stam f'ara catalog - libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai...

9
MIRCEA SANTIMBREAI\U SA STAM DE VORBA F'ARA CATALOG Fiqd biobibliografi ci de Lucian Pricop EDITURA CARTEX 2OOO

Upload: others

Post on 22-Feb-2020

12 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

MIRCEA SANTIMBREAI\U

SA STAM DE VORBAF'ARA CATALOG

Fiqd biobibliografi ci de

Lucian Pricop

EDITURA CARTEX 2OOO

Page 2: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

Coperta: Mdddlina PricopTehnoredact or: Ecaterina Pis ld.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiSANrrnnnnnAI\U, MIRcaASi stim de vorbi flri catalog / Mircea S6ntimbreanu ; fiqdbiobibliografici de Lucian Pricop. - Bucureqti : Cartex 2000, 201 8

rsBN 978-973- I 04-807-9

I. Pricop, Lucian (ed.)

82 t. I 35.1

Penfu comenzi qi informafii, vi rugim sd ne contacta[tla:

r. ToVfCIr: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6r Tol: 0745.069.898; 0729.951.763r www. edituracartex.roo e-mail: [email protected] e-mail: [email protected] O.P.4, C.P. 184, Bucureqti

CUPRINS

Mircea Sdntimbreanu, Fig d biobibliograficd .......................... 7

CuvAnt inainte

Convorbiri ..:.............................-..... .................... I 5 ,

La inceprrt cdteva cuvinte despre cdt dtneazd o o16 de clasd. 17

Disciplina ..................... 29

Autodisciplina - forma superioard a disciplinci 34

Despre disciplina la leclie ..:......:..... 38

Disciplina pregdtirii temelor..................: .....:...... 47

Conhol qi autocontrol............... 55

Colegii noqtri ......... 51

Cum s5 ne ajutdm colegii la invdflturdE grea matematica? 74

Limba noastrd ...........;............r............. .:...........- 80

Respectul fa!6 de pirinli ................,. 87

Despre respecful fafi de profesorResp6ctarea bunului obqtesc

Onoarea detaqamentului ....,..".,.... .... 109

Despre recapitulare ....... 118

Desfre teze ............ .......125Despre vacanld ............. 128

Cdrli poqtale ,....i....ir.i..!ir.............,... 133

int6lnirea cu qcoala ..................;..i........,............. 135

Page 3: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

Contra cronometru ........i.................Absenfi-prezen\i ..........AajutaAjutooor!... ............;1.....

,,Vino, tez6, cu vitezd.'.

- Puqtiule!De ce nu cu post-scriptum?A,B,CPoli opugiIJn,,duooointAlniri gi reintdlniriPornind de la trandafiri ............Misura ...............:...Fapte pioniereqti ........... ...........:::::::::::::::::::.::..:..FruntagiiStelulaFrumuselea oraqelor ............;......Bunicii .!..........!..r.;. ...................

138

t4tt44147

150154157160163166159172174r77180183

185

l:87

Mircea SAntimbreanu' Fign biobibliografici

Mircea SAntimbrean-u s-a n[scut pe data de 7 ianuarie 1,926

in comuna Bdifa, din judelul Hunedoara. A murit pe 20 august

1999 la BucureEti. A urmat qcoala primard la Ghelar, Velel qi

Leqnid (1931-1935), apoi I iceul ortodox romdn,,Avram Iancu'o'

din Brad (1935-1943). Vine la Bucureqti gi se inscrie la Facultatea

de Drept, in 1943, terminAnd-o in 1947, qi la Facultatea de

Filo'sofie, pe care o urmeazi inffe 1944-1951.Este oprit ca asistent

universitar ?ntre 1949-1951, dupd care devine profesor de liceu(1951-1966) qi qef de comisie la Consiliul Nalional al Pionierilor(1966-1969). Prima pozilie editoriald semnificativd este aceea de

director al Editurii Albatros (1969-1970), unde revine in 1974. Aocupat, de asemenea, qi alte funclii in aparatul cultural central:

director general al Centrului nalional al cinematografiei(1969-1972), director ?n Consiliul Culturii gi Educafiei Socialiste(197 2.197 4), secretar al Secliei de literatur[ pentru copii gi tineretdin c{drul Uniunii Scriitorilor (din 1970).

Debuteazi cu articole ;i proze scurte la Radio gi in presi(1951), iar editorial cu volumul de schile Cu SiJdrd ghiozdan(1956). Cele mai multe din volumele sale de schi,te qi povestiriinvestigheazi lumea ;colarilor: Sub tupd (1957), Micii na;tri prie-teni Q958i), La teleJbn... teleJbnul! (1961), 32 de premianli(1962), Bdielelul de hdrtie (1963), Extemporale qi alte lucrdriscrise (1963), Ldngd groapa cufurnici (L964), Recrealia rnare

Page 4: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

LA INCEPUT CATEVA CI.IVINTE

DESPRE CAT DUREIZAOoRA nn cresA

- Cdt dureazd o ord de clas[?La aceastd intrebare nici nu se mai ridicd mdna. Fiecare

Ecolar cunoaEte rdspunsul: 50 de minute! Precis 50 de minute,dup6 regulament, dupd ceasul qcolii ;i dupd orice ceas care

merge bine. intr-adevir, atdt dtreazd o leclie din momentul incare asunat de intrare qi pdnd'ce sund de ieqire. $i dacd cineva

ar rdspunde: 3.000 de secunde, rdspunsul ar fi qi mai precis,

c6ci la o lecfie nicio secundd nu e de prisos, fiecare clipi igi

are rostul ei. Fiindc6 ora de clas6 e o or[ de munc6, de

incordare, de ofensivfl. Acesta e cuv0nful cel mai bun: o ord

de atac.Sub conducerea profesorului, clasa, asemenea unui de-

taqament aflat in 1upt6, inainteazdpe un anumit front, atacd qi

cucetregte pozilie dup6 pozilie, consolideazS punctele cAqtigate,

se apropie pas cu pas de fint6: cetatea qtiin{ei' $i dac[ vi se

vorbeqte adesea de aceasti ,,cetateo'se intdmpli tocmai pentru

cE nu existd qi nu va exista niciodatd o galerie secret[, o parold

magici de felul lui ,,Sesam, deschide-teo' sau weun covorfermecat care sd ne facd s[ aterizdm direct in curtea interioarla acestei r8vnite cet6!i. Dimpotrivd, este vorba de o inaintare

t'1

Page 5: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

cel mai adesea inceat6, tn care fiecare ootd cucerit5 trebuietemeinic consolidatb spre a nu aluneca in jos, cine gtie cdnd,poate chiar cAnd !i-e lumea mai dragd. pe drumul acestaintortocheat ryi greu, lung qi nu intotdeauna perfect luminat,intreaga clasd iqi strdnge r6ndurile qi, m6nd in msnd cuprofesorul * cdlduzd incercat[ -, suie irezistibil spre indllimisecundd de secundS, ori de ord, trimestre in qir, an de an.

Bine, dar dacd e vorba de o inaintare de ani, 12 ani! - arputea obiecta cineva din coada coloanei -, de ce sd rnisurXratimpul in secunde? De ce? Cel pulin din doud motive. intdipentru cd exist6 cea mai intiml legiturd cu putinf[ ?ntresecunde si ore, mai ales la orele de clasi. $ti1i foarte bine ciladesea toat[ truda unei ore se cristalizeaz| in cele cAtevasecunde in care se extrag regula, teorema, definilia etc. S[ri1ipeste aceste secunde, qi ora va rlmdne ca un fiuct sec peramura trimestrului. Numai coaja.

Pentru a pierde o ori nu e, aqadar, nici pe departe necie sepierzi toat6... ora. E un adevSr de care mul1i, risipind intr-unfel sau altul doar citeva minute la fiecare ori, iqi dau seamaabiala sfdrqiful kimestmlui sau, ceea ce e qi mai r5u, abia...latoamnS.

in al doilea rAnd, cronometrdm la clipi ora de clasi pentrucI secundele tale de neaten{ie nu r5mAn aproape niciodatbnumai ale tale. in clasl nu eqti singur, aici se afli qi colegii declas5, 30-40 de bdieli gi fete. Tu, cel turbulent, ai dintr-o dnt[patru vecini, iar aceEtia, la r6ndul loE patru inmullit cu patrucare se derarye*zd reciproc. Aici totul se ?nl5n{uie exaot cavagoanele unei garrrituri de tren, si este limpecle cb dac6 unsingur vagon deraiazd., s[ presupunem, aceasta se va resim]i qiasupra celorlalte...

Eqti poate rnirat cdnd, pentru neatenlia cslui din ultimabancd, prirneqte obserualie, sd zicem, cel din prirna. Poate iliinchipui c[ de la catedrd nu se observS bine. Iati o ord de clasai:

l8 19

in banc[, cu m0inile la piept, nemiqcat, std un elev. Statuie.Deadat[ buzele statuii ?ncep sd se miqte. Capul se roteqteaproape imperceptibil spre st6nga, apoi spre dreapta.

- Dupd mas5, latrei, meci cu a ;aptea...Cel din stanga, clXrit:

- f)e ce la trei? Era vorba la patru...Cel din dreapta, mullumit:

- in reguli, la trei! La trei, b[ie!i...Al doilea din dreapta, nrgfitor:

- Latrei qi un sfert...Al doiiea din st6nga, ponrncitor:

- Nu se poate!Altreilea din spate, tdios:

- Ba se poate!Al patrulea din fa[d,, sup[rat:

- Sst! Fili atenfi [a leclie! Ce-i quEoteala asta?

Dar sfatul lui e inghilit de valurile conversafiei, care inirceastd clip[ a cuprins gi pe al optulea din stAnga gi pe alzecelea din spate. Dup6 cfiteva minute, quEoteala se stinge. Darliniqtea dureaz5 numai cAteva clipe. ,,Statuia" prinde iarmomentul prielnic. Intoarce din nou qi, tot imperceptibil, capul:

- in poarl[ \/a.sile, stoper Nicu...Virlurile incep din nou s5 ddnfuiasci in jurul ,,statuii". Cel

din dleapta:* Si treac[ stoper Mielu. Nicu inter st6nga...Cel din spate:

- Mielu n-are joc de cap!Al treilea din stAnga:

- Iar Nicu n-are vitezd!Al cincilea din faf6:

- Eu nu joc inter!Al optulea din spate:

- $ri extretnS, ori nimic!

- lsprdviti odat[! Nu suntefi deloc aten{i la leclii!-- Ei, ai vdz,at? Tu eqti vinovatul, izvorul...

Page 6: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

* Eu? * B[iatul iqi compune o figurd de martir. - Eu. carele spun tot timpul sd tacd din gur6?! Eu, care stau in bancd, cum$inile la piept qi nemiEcat, ca o... statuie?

Neatenfia pornitb de la un elev cuprinde ?ncet-incet, caintr-o plas[, intreaga clasb.

O reguld de aur

Exist6, dup6 cum se qtie - qi pentru aceasta n-aveli dec6ts5 risfoili jurnalul de clas[ *, abateri fb!i$e, qi altele mai pu{infr1iqe, de la o regulZ de aur a disciplinei qcolare, care estefolosirea integrald a orei de clasi. Cu un singur cuvdnt,abaterea se cheam5 chiul.

Sunt unii care invoci ceasul, tramvaiul, farrnacia inchis6,caietul uitat, cheia ascunsd etc. etc. Scuzele lor nu p[cdlesc penimeni qi nimeni nu s-a strdduit s5-i denumeasci altfei decAtchiulangii... Este adev[rat cd-i un chiul indirect, dacd ne putemexprima aga, un fel ascuns de a ciunti ora.

il vezi pe bliatul acela cu uniforma dezordonati care, dupd20 de minute de la inceperea orei, intrS in clas5 nrmegindu-qiSCUZA:

- TovarSqe profesor, vi rog s6 mi iertafi cd am intdrziat,dar...

Sau ascultali scuza celui , la zece minute dup6 recrealiamare, se nipusteqte in clasd gi explici absolut nevinovatprofesorului, care tocmai inchi sese catalogul:

- Am fost s5 beau apd.

- Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia?

- Ba da, tovar[Ee profesor, dar am aEteptat si mi se facflsete.

Existd insl qi un fel mai direct prin care un elev ,,filrb'udin or5.

20 21

Pentru exemplificare s[ presupunem cd ne afldm in acestLrioment la lec{ie Ei vorbim despre...

- Vd rog, tovarige profesor... Popescu qi-a intins coateliipe banca mea,..

- Vedefi? Chiar despre aceasta va ti vorba in lecfia noastrfl.

Nu despre Popescu, fireqte, nici despre coatele lui, nici m6carclespre pozifia acestuia in bancd. Ci despre conditiile in caletrebuie sd se desfrqoare o lec{ie. O lec}ie decurge, adicd iqi are

albia ei fireascd, de la izvor inspre vdrsare. Pe aceastd albie,cunoqtinlele alurecd firesc, 1ir[ vArtejuri, fbrd opriri neaqtep-

tate sau revdrs5ri inutile... Si incepem, aqadar...- Vd rog, tovar5Ee profbsor, Ionescu mi-a luat guma...

- Mda... Ionescu, tu nu ai propria ta gurn6? Vedefi dum-neavoastrX, dragi qcolari, nici despre gum5 nu era vorba, darAcum, cd s-a ridicat aceasti problemi, va trebui sd precizdm cd

c de dorit cn fiecare elev sd-qi aibd guma sa... Dar s[ revenimla iecfia noastrS. Agadar, vorbeam despre...

- V[ rog, tovardge profesor, Petrescu roade capitul de lacreion...

- Da. E gi aceasta o problemS. Nu in directti legdtur5, ba

chiar nici indirect[ cu cesa ce vorbeam, dar, dacd tot s-a ridicat,trebuie spus c[ nu e nici frumos, nici igienic sd rozi cap*tulcreionului... Aqadar, despre ce vorbeam?

- Despre Petrescu, tovarbqe profesor.

- Nu. Mullumesc. Mi-am amintit. Spuneam cI pe firsulcunoqtinlelor firele se aduni ?n tdcere, sporesc zi de zi, *lipdde clip[, in fiecare lecfie. Imperceptibil poate, totqi. . .

- Vi rog, tovariqe profesor, Niculescu md porecleryte...

- Hm! Foarte riu. Poreclele nu sunt potrivite intre colegi,tlupl cum nu sunt potrivite in nicio fmprejurare. Desigur,

lruteam precizaacest lucru altcAndva, nu aculn, in timpul leclieirroastre, dar dacd s-a ridicat problema...

- Vi rog, tovar6Ee profesor... Georgescu vrea s5 copiezeproblerna la matematici. ..

Page 7: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

* latd c5 am inourcat firul lecfiei. Despre ce vorbeam,copii? A, da... despre atenlia risipitd de aceste reclamafiineserioase, total neserioase, mdrunte, copildreqti, fdr5 temei,care nu fac dec0t sd intr:erup6, sd foarfece, sd ciunteascd leclia,sX rSpeascd timpul tuturora, si impriqtie in zeci de cioburienergia profesorului qi a clasei intregi, ?ntr-un cuv6nt, sdiroseasci acest prelios mortar care leagd toate cunoqtinleleintr-o constmclie unitard: atenfia.

Acesta a fost numai un exemplu. Dar c6!i dintre aceqtia numai sunt! Iatd elevul de serviciu care uitd sd se ?ngrijeascd decreti Ei profesonrl aEteapti p$ni ce sunt scotocite toatebuzunarele qi ghiozdanele in cdutarea unui c[pefel de tibiqir-.Sau responsabilul cu materialul didactic care aduce harta, darfbrd stativ. $i atunci un ciorchine de qcolari ingenioqi se caf6rdpe b6nci trdgdnd care incotro biatahafid in cflutarea unui cuiuitat, a unui m6ner de fereastrd sau chiar - extrem[ solulie -inspre clanla uqii. Sau tabla negtearsi, sau buretele uscat, sauguma ryi creionul uitate acas[, sau... atAtea gi atitea incidentecare pot face ca prelioasele secunde ale lecliei si se scurgiprecum frina dintr-un sac bine strdns la gurd, dar spart lafund...

$i acum... s5 iasfl la leclie...

Fireqte, examinarea propusd in acest titlu se va desl?quratc"rt fdri catalog. $i vom examina, de fapt, nu arnumite cunog-tin{e, ci anumifi cunosculi. Cunoscu}i ce fac parte din aceeaqispecie a risipitorilor de timp, deEi i-am putea boteza cu maimultd asprime, deoarece timpul risipit de ei aparline clasei?ntregi, e, aqadar, ?n modul cel mai categoric un bun obqtesc.RugAndu-vi s[ trecem peste tot c€ea ce este ridicol Ei c6teodatdde-a dreptul penibil in atitudinea lor, sd ne oprim asupraaspectului esenfial: timpul irosit. Iatd-l pe qmecher. A venit la

22 !J

qcoaid fbrd sd qtie m[car titlul lecliei Ei acum, scos la tabl5,incearci si c6qtige tirnp ?n aryteptarea unei rninuni: poate ?i sul15

cineva, poate din strifundurile memoriei va lAqni o c$t cle micdscflnteie care sd lumineze fala unui cinci, poate se plictiseqteprofesorul sau i se face mil[. " "

- Ce leclie avem pentru ast[zi? - se aude intrebareaprofesorului.

- N-am in{eles intrebarea, tovar6;e profesor.-_ Ce titlu are leclia de azi?Bdiatul priveqte cu nevinovdlie drept in ochii profesorului.

Str:finge din pumni, tropiie, ofteazd.

- Nu pot sra zic, tovar[qe profesor, e un nume ?ncurcat...

- Despre Vasile Lupu, ii vine ?n ajutor examinatorul.-_ AEa am \,rut si spun qi eu! - !6qneqte bdiatul, zAmbind

r:u aerul omului eare a avut un lapsus nea$teptat.

- VorbeEte, ?l indeamnd profesorul de istorie.

- Vl rog s[-mi puneli intrebiri, tovarlEe profesor, ingaimdi:1, scormonind cu privirea vreo figurl binevoitoare din clasdr:are s5-i sufle o dat5, un nume, md rog, o frAnturi de rispuns.

- Unde a domnit Vasile Lupu?

- Mai puneli-mi o datd intrebarea, tovardqe profesor" N-amirrteles-o bine...

$i, dupi ce intrebarea a fost repetatd, rdspunde cu falsdsiguran![:

- Vasile Lupu a domnit in... ah! - igi rostogoleqte desperatprivirea in clasd * nu pot sd zic... imi std pe lirnbd...

- $i cine era domn in Muntenia?

- in Muntenia era domn, incepe el avAntat Ei se opreqtenrgitoq . . . n-am inleles intrebarea, tovardqe profesor. . .

Dar s[ curm6m aceastd jalnic[ examinare. Not[ tot nutlirm, iar concluzia e clar[: atitudinea unor asemenea elevi e nurrumai nedemn5, ci gi pdgubitoare. Ca ;i atitudinea elevuluilirunzdrescu, d* altfel, pe care l-am putea scoate chiar acum lalcctie dac[... dacd n-ar fi o pierdere de timp. E drept,lirunzdrescu dd rispuns la orice intrebare. Dar pentru ca

Page 8: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

rdspunsul sdu sI fie... rdspuns cu adevdrat, trebuie s6-i pui celpufin.". 10 intrebdri. Timid, impiedicat, bdlm[jind de fiecaredatS doui-trei silabe, examinarea lui seam[nd cu operalia deexkagere a unor aqchii de sub piele sau, daci vrefi, de adunarea unui punln de mirgele risipite intr-o odaie, pe sub pat, pe subcovoare...

$i parcd examinarea elevului Tocilescu nu e tot o pierderede vreme? il intrebi simplu: unde se varsd Nilul, iar el o ia dela... izvoare. $i doar e un fluviu lung: are 6.500 de kilornetri!E lirnpede, aceste rdspunsuri kilometrice, dilatate peste mdsurd,in care se aduni toli afluenlii existenli qi posibili ai cunoEtin-

lelor, seamini mai degrabd cu o... inundalie. $i primul lucnicare se ineac[ este... timpul tuturora.

A rdspunde bine la lecfie nu e, agadar, nici pe departe ochestiune strict personali. inchipuili-vi c5 in loc de poticniri,de generalit5fi, de rdspunsuri rnonosilabice, gresite, vagi sauint0mplStoare, colegul vostru scos la leclie r5spunde excelent.Adicd mai mult decAt corect. Un r[spuns in care cunoEtinteleclin manual, precis formulate, se ?mpletesc cu noliuni cffgtigatedin lectura personalS, cu date culese din vizitarea unui muzeusau a unei expozilii, din vizionarea unui spectacol szru audie-rea unei conf'erinle etc. inchipuili-vi cd zi de zi toli cei trei-patru scosi la lecfie dau asernenea rdspunsuri excelente laliecare obiect Ei v[ dali limpede seama nu numai cAt de multcdgtigd toatd clasa ?n acest fel, dar qi c6t de multe pierderi aducunei ore risipitorii de felul unui Frunzdrescu, To*ilescu,$mecherescu gi allii din specia 1or. Rispunsurile acestcra suntde fapt timpi morfi. $i cum se pot lichida? Cu arma r[spun-surilor excelente. Folosili-o cu tofii qi ve{i vedea: rodnicia uneiore sporeqte atAt de mult incflt nici nu mai seamind cu o oriobignuit[ de 50 de minute. Ea pare mult mai scurld, iar valoa-rea ei e ridicat5. la pltrat. Cum? Prin colaborarea voastrbcreatoare.

Greqesc, aqadar, cei ce g6ndesc c5 leclia este ,,tinut5"numni de cdtre profesor, ci aceasta este doar treaba lui,

24 25

li"rspunderea lui... C[ci leclia nu are loc intr-o cabind izolatd,ci in clasi. Fiinfa prelioasd qi delicat[ a iec]iei se pldmid*qteirr comun, cu ajutorul vostru, secundd de secundS, 50 de

rninute, intr-o atmosfer[ proprie muncii gcolare. Aceast$ltrnosferd, voi, elevii, o crea{i, qi ea se rdsfrAnge in dauna sau

lirlosul vostru.Urm[rind cu atentie explicafiile profesorului in tirnpul

orei, vei izbuti mai uEor si-!i pregdteqti lecliile acasi. La unelenraterii mai grele, ca, de pildfl, matematica, rom6na sau fizica,r:ste uneori foarte dificil sd te preg6teqti acasi, Fard baza

cxplica{iilor date de profesor. Iar dacd te pregdtegti de mAn-Iuiald la aceste materii in cunoEtin{ele tale rdmdn goluri care

tc impiedicd in inlelegerea lecfiilor care unrleaza. $i de aici unirrtreg lan! al sldbiciunil<lt, in care, dacd nu-l rupi la timp, te

incurci din ce in ce mai rdu.Concluzia este limpede. Misurdm cel mai bine cele 50 de

rninute ale orei de clasd in secunde. Dar ?ntr-un anumit fbl de

sccunde. fngdduili-mi sd le nllmesc ,,secunde-luminfi".

$i c0te ceva despre... aritmetica ?nvifdturii

Cd ziua qcolari se imparte in doul pirli este un lucru binesliut: de o parte orele de invd!5turi, iar de attdparte orele de

;oac[ sau alte activit5fi. Cei care nu fac aceastd imp5rlireltresesc. Cd sunt copii care invald {Erd sI rdsufle toatd ziulicarr-o t[giduiesc, aga cttrn nu tdgdduiesc ci sunt qi dintre aceia

clre bat mingea din zori qi pdni seara. Deocamdati aq vren sd

vir vorbesc despre cei care fac ?mpdrlirea orelor de joacfl qi de

irrvSldturd qi tatuqi le incurcS, le anrestecl, iar rezultatulirnpdrlirii - cdtul, cum se spune - e mai totdeauna egal cu zero.

Arnicul meu Spirache e dintre aceqtia...Sd fim infeieqi de la inceput: nu mi refer Ia orele lui de

joacd. Acestea sunt bine delimitate, qi nimeni in lume,

Page 9: STAM F'ARA CATALOG - Libris.ro stam de vorba... · 2018-12-13 · profesorului, care tocmai inchi sese catalogul: - Am fost s5 beau apd. - Bine, dar nu ti-a ajuns recrealia? - Ba

v[zAnclu-l cum bate mingea, n-ar putea presupune cd faceexerci{ii de sintax5, nici c[ firce geometrie c6nd joacd gol ronori ci din pasiune pentru qtiinlele naturii face ca mierla princopaci. Aqa ?nfelege el joaca Ei despre aceasta, cu voiadumneavoastrS, vom mai vorbi. Deocamdatd insd, trec6nd laceldlalt termen al operaliei, ingirduili-mi s[ spun cum inlelegeel inv[]5tura. Pentru ci Spirache ?nva{5... Sau cel pu{in e

absolut convins c[ face acest lucru. O spune gi in falatovarlqului profesor, dup[ ce la o cascadd de intrebiri a

incleqtat cu infricoqare buzele:

- Nu qtiu, e drept..., dar eu am invdlat!Si nu vi inchipuili o clipd cd minte... Nu. El e convins ci

a inv61at. Mirdrii profesorului qi a clasei intr:egi ii dau rdspunsaerul sdu jignit, buza risfrdntd, dezolareace i se citeEte in ochiqi ii curge la vnile pe cutele obrazului o datd cu primele lacrimi.Stern toate mdrfurie cd bdiatul a invi!at... Nu voi comitenedreptatea de a nu-l crede. Ba, dimpotrivi, sunt gata si-italmdcesc uimirea.

-* Am inv[!at, tovarbqe profesor. Am citit de patru ori incloud ore qi din carte, gi din maculator...

Numai c[ Spirzrche a ?nv6!at in felul lui. Cum? JucAn-du-se... Dar nu in cur1e, nu in parc, ci la misu{a lui de scris qi

citit. Cu cartea qi maculatorul in fa!6. Cu ochii pe lec{ie. $iatunci? Vedefi, aici e buba... Fiindcd el * qi nu numai el -socoate cd dacd line cartea in fa{d treaba e gata f[cut5. iEiplimb[ ochii peste rdnduri conEtiincios, dar in acelagi timp iqipoarli gAnduriie roi, invdlmiqite, leneqe... A aiuns la caplt qi

acum parcurge leclia de la inceput... Dar atenlia i se imprdqtie.AlipeEte... Din cAnd in cflnd iEi ridlcl ochii spre ceas:

- Mai am de stat cu cartea in minf, incd o jum6tate deor5..., un sfert..., hai sX mai str6bat gi paragrafil 6sta...

$i, intr-adevf,r, ?l strdbate. il str[bate intr-o dulce somno-lenJ6... Iar gAndulile lui adevdrate se inl5nfuie ,si se destramica aburul purtat de v6nt... Se amestec[ acolo mierlele cu...

26 27

Iulius Cezaq precum mingea cu detrlurile subcarpatice satl cucine qtie ce triunghi isoscel...

Crezi cd e c1e ajuns s[ te uili pe cafie o ori, doul pentru ca

sd qtii sau, mai bine zis, pentru ca sd ai... conqtiinla datorieiimplinite? Crezi oare c5 * hocus-pocus! - paragrafele se

vaponzeazd qi po{i face o... inhalalie de cunoEtin}e? S5 fimscrioqi, amice dragi. Tu nu eqti qcolar doar de ieri, de alaltdieri.Cleea ce faci tu este o treabi de forml, de ochii lumii, qi * ceea

cc e qi mai rdu - de ochii tdi.Fe cine p$cslegti preficAndu-te cd invefi, st6nd, e drept, ctt

cartea in fa!5, dar jucdndu-te cu timpul ca qi cu un bo! de

plastilinS'/ Te asemeni perfect cu o locomotiv[ care scoate fum,pulbie din cAnd in c0nd, dar n-are presiune. Ea nu ,,inghite"kilometri; pe orice linie ai trage-o, linia devine moart6. RSrnAi

neputincios, pitic, nevolnic, un Barb[-Cot prins ?n despicituraLrnui trunchi in timp ce, uluit, priveqti Feli-Frumoqii ce zburdiin jurui tiu. FlacSra interesului, twazrlnicd de jeratic explici,dupd cum se vede, c6te ceva nu numai in basme. Pdrinlii te vddla masa de lucru qi sunt liniqtifi... Te liniqte;ti qi tu: n-ai cititoare 120 de minute? Poftim, acum minutarul a atins ,,scadenfa"si bate gongul pentru joacd. Uf... ,,Ia s5 m[ mai dezmor]escnitel... La joac6."

Dar tu cle fapt te-ai jucat Ei pffnX acum! Degi ai stat in fa{a

rnesei, cu t6mplele in pumni... in mintea ta n-a pdtruns nirnic.

- Adevirat! De ce oare?

Pentru cb n-ai muncit. Fentru ci din qederea ta la mdsula

dc lucru au lipsit ?ncordarea, dorinla de a pltrunde totui, sle a

inJelege, c1e a lSmuri, de a refine. Au lipsit munca, stridaniaintensd a minfii, dorinfa de a-!i dovedi cd, daci vrei, polilotdeauna mni mult. Tu te ridici de la mdsu![ doar cu amorleala

;i cu pofta grazavdde joac6. Iar mintea ta, plimbdndu-se peste

pagini doud ore, a refinut din toatd treaba asta doar atdt:*- Eu am citit de patru ori. ..

$i, considerdndu-te prigonit, intrebi a doua zi: