Camelia Cavadia

M$tile fricii

ATRCI

AtAtua vorbe Si ghnduri nerostite! Atdt de mult adevdrtngropat, dornic sd iasd acum la iveald. Sd-nvingd. Cu oricepref. Toate tSi adund puterile Si-Si fac loc, mai intdi, p$Andspaliile libere. Cu rdbdare, cuceresc ftecare ungher Si-aSa de

bine Stiu sd se strecoare tn cele mai addnci vdgduni, cd nicinu-mi dau seama cAnd prind rdddcind. Se-nftg pentru ultimaoard, pregdtindu-se pentru momentul tn care vor ft smulse,cu tat cu resturile dimprejur. Adevdruri Si gAnduri dureroase,unele vechi, altele proaspete, pulseazd deja ca nervii uneimdsele bolnave, muribunde. Nu mai e mult Si vor ieSi la su-prafafd.Nu mai e mult Si vor fi cunoscute...

Oricilt de insuportabil ar fi, uneori adevdrul este singurulcare mai poate da vielii un sens. Absenla lui aruncd o lumindfalsd chiar Ei asupra lucrurilor care au fost chndva adevdrate.

*

Cdnd stau acum gi mI gdndesc in urmd, v5d totulclar gi fXrd dubii. Ca intr-una dintre felicitdrile aceleape care le deschizi qi din mijlocul lor sar spre tine figuri,forme, personaje.

Ziua cea mai fericiti din viala mea a fost nu cea incare m-am mlritat sau cele in care s-au nXscut copiii mei,ci aceea in care a murit tatXl meu. $tiu, pare odios cespun, insd e purul adev5r. $i cred ci nu a fost doar a

Camelia Cavadia

mea. Noi toli, cei trei copii, ne-am simtit u$urafi in acelmoment gi mai cX ne-a venit s[ juc5m in iurul trupuluiinert. N-am avut atunci curaiul sd recunoagtem, dar qtiu c5fiecare dintre noi a simlit asta. Iar dacl n-am fi fost atdtde timorafi, ne-am fi bucdrat, am fi rds gi poate ne-am fiinchinat cu amdndouX miinile cd Dumnezeu a avut milXde noi gi ne-a scipat. Dar n-am f5cut nimic. Am evitatsi ne privim, de parcd ne era ruqine de ceea ce puteamvedea. Bucuria de a ne simli liberi alunga ,,decen1a"unui comportament afectat. Evitam sX ne vorbim, degiaveam atdtea sI ne spunem. Eram in felul nostru fericifi.O fericire dureroasX, ce picura in noi stropi de eliberare,de consistenla mierii, pe care ii ldsam sd se scurgl lent.Pe mine una, un fel de teamd mX impiedica sd md uitinspre trupul inert al tat5lui meu, de parcl ar fi putut sIvadX inluntrul meu gi s[ se ridice, gata incX o datd s5-mifacd rXu. Doar sord-mii mai mari, Sofia, plrea si-i fie cuadevdrat milS de el, in timp ce pe chipul lui frate-meuera zdmbetul victoriei qi al eliberdrii. Pe fafa mamei nuse citea nimic, poate doar o oarecare confuzie, care erainsofitl de o ugoard sprintenealX in migc5ri. ln rest, plreaneschimbate. $tiam cX ea-l va pldnge pe indelete indatdce toate se vor fi terminat.

in sicriu, tata arbora un alb solemn, ce-i d5dea odistinclie nemeritatS. De parcd reugise cumva sX gdseascXo cale sd ne spunl cX gi acum e tot deasupra noastr5.Cu toate cX ii apXsaserd pleoapele, ochii-i rXmXseseriintredeschigi. lgi ldsase o portifl pe unde sX ne poat5 su-praveghea in continuare. SI ne subjuge, sX ne conduc5,chiar qi dupl moarte. Aga credeam.

Din camera cealaltX se auzea zgomot de farfurii gi ta-cdmuri. Mama pregXtea pomana. Clinchetul lor aducea

Mdstile fricii

un fel ciudat de veselie in casd. Ca un rds vulgar al uneifemei ugoare, ce nu-gi glsegte locul la operi. Mama pu-

sese la fiert o oall intreagi de cafea, iar mirosul aduceagi el ceva deqXnlat in casX. Coliva de pe foc 5i aburii de

la pilaf ridicau in aer rotocoale de miresme calde, imbie-toare. Dupd ce s-a stins clinchetul veselei, totul a rdmas

inviluit intr-o tinigte bldndX, ce nu te ducea cu g6ndulcX ar fi un mort in casd. Peste toate domnea o atmosferdciudatX, de parc5 am fi agteptat invitafi. Nu ne cdlcaserd

mulli oameni pragul in timpul vielii tatei, dar pesemne

cI aga trebuie sX fi fost. Eram doar noi patru gi agteptam

ca doul vecine sI vinX sd ne aiute la pregdtiri. in cea maimare parte a priveghiului am fost singuri; din fericire,nu se arltaser[ doritori sX ni se aldture. $i bine fdcuseri,nu voiam si fim nevoili sX pXrem mai indurerafi decitelam.

De undeva de afarl se auzea tinguiala unei voci ce

cAnta o melodie tristX. Cineva totuEi poate cIJ pldngeaqi pe el.

Frate-meu, David, se uita din cdnd in cdnd la sicriu'ca gi cdnd ar fi vrut si-l verifice, sX se asigure cI tata e

tot acolo. Pentru o clipX i-am vlzut o expresie blindlpe chip, la care, sincet, nu m-am a$teptat. ,,Ai qi uitat,fraiere?" m-am intrebat, gata si-l reped. ,,Ai gi uitat?"Dar imediat ochii lui gi-au schimbat expresia gi David i-a

aruncat o privire rece, de ofel. L-am vizut ducindu-sespre el, ca posedat.

- Str nu crezi c-o sd te plingem, tatX! Sd nu crezi! Nune-ai dat ocazia sd ne parX r5u! a zis el pXtimag. Nu-i aqa,

Ema? s-a intors cdtre mine, fdcdndu-m5 sX tresar.Apoi ne-a tras spre el Ei ne-a imbrd;ipt ca intr-o hord

imaginarl. Eu qi Sofia insi nu voiam.

Carnelia Cavadia

- Astdmp5rS-te, nelegiuitule! a sXrit mama ca arsX, cuochii cdt cepele. Potolegte-te, ci ne bate Dumnezeu! po-

tolifi-vx, tofi!

- PAi nu ne-a bdtut, mam5, destul pdnd acum? a repli-cat David !6fnos, prof5pindu-se in fafa mamei. Avea cevaneomenesc tn ochi, ceva de animal turbat.

- Hai sI ne calmdm cu totii, avem treabS! a zis Sofia,sora mijlocie.

David a r5mas nemigcat cu fala aproape lipit5 de amamei gi m-am temut cX ar putea face un gest necugetat.DupX cdteva secunde s-a retras brusc qi a-nceput sX rddX.

- La dracu, s-a terminat!Ca s5-mi fac de lucru, am reaprins o lumdnare, am

schimbat hdrtia pentru scurs ceara de la o alta gi, cu mdi-nile adunate in poal5, m-am uitat din nou inspre tata. pe

de o parte, regretam c[ nu pot simfi nimic la moartea lui.Sd port suferinfa unui copil ce-gi pierde tat5l. BXnuiam citrebuie si fie ceva sfdqietor, dar nobil, in acelagi timp. Noiins5, n-aveam sX $tim cum e. MI uitam la ai mei qi mXizbea anormalitatea, eram stricafi, defecfi. Nepricepuli ina fi normali, indiferent ce ar fi insemnat asta. in fapt, ceera normalitatea pentru noi dacd nu tocmai acel ceva cene fusese lntotdeauna rcfuzat gi pe care acum nu qtiamde unde gi cum s5-I apucXm?

Am rdmas singurl in camerS, doar eu cu tata. ii pri-veam mdinile noduroase, urdte gi-am simfit cX mI trecfiorii. MX bucuram sl le vid adunate pe piept, inghefatein nemigcare. Cu toate astea, mi-ag fi dorit sd le privescindeaproape pentru ultima oard. Voiam sI mai v5d odat5 mdinile acelea imense, ce se indlfau ca nigte vulturihulpavi deasupra noastrS, cu aripile risfirate, gata si in-hafe, sX strdngi, sI loveascX, sd apuce. Mdinile acelea,

Mdstile fricii

protagoniste ale unor spectacole ingrozitoare. Mdinilealea neobosite, pe care le vedeam primele cind sosea el

acasi, de parcX ar fi reu;it sd se strecoare in5untru inainteca trupul sI se arate in intregime. Mdinile alea mereu ris-firate pe mas5, ocupdnd intotdeauna mai mult loc decdt

orice altceva. Mdini urdte, ca niqte crengi uscate care mdingrozeau teribil. Din nefericire, le moftenise gi fratelemeu, David, care se ruqina cu ele gi incerca si le-ascundd.

Mdinile lui, blestemul lui.Eram absorbitX de aceste gdnduri cdnd s-a intdm-

plat ceva atdt de ciudat, incdt n-am putut vorbi nimXnuidespre el nici pdn5-n ziua de azi. Stdteam intr-un colf al

camerei, la suficientd distanfd de trupul inert. Priveamarareori spre tata gi parcd md agteptam s5-l vXd din noumiqcdnd. ParaLizatd de fric5, md simleam ca-ntr-un filmcu vampiri. $tiu, o prostie! La un moment dat, am au-

zit ceva ca un fognet venind dinspre sicriu 9i un fior de

groazd m-a traversat ca un curent electric. Aq fi vrut sX

fug, dar nu puteam face un gest. L-am privit cu atenliegi pot spune cu mdna pe inim5 cd era ceva care se migcafoarte incet. Mi-am invins teama gi m-am ridicat. M-amapropiat ugor, incercdnd sX nu tulbur nimic in iur. Culuminarea aproape de fafa lui, mi-am concentrat toatdatenlia la orice migcare pe care ag fi putut-o sesiza. lmilineam respiralia gi incercam si-mi domolesc bXtXileinimii. Era atit de liniEte gi-aga o-ncremenire, ci m-amsimfit cumva in afara timpului. De la intunericul ce mdinconiura, lumina flXclrii iuca in ochii mei in cercuriconcentrice, ca nigte unde. MX tot aplecam spre el, avdnd

totugi griiX sd nu-l ard cu cearl pe obraii. Ceva md chema

din ce in ce mai aproape gi chiar daci pare de nectezut,de la distanla aia, i-am vlzut gura migcindu-se ca a unui

Mdstile fricii

si-i intorceam spatele. O l5sam in urmi. Pe ea o abando-nam, nu pe ei.

- Ce-ai pd1it, mami? m-au intrebat copiii cdnd i-amrecuperat pe-amdndoi.

- Nimic, le-am rXspuns, degi se intdmplase totul...

Nu mai Stiu cdnd am pierdut-o pe mama Ei chnd ochiimei au tncetat s-o mai caute, atunci cknd aveam cea mai mare

nevoie de ea. Nu mai Stiu nici chnd mi-am inghifrt prima datdvorbele pe care a$ fi vrut sd i le spun, vorbe pe care doar ea ar

fi putut sd le-asculte Si sd le-tnfeleagd. Dupd cum nu mai Stiunici cdndmi s-a strecurat prima datd-n sufletftica de anu-midezamdgi propriii copii. Toate aceste temert au rds de minecu glasul lor spart de ftecare datd chnd am dat-o-n bard, Si

la fel au ftcut Si cdnd nu m-am putut redresa, fdcdnd uneorigreSeald dupd gteSeald. Tot ce-mi doream era sd fle simplu,neStiind cd simplitatea e lucrul cel mai greu de obfinut.

*

Din ziua aceea, am rdmas cu senzafia cX mi inlbug,ci nu mai pot si respir, dar gi cu certitudinea cI afa vafi de-acum inainte. Am spilat-o pe Thea, le-am pregltitmasa, dar perdeaua nu mi s-a ridicat de pe ochi. Obiqnu-inla a scos insl exact gesturile mecanice de zi cu zi. infiecare dintre noi existd un robot care preia frdiele cdndsuntem dobordli. FXrX el am fi nigte pipugi stricate, r5-mase fird baterie in miilocul unor secunde oarecare. C5-zute intr-o inerfie hidoasd ce ne lasd cu dedesubturile lavedere, cu gurile strdmbe, cu pleoapele clzute, cu m6inile

Camelia Cavadia

incovoiate. M-am trezit pur $i similu fdcand lucrurilecare trebuiau flcute, spunand cuvintele care trebuiauspuse. Robotul a preluat controlul qi m-a scos la liman.

- Ce e cu tine? De ce egti tristd? m-a intrebat Victorbldnd cdnd s-a into6 acase.

- Nu sunt, am incercat s5-l mint.

- Ba da, egti.

- Am qi eu momentele mele.

- Vrei sX vorbim?

- Nu, nu e nimic. Probabil sunt doar obositd.

- Cu mine poli sI vorbeqti orice, doar gtii!,,Serios?" imi venea sIJ intreb. ,,pdihaiatunci sI vor_

bim despre bXrbatul fXrI nume care mi-a dat viala pestecap. S5-ti spun cI nu te pot iubi ca pe-un bXrbat, ci maidegrabX ca pe-un frate. C5, dacX n-aq avea copiii, ag plecain lume despuiati, fIrI nimic pe mine. Sau poate vreis5_fispun cI de fiecare datX cdnd facem dragoste mi-ag dori s'Ifie el in locul tdu, cI mi-ag dori sd pot s5-mi pierd din noucapul gi sd fug? SI fug sX fug, sI fug! Ce zici, aiwea?,'

M-am intors cu spatele la el gi l-am llsat si mX cu_prind5 cu braful pe dupd mijloc. M5car atdta lucru pu-team sI fac pentru el. I-am ascultat rlsuflarea sacadatX gipentru o clipX mi-am imaginat cum ar fi daci Victor n_armai fi. Ce-ag simfi in acel moment? pdrere de rdu, tristelesau dimpotrivl bucurie, eliberare?

Mi-am dat seama atunci cd aveam nevoie de Victormai mult decdt de oricine altcineva, cX el era fansa meala normalitate qi cd tot ceea ce aveam de f[cut era sd mdfin de el. Nu cu el aveam bitiliile de dus, ci doar cu mineqi trecutul meu.

in noaptea aceea l-am visat pe taic5-meu. Nu se puteaopri din rds gi printre sughituri imi striga: ,,Eqti o curvI!

98

Mdstile ficii

Nu !i-am zis eu cI o sd fii o curvX? Te-ai supdrat atuncicd te-am bdtut, dar eu gtiam ce-o sX devii." RAdea atdtde monstruos, cX mi s-a ficut fricd. Frica aia animalicdpe care o simfeam de fiecare datd cdnd unul dintre noisau mama mdnca bXtaie. M-am trezit cu sudori reci pe

gira spin5rii, cu plrul nlclSit de transpiralie, cu fllcileincleqtate gi pumnii strdngi. M-am ridicat in fund gi-am

spus cu voce tare. ,,Egti mort, mai tacX-}i fleanca aia de

befiv!" Am rostit clar aceste cuvinte qi cred cd 9i Victorle-a auzit.

- Ai visat urdt? m-a intrebat el.

- Da, am spus flrd si-i dau altd explicafie, in timp ce

md pregXteam si mX dau jos din pat.

- Unde te duci?

- SX beau un pahar cu apd.

- Vrei sd vorbim? m-a intrebat cu ochii cdrpifi de somn.

- Nu, culcd-te-napoi, vin gi eu imediat.,,SI vorbim, ce Doamne iartd-mX sI tot vorbim", am

bodogXnit eu incet in timp ce coboram ugor scdrile, de

teami sd nu trezesc copiii. ,,N-ai vrea sd mi auzi vor-bind", am continuat sd-mi vdrs amarul qi frustrarea pe

omul care-mi era cel mai aproaPe.

Am bdut un pahar cu apd gi m-am a$ezat pe scaun.Am gdsit un pachet de ;igXri uitat de David pe la noi. MdlSsasem de fumat de cdnd aflasem ci sunt insdrcinati cu

Adam. Mi-era frig sX ies afar5 gi nu qtiu de ce, fricX, aqa

cd am rdmas in bucdt5rie qi-am crXpat geamul. Am trasprimul fum cu nesa! qi mai intdi mi s-a pirut scdrbos qi

impufit, dar apoi am simfit o loviturX puternicd in piept,urmatd de-o eliberare de pldcere. Nicotina igi f5cea locspre toate cdmXrufele pldmdnilor mei. Am fumat doar o

figard, dar mi se deschisese un apetit atdt de mare, incdt

Camelia Cavadia

a$ fi putut da gata tot pachetul. M_am dus qi m_am spllatpe dinli, m-am dat cu puline apd rece pe fafl gi arn vrutsd mI culc. inainte de asta am flcut greqeala gi m_amuitat in oglindd, la fata aia tristX care md priveaqi cereaindurare. ,,Eqti o cutvd, , i-am zis 5leia dln oglind5 cuvocea groas5 ca a tatdlui meu. ,,Da, eqti, ce te holbeziaga? TU gtii bine cI egti!,, Am stins lumina qi m_am bXgatin pat ldngd Victor. Dormea. Habar n-avea cu cine std incasS!

N-am mai adormit pdnd spre dimineatl. Cum in_chideam ochii, vedeam rdnjetul schimonosit al luitaice-meu. Continua sd mI iigneasci qi s5_mi spunicurv5. D5deam spasmodic din picioare gi mi se p5rea cdmX sufoc. Dormeam complet dezvelitl qi tot imi era cald.Aveam un singur maiouag pe mine qi nigte pantaloniscurti, rlmaqi de pe vremea cdnd incd nu cumplrasemodioasele alea de piiamale de var5 qi cele de iamX _ ceaberafie!!! - qi tot mI simfeam incorsetat5. M_am sucitde pe-o parte pe cealalti, am scrdgnit din dinfi gi am datdin picioare ca un cal nlrivaq, dar tot n_am scdpat dedraci. Totuqi, m-am preficut cI dorm cAnd Victor s_atrezit sX plece la lucru. L-am auzit cum calcd in vdrfulpicioarelor ca sd nu md trezeascl, cum pune cafeaua lafXcut, cum iese pe ugd gi o-ncuie cu un pocnet slab.

Nu m-am dat ios din pat decAt c6nd am fost sigur5c-a plecat. Am cobordt in bucltXrie gi mi-au dat lacrimilecdnd am descoperit pe masX un bilet.

Astdzi e o noud zi! Nu mai ft tristd, ftumoasa mea!,AQa, sigur ci da, fX-md qi tu mai de rahat decdt

sunt!", mi-am zis gi m-am pus pe pldns de_adevlratelea!A primi ceva ce qtii bine cI nu vei putea da niciodatd

inapoi e un lucru cdt se poate de iosnii.

Md*ile fricii

Prima care s-a fiezlta fost Thea, care a rrmt s5-mi arateneap5rat nigte figuri invdlate la balet. Am pupat-o gi-amaiutat-o sd faci piruete una dup5 alta, pAnd a amefit.

Pdnd s-a trezit Adam le-am pregXtit clStite cu brdnzXdulce, miere qi smdntdn5, preferatele lui, 6i mi-am pro-pus s5-mi petrec intreaga zi cu ei. Aveam nevoie de unmoment de respiro, de o zi in care sI nu fiu pe drumurigi sI mI adun pufin. A fost poate cea mai frumoasd zi pecare am petrecut-o tofi trei, o zi despre care Adam imi vavorbi de-atdtea gi atdtea ori.

Cdnd s-a intors Victor acas5 aveam deja att tonus,altd, fald, gi alfi ochi. Chiar daci nu iegisem din cas5, mIfardasem pulin qi-mi strdnsesem pirul intr-un fel in carevlzusem la teleshopping, in timpul unei reclame la operie minune, gi eram chiar dr5gu15. Ar5tam de vArstamea, nu mai maturd, aga cum imi plXcea sX par.

Victor mi-a adus flori gi a insistat si mdncXm pe te-ras5. Ca sI fac gi eu ceva festiv, am scos lumdn5ri qi atuncimi-am dat seama ci dacl n-ag fi trdit anumite lucruri, ag

fi putut fi fericitS. Spre searI, ochii mi s-au umplut dinnou de lacrimi, dar m-am ascuns in intuneric qi-am reuqits-o scot la cap5t.

- Nu vreau sX existe nimic intre noi, mi-a spus el cuvoce blind5, iar prima intrebare pe care mi-am pus-orapid a fost ,,oare gtie ceva"?

- $tiu cI ai trecut prin multe gi cI lucrurile astea lasdsemne, mi-ai spus-o chiar tu, dar nu uita cd eu sunt celmai bun prieten al t5u qi oricAnd te pot ajuta.

Ce puteam sI rlspund eu la asta, hm? Ce puteam?Nu-nqeli doar atunci cAnd te culci cu un alt bdrbat, ci maidegrabX cdnd te ascunzi tot timpul gi nu-l laqi pe celXlaltsd te cunoasc5.