Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL

Iunie 2015

Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCA

Anul IX, nr. 3 (64) – iunie 2015În format pdf la adresa: h p://www.revistaarca.ro

Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Ma uţ

Colaborează: Ovidiu Pecican, Rodica Colta, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Horia Truţă, Corina Huţan,

Petre Don, Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea

Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în

programul ins tuţiilor. uralculturalcultcultural

Acest număr este ilustrat in memoriam Mihai Takács (1954-2015)

iunie 2015 3

Pictor, sculptorA absolvit Facultatea de Arte Vizuale din cadrul Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca.A fost membru al Filialei U.A.P. Arad, membru al artiştilor „Plase de Tertre” Paris şi membru al artiştilor ASLA – Palermo, Sicilia.A fost preşedintele Fundaţiei „Takács”.A participat la numeroase expoziţii personale şi de grup, în ţară şi străinătate.

ED

ITOR

IAL

Odată cu vara încep târgurile şi sărbătorile care animă localităţile judeţului nostru. Trase parcă la xerox, ele

nu diferă prea mult de la an la an şi de la o localitate la alta. Staruri mai mici sau mai mari, după buget, se strofoacă playback sau urlă pe ritmuri de folclor manelizat printre tarabe improvizate, cu mici, bere şi chinezisme chicioase. Meciurile de fotbal între fl ăcăii satului şi cei ai satelor ve-cine, ţin capul de afi ş, investiţiile în acest sport fi ind masive şi aducătoare de voturi. Pentru că unde altundeva se pot defula mai liber agresivitatea şi limbajul colorat decât la un meci de fotbal şi ce subiect bun de discutat la cârciumă sunt disputele care de obicei depăşesc limitele oricărei sportivităţi.

Cât despre componenta culturală sau de prezentare şi con-servare a tradiţiilor, a portului popular, a folclorului, aceasta este folosită mai mult ca pretext pentru a băga mâna cât mai adânc în buzunarul banului public. Excepţiile fericite când se produc experimente culturale şi artistice autentice, sunt întreprinderi riscante atât pentru organizatori, cât şi pentru invitaţi. Cu ochii la bucatele bine mirositoare de pe mese, la sticlele încă pline, celor prezenţi le este pusă la grea încercare răbdarea atunci când trebuie să-i asculte pe cei care prezintă o lansare de carte, fi e ea şi monografi a satului, sau un vernisaj.

Însă a risca un astfel de demers cultural este o investiţie responsabilă în substanţa comunităţii respective. Chiar dacă la început răspunsul acesteia va fi descurajant, băşcălios chiar. Printr-o consecvenţă riguroasă el se va impune în timp, trezind imaginaţia şi curiozitatea, mai ales tinerilor de la sate cu acces destul de limitat la actul de cultură autentic.

Astfel de momente ar trebui să fi e, în primul rând, o redeşteptare a spiritului locului, o provocare culturală care să-l mobileze interior pe omul modern, european.

Ioan Matiuţ

PR

OIE

CTE

C

ULT

UR

ALE

PR

OIE

CTE

C

ULTU

RA

LE

Festivalul-Concurs Judeţean de Folclor „LA IZVOARE” se apropie de startul celei de-a VI-a ediţii

Centrul Cultural Judeţean Arad a dedicat pe parcur-sul timpului domeniului culturii tradiţionale o serie

întreagă de evenimente, manifestări şi activităţi culturale, toate acestea constituindu-se în adevărate comori menite

să păstreze şi să conserve valoroasele tradiţii şi obiceiuri folclo-rice specifi ce judeţului Arad. Multe dintre acestea se bucură şi astăzi de renume şi recunoaştere, continuând să atragă un pu-blic tot mai numeros şi eterogen. Devenite tradiţie, aceste eve-nimente reuşesc să focalizeze atenţia comunităţilor cărora li se adresează, trezind totodată şi interesul turiştilor.

Ne vom opri atenţia de data aceasta asupra unuia dintre cele mai îndrăgite şi mult aşteptate evenimente, care va demara la mijlocul lunii iunie, un festival-concurs de cea mai bună calitate. Având la bază tradiţia „Autentic Fest” (denumirea iniţială a festivalului-concurs), „LA IZVOARE” păstrează tendinţa de promovare şi punere în valoare a folclorului autentic arădean. Ajuns anul acesta la cea de-a VI-a ediţie Festivalul-Concurs judeţean de folclor va aduce şi în acest an în faţa publicului din judeţ cântece, jocuri şi obiceiuri populare din vatra satului arădean, propunându-şi să descopere şi să promoveze talente locale, să încurajeze actul artistic de calitate al interpretării muzicii şi obiceiurilor populare, să diversifi ce oferta culturală şi creşterea atractivităţii acesteia prin evenimente de referinţă. Revitalizarea activităţii căminelor culturale, promovarea pe criterii valorice a formaţiilor şi ansamblurilor artistice preocupate de transmiterea şi perpetuarea creaţiei populare din zonele et-nografi ce arădene, recunoscute ca vetre folclorice reprezintă dezideratele organizatorilor şi reprezentanţilor administraţiei locale implicaţi în gestionarea domeniului „culturii tradi ţio-nale”.

Festivalul se va desfăşura sub egida Consiliului Judeţean Arad şi a Centrului Cultural Judeţean Arad în calitate de organizatori principali. Primăriile oraşelor în care urmează să se desfăşoare etapele festivalului-concurs vor sprijini susţinerea la cel mai înalt nivel a acestora, oferind în acest sens suportul necesar.

Organizarea anuală a prestigiosului Festival-Concurs se re-găseşte între obiectivele Strategiei culturale a judeţului Arad privind diversifi carea ofertei culturale şi creşterea atractivităţii acesteia prin evenimente de excepţie.

Secţiunea de Concurs se adresează ansamblurilor, for maţiilor şi grupurilor de dansatori, grupuri vocale, so lişti vocali şi instrumentali din judeţul Arad, capabili de o prestaţie artistică deosebită, care să pună în valoare folclorul autentic din zona de provenienţă.

Pot participa copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi15 ani şi adulţi fără limită de vârstă.

Concursul se va desfăşura în baza unui regulament prestabilit care prevede ordinea intrării în spectacolul-concurs prin tragere la sorţi. De asemenea, tot în cadrul acestui regulament se regăsesc categoriile de participanţi, an -samblul folcloric (orchestră, solişti vocali, instrumentişti, dan-satori şi prezentare obicei), ansamblul de cântece şi dansuri (orchestră, solişti vocali şi instrumentişti, dansatori), formaţia de dansuri (seniori/ copii), grupul de dansatori, grupul vocal, solist vocal sau instrumentist.

Aceştia vor fi jurizaţi de către specialişti în folclor, re pre-zentanţi ai serviciilor culturale şi ai administraţiei publice locale şi personalităţi culturale care vor aprecia pe baza unor criterii specifi ce de jurizare calitatea repertoriului ales, evoluţia scenică, costumele populare etc. În mod deosebit juriul va aprecia în evoluţia participanţilor acompaniamentul cu ins trumente tra di-ţionale.

Faza de preselecţie se va organiza în trei etape. Prima Etapă, Valea Crişului-Ţara Zărandului, va avea loc la Tăcăşele, duminică, 14 iunie, orele 13, pe Platoul din Valea Tăcăşelelor, Etapa Valea inferioară a Mureşului şi Câmpia Aradului, duminică, 28 iunie, orele 13, la Căminul Cultural din Şeitin şi Etapa Bazinul Crişului Alb, duminică, 12 iulie, orele 13, la Casa de Cultură din Sebiş.

Etapa Finală se va desfăşura la Ineu, în data de 8 august, în Parcul Central.

Premiaţi vor fi cei mai buni şi mai apreciaţi dintre candidaţi. Se vor acorda Premii de excelenţă, un Premiu de popularitate pre cum şi Premii speciale pentru autenticitatea costumelor po pulare, pentru păstrarea şi promovarea jocului românesc, pentru obiceiuri populare, pentru cea mai frumoasă pereche de dansatori.

Aşteptăm cu interes startul Festivalului-Concurs, urăm suc-ces tuturor participanţilor şi invităm toţi amatorii de folclor au-tentic să asiste la această frumoasă manifestare culturală.

iunie 2015 54 iunie 2015

Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Arad

iunie 2015 76 iunie 2015

TRA

DIŢ

II

uralculturalcultcultural

TRA

DIŢII

Dr. Rodica Colta

Că nu ‘ţi-am făcut pe voe, Erai bade-o supărat Că ieri nu te-am aşteptat? Întoarce, bade-o, ‘napoi Vino seară pe la noi, Întoarce, bade-o, ‘ndărăt, Vino pe seară te-aştept. Vino pe vremea de cină Şi te bagă în grădină Mă strigă ‘n frunze de vie Ca nime să nu ne ştie, Strigă ‘n frunza de trifoi Să ştiu c’ai venit la noi. * Lung e dealu Milovi Mai mare doru mândri, Că pe deal te poţi sui Iar’ de dor nu poţi muri. Nici nu mori nici nu ‘ţi bine Numai oft ări şi suspine. De s’ar vinde doru ‘n tîrgEu m-aş duce ca să vând.‘L-aş vinde cu preţ uşor La fete şi la feciori. * Mândruliţă ochi de mură

Nu umbla seara singură Că vin Turcii şi te fură..Aseară pe înserat Eu mândro te-am aşteptat Şi văzui că nu mai vini Pusei dorul căpătâi Cu dragostea m’acoperii Lui Dumnezeu mă rugai Pe tine te blăstămai Cu blăstemul cel mai greu Să te bată Dumnezeu Să n’ai stare şi alinare Cum n’are apa pe mare, Să nu ai noroc în lume, Cum n’am avut eu de tine. *Desfă mândro ce-ai făcut Că îţi dau c’un zlot mai mult. — N’am făcut eu să desfac Şi-am făcut să mori de drag. Eu din urmă ‘ţi-am luat Şi sub prag am îngropatCu trei fi re de trifoiSă vini bade tot la noi, Cu trei fi re de bicău Să-’ţi fi u dragă numai eu.

Cântece „din Groşi V. Mureşului”

La fel ca şi celelalte categorii ale creaţiei populare, cân-tecul liric şi-a elaborat şi el în timp specii cu forme

şi rosturi proprii. Între acestea, un grup aparte, la care ne vom referi aici, îl reprezintă cântecele de dragoste şi dor, focalizate pe dragostea împărtăşită sau neîmpărtăşită, pe dorinţa iubiţilor de a se întâlni, pe dorul faţă de cel aşteptat să vină etc.

De la o zonă la alta, aceste cântece de dragoste au fost cântate pe melodii diferite, versul nefi ind legat defi nitiv de o anumită melodie, de obicei un text circulând pe mai multe melodii. Fiecărui conţinut de idei, sentimentelor trăite (bucurie, tristeţe, suferinţă etc.) le corespund anumite categorii de melo-dii, întotdeauna creatorii populari ştiind să le găsească pe cele potrivite. Îmbinarea dintre text şi melodie s-a făcut în cadrul procesului de creaţie prin căutarea celor mai adecvate mijloa-ce de exprimare poetică şi muzicală a sentimentelor, stărilor sufl eteşti.

Câteva cântece de dragoste, uitate în satul în care au circulat cândva, au fost culese de un oarecare Maxim Popescu, comer-ciant, de pe Valea Mureşului, din satul Groşi. Publicate în „Tri-buna poporului” nr. 36 din 23 feb./ 7 martie 1897, sub formă de poezii poporale, cântecele împănate cu expresii din grai local, „după cum au fost auzite de culegător”, conservă în ele amintirea turcului, care a ocupat într-un trecut îndepărtat zona, şi face tri-mitere, în comparaţii, la un anumit topos local (Dealul Milovii), cunoscut de toţi din zonă.

În sfârşit, în contextul dragostei nefericite, unul din cântece înserează în text un blestem iar în altul, fata recunoaşte că şi-a legat iubitul pe cale magică, ca să o iubească doar pe ea, descri-ind practica săvârşită. Frecvente în lumea satului, vrăjile au fost în general ocultate, dezvăluirea făcută în cântec fi ind din acest punct de vedere inedită. Sunt doar câteva aspecte care indică un repertoriu local vechi, cântat în casă.

Bate-’mi vântul rece tare Delà mândra de pe vale Şi la mine se opreşte Despre mândra îmi şopteşte Că e tristă, superată Că nu merg la ea odată Să văd vie-’i ori e moartă Şi doruţul cum o poartă.

— Păsăruică, puiu de cuc Să m’aştepte Joi sara Tot aşa Dumineca. *Eu mă mir ce poate fi Trecu badea pe aciŞi cu mine nu vorbi. Erai, bade-o, cu nevoie

iunie 2015 98 iunie 2015

Calea ferată Arad – Podgoria şi „Săgeata verde”

Pentru oraşul Arad, sfârşitul secolului al XIX-lea şi în-ceputul secolului XX reprezintă perioada de maximă

dezvoltare economică. Prosperitatea arădenilor face să apară în oraşul de pe Mureş noi pieţe aprovizionate cu produse agro-alimentare de către ţăranii din satele în-vecinate, printre aceştia cei mai activi fi ind locuitorii Pod-goriei Aradului.

În acest context, pentru înlesnirea transportului mărfurilor şi al oamenilor din Podgorie spre oraşul Arad, în anul 1905 Ministerul Comerţului al Ungariei, concesionează unui grup de oameni de afaceri din Arad şi Budapesta dreptul de a construi şi exploata pe timp de 90 de ani, o cale ferată particulară între Arad şi Podgoria. În urma concesionării se constituie o societate anonimă pentru construcţia căii ferate: Societatea Anonimă pentru Întreprinderi Electrice şi Comunicaţiuni din Budapesta.

La 30 noiembrie 1906 se inaugura linia ferată cu ecartament de 1.000 mm pe relaţia Arad – Ghioroc, Ghioroc – Pâncota, Ghioroc – Radna. Iniţial s-au folosit motoare benzo-electrice construite la uzinele Henning şi Hartwic din Berlin, iar va-goanele remorcă erau produse de fabrica Iohann Weitzer din Arad. S-a constatat curând însă, că aceste automotoare nu dădeau randamentul scontat. Se defectau deseori, iar probleme mari se iveau mai ales la sectoarele de cale ferată cu pantă. În general, aveau o putere de tracţiune redusă, uneori fi ind nevoie să se apeleze şi la tracţiunea animală.

În consecinţă s-a hotărât înlocuirea lor cu vagoane electrice. Între anii 1911-1913 s-a trecut şi la electrifi carea liniei. În momentul dării în folosinţă, la 10 aprilie 1913, era prima linie

ETN

OG

RA

FIE

ferată electrifi cată din Estul Europei şi a opta din lume. În circulaţie au fost puse electromotoare fabricate la Budapesta de fi rma Ganz Danubius.

Parcul de vagoane cuprindea, la început, 15 vagoane motor şi 11 remorci. Din cele 11 remorci, jumătate erau ve chile au-tomotoare benzo-electrice, transformate în va goane remorcă, prin eliminarea motoarelor. Energia elec trică necesară func-ţionării căii ferate a fost furnizată de Uzina Electrică din Arad. La Ghioroc exista o staţie care funcţiona cu două grupuri de convertori rotativi de tip „Ganz”, cărora li s-a adăugat mai târziu o baterie acumulator şi un grup de redresori cu vapori de mercur.

Bibliografi e:Radu Bellu, Calea ferată Arad-Podgoria – Săgeata verde, în „Staţiile CFR

Lipova şi Radna;Gheorghe Ţârcuş, 75 de ani de la inaugurarea liniei ferate electrifi cate Arad-

Podgoria;100 de ani de linie electrifi cată Arad-Podgoria

Sorin Sabău

uralculturalcultcultural

sare, întrucât abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557 (după devasta-toarea ex pediţie militară turcească condusă de Kasson Bey în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase), mă-năstirea nu mai era consemnată ca fi ind funcţională, a -celaşi destin fi ind rezervat şi altor lăcaşuri de cult de pe Valea Mureşului.

Colectivul ştiinţifi c, responsabil de cercetările arheo-logice de la situl Mănăstirea Bizere în 1981 şi 2001-2009, a fost format din specialiştii Complexului Muzeal Arad – Mircea Rusu (responsabil şantier în 1981), Mircea Barbu, drd. George P. Hurezan, dr. Peter Hügel, dr. Florin Mărginean, drd. Kopeczny Zsuzsanna (Muzeul Banatului Timişoara) şi dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj-Napoca şi dr. Ileana Burnichioiu de la Universitatea „1 de-cembrie” Alba-Iulia, împreună cu studenţi de la Universităţile din Cluj-Napoca, Timişoara şi Alba-Iulia.

Expoziţia de numismatică O colul Pământului în 8.000 de monede. Din colecţia Kiss Gabriel, reuneşte monede şi curiozităţi nu-mismatice din întreaga lume. Toa-te exponatele aparţin arădea nului Kiss Gabriel.

Expoziţia Zâmbiţi, vă rog ! Tessék mosolyogni! Bitte lächeln! Amintiri fotografi ce arădene, i lus-trează evoluţia tehnicii în dome-niul fotografi ei, de la sfârşitul seco-lului al XIX-lea şi până la sfârşitul secolului trecut. Alături de foto-grafi ile realizate în atelie rele unor cunoscuţi fotografi ară deni de la începutul secolului trecut, sunt expuse valoroasele colecţii de aparate şi tehnică de fotografi at ale unor colecţionari arădeni: Mircea Boran, Virgil Jireghie, Jarco Simion, Varga Iosif, Marius Luff er, Nelu Scripciuc.

Expoziţii organizate cu sprijinul Consiliului Judeţean Arad şi în parteneriat cu:

Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Asociaţia „Foto Club” Arad, Foto „Club Pro Arad”, colecţionarii Kiss Gabriel, Mircea Boran, Virgil Jireghie, Jarco Simion, Varga Iosif, Marius Luff er, Nelu Scripciuc.

iunie 2015 11

MU

ZEU

EXPOZIȚII TEMPORARE, DESCHISE LA COMPLEXUL MUZEAL ARAD (Palatul Cultural, P-ţa George Enescu 1, Arad)

mai-iulie 2015

Expoziţia de arheologie şi istorie (intrarea dinspre Bule-vardul Dragalina)

Expoziţia Mănăstirea Bizere – Viaţa monastică, artă şi teh-nologie, este organizată în colaborare cu Universitatea „1 de-cembrie 1918” Alba Iulia. Proiectul expoziţional, coordonat de dr. Ileana Burnichioiu (Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia) are drept scop valorifi carea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Bizere, comuna Frumuşeni/ judeţul Arad şi a fost vernisat anul trecut la Alba Iulia cu prile-jul Conferinţei internaţionale Monastic life, art and technology in 11th - 16th century.

Situl a intrat în atenţia arheologilor arădeni în anul 1981, dar abia în anul 2001 au fost reluate cercetările, când au fost relevate palatal abaţial şi cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică (asemănătoare cu cele descoperite în Nordul Italiei la Aquileea). În anul 2008 situl arheologic de la Frumuşeni a oferit arheologilor o altă inedită descoperire din secolul al XII-lea:

amprenta în mortar a unei bărci, de 12,5 metri lungime, folosită la vremea respectivă, cel mai probabil, ca varniţă.

În anul 1183 a fost a tes-tată pentru prima dată a baţia care avea hramul Sfi n tei Fe-cioare Maria, pentru ca la sfâr şitul secolului al XII-lea Mănăstirea Bizere să func-ţioneze ca lăcaş benedictin, afl at sub patronaj regal. Din 1263 datează prima referire la domeniul mănăstirii, când mă năstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4000 bolovani de

10 iunie 2015

MU

ZEU

uralculturalcultculturalAdelina Stoenescu

Complexul Muzeal Arad

iunie 2015 13cultural

astăzi se prezintă ca începutul bulevardului central al oraşului, „piaţa cea mare” reprezenta, de fapt, un spaţiu gol, fără copaci şi rondouri, fără statui (cu excepţia unui obelisc comemorativ dedicat epidemiei de ciumă, probabil), fără – practic – nimic, impresionant prin dimensiunile lui şi invitând, parcă, la soluţii arhitectonice.

Abia pe la începutul secolului al XX-lea, dacă nu mă înşel, şi-au făcut apariţia cele două şiruri de copaci care astăzi dau centrului arădean nu doar un aspect special, ci şi un parfum de tei inconfundabil. Vor fi existat şi pentru ei modele central ori vest-europene faimoase, care să răspundă gustului epocii şi să creeze o ambianţă specială pentru viitor. Deocamdată însă, cea mai vizibilă clădire, printre palatele cu două etaje ale burgheziei locale rămânea biserica fraţilor franciscani, Biserica Minorită.

Construită în stil baroc, benefi ciind de o singură turlă, a -şezată pe colţ de stradă şi continuată prin clădirile negustoreşti de pe centru, ea se armoniza cu peisajul urban al vechiului Arad, plin, acesta, de acoperişuri „cu ochi”, precum cele păstrate până astăzi în Sibiu.

Exista o potrivire urbanistică dată de faptul că toate clădirile de pe bulevardul central aveau cam două caturi şi că, fi ind cons-truite mai mult sau mai puţin în acelaşi timp, creau o ambianţă fără rupturi sau stridenţe. Abia ulterior, îmbogăţirea unora din-tre locuitorii oraşului s-a manifestat prin construirea unor pala-te mai somptuoase şi mai înalte, cum a fost, de pildă, Palatul Bohus.

Poate şi din acest motiv, constatându-se că Biserica Minorită a devenit prea modestă pentru centralitatea care i se rezervase, la începutul secolului al XX-lea a fost înlocuită cu actuala biserică, pe care unii o numesc eronat catedrală, socotind că o astfel de titulatură i s-ar cuveni datorită monumentalităţii ei, probabil, dar ignorând că nu e catedrală decât cea în care slujeşte epis-copul, arhiepiscopul sau mitropolitul.

Rămâne de reţinut încântarea lui Slavici, român şi necatolic, în faţa spectacolului străzii la ieşirea de la slujba duminicală din biserica de odinioară. Poate de aici şi obiceiul mai vechi al arădenilor de a fl ana pe „corso” în după-amiezele lor libere şi mai ales în zilele de sărbătoare...

Ovidiu Pecican

12 iunie 2015

Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare

Biserica Minorită Veche

Prin Aradul lui Ioan Slavici, Persida, fi ica Marei, trece ca toată lumea. În chiar centrul oraşului însă ceea ce se distinge este

biserica franciscană. „Aici, în piaţă, e mănăstirea minoriţilor, cu o biserică frumoasă şi mare, singura biserică catolică în tot oraşul. Pe la douăsprezece, când lumea iese de la biserică, e o adevărată frumuseţe pe piaţă, unde e adunat întregul oraş: să stai şi să priveşti cum ies oamenii din biserică, şi ştii că e zi de sărbătoare” (Cap. „Ani de tinereţe”). În alt capitol, scriitorul revine, urmărind-o pe Persida în drumul ei către cealaltă biserică, aşezată pe terenul unde astăzi se găseşte Liceul Moise Nicoară. „Trecând peste piaţa cea mare, ea încă de departe îşi îndreptă privirea spre biserica minoriţilor. Era tocmai timpul vecerniei” (Cap. „Ispita”).

Ceea ce numim astăzi centrul Aradului era, pe atunci, un scuar amplu, „piaţa cea mare”. Acest lucru se vede foarte bine într-o litografi e de pe la mijlocul secolului al XIX-lea sau din perioada imediat următoare, unde în golul dintre şirurile de case al actualei Pieţe Avram Iancu nu apăruse încă nicio clădire, locul actualului Teatru de Stat fi ind gol. Astfel, cum nu se in-terpunea nimic între segmentul respectiv al pieţei şi ceea ce

iunie 2015 15

După debutul în poezie (1904) şi apariţia primului volum de versuri intitulat: Din trâmbiţe de aur (1910), a fost perceput ca un poet simbolist, puternic infl uenţat de Alexandru Macedonski. În creaţia literară se simte grandilocvenţa, preţiozitatea, efectul sonor al cuvintelor şi exotismul. Distincţiile acordate de Societatea Scriitorilor Români în 1923, pentru volumul Cetatea cu porţile deschise, urmat de cele ale Ministerului Artelor (1923) şi Academiei Române (1935), pentru volumele Pe drumul Damascului şi Peisagii sentimentale, alături de Premiul Naţional pentru Poezie (1938), au confi rmat, consacrarea lui Al. Th . Stamatiad ca poet, prozator şi publicist. Un temperament de scriitor care şi-a hrănit talentul cu o lectură bogată şi aleasă. A scris „simfo-nii” cu versuri impecabile, foarte cultivat, un adevărat arbitru al eleganţei în poezie şi maestru al parabolelor. Fără a fi pătruns de misticism, a enunţat proprii psalmi amintind, prin rotaţia litanică a cuvintelor de cântecele sacre. Opera sa de parnasian mult mai senin decât a magistrului său Alexandru Macedonski, este completată prin traduceri din clasici ai literaturii universa-le: Charles Baudelaire, Oscar Wilde, Maurice Maeterlinck, Ed-gar Allan Poe, Omar Khayyam şi antologiile din poezia chineză şi japoneză. Sub îndrumarea sa, ca elev în liceu a debutat cu tălmăciri din Th omas Moore, şi viitorul poet Mihai Beniuc, care ulterior va traduce mult din G. Apollinaire, Ch. Baudelaire, J.W. Goethe, V.V. Maiakovski, P. Neruda. De asemenea l-a încurajat la debuturile locale, pe tânărul Petre Pascu (n. 1909, Semlac), poet din deceniul şase-şapte al secolului trecut.

La Arad, pe lângă activitatea didactică, Al. Th . Stamatiad, a fost un constant colaborator al revistei culturale „Hotarul”. După activităţi binefăcătoare în cultura arădeană, nu lipsite de oprelişti din partea administraţiei româneşti de curând instau-rate, la 15 martie 1924 a înfi inţat revista lunară „Salonul Lite-rar”, cu sediul pe strada Calvin nr. 10. Solicitând Sala Palatului Cultural pentru o Şezătoare, Primăria i-a comunicat acordul, anexându-i o notă cu o sumă exorbitantă drept chirie, în timp ce desele sale prestaţii culturale gratuite, erau uitate. Din lipsa resurselor fi nanciare nici publicaţia editată cu mult sârg nu a rezistat mult timp, ultimul număr fi ind editat în mai, 1926.

Stabilindu-se la Bucureşti, a publicat până la sfârşitul vieţii (1956), în publicaţiile culturale ale vremii: „Revista Fundaţiilor Regale”, „Universul Literar” şi altele, alături de nume prestigioa-se ale literaturii române.

Horia Truţăuralcultural

PR

OFILP

RO

FIL

14 iunie 2015

Un poet uitatAlexandru Th . Stamatiad

S-au împlinit 130 de ani de la naşterea lui Alexandru Th . Stamatiad (1885-1956), unul din profesorii Liceu-

lui „Moise Nicoară”, veniţi la Arad în 1919, pentru a întări corpul profesional al şcolii româneşti de după Marea Uni-re. Pleiada marilor tribuni şi scriitori ardeleni era încă vie, dar nu erau slujbaşi pentru noile instituţii preluate de la

imperiu. Născut în capitală, Al. Th Stamatiad, era văr cu pic-torul Th eodor Pallady şi descendent, prin mamă, din familia Ghiculeştilor. La Arad, a predat în prestigioasa instituţie de învăţământ, timp de aproape un deceniu (1919-1928), limbile română şi franceză, dovedindu-se un autentic erudit, exigent şi pasionat pentru activitatea didactică. Prima sa întâlnire cu Aradul, s-a derulat în aprilie 1911, la Hotelul „Crucea Albă” cu prilejul unei şezători literare a Societăţii Scriitorilor Români.

cultculturalPortret de Constantin Artachino (1920)

iunie 2015 17

Festival Internaţional de Muzică Americană şi JazzFestivalul Internaţional de Muzică Americană şi Jazz, ediţia a III-a, se va desfăşura la Arad, în perioada 18-21 iu-nie. La fel ca în anii trecuţi, evenimentul va aduce în ora-şul nostru nume de seamă ale genului care, cu siguranţă, vor fi pe placul iubitorilor de muzică bună. Concertele se vor desfăşura în aer liber, pe Lacul Pădurice,

unde publicul este aşteptat să se delecteze pe ritmuri de blues & jazz. Una din trupele care va veni la Arad este Jamie Smith`s Mabon.

Premieră la teatruDeşi stagiunea teatrală se a -propie de fi nal, încă se pre-gătesc surprize pentru spec-tatori. Vorbim aici despre o nouă premieră a instituţiei arădene de cultură – „Dezo-rient Express” – un spectacol de teatru – dans ce poartă semnătura Andreei Gavriliu. «Dezorient Express» este, la bază, un scenariu „coregrafi -co-tea tral”, cum îmi place mie să zic. Este o invenţie inspirată în mod foarte evident din observaţiile mele din mijloacele de transport în comun. Aici: trenul. Un tren universal în care circulă personaje foarte bine cunoscute oricui care „s-a dat” cu trenul cel puţin odată în viaţă.

Umorul este, din nou, personajul principal iar muzica şi e nergia performerilor trebuie să conducă spre un spectacol halucinant şi extrem de energic” – spune Andrea Gavriliu. După cum ne-am obişnuit deja, şi în distribuţia acestui spectacol se regăsesc nume mari ale teatrului arădean: Andrei Elek, Robert Pavicsits, Cecilia Donat, Alina Danciu, Angela Petrean, Marian Parfeni, Radu Vulpe, Ștefan Statnic şi Carmen Vlaga.

De menţionat şi faptul că scenografi a îi aparţine Irinei Moscu, muzica originală poartă semnătura lui Mihai Dobre & Alex Pop, video îi aparţine lui Iustin Andrei Surpănelu şi light design-ul lui Lucian Moga.

Corina Huţanuralcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

16 iunie 2015

Cros, Maraton şi Semimaraton la AradCrosul şi Semimaratonul Judeţului Arad sunt deschise atât profesioniştilor cât şi amatorilor de toate vârstele. Cei interesaţi trebuie să ştie despre această competiţie că are următoarele categorii: Maraton – 42,195 km, Semimara-ton – 21,097 km, Cursa populară 1 – Cros 6 km, Cursa populară 2 – Cros 1 km.

Evenimentul va avea în acest an o probă nouă de ştafetă la maraton precum şi posibilitatea, pentru cei care se îns-criu la probele lungi, să îşi aleagă tipul de medalie. Astfel,

la semimaraton şi maraton participanţii pot opta între o meda-lie având ca simbol Cetatea Aradului sau o alta reprezentând Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare. O altă noutate ţine de faptul că maratoniştii/ semimaratoniştii evenimentului primesc la fi nal şi o componentă mai mică, detaşabilă, intitulată „Inspiră o persoană”. Această componentă se va putea înmâna unei alte persoane, pentru a o inspira să alerge o cursă asemănătoare în viitor. Optarea între medalii precum şi componenta „Inspiră o persoană” sunt printre elementele de noutate specifi ce doar eve-nimentului din Arad, neregăsindu-se la alte curse de profi l.

„Melancolia” în expoziţieExpoziţia Dianei Serghiuţă de la Muzeul de Artă din Arad, deschisă până în data de 22 iunie, aduce în faţa iu-bitorilor de artă picturi pe pânză şi pe sticlă şi desene.

După cum a remarcat Onisim Colta „lucrările Dia nei Serghiuţă sunt refl ectări transfi gurate ale unor trăiri complexe petrecute pe fâşia care desparte/ uneşte realul cu imaginarul, raţionalul cu emoţionalul, trecutul cu prezentul, amintirea cu visul. Din această osmoză alchimică, ce are la temelie un mod unic şi personal de structurare a imaginarului, bântuit uneori de fertile nelinişti şi spaime se naşte, iată, o lume de forme şi chipuri, de relaţii mamă-copil, animal-pui, om-animal, animal-animal, animal-plantă, plantă-obiect, care „te sperie da-ţi place”, te tulbură dar te şi îndeamnă la rodnice interogaţii”.

Lucrările Dianei Serghiuţă au un puternic impact asupra pri-vitorului exact prin accentul personal adus de trăirea cu inten-sitate, sinceritate şi autoanaliză, a propriei experienţe. În aces-tea, puterea şi frumuseţea miracolului vieţii, cu toate ale sale, e întărită şi învăluită de aura iubirii, de un puternic câmp afectiv. „Când pictezi poţi doar să speri că materia fi nită va oglindi des-tule lucruri pe care privitorul le va găsi ca fi ind legate de propria viaţă” – mărturiseşte Diana. cultcultural

AVA

NC

RO

NICĂ

iunie 2015 19

o combinaţie de Punk, Reggae, Blues, Alternative Rock şi Ska. Formată din Leo (voce, chitară), Marios T (claviaturi), Radwan (bass) şi Marius N. (tobe), Agora şi-a lansat primul material discografi c după ce l-a înregistrat în doar câteva zile, în iarna lui 2012. Acesta conţine cinci piese şi se numeşte Altfel. În Arad vin pentru a-şi lansa albumul O merităm.

Volstead Akt vine din Franţa şi cântă hardcore punk, cu versuri în engleză. Înfi inţată în 2013 în Saint Etienne, trupa are, pe lângă activitatea concertistică din Franţa şi de pe la festivalurile de gen din Europa, un material discografi c lansat la începutul poveştii lor, iar anul acesta – ocazie a turneului din România – îşi lansează şi cel de-al doilea album, numit Out of Order.

Tot din Bucureşti vine şi trupa T.B.A, o trupă de Melodic Hardcore şi Punk Rock, care-I are în componenţă pe Leo (voce, chitară), Matei (voce, chitară), Andre (tobe) şi Matei (bass). Înfi inţată anul trecut, trupa lansează anul acesta, cu ocazia turneului, primul lor material discografi c.

Discuţia SecretăChiar dacă nu-i vor ba despre ceva under ground şi nici des-pre muzică, mi se pare că me-rită din plin să fi e aici. Este vorba despre festivalul de li-teratură Discuţia Secretă, a -fl at între 4-7 iunie la cea de-a doua ediţie. Prin tre numele a peste 35 de poeţi şi scriitori, îi găsim şi pe Dan Sociu, care vine din nou în Arad pentru acest festival, la una din Noc-turnele DS din Joy’s. Un alt nume marcant este Mircea Cărtărescu, care va fi prezent aici pe 4 iunie, când va lansa o carte, pe 5 iunie, într-un liceu arădean şi pe 6 iunie, la Arta, unde va reuni Cenaclul Litere.

Eugen Rogojanuralcultural

18 iunie 2015

AltripAl doilea eveniment marca Altrip în Arad, de data aceasta la Ceala, un veritabil beach party pe data de 5 iunie, începând cu ora 17. Până la lăsarea serii avem parte de grătare şi activităţi de genul beer pong sau spraying, după care începe aşa-zisul dezmăţ. Vor ajuta la crearea vibe-ului potrivit Zero Beta Kru,

Mental Chemistry de la Bassdrive, Bia Nagy de la Anontim TM, şi Sorenson şi Bogdănescu, ambii de la Freenetik. Cam pe la ora la care soarele-şi arată faţa, vor trece la pupitru şi Mofescu, de la O-Cult music şi Verzila.Intrarea până la ora 00 este de 5 lei, după care se dublează. Singura rugăminte a organizatorilor către cei ce vor lua parte la party este să păstreze plaja curată, oferindu-le saci pentru gunoaie. Ceea ce-I lăudabil!

BucovinaTot pe 5 iunie, de data asta pe terasa Nerv-ului, la mal de Mureş, vine să ne-ncânte tru pa de folk metal Bucovina, înfi inţată acum 15 ani în Iaşi.

Vin aici să-şi celebreze cei 15 ani de activitate în cadrul turneului Şaizeci de anotimpuri de Folc Hevi Blec, ajungând astfel pentru prima dată în oraşul nostru. Avându-I în componenţă pe Crivăţ (chitară, voce), Luparul (chitară, voce), Mishu (tobe) şi Jorge (bass), trupa a lansat până acum 3 materiale discobrafi ce: Ceasul Aducerii-aminte (2006), Duh (2010) şi Sub Stele (2013). Muzica ieşenilor şi materialele discografi ce i-au transformat într-un nume de referinţă al metal-folk-ului românesc.

Agora|Volstead Akt|T.B.APe 14 iunie, de la ora 21, cu intrare gratuită, avem un triplu concert în Flex. Prima trupă, Agora a fost înfi inţată în 2012 la Bucureşti şi cântă cultcultural

AVAN

CR

ON

ICĂ

UN

DE

RG

RO

UN

D

iunie 2015 21

mei literaţilor, aliniindu-se cu simţ civic Europei”. Deci, se trage concluzia, scriitorul care nu se aliniază spiritului de gaşcă şi nu are un vocabular adecvat, ca al celorlalţi, nu merită să facă parte din tagma scriitorimii. Deci, trebuie anihilat!

Povestirile Otiliei Ţigănaş din Femeia cu şapte pălării au un limbaj frust, adesea cu tentă erotică dar agreabil, sunt absolut simpatice şi comestibile, consumă un umor sănătos şi tonic şi au savoarea povestirilor lui Boccaccio, con-fratele ei mai mare, cel care a scris Decameronul.

Iar despre câtă imaginaţie şi câtă autobiografi e există în această carte, doar autoarea ştie. Sau poate nici ea. Ceea ce nici nu-i rău...

Deci, Femeia cu şapte pălării este o carte care se citeşte pe nerăsufl ate, povestind cu mâna la gură vecinelor, de ea, ca des-pre un lucru ştiut doar de unele persoane: cititorii ei.

Petre Don

uralcultural20 iunie 2015

CA

RTE

Sub semnul lui Boccaccio*

Cartea de proză scurtă Femeia cu şapte pălării a Otiliei Ţigănaş este una care face să-ţi cadă faţa. Te uimeşte,

te contrariază şi te duce cu gândul la marile sincerităţi ale istoriei omenirii, la autoportretele nude. Scrisă alert, cartea cu verbul Otiliei Ţigănaş te plesneşte cu satisfacţie peste monotonul şi bonomul din tine, dându-ţi idei belicoase, demult adormite.

Structural, cartea Femeia cu şap te pălării are două părţi (autoarea le zice cicluri) şi un epilog. Poves tirile din prima parte, inti-tulat Din culisele micilor convulsii încep cu o mărturisire a autoarei care dezvăluie ca-racterul autobiografi c al unor povestiri, recu-noscând că la unele dintre ele a intervenit cu mijloace literare, iar la altele, cum ar fi Autos-topista nu a încărcat-o „cu niciun miligram de fantezie”.

E chiar de remarcat imaginaţia de bor-dantă a autoarei, mularea imaginarului pe felii de viaţă a devărată, reuşind să obţină e -fecte de-a dreptul emoţionante, vezi fi nalul povestirii Nu mai plânge, toate trec! În restul

povestirilor, Otilia Ţigănaş pare să fugă de sentimentalisme alu-necoase, de melodramă sau lirism şchiop, propunându-ne mai adesea şocuri virile, parcă ieşite de sub pana vreunui Boccac-cio impudic şi venal. Întâmplările povestite de medicul Otilia Ţigănaş aduc în faţa cititorului cazuri mai mult sau mai puţin patologice, personajele ei încadrându-se între pacienţii care aleargă de la psihiatru la psiholog, şi invers. Vezi Portarul S. din Autostopista, Domnul Molnar din Domnul Molnar, Doamna Monaco din povestirea Femeia cu şapte pălării care dă şi titlul cărţii, Pacientul român (cel care îşi scria singur reţetele şi care-şi punea singur diagnosticul, cerându-i doctoriţei doar să pună parafa) şi altele.

Ciclul al doilea, intitulat Din culisele marilor convulsii începe cu o povestire-parabolă, Scriitorul Servaţius Vasile Leonard în care se vorbeşte despre creatorii de literatură şi viaţa lor literară. Otilia Ţigănaş ironizează cu puţin umor şi cu destul de mult acid sulfuric spiritul de gaşcă al scriitorilor, unitatea lor îm-potriva vreunui confrate care nu se supune normelor impuse de ei, privitor la opera şi viaţa literară. Astfel, scriitorul Servaţius Vasile Leonard este amendat de către Protecţia Consumatoru-lui de Literatură pentru că scrie cărţi peste orele de serviciu iar spaţiul în care creează nu are autorizaţie. De asemenea, nu poartă ecuson de scriitor şi nu respectă „legile nescrise ale tag-

cultcultural* Otilia Ţigănaş, Femeia cu şapte pălării, Editura „Galaxia Gutenberg”, Târgu

Lăpuş, 2012

Duminică, 7 iunie, Sala Studio, ora 19.00 Totul despre femei, de Miro Gavran: Distribuţia 1 Regia: Felix Crainicu, Decor: Doru Păcurar, Costume: Oana Văran

Sâmbătă, 13 iunie, Sala Mare, ora 19.00 – PREMIERĂDezorient Express, un spectacol teatral şi coregrafic de Andrea Gavriliu Decor şi costume: Irina Moscu

Joi, 18 iunie, Sala Studio, ora 19.00 Totul despre femei, de Miro Gavran. Distribuţia 2 Regia: Felix Crainicu, Decor: Doru Păcurar, Costume: Oana Văran

Sâmbătă, 20 iunie, Sala Mare, ora 19.00Dezorient Express, un spectacol teatral şi coregrafic de Andrea Gavriliu Decor şi costume: Irina Moscu

Duminică, 21 iunie, Sala Studio, ora 19.00Al tău, vechi Caragiale!, după I.L. CaragialeRegia: Valentin Voicilă, Decor: Onisim Colta, Costume: Oana Văran

Sâmbătă, 27 iunie, Sala Mare, ora 19.00 – PREMIERĂ Gaiţele de Alexandru Kiriţescu Regia: Laurian Oniga, Decor: Doru Păcurar, Costume: Oana Văran

Teatrul Clasic ,,Ioan Slavici” AradProgram: luna iunie 2015

iunie 2015 23uralcultural

Nedeea de la Tăcăşele, ediţia a XCIII- a13-14 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Vârfurile

Simpozion Internaţional de Etnologie – Hărţi et-nografi ce, migraţii şi schimbări de peisaj cultural18-19 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad

Concurs Naţional de Gimnastică Aerobică – Aerogym, ediţia a VIII- a19-20 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Palatul Copiilor şi Elevilor Arad

Zilele satului Variaşu Mare20 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Iratoşu

Festival Folcloric Maghiar20 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Peregu Mare

Moneasa Mountain Bike Maraton26-28 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Asociaţia Bike for All

Festivalul Cântecului şi jocului Popular în Podgoria Aradului, ediţia a VII- a27-28 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Şiria

Zilele Gurahonţului, ediţia a III-a27-28 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Gurahonţ

Ieşitul la treierat28 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Şimand

Hramul Bisericii Ortodoxe Macea29 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Macea, Parohia Ortodoxă Macea

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

PR

OG

RA

M

CU

LTU

RA

L

22 iunie 2015

Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad

Festivalul „Ioan T. Florea”31 mai - 1 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Parohia Ortodoxă Covăsânţ, Primăria Comunei Covăsânţ

Ziua Copilului1 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Zăbrani

Festivalul de Muzică Sebiş, ediţia a XVI-a5-7 iunie 2015Organizatori: Primăria Oraşului Sebiş

Maratonul, Semimaratonul şi Crosul Aradului, ediţia a V-a6 iunie 2015Organizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, AC.S. Experienţa Multisport

Ziua Folclorului Maghiar6 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Iratoşu

Nedeea Câmpenească de la Brazii6-7 iunie 2015Organizatori: Primăria Comunei Brazii

•

•

•

•

•

•

cultcultural

PR

OG

RA

M

CU

LTUR

AL