NIELLESruEL

0 via[r perfectr

Traducere din limba englezd

ALEXANDRU BUMBA$ / GRAAL SOFT

**

Capitolul 1

Grupuri de studenli incepuri sd se adune in fala silii de conferinllRoyce Hall de Ia Universitatea din California, cu doui ore inainte ca

discursul congresmanului Patrick Olden si aibi loc gi cu o ori inaintede deschiderea uqilor. Fusese invitat de un profesor cu ini{iativi, care

linea un seminar despre cetilenie gi serviciu public, deschis persoa-

nelor tinere gi celor mai virstnice. indatl ce congresmanul acceptase,

organizatorii ii informaseri pe toli studenlii specializali in qtiinfe

politice, qi era de a$teptat ca sala de conferinle si fie plini. Se estima o

prezenld de doui mii de studenli. $i, linand cont de numirul de per-

soane care aqteptau in fala ugilor, puteau fi chiar mai mul1i.

Era un congresman popular, dedicat cauzei celor defavoriz{i;inplus, era cunoscut pentru apdrarea minoritifilor, inclusiv a femeilor,qi plin de infelegere fa{i de problemele tinerilor qi ale bitrAnilor. Avea

patru copii gi era cisitorit cu iubita lui din copildrie. Toatl lumea iladora. Studenlii erau neribditori sI-l audi vorbind in acea zi.

Mu[imea agtepta in ordine in momentul in care ugile furl deschise,

intr-o insoritl zi caldi de octombrie. Discursul lui Olden era programat

sd inceapi la ora unsprezece, urmdnd ca la final si i se acorde pulin timppentru intrebiri din partea auditoriului. Ulterior, trebuia si ia prAnzul

cu cancelarul, iar dupi-amiazi avea programat zborul cu avionul inapoispre Washington. Si-l aducl acolo fusese o reuEiti majori. Nu era vorba

de un discurs linut cu prilejul absolvirii sau de ceremonia de absolvire a

vreunei facultag de drept, era vorba pur gi simplu de un seminar, gi tolierau incdntafi de prezenla congresmanului in mijlocul lor. Din fericire,

8 Danielle Steel

acest eveniment fusese inclus cu uqurin[i in agenda sa, intrucdt, ca o ziinainte, se intAlnise cu guvernatorul gi participase la un dineu linut incinstea lui, pentru a primi o distinclie. Pat Olden era foarte iubit atAt detineri, c6t gi de virstnici.

Unul dintre copiii lui, fiul cel mai mare, era student la Universitateadin California de Sud, gi luase micul dejun cu el in aceazi.

Patrick Olden apiru pe sceni cu mai pulin de zece minute intir-ziere, in timp ce ceilalli agteptau in culise pentru ca mulfimea sI iqiocupe locurile. Stitea in picioare pe podium, cu zimbetul lui cald,gi privea mullimea. Se flcu liniqte deplini cind incepu si vorbeasci,iar studenfii care nu aveau locuri qedeau turcegte pe intervalul dintrescaune gi in picioare, in spatele silii. Erau fascinafi de tot ce spuneadespre guvernul actual gi de precizirile cu prMre la responsabilitn{ilepe care trebuiau si gi le asume in cazul in care ei inqigi alegeau si'urmeze o carieri in politici. Vorbi despre perioada in care el insugi fu-sese elev la liceu gi le explici in cele mai mici detalii ce anume incercasd realizeze in diversele comisii din care fhcea parte. Ocupase deja ofunc(ie in guvern timp de trei ani, fhcuse treabi foarte buni cu legilepe care Ie propqsese, gi nu se afla intr-un an electoral. Pirea onorabilgi sincer, iar audienla ii sorbea fiecare cuvint 9i il rispl5tea cu aplauzefurtunoase. Locutorul se arita mulfumit. Era modelul perfect pentruei. Profesorul care il invitase declari deschisi sesiunea de intrebiri, gi

sute de miini fAgniri in aer. intrebirile erau clare gi inteligente, legatede discursul pe care il flnuse. Trecuseri deja douizeci de minute, cindun tinir din al treilea rind se ridici indati ce Olden ii fbcu semn Ei ilprivi in ochi cu un zdmbet binevoitor.

- Ce pirere aveli despre controlul armelor? intrebi tinirul; era unsubiect pe care Olden nu il atinsese gi nici nu voia s-o faci. Avea opiniimoderate, dar ferme cu privire la controlul armelor, insi problemaera delicatd qi nu-gi avusese locul in alocu{iunea sa; alesese si le deatinerilor sfaturi despre poten(ialele lor cariere in guvern qi si evite acelsubiect. Tinirul care pusese intrebarea avea un pir blond, atent piep-tinat qi era proaspit birbierit; purta un tricou albastru gi o geaci stilmilitar. Pirea linigtit qi ingrijit, dar nu ii rispunse cu acelagi zAmbet luiPat, iar cineva spuse ulterior ci biiatul pirea neobignuit de palid, deparci nu vlzuse lumina zilei de multi vreme.

O viald perfectd 9

Pat Olden incepu si rispundi cu o mind serioasi.

- Cred ci gtifi cu tofii care este pd.rerea mea despre controlul armelor.in ciuda prevederilor din Constitulie, potrivit cirora avem dreptul side{inem arme, consider cI, la ora actuali, terorismul este un factor im-portant ce nu poate.fi ignorat. Iar armele cad prea ugor pe mAini gregite.

Considet de asemenea..., didu el s[ zici, dar nu apuci sd termine, pen-tru c[ tin[rul cu tricou albastru gi geaci stil militar scoase un pistol dinbuzunar gi il impuqci in piept, apoi in gAt, cu o precizie nemaipomeniti.Congresmanul se prlbuqi peste podium gi cizu la pimint intr-o balti desAnge, in timp ce studenfii din sali incepur[ si !ipe. Agen{ii de paz[ se

gribird intr-acolo, impreuni cu doi dintre bodyguarzii care 1l insofiserdpe congresman. Unii studen{i se nipustird spre ieqiri, a\ii se ghemuirila pimdnt, moment in care tAnirul o impugcl in cap pe fata de lingi el,

apoi incepu sd tragd la nimereali in mul1ime, in timp ce agenfii depazdse nipustiri spre el, iar el ii impugci pe doi dintre ei cind se apropiari.Scaunele din dreapta Ei din stAnga lui erau deja goale, iar tinirul alergiiute peste ele, trigAnd in studenfii care se gribeau spre iegire. Pe treidintre ei ii impuqci in spate, gi pe o fati in cap. Peste tot ziceau trupuri,iar mullimea de pe sceni ii acorda ajutor congresmanului doborAt. Erasinge peste tot, iar tinerii continuau si urle de spaimi gi durere viz6"ndcum colegii lor erau ucigi. $i, gtiind exact ce frcea, biiatul pistr[ ultimulglon! pentru el. Un agent de pazd al universitilii se afla la doar cdlivapa;i de el gi fu cAt pe ce si-l inqface, iar atacatorul, ezltdnd pentru ofracliune de secundi daci si-l ucidi sau nu, se impugci in cele din urmiin cap, punAnd astfel cap[t carnagiului pe care il dezlinpise cu cdteva

minute in urm6. intregul episod duri fix gapte minute si se soldi cumoartea a unsprezece studenfi gi a doi agenfi de pazd, cu rinirea altoropt persoane, inclusiv a congresmanului aflat in stare de incongtienf[,zirci,nd lntr-o balti de singe cdnd paramedicii se gribirl si-l scoati dinsala de conferinle pe o targi. Afari erau deja douisprezece ambulanfeqi mai multe pe drum, iar polilia universitdlii incerca si stipineascimullimea, in zadar ins[. Cdfiva dintre studenli se cilcaseri in picioarein drumul spre iegire Ei se riniseri. Nu se a\zeat decit lipetele a douimii de studenfi care voiau si scape.

Polilia inconjuri rapid trupul lipsit de viali al atacatorului, iar unagent il ciuti prin buzunare dupl cartea de identitate. CAteva clipe

10 Danielle Steel

mai tArziu, paramedicii il luarl in primire. Creierul ii era impriqtiatpe scaunele din jur.

Duri cAteva ore pentru ca tofi studenfii rinifi si fie transportalicu ambulanfa la spital, iar cei ucigi, duqi la morgi. in cele din urmi',zona fu evacuati gi lumea incepu si se calmeze. Doui dintre victimedecedari in drum spre spital, ceea ce ridicd bilanful studen$lor ucigila treisprezece. Era o scenl de carnagiu gi durere care, din nefericire,nu era complet neobignuitl in campusurile universitare din prezent,marcate de violenfi. Genul acesta de eveniment mai avusese loc qi cualte ocazii. Tot programul televizat fu intrerupt cu transmiterea de re-portaje de la fafa locului. Despre congresmanul Olden se declari ci se

afla in stare critic[, zbitdndu-se lntre via{i qi moarte din cauza rinilorde la piept gi de la g6t, iar, potrivit ultimului raport, era ln opera{ie gi

medicii ftceau tot posibilul pentru a-l salva.La nici o ori dupi eveniment, identitatea asasinului circula pe la

toate canalele de gtiri. Era vorba despre un student care se pregiteapentru specializarea in drept gi care abandonase studiile cu un anin urmI, cu un istoric de instabilitate psihic[. Refuzase tratamentulin timp ce era la Universitatea din California, iar, anterior, in timpul li-ceului, fusese internat intr-un spital de psihiatrie. Pe cind era la liceu,i se intocmise un dosar penal, pentru c[ igi amenintase fosta iubiticu un pistol, atunci cAnd aceasta se intilnise cu altcineva, dar nu 16-

nise pe nimeni pAni atunci. Avea nouisprezece ani, in prezent,locuiasingur intr-un apartament gi lucra la o casl de amanet, de unde igi gi

cumpirase arma pe care o folosise in acea zi. Abia in dup5'-amiazade dupd eveniment diduri de pirinli. Din cauza gocului, mama luiera incoerenti in momentul interogatoriului, in vreme Ce tat[l lui eraplecat lntr-o excursie la pescuit. Vecinii interogali afirmari. c[ biiatulera drigu! qi linigtit gi intotdeauna politicos, degi cam ciudat. Era ob-sedat de computere, rareori iegea din casi, decdt pentru a merge laserviciu, gi p[rea a nu avea prieteni. Fusese un singuratic toati viafa.Iar descrierea pe care i-o fhcuri cei care il cunogteau, profesori, colegide serviciu sau vecini, era imaginea clasici a unui tAn[r cu tulburirimintale, care se sustrisese tratamentului gi, pierzdndu-gi controlul,ucisese gaisprezece oameni in acea zi, rinise alli Eapte, printre care gi

pe congresman, iar el se sinucisese. Toati via[a lui fusese un eEec, iar

O viald perfectd llpolilia credea ci se dusese acolo pentru a-l ucide pe Pat Olden, dincatzapoziliei acestuia cu privire la controlul armelor, finind cont defaptul ci fusese inarmat gi se agezase gi ln rdndul al treilea.

Campusul fu imediat inchis, cursurile intrerupte, in timp ce gtirilevuiau, iar studenfii indurerafi erau peste tot, imbrifiqindu-se gijelindu-gi prietenii pierdu{i. }

Sofiei lui Pat Olden, care se afla deja in avion spre Washington inacea dimineafi, dupi ceremonia de premiere din seara precedentd,i se spusese ce pi{ise so}ul ei. Luase un avion charter, care aterizdinDenver. Pat Olden era inci in operalie, dar medicii erau sceptici cuprivire la starea lui, iar sofia le telefoni celor patru copii inainte caacestia si se intoarc[ in Los Angeles. Fiul cel mai mare, student laUniversitatea din California de Sud, se afla deja la spital, aEteptAndin fafa silii de operafii. Era la cursuri atunci cAnd aflase vestea, iar uncoleg de la Universitatea din California ii trimise un mesaj-text chiarinainte s[ apari la gtiri.

Toati lumea era socati, iar pufin mai tArziu, in acea dupi-amiaz5,inci o victimd lnceti din viafi dincaaza rinilor, un membru al polilieicampusului. Acesta fu unul dintre cele mai grave evenimente de acestfel, in comparalie cu cele din anii precedenfi, iar el era chiar motivulpentru care Pat Olden se opunea delinerii de arme, intrucAt prea ade-sea armele cad pe mAini gregite in zi:ua de azi. Biiatul cu tricou albas-tru ii dovedise inci o dati ci avea dreptate.

Blaise McCarthy se afla in biroul ei de la televiziunea din NewYork gi privea imaginile cu studenfii indurera{i si isterici, precum giretransmisia unei inregistriri de la fala locului, care fusese frcuti decineva cu un telefon mobil. inregistrarea video continea un amalgamcle imagini, care fuseseri surprinse in timp ce persoana respectiv[ eraascuns[ sub un scaun din spatele silii. Nu se vedeau decdt oamenialergAnd, se auzeau strigite teribile;i focuri de armi, in timp ce ataca-torul igi dobora victimele.

Avea o mini serioasi cAnd privea inregistrarea, moment in care,asistentul ei, Mark Spencer, intri in birou cu un teanc de rapoarte refe-ritoare la gtirile pe care urma sd le transmitl B1aise in ziua urmitoare.l]laise fusese mul1i ani prezentatoarea buletinului matinal de qtiri, daravansase, iar actualmente definea propriul spa(iu in cadrul emisiunii,

12 Danielle Steel

acoperind cele mai importante subiecte. Realiza editoriale qi interviuridetaliate cu figuri faimoase importante. Ajunsese departe, linAnd contci incepuse ca prezentatoare meteo in Seattle, abia iegiti de pe bincilefaculteqii,la douizeci gi doi de ani. Douizeci gi cinci de ani mai tdrziu,

devenise ceamai faimoasiprezentatoare de gtiri qi o figuri emblematiciin domeniu. Iar Mark lucra cu ea de zece ani. Era un birbat ticut qi oa-

recum agitat, care incerca si anticipeze gindurile 9i nevoile lui Blaise gi

ii purta acesteia un respect gi o afec(iune profunde. Era un perfecfionist,

mdndru si igi faci treaba bine. Iubea valorile gi talentul lui Blaise.

-Te duci la fala locului? o intrebi el, agteptAnd un rispuns afir-mativ, dar Blaise didu scuturi din cap, spre surprinderea lui. Blaise

avea o claie de pir rogcat, trlsituri bine definite, nigte ochi verzi, mari,precum gi o birbie despicati pentru care era faimoas[; toate acestea

frcuser[ subiectul multor caricaturi de-a lungul anilor. Avea un chipaparte Ei o piezengi impunltoare, Ei pirea cu cel putin zece ani maitiniri decAt in realitate; avea patruzeci gi gapte de ani.

- Nu am suficient material pentru stirea asta, spuse ea scurt, cu

tristefe pe chip. La fel ca Pat Olden, gi ea era in favoarea controluluiarmelor, degi Etia foarte bine cl acest lucru nu avea sI se intdmplevreodati. Activitatea grupurilor de presiune impotriva controlului ar-

melor era una dintre cele mai puternice din !ar[, in ciuda incidentelorde tipul celui care avusese loc in campus. Blaise il cuno$tea pe Pat

Olden gi li plicea de el qi de sogia lui, qi primi cu regret vestea, mai ales

ci gtia ci avea copii mici. Mai rIu decAt atAt, pe Blaise o dezgustau ln-totdeauna asemenea incidente tragice, in care igi pierdeau via[a atiliaoameni nevinovali. Totul era atAt de lipsit de sens. Detesta povegtile

despre studenfi bolnavi mintal, care intr-un fel sau altul se sustr[geau

tratamentului qi apoi o luau razna.Iar, la final, toati lumea se lamenta

cu privire la ce ar fi trebuit sI vadi gi sI fac6. Dar nimeni nu fbcea ni-mic, gi tofi se trezeau cdnd era preat?rzitt.

- Totul e in mAinile reporterilor, ii explici ea lui Mark. Fac cu toliio treabi foarte buni. Eu nu am ce face pAni cAnd lucrurile nu se agazipulin, poate peste cAteva zile. Plus de asta, mdine-seari plec la Londra,ii reaminti ea, lucru pe care Mark 11 gtia foarte bine, citl vreme el iiorganizase cilitoria, cu multi meticulozitate, ca de obicei.

O viald perfectd L3

Urma ca peste doui zile s6-i ia interviu prim-ministrului MariiBritanii, precum gi unui magnat al petrolului din Dubai, in ziua ur-mitoare. Blaise nu stituse niciodati intr-un loc prea mult timp. Leluase interviuri tuturor gefilor de stat gi capetelor incoronate de peplanet6, fiecirui star de cinema important, criminalilor renumili, po-liticienilor, precum si tuturor celor care meritau a fi cunoscufi pe{n-treg mapamondul, atit in timpul buletinului de gtiri, cAt qi ln afara lui.Abilitefile ei erau remarcabile qi unice, iar editorialele sale din fiecaredimineafi erau extrem de concentrate. Blaise McCarthy era frumoasi,intr-un fel aparte gi, mai mult decit atit, era foarte degteapti. Avea per-sonalitate gi fler, fusese ln zone de rizboi gi vizitase palate, participasela incoroniri gi funeralii oficiale. Blaise McCarthy era pur gi simpluunicd, iar Mark gtia cI in momentul in care Blaise avea si faci repor-tajul despre carnagiul de la facultate, acesta avea s[ fie mai mult decAto simpli relatare a faptului ci un congresman gi un numir de studenfifuseserl impuqcafi. Reportajul ei avea si fie o depozi{ie a stirii actualea lumii zilelor noastre. Materialul ei de la Ground Zero, din timpulatentatelor din 11 septembrie, aducea de fiecare dati lacrimi in ochiicelor care il urmireau. Cigtigase nenumirate premii gi distinc(ii de-alungul anilor. Nu exista subiect pe Gare si nu il fi tratat. Telespectatoriio adorau, iar ratingurile erau dovada incontestabill a acestui lucru.Blaise McCarthy era etalonul de aur in domeniul ei, qi prin urmareera intangibili. Nimeni nu indriznea si-i conteste succesul, gi, degiincercaseri uneori si foloseasci figuri noi la gtiri, nimeni nu ii cilcape urme. Dar era tot timpul congtienti de faptul cI, intr-o buni zi,ar putea incerca s-o inlocuiasci. Nu li plicea si se gindeasci Ia asta,dar se intimpla in profesia ei. $i putea foarte bine si i se intdmple gi eiintr-o bund zi, gtia asta.

Nu lgi fhcea iluzii ln ceea ce privegte programele de gtiri TV Totulera o jungld. $i qtia c5, oricAt ar fi fost de buni, intr-o zi avea si dis-pari. Deocamdati, era in siguran{i. Ducea o bltilie zi de zi pentrua rlmine in top. Blaise nu se temea niciodati de munc6. inflorisegrafie muncii. Mare parte din succesul ei se datora faptului ci mun-cea mai mult decit oricine altcineva. intotdeauna procedase aga, incide la debut. incepAnd din prima zi de lucru, Blaise fusese indrigos-titi de munca gi de cariera ei. Exceptdnd perioada de dupi absolvirea

14 Danielle Steel

facultilii, cind prezenta buletinul meteo la postul local din Seattle,

activitate ce i se plrea frivoli gi jenanti, incepind de atunci, odati ce a

preluat pupitrul jurnalului de gtiri, mai intii in Seattle, unde a oblinutprima ei promovare, apoi cdnd s-a mutat la filiala din San Francisco,

doi ani mai tdrziu gi peste alli patru ani, cdnd a avut un succes ful-minant, prezentind jurnalul de gtiri in New York, la virsta de doui-zeci gi opt de ani, fiecare pas fbcut pe acest drum o entuziasmase. Nuse plictisise nici micar o secund6. Fusese dispusi si sacrifice orice,

pentru a avansa in carieri qi a-Ei putea proteja succesul odati ajunsiin vdrf. Blaise nu lisa niciodatd gardajos. Era un geniu in ceea ce

ftcea, iar acest lucru se vedea in calitatea reportajelot a interviurilorgi a modului in care aborda subiectele. Alegerile pe care Ie fbcuse, o

transformaseriL in cea care era in prezent. Nu-gi fbcuse niciodatl unscop din a fi faimoasi, ci si exceleze in orice frcea. Blaise nu avusese

scipiri niciodati. Ratingurile ii fuseseri tot timpul favorabile, gi chiargi atunci cAnd lucrurile erau dificile la serviciu, Blaise se linuse tare.

De neclintit, neobosit[. Avea energie c?rt zece oameni la un loc. Iar la

cei patruzeci gi gapte de ani ai sdi, arita grozav. intr-o profesie in care

tinere[ea Ei frumuselea erau valoroase, oamenii lncetaseri de mult simai dea importanfi vdrstei sale gi, din fericire, nici pentru ea nu conta.

Se ingrijea suficient de mult, dar in majoritatea timpului se gindea

numai la munci. Era neobositi gi cea mai mare parte a anului gi-o

petrecea in deplasiri, luindu-le interviuri unor oameni importanfi,faimogi, puternici s,i fascinanli, ftcAnd ceea ce gtia cel mai bine si fac[.

Blaise arunc[ o privire spre televizorul din spatele lui Mark gi

il auzi pe crainic anun[And decesul recent al altor doul victime.Congresmanul Olden era incl in viali, dar in stare critici. Familialui agtepta la spitalul Cedars Sinai L.A. ca si iasi din operalie. Ceilallitrei copii ai lui sosiseri in Los Angeles in acea dupd-amiazi. Sofia lui,Rosemary Olden, agtepta impreuni cu cei patru copii, intr-un salon

privat, pe care spitalul il rezervase anume pentru ei.

Reporterul precizit cl glonlul ii strlpunsese gitul gi iegise princeaft, fracturindu-i mai multe vertebre. Se vehiculau qi unele specula-

lii cu privire la o eventuald paralizie, dar nimeni nu gtia cu exactitate.

Glonful tras de tinir in piept ii cauzase pierderea unui plimAn, dar,

O viald perfectd ls

in mod miraculos, nu ii atinsese inima. Exista o mici gansi ca Oldensd supravietuiasci.

PosomorAti, Blaise igi puse in servieti nigte hirtii cu informaliidespre premierul britanic gi se pregiti si plece.

- Salima a telefonat, ii spuse Mark in timp ce Blaise se ridici gi igilui haina. ;

Salima era fiica lui Blaise, in virsti de nouisprezece ani. Fusesedatl la internat de la vdrsta de opt ani. Uneori, Blaise se simfea vi-novati, dar oricum aveau o relalie buni. Salima era o fetigi bunl giblAndi, mdndrl de mama ei gi manifestAnd respect pentru manierahotlrAti in care muncea aceasta. Blaise nu putea fi altfel. iqi iubea fiica,dar nu putuse niciodati si fie o mami cu normi intreagi, dar nici nupretinsese vreodati acest lucru qi nici nu incercase. Blaise nu incercaniciodatl si fie ceea ce nu era. Iar instinctele ei materne nu fuseserdniciodati la fel de acute ca cele deontologice.

- Cum se simte? intrebi Blaise, cu o prMre ingrijorati, referindu-se la fiica ei.

- A fost foarte afectat[ de atacul de la facultate.

- Cine nu e? Blaise gtia c[ fiica ei avea propriile ingrijoriri cu pri-vire la violenfa in campus 9i la controlul armelor. Brusc, fu recunos-c[toare cd Salima urma cursurile unei facultdg nelnsemnate de statdin Massachusetts, riscurile fiind mai mici de a cidea victima vreuneitragedii ca cea de la Universitatea din California. Voi incerca s-o sundiseari, dar gtiau amindoi ci nu avea si telefoneze decit a doua zi,dupl ce va fi terminat cercetarea pentru gtiri.

Aga gestiona ea lucrurile, iar Salima qtia acest lucru. Munca eraintotdeauna pe primul loc.

Blaise plrlsi biroul, apoi se urci in maqina care o agtepta afari gi pecare i-o punea la dispozilie postul de televiziune. Aceasti facilitate eraprevLzutit in contractul ei, iar Blaise avusese acelagi gofer timp de anide zile, un jamaican cu suflet bun gi zAmbet cald. O aducea la serviciugi o conducea inapoi acasi in fiecare zi.

- Bun[ seara, Tully! spuse Blaise incet, iar el se intoarse gi li zAmbi.ii plecea si lucreze pentru ea, clci Blaise era intotdeauna politi-

coasi gi corecti, nu ii cerea imposibilul gi nu se comportase nicio-dati ca o vedeti. Ar fi putut fi un monstru, dar nu era. GAndea mult