Gillian Flynn

Dup[ faptd ;i rXsplatX

Traducere din englez5 de

Bogdan Perdivarh -

Am incetat sd le fac laba nu pentru cI nueram bund. Ci am incetat sX le fac laba pentrucX eram cea mai bunX la asta.

Timp de trei ani, am fXcut cea mai bun5 labddin trei state. Chichirezul e sX nu te ginde;tiprea mult Ia ce faci. DacS-ncepi sX-1i faci griiipentru tehnicS, dac5 te-apuci si analizezi ritmul

;i presiunea, ceva din esenfa actului se pierde.Trebuie si te preg5te;ti mental din timp, apoin-ai decit sI nu te mai g0nde;ti deloc ;i sI aiincredere cX trupul t5u;tie ce are de f5cut.

in principiu, e ca swing-rlla golf. 'Le-o frecam bdrbalilor ;ase zile pe sdptS-

mini, opt ore pe zi, cu pauzddeprinz,;i aveamintotdeauna programul inclrcat. imi luam douls5ptXmAni de vacanld pe an ;i nu lucram nicio-datd de sXrbltori, fiindcl lucrul manual de sdrb5-

tori e o chestie ialnic5 pentru oricine. A;adar, intrei ani, evaluez cd am fdcut weo douXzeci si treide mii cinci sute patruzeci si;ase de labe. Sd n-ocredefi pe iigodia aia de Shardelle, care spune cIa; fi renunfat fiindcX n-aveam talentul necesar.

Cillian Flynn

Am renunlat fiindcd, atunci cind faci douS-zeci ;i trei de mii cinci sute patruzeci ;i pase

de labe in trei ani, sindromul de tunel carpiandevine o chestie cAt se poate de concretS.

Am ajuns sI fac asta intr-un fel onest. Poate

cX,,de la sine" ar fi o formulS mai bun5, fiindcdaltfel n-am prea dat pe dinafarS, in viala mea,

de onestitate. Am fost crescut5 in ora; de omamd chioarX (un inceput numai bun pentrucind mi-oi publica volumul de memorii) care

nu era o femeie de treabS. N-avea problemecu drogurile sau cu bdutura, avea insl o pro-bleml cu munca. Era cea mai lene;5 iigodiedin cAte-am cunoscut vreodatd. De trei ori pe

sdptdminS, o luam amdndou5 la papuc pe strS-

zile din centru, la cer;it. insl fiindc5 mama nusuporta sX iasX din casX prea mult, voia sX fiecdt mai strategicl in privinla asta. Sd scoatd cAt

mai multe parale in cel mai scurt timp, apoi sX

se-ntoarcX acas5, sX se-ndoape cu prdjiturl cuciocolatX gi vanilie ;i sI se uite la procese dateIa televizor, 15]itd pe salteaua noastr5, printrepete. (Asta-mi amintesc cel mai bine din co-pilXrie: petele. N-a; putea sd-1i zic ce culoareau ochii mamei, dar;tiu nuanla petei de pemocheta cea rufoas5, un cafeniu dens, bine pig-mentat, ;tiu cX petele de pe tavan erau de unportocaliu-inchis, ;ters, in vreme ce pata de peperete avea nuanla intensd a p$atului.)

fiction connection

Dupd foptd ;i rdsplotd

Ne imbrXcam potrivit cu rolul. Ea purtao rochie dr5gu!5 de bumbac, cam uzatd pe lacuslturi, insd care emana un aer de decen|5.I)e mine mI bdga in chestii care-mi rXmdseserd

mici. Ne alezam pe-o banc5;i cercetam din pri-viri lumea potrivitd pentru cer;ealX. E o schemddestul de simpl5. Prima alegere e un autobuzal vreunei biserici din afara ora;ului. Enoria;iibisericilor din orag nu fac decAt sI te trimitlla respectivele biserici. ins5, dacl nu-s de prinzortd, n-au incotro ;i de obicei te aiutX, maiales dacl e vorba de o femeie chioarS, de mAnXcu un copilas cu burtic5 proeminentS. A douaalegere sunt femeile care umbl5 cAte douX. Alea

care-s singure pot s5-!i intoarcd la iufealS spa-

tele; dacS-s mai multe, e mai greu sX te vdri insufletul 1or. A treia alegere e o femeie singurXcare are genul 5la de privire deschisX. O ;tilidoar: femeia pe care-o oprili ca s-o intrebalicum sd aiungefi in locul cutare sau cdt e ceasul;

ei, de la femeia aia noi ceream bani. Apoi tolitipii mai tinerei, cu blrbi sau chitare. Pe 5ia incostume n-are sens s5-i opre;ti: cligeul e corect,sunt ni;te scdrnXvii cu tolii. fi nici pe-5ia cuinel pe degetul mare. Nu ;tiu cum se face, darbirbalii cu inel pe degetul mare nu te ajutdniciodatS.

Cei pe care-i ag5lam aga? Nu le ziceam fra-ieri, victime ori prad5. Le ziceam Tony, fiindc5

Gillian Flynn

pe tata il chema Tony ti nu putea niciodatd sX

zicd nu la ceva (presupun totuti cI mamei ii zi-sese cel pufin o dat5, c6nd il rugase sX rdmdnl).

Odat5 ce opre;ti un Tony de-5sta, ili daiseama in doud secunde in ce fel sl ceri. Unii vorsX fie abordali rapid, ca la o tAlhdrie. Si-atuncibagi litania:,,N-avemcemAncanedafi;inoudunban?" Unii vor sd se scalde in nefericirea ta.ip Aau parale doar dacd le oferi ;i tu ceva cares5-i facd sI se simt5 mai bine ;i, cu cdt e maitrist5 povestea ta, cu atdt se simt mai bucuro;isd te-aiute gi cu atdt te alegi cu mai mulli bani.Nu-i invinuiesc. Dacd te duci la teatru, vrei sX

te distrezi.Mama a crescut la o fermd din sudul sta-

tului. Mama ei murise la nastere; taic5-sdu,cultivator de soia, o crescuse cAnd nu era preasleit de munc5. Aici a venit la facultate, insdtaicd-sdu a fdcut cancer, ferma a fost vdndutS,bXnupi s-au terminat si-a trebuit sI abando-neze ;coala. Apoi a lucrat trei ani chelnerifd, a

ap5rut fetila, tatdl fetilei a ;ters-o ;i, cAt ai zicepe;te... s-a trezit cd era una dintre ei. Dintre ceisdrmani. fi nu era mdndrl de asta...

tnletegi care-i faza. Astaa fost doar o istori-oard-aperitiv. De-aici te prinzi ;i singur. Imediatifi dai seama dacd o persoand vrea o povestede genul ,,incerc sX rdzbat in lume": in cazul

-1,:,1.""t"eam

instantaneu o elevd premiantS'

Dupd faptd ;i rdsplotd

bursierd la o ;coal5 cu internat aflat5 departe (;ieram, dar nu despre asta-i vorba), iar mamei iitrebuiau ni;te bani de benzin5 ca sX mI ducdacolo (cAnd de fapt eu luam, singur5, trei auto-buze). DacX altul voia o poveste de genul ,,ce dec5cat e sistemul", mI transformam brusc in ci-neva afectat de-o boal5 vagi (pe care-o botezamdupd leprele cu care-;i d5dea maicS-mea intil-nire in perioada aia- sindromul Todd-Tychon,boala Gregory-Mitchell) cu cheltuieli pe careasigurdrile medicale nu Ie acopereau.

Mama era;ireat5, insX lene;X. Eu eram multmai ambilioas5. Rezistenfd de fier;i niciun picde mAndrie. PdnX la treisprezece ani, aiunsesemsI c{tig din cer;it cu sute de dolari mai mult pezi decit ea, iar pe la;aisprezece o lSsasem dejacu petele ;i televizorul ei (da, lSsasem ;i ;coalaatirnatd de gard) ;i pornisem sX mX descurc de

.v+-.una singur5. In fiecare dimineafX md duceam;icerteam vreme de ;ase ore. $tiam exact pe cinesX abordez, cdt de mult s5-i stau pe cap ;i ce sd

spun. Nu-mi era niciodatd ru;ine. Ce practicamera pur tranzaclional: faci pe cineva sX se simtXbine ;i omul i1i bag5 banu'.

Vezi, deci, cum treaba cu flcutul labei a

apXrut firesc, ca o etapX naturalS in carier5.Palmele Spiritului (nu i-am pus eu numele,

nu dafi vina pe mine) era intr-un cartier de filedin zona centru-vest. Cdrfi de tarot si globuri

Gillian Flynn

de cristal la vedere, prestalii sexuale ilegale pedin dos. Rdspunsesem la un anunf care ofereao sluibl la recepfie. A reie;it cd ,,receplionistX"insemna de fapt ,,tdrfd" . fefa, mea, Viveca, e ofost5 recepfionistS;i ghice;te pe bune in palm5.(Cu toate cI Viveca nu-i pe bune numele ei,numele ei pe bune e Jennifer, numai cX lumean-are incredere cX o tipX pe numeJennifer poateciti viitorul; persoanele pe numeJennifer ifi potspune ce pantofiori drXguli sd-1i cumperi sau ce

pia!5 lSrdneasc5 sd vizitezi, insd ar trebui sd-;i

line labele departe de viitorul oamenilor.) Vi-veca line in fa15 ni;te ghicitoare angaiate, iar inspate are o odlijd cur51ic5. incdperea asta aratdca un cabinet de doctor: cu gervelele de hArtie,dezinfectant si masd de consultalie. Fetele auimpopolonat locul cu e;arfe puse peste l5mpi,amestecuri de ierburi aromatice si flori, pernutecu sclipici - chestii din astea foarte femeie;ti.Adic5, dacd a; fi tip ;i-a; cduta sI pl5tesc o tipdcare sd mi-o frece p6nd-mi dau drumul, n-a;intra in odaie sI zic: ,,Doamne, dar simt aromede ;trudel proaspXt;i nuc;oarX... hai, apucS-mXrapid de pufd!" A; intra;i n-a; zice mare lucru,ceea ce majoritatea ;i fac.

Bdrbatul care vine sd i se facd laba aici e

o f5pturd unicX. ($i-aici se face doar laba, sau

cel pulin eu fac exclusiv asta - am in cazierni;te furturi mXrunte, prostioare pe care le-am

10