,,agest sfant' despre }litropolitul om sfant - gillian crow.pdf · intrat in serviciul...
TRANSCRIPT
@ Editura [email protected]
Tel: 07 7 0 I 11 19 L6, 07 46 I 7 9232L
Fotografia de pe copertS: Mitropolitul Antonie, casa parohial d, 1965.
Traducerea s-a efectuat dupd originalul in limba engleziGillian Crow,'Wis Holy Man'.Impressions of Metropolitan Anthony,@ Darton, Longman and Todd Lt4 2005
@ Editura Theosis pentru prezenta edifie
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiCROW,GILLIAN
,,Acest om sfAnf'- Impresii despre Mitropolitul Antonie/Gillian Crow; trad.: Irina-Monica Bazon; pref.: preasfinfitulPirinte Macarie Dr5goi. - Oradea : Theosis,201Z
rsBN 978-606 -927 65-9 -4
I. Bazon, Irina Monica (trad.)II. Drdgoi, Macarie (pref.)
2
Redactor: Virgil BaidocCorectura: Romina SopoianTehnoredactare gi coperti: Delia Maria Kerekes
,,AGEST OM SFANT'Impresii despre }litropolitul Antonie
GIILI.AN CROW
Traducltor:Monica-Irina Bazon
Cuvint inainte de:
Preasfin{itul Plrinte Macarie Drigoi
theosis2017
CUVANT iNeTNTn
INTRODUCERE
CUPRINS
401+:a+
19
ANrr or lNcnpur
(apholul IoBAR$rA
Capitolut IIPRIMII ANI AI COPILARIEI (19 16. T9?3)
Capitolul III i
ANrr DE $COALA iN peruS 1gZZ-tSzg)
73Partea a douaNOUA VrATA
(apitolul I?CONVERTIREA (1929 - 1932)
Capitotut ? :
ANrr STUDENTIEI (1s32 Ls3s)
Capitolul TIMEDIC, SOTDAT $I MONAH (tgZg.-tg+S)
2l
-t -t
51
75
99
l19
157Partea a treia
LONDRA - ANII DE INCEPUT
(apitolul ?IIPREOTTA (ts4e -'tss7)
(apitolul ?lIIEPISCOP DE SERGIEVO (TSSZ.I9AE)
221
. Partea apa;tta-iN onpr,rNAtetEA PUTERTLoR
(apitolul LXMITROPOLIT DE SURO] (1966.1976)
(apitolul,XUN OM CU VZIUNE
(apitolul,XIPRTVTND iN erenA (tgzz-tggz)
(apitolut &IISTARET
345Partea a cincea
,,BURUIENII,E NU MOR NICIODAIA'UTTIMII ANI
(apitolul,XIIIPRIVIND CATRE VIITOR (1992.1999)
(apholul,XI?PRTVTND CATRE VE$NrCrE (zOOO-zoOa)
EPILOG
159
193
223
249
309
277
347
J/ )
39s
A(apitolul t
=&a
oBAR$rA
\ I itropolitul Antonie al Surojului, niscut Andr6N 4 BorisoviciBloom, a avutceea ce numea o,,obi-Mgie': Fiu de diplomat qi nepot al compozitoru-
lui Scriabin', s-a n[scut cu pulin inainte de izbucnirea Pri-mului R[zboi Mondial in clasa burghezl a Imperiului Rus,
o lume care avea si se stingi in curAnd, supravieluind doarin rdndurile emigranfilor din care vaface gi el parte. Biseri-ca Ortodoxi Rus[, aserviti vechiului regim, dar in maremisuri marginalizat[ de elita agnostici a !6rii, pirea des-
tinatd s[ impirtdgeasci soarta regimului imperial care se
clltina. Dar Ortodoxia nu cunoagte moartea fbri inviere,iar Biserica avea si invie qi sl dea roade, nu numai in tim-pul ororilor gi perseculiilor din Rusia Sovietici gi ulterior,cind va renagte dupi ciderea comunismului, ci gi in exil,prin viziunea gi exemplul unor oameni precum Mitropoli-tul Antonie.
Andr6 Borisovici Bloom s-a n5scut la 19 iunie l9l4inLausanne, Elvefia, tat6l gi mama sa locuind impreun[ cubunicii materni, Nikolai gi Olga Scriabin. Degi nu avea untitlu nobiliar, familia Scriabin se considera o familie nobi-li, plasindu-gi cu mindrie originile in Rusia Centrall me-dievali. Generalii la rind, birbalii acestei familii au urmatcariere militare. Tatbl lui Nikolai, Alexander Ivanovici
I Mama Mitropolitului Antonie Bloom era sora compozitorului Ale-xander Scriabin (n. trad.).
21.
ANII DE INCEPUT
(1811-1S79), a fost colonel in artileria farului gi a fost de-
corat cu Ordinul sfantului Gheorge. in 1846, Alexanders-a cisitorit cu Elisabeta Ivanovna Podcerkova, mai tini-ri decit el cu doisprezece ani. Ei au inchiriat o casi la pe-
riferia Moscovei, unde au crescut opt copii, Nikolai, niscutin 1849, fiind al doilea.
Se spune ci Alexander Ivanovici era un om sever, care
a impus in familie o rigoare militari gi care, drept risplati,gi-a vizut tofi fiii, cu o singurl exceplie, cllcdndu-i pe ur-me in carieramilitari. Viala avea insi gi o laturi mai pu{inaspri. Momente binevenite de destindere erau oferite de
muzica pe care tinerii ofi1eri o cdntau ca amatori; to{i mem-brii familiei cintau la un instrument, aceastl situafie ur-mand s[ aib[ consecinfe neprevizute in viala lui Nikolai.
El era excep{ia de la regula care se instituise in familieca toli s[ urmeze cariere militare. Urechea sa muzicali finil-a ajutat si-gi dezvolte abilitili lingvistice qi, in ciudanemulpmirii tatilui siu, a insistat si intrerupe traditia fa.miliei gi s[ urmeze o carieri civili prin care s[ igi valorifi-ce acest talent. Dup[ ce a studiat Dreptul la Universitateadin Moscova, a studiat gi limbile orientale in Sankt Peters-
burg, reugind si stipineascl rapid araba gi turca. Se intre-zdrea un viitor in diplomafie. Dup[ absolvire, Nikolai a
intrat in serviciul diplomatic imperial gi a fost trimis la
Constantinopol, capitala Imperiului Otoman, ca dragoman(interpret) la Ambasada Rusiei.
A urmat o alt[ rupturi de tradilia familiei. S-a cflsdto-
rit de tinir, iar alegerea miresei - nu a fost o clsltoriearanjatl, cum era datina - i-a tridat inclinalia inniscuticltre muzici: o tiniri pianistd de concert, Liubov Petro-
vna Shchetinina. in 1871, aceasta i-a nlscut un fiu, Ale-xander Nikolaevici Scriabin, viitorul compozitor.
Nenorocirea s-a abitut repede asupra familiei. Liubovsufbrea de tuberculozi. in l872,intr-un ultim efortzadar-
oBAR$IA
nic de a-i gisi un tratament, Nikolai a dus-o in Italia, un-de aceasta a murit gi a fost inmormAntati. Scurta via{i defamilie lua sfirgit pentru Nikolai qi, lisAndu-gi copilul inMoscova in grija surorii sale (pe care o chema tot Liubov),gi-a continuat cariera diplomatici in Turcia gi Balcani.
Muzicologii au afirmat deseori ci, in timp ce compozi-torul Scriabin mogtenise linuta soldileascfl gi statura miclde la familia tatilui s[u, talentul siu muzical provenea ex-clusiv de la mama sa. Mai mulli factori indici faptul c[aceasti presupunere nu este adevirati. Atrac{ia lui Nikolaifa{6 de o pianisti qi cultivarea talentului fiului siu in fami-lia bunicului patern dovedegte un interes al familiei Scria-bin fali de muzici. Familia a recunoscut, nemaidecit,talentul tAnirului Alexander, ducindu-l pe b[iatul in vir-sti de qapte ani la Anton Rubinstein, la Conservator, pen-tru a fi evaluat. Nikolai igi va alege o a doua so{ie carecinta la pian - ca amatoare, dar ,,fermecitor'] potrivit unu-ia dintre biografii lui Scriabin - iar unul dintre fiii ei, fratevitreg al compozitorului din partea tat[lui s[u, avea, maitdrzil, sd ia in considerare o carier[ de muzician profesio-nist. Dar cele mai autentice gi, probabil, surprinz[toarecahte$ muzicale ale lui Scriabin - renumitele sale abilitn{isinestezice, darul de a,,vedea" tonurile muzicale in culori- care au jucat un rol decisiv in crearea compoziliilor saleau fost, incontestabil, mogtenite de la Nikolai, nu de la ma-ma sa. O generafie mai tirziu, Mitropolitul Antonie, ne-potul lui Nikolai din partea celei de-a doua solii, avea simogteneasci aceeagi ciudati aptitudine.
in 1880, Nikolai s-a recdsltorit. La aceaweme era con-sul rus la Tiieste, orat care pe atunci frcea parte din Im-periul Austro-Ungar. Noua sa solie era o italianci dinpartea locului pe nume Olga Ilinicina Fernandez (gi-a lu-at numele cregtin gi patronimic cAnd s-a cisltorit), o fatiscund6, cu ochi negri, de numai 17 ani. Ca in canil,pri-
23
-)(-
ANII DE 1NCEPUT
mei cisltorii a lui Nikolai, nu a fost o cisitorie araniatd,aga cum era tradilia in Rusia. E adevdrat ci provocase o
oarecare tulburare in familia Olgii, deoarece, din trei su-rori, aceasta era a doua gi, conform tradiliei, cea mai ma-re ar fi trebuit si se cdsitoreasci prima.
Sora cea mare s-a cisitorit in cele din urml cu un vie-nez, avdnd sd glzduiasc[ la inceputul anilor '20, pentruscurt tirnp, familia Bloom. Mulli ani mai tdrzia,Mitropo-litul Antonie avea si-qi aminteasci de ea pentru curajul gi
altruismul de care dlduse dovadd atunci cdnd,labitrAnefefiind, deqi ajunsese diabetic[ gi dezvoltase o cangreni lapicior, arefiizaloperafia, preferdnd si moari gi sd lase ru-delor sale nevoiage banii care ar fi trebuit cheltuili cuoperalia. Sora cea mici a avut, mai t?rziu, un mariaj ne-
fericit cu un croat.Nici viitorul Olgdi in cisnicie nu pirea s[ se anunfe fe-
ricit. Era cu 13 ani mai tAniri decit Nikolai. AvAnd, de
timpuriu, un fiu vitreg crescut la mare distan!6 de o m[tugifoarte afectuoasd gi o mami viduvi de care trebuia si ai-
bi grijl, la acestea adiugAndu-se statutul ei de solie ado-lescentl de diplomat rus, noua ei viafi nu putea si fieugoari. Era totugi o persoanl onest[ gi de incredere, aga
cum avea si gi rdmAni pentru intreaga gi indelungata sa
via
ANII DE iNCEPIJT
matici in diferite regiuni ale Imperiului Otoman, fiind, incele din urmi, promovat la gradul de consul general inErzurum, in estul Ttrrciei. Semnitura sa a fost cea carc a
validat pagaportul imperial al lui Igor Stravinski, la primacilitorie a acestuia in strlindtate,inIg0T. Obignuit cu lo-cul unde se cisitorise a doua oari gi cu o familie tot mainumeroasi, Nikolai era tot mai pulin dispus si meargi inconcedii in Rusia. Mai tdrziu, el gi Olga au preferat si se
intAlneasci. cu Alexander in Europa de Vest, unde igi pe-treceau concediile, degi compozitorulil considera pe tatilslu din ce in ce mai plictisitor gi retrograd pe misura tre-cerii timpului.
$i-au trimis copiii acas[,la Sankt Petersburg, pentru aprimi o educa{ie. Fiica lor, Xenia, a fost inscris[ la Institu-tul Smolny care, la acea weme, era cea mai prestigioasigcoal[ de fete din Rusia. Mai tirziu gcoala a clpltat o no-torietate neaqteptati, atunci cdnd bolgevicii au rechizifionat-opentru a deveni sediul lor central in timpul Revolu{iei delalglT.Dupi cum era de agteptat, Xenia a invifat mai mul-te limbi striine; in afarl de rusi gifrancezd, devenind ovorbitoare versati de germani qi englezi. A ajuns o feme-ie iscusiti gi energici, inteligenti gi cultivati, educati inspiritul bunelor maniere specifice epocii. ii placea tenisul,se linea bine in ga qi, mogtenind o inclinalie din familie,era gi o pianistd priceputi. Pe scurt, Smolny o formase ad-mirabil pentru ceea ce insemna viafa unei tinere din clasasuperioari a Rusiei, care se integra firesc in cercurile diplo-matice gi ale inaltei societl{i. Faptul ci aceasti educa}ie aveasi o lase total nepregititd in fala dificultlfilor pe care emi-grarea le va aduce cu sine este o altl disculie.
in timpul vacanfelor de vari, Xenia fbcea lungi cdllto-rii cu trenul gi cu trisura pentru a-gi vizita pirinfii in Er-zerum. intre timp, ajunsese o adevirati femeie gi a atrasinteresul unui tinir dragoman de la Ambasada Rusiei,
26+:a-
onAn5u.
Boris Bloom, care avea sl devin[ secretarul lui Nikolai qi
viitorul ei sof.Boris Edwardovici Bloom s-a niscut in 1884, fiind fiul
unui medic din Moscova, Edward Bloom. Unii dintre stri-mogii sli veniseri, in perioade diferite, in Rusia din Olan-da gi din nordul Scoliei in timpul domniei lui Petru celMare, carc aincurajat o astfel de imigrafie din dorinfa de
a-gi occidentalizaimperiul. Se spune ci numele,,Bloom"este de origine olandezl. Unii s-au intrebat daci numelear putea proveni de la nigte strimoqi evrei indepirtafi.,,Mitropolitul Antonie nu a negat gi nici nu a confirmatvreodati acest lucru", spunea un plrinte din eparhia sa,
plrintele Serghei Hackel. in orice caz, cttpu{ine excepfii,evreii aveau voie s[ triiasci doar intr-o anumitl regiunedin Rusia,la distanll de Moscova, gi, in mod cert, nu li se
permitea s[ intre in serviciul diplomatic. Daci au existatstrimoqi evrei, aceEtia trebuie si fi trlit cu cAteva generaliiin urmi. in vremea lui Boris, cei din familia Bloom erau,degi doar nominal, membri respectabili ai Bisericii Orto-doxe Ruse.
Degi familia Bloom s-a amestecat prin cdsltorie cu rugilocali, de-a lungul generaliilor ea a menfinut, totugi,legi-turi cu rudele ei scoliene. Doctorul Edward Bloom incipurta o coresponden{i cu o verigoari indeplrtatl care
trlia singurl intr-o cabani izolatd din zona muntoasl aScofiei.
intr-o scrisoare, aceasti ddrzbdoamni virstnici a po-vestit vlrului ei rus cum a descoperit intr-o noapte un po-sibil hol in fala casei sale. Privind pe fereastra de la etaj,l-avbzut urcAnd pe burlanul de scurgere, de-a lungul zi-dului. Apoi a luat un topor, a agteptat pAni cAnd acesta s-a
prins cu miinile de pervazul ferestrei, i-a tiiat degetele, a
inchis fereastra gi s-a dus la culcare, CAnd povestea aceas-
ti intimplare, mul1i ani mai tirziu, Mitropolitul Antonie
ANII DE iNCEPUT
remarca rduticios ci ceea ce l-a impresionat in mod deo-sebit a fost faptul ci bitrina a inchis fereastra gi s-a dus laculcare, lisAndu-lpe ho! sd suporte consecinfele.
Cand Mitropolitul Antonie era deja stabilit in Angliagi a cilitorit pentru prima dat[ in Scofia pentru a vorbiacolo, o persoand din public i-a trimis o scrisoare pretin-zitndcd,este una dintre rudele sale scofiene. A pistrat scri-soarea, avdnd de g6nd s[-i trimiti, intr-o zi, un rlspuns;dar, atunci cind a fbcut acest lucru, persoana in cauzi se
mutase, iar legitura nu a mai fost reluati niciodati. (,,Eibine, mi cunoagte{i - spunea el oamenilor -, n-am fostniciodati genul de om care si scrie scrisori!")
Viafa familiei Bloom de la Moscova era rinduiti maisofisticat decit cea a verigoarei scoliene. Medicul gi-a edu-cat copiii - trei biieli gi o fati - acasi, cu profesori parti-culari dupi un program riguros, care includea pregitireapentru dobAndirea fluenfei nu numai in rusi, dar qi in la.tind, greaci gi francezi. Aceasta i-a deschis tAnirului Bo-ris calea citre insugirea competenlelor sale lingvistice.Boris Bloom a continuat cu studiul matematicii la Univer-sitatea din Moscova, dupl care a fost admis la $coala diplo-matici a Ministerului de Externe, unde a studiat limbileorientale. Ambii frali aveau si moari de tineri. Sora lui s-a
cisltorit cu un bolgevic 9i a pierdut legitura cu membrii fa-miliei care reugiseri si supravieluiasci.
Dupi ce a absolvit qcoala diplomaticb, Boris a fost re-partizat in Orientul Mijlociu, unde a devenit secretarullui Nikolai Scriabin in Erzerum gi pretendent la mina fii-cei sale. Xenia, cu cinci ani mai tindri decAt Boris, nu avea
firea retrasi a acestuia. Era mai expansivi, simpli gi des-chisl, dupi cum o caracteriza Mitropolitul Antonie. Cutoate acestea, cei doi s-au cisitorit. La inceput, cuplul a
continuat si triiasci in Erzerum, bucurAndu-se de privi-legiul de-a face parte din societatea diplomatici, iar in
28
onAngn
timpul lor liber cilirind gi merglnd la vAnitoare in munfi.CXnd a iegit la pensie, in 1913, Nikolai Scriabin s-a stabi-lit cu Olga in Elvefia. in anul urmitor, Boris a fost numitin mod oficial consul rus in Colombo. Funclia sa era doarnominall, astfel c[, in loc s[ se indrepte spre Orient, Bo-
ris a mers cu sofia sa in viziti la pirinfii ei. Xenia era atunciinsircinati, iar unicul lor copil, un fiu, Andr6 Borisovici,viitorul Mitropolit Antonie, s-a niscut in Lausanne in l9iunie 1914.
Noul copil va moqteni statura mic6, dreaptd a buniculuisiu, Scriabin, gi frumogii ochi ciprui ai bunicii sale. Pe m[-surl ce a inaintat in virsti, plrul lui aciryiltatculoarea p6-
rului bunicii, degi, pe cAnd era copil, avea bucle blonde,angelice. De la tatil siu a moqtenit firearezewat[ 9i inclinaliaspre singurltate.
De la ambii pirinli a primit religia sa nominali, fiindbotezatin Lausanne de preotul ortodox rus al locului, Pi-rintele Konstantin. La momentul respectiv, ceremonia nua pirut sX aibl weo insemnitate mai mare decdt o poate
avea pentru orice familie care nu merge la biserici. Naga,
mama lui Boris Bloom, era acasi, in Rusia, qi a fost inre-gistrat[ ca naqi in absenfa ei. Faptul ci aceastl ceremonie
de botez, cu totul formali pentru societate, avea si fie unfel de ,,bomb[ cu ceas" nu i-a trecut nicio clipi prin mintePirintelui Konstantin in timp ce l-a cufundat pe noul-n[s-cut de trei ori in cristelnifi, potrivit rinduielii ortodoxe.
Patruzeci qi Eapte de ani mai tArziu, cdnd un oarecare
episcop, Antonie de la Londra, proasplt numit, avizitatparohia Lausanne, betranul preot a fost luat prin surprin-dere cind a fost intAmpinat cu urmitoarele cuvinte:
- Pirinte Konstantin, mi bucur atAt de mult si vi in-tAlnesc din nou!
- imi pare r[u, trebuie sd fie o greqeali, a rispuns pre-
otul uluit. Nu {in minte si ne fi intAlnit vreodati.
29