17356)

• Iubire, dor, lacrim i, durere flo r i pentru adoratul meu tată

CONSTANTIN BUCŞENESCU, care şi în ultimele c lip e , ale vie­ţii a căutat să-şl Întindă aripă ocrotitoare : asupra m ea tn timp ce orologiu l nu va m ai bate pen­tru el. F iica Carmen şi ginerele M ircea. (17185/A)

• Cu regret în suflet îm i. iau răm as bun de la tata mare, CONSTANTIN BUCŞENESCU,

care m i-a îndreptat cu 'toa tă dra­gostea prim ii paşi în viaţă. Ne­potul Mihai, (17185/B) -

• P ios om agiu bunului nostru v ec in : - g r i g o r e h a n d r e a , om ăies.-.de o m are cinste sufleteas- că. Familia M. Ştirbu. (17171)

• Sincere condoleanţe colegului nostru Nicu Feneşan in aceste clipe grele cind se desparte de tatăl drag. Colectivul A.M.C. — „San ex“ . (17180), • Sincere condoleanţe, fam iliei

Ing. Doilea Gheorghe,' din partea com partim entului tehnic şl-staţiei p ilot „S on ex ". (17359)

• A ducem un ultim şl pios o - m agiu. fontului nostru eoieg Ing; OCTAVţAN BALIŢ şi transmitem sin ccre. condoleanţe soţiei. Cole­gii .d in ’ Âteiîer ’jil# — I.C.P.IWVJ. C luj. (1Î34C) i v -;• S-a scurs un an de zile cer­

nite, v scăldate în ' lacrim i, durere şi d or 'iiesflns, de cînd s-a stins din -viaţă itibitui nostru soţ, tată, bunic .s i străbunic GHKORGnE I)AlW.\j/. Niniic (lin lume nil va p\iţea i(.şterge amintirea Iul din ţunet^te noastre. ,Soţia Lcontina, copiii* tb a n ,. N iculac, Maria cu fam iliile. Dumnezeu să-l od ih ­nească-în pace. (17173)

• Se Smpliuesc, jisţăzl, 6 săptă­m îni de cind inima iubitului ' noâtru 'so ţ, tată şi bunic DUMITRU ANTONESE, a încetat să m a l' bată, după o grea sufe­rinţă. 11 vom păstra veşnie am in­tirea în-sufletele noastre. Odih- neâscă-se în pace. Familia. (17134) ■■■■■' - - -. '• Cu sufletele îndurerate anun-

ţăjn - că lun i,. 3 septem brie -.1990, se. îm plineşte an de la despâr- ţlreă ds- baiiul şl dragul —nostru

Soţ şî ‘ tată, VASILE-D AntUS r tU E n A ş . F ie-i’ ţâriita- i uşoară.; Com em orarea dum inică i â sep- tem bţle, ora 12,-la blscrlck : din cartier. Famtila..', (l«714)

• Neuitate amintiri, profnnd o - m âgiu-şi dragoste scum pului m eu soţ DESIDERIU BERGER, ta tre­cerea unui an de la dispariţia sa. F ie-i m em oria blnecuvintată. So­ţia. (16960)

* Dum inică, 2 septem brie, se îm plinesc S săptămlnl de la de­cesul soţului m eii AUREL BAU. Com em orarea la biserica din str. Borhanci. Soţia Ana Rău. (1722*)'

• Se Îm plinesc # săptămîni tris­te, de ' cind Iubitul nostru soţ, tată, socru şl bunic, GHEORGHE LUCACIU, n e-a părăsit pentru totdeauna. Parastasul v a avea Ioc: in data d e ’2‘ septem brie, Ia bise­rica .ortodoxă din cartierul - Iris; oră ' l f . ' Nu. te vom uita niciodată. Fam ilia. (1Î235)

• Cn" ultim o m ă g lu la dispari­ţia: prem atură, a" fostei noastre c o ­lege LIA&A pAriALAU . Sincere căndolbânţe 'fa m ilie i. Colectivul Centrului de calcul C.U.G. (17367)

• Tuturor m em brilor fam ilie i sincere condoleanţe la fu lgeră- toarea dispariţie a 'ce le i care a fost LILIANA DADALAU, m am ă şi soţie devotată şl iubitoare. Na va lipsi Ia fe l d e m ult şl nouă, celor obişnuiţi să o avem ziln ic printre noi. L ocatarii de p e .scara VIII. (17251)

• Slntem alături de tine, Suzl şi fam ilia ta, In m area durere prin care. treceţi acum cind vă despărţiţi de scum pa . voastră LIANA Sincere condo& anţe în ­tregii fam ilii. N escu M ariana şi copiii lor. (17365)

• Regretăm dispariţia din via­ţă a celui care: a fost Ing. IOAN BALU. Cu durere ne alăturăm soţiei greu îndurerată. L ucia şi Nelu. (17364)

- O Copleşiţi de durere anunţăm că inm ormintarea iubitului n os­tru sot şi tată IOAN M ASTAN, va avea loc azi, 31 august 1950, o - rele 14, Ia cim itirul Central (in­trarea la E roi). Fam ilia îndure­rată. (17280) ;

O Prezent’ m ereu In gindul şl inim ile noastre păstrăm v ie şi neş- tearsă am intirea scum pului nos­

tru soţ, tată, socru şi bunic ISACHIE UAUBIn ţ A , de la al că ­rui deces se îm plinesc 6 săptă­m îni la 1 septem brie 1990. Fam i­lia iiidurerată. (17269)

• Un ultim şi p ios om agiu lui IOAN M ÂSTAN . ş i . sincere con ­doleanţe fam iliei îndoliate. A so­ciaţia de Io ca ta r i.A leea Putna nr. 2. (17268)

• Se Îm plinesc 6 luni de cind dragul nostru soţ, tată, bunic şi socru it. co l. ( r . ) . ALBU REMUS a plecat fu lgerător dintre noi, lăsindu-ne în suflete o nesfirşită tristeţe. Com em orarea’' sîm bătă 1 septem brie la b iser ica -d in c im i- trul Mănăştur, la ora 16. Sufletul lui bun şi iubitor va răm îne v eş ­n ic in inim ile noastre. Fam ilia îndurerată. (17270) > :

. • Cu nespusă durere In suflet ne despărţim de • draga noastră

nepoată şi. verişoară LIANA DADALAU. născută Bucşa. S in - tem alături de v o i toţi. Nuţu, Adriană,- M ihaela, : Adrian. • (17271) ■ - ■■■-.:" ' '

• Slncere - condoleanţe şi în ­treaga noastră com pasiune f fam i­liei Dădălău D oru la despărţirea de soţie; Asociaţia- de locatari din blocu l R ,; str. Fîntînele nr. 5. (17284) ■ ' i

• Cu adincă - durere anunţăni încetarea din viaţă, după o grea suferinţă' a scum pei n o a s tr e m aţ m e M A RIA 1 clM P IA N , în - virstă de 51 ani. F iicele-O tilla şi A nu ţ ţa, surorile A nica,'--O tilla-'şl. A*- nuţa. Inm orm intarea v a a v e a io c în sâtulv V oivoden l, sîm bătă 1 septem brie. (17287)

) Sîntem alături de colega noastră profesoara Elenă Mastan in marea durere «pricinuită de dispariţia fu lgerătoare a . soţului drag, distinsul fiz ic ia n 'd r . IOAN MASTAN. co leg ii de la L iceu l de Inform aţlcăi (172907) ' J

I CU - adincă " durere anunţăm deccstll iubitei noastre " fiice , şi surori ANGECA CADAR» In Vîrs­tă: de -î# ani.' Inm orm intarea va avea loe^in. l septcm brie 1990, o - rele 14 în localitatea Deuş. ju d e - ţul c lu j. - Familia îndurerată. (17297) ''

• Sîntem -a lăturl de -Nlni şî D orel Comşulea în aceste c jip e g re le .. Fam iliile Secţleanu, O pri- ţa, M oraru, Savaniu. (17392) - - • ’

• u ltim om agiu ’ lui IOAN BALU-şl condoleanţe doam nei,

it lca Baiu. co leg ii Costin Ioan, Gherman Mariă, Vel® L lvia .:> ,(17277)- •

• sîntem alături ; d e X^na F ecior' ■ tn marea • durere pricinuită d e pier- derea : tatâlui.-. Sincere . condoleanţe^ ' Colegii da la O floiul - de calcu l I-M. / • M.R. „ ia Februarie-. (1778)

# Ne doare «absenţa .ta. « e d or gin*- ‘ .durile îndreptate: spre -tine «azi, cind - se îm plinesc fl luni ;d e cind te-an» * pierdut şl cind paşii tfli m ai răsună prin curte. Eştl m ereu cu n oi, scum ­pa noastră soţie, fiică , m sm ă şi bu - u lcă FLORICA CAPUŞAN. Nu tev om uita niciodată. 'S lu jba < <le .-pomenire duminică, 2 sep tem brie ,.la ; biserica ortodoxă din < Luna ,;de S u s .. soţulGheorghe, mama M aria,; : flll -Aurel • şl Chlmu, nurorile Mărioara şl Ani, nepoţii. Gabriel, ^Bogdan şl Aurcllan. (17373)

•OLEOIUC n e RtDAGTIBi III» Cflllnn (redactor Dan ttebreano (redactor adjunct}, Traian Dara (**• ««tar eencral de redacţie). Vaier dhiorcana. emil Lua». *oa Ras.

RCDAOTIAi Cluj. ctr (Japocs ar. I*. TELE’i?OAtrEi 1-10-32 (redactor ţef)i I-75-07 (redactor iei, adjunct si secretariatul de redacţia)! !-7*-l> (secţia culturalăîi 1-73-07 (secţia problem* «odal* • ■conomlcc)i 1-74-90 (secţia problema eatflţeneşti)! I-V34>1 (administraţia ziarului) Mica publi­

citate u prlmeţta Intra oral* (0—13. «tr. Vapoca ar. IC (la parterv Stmbăta st 1'iminlca tnehta