Conf. univ. dr. Adrian M. Truichici Dr. Luiza Neagucercetdtor gtiinlific asociat avocat

la lnstitutul de Cercetdri Juridice in Baroul Bucuregti

,,Acad. Andrei RSdulescu"

al Academiei Rom6ne

avocat in Baroul BucureSti

DREPTURI $l LIBERTAT!

JURTSPRUDENTA CURTII DE JUSTITIE

A UNIUNI! EUROPENE

Universul JuridicBucuregti- 2017 -

Cuprins

CAPITOLUL I

DREpruL LA AeARARE. AccEsuL LA INsTANTA tuoEcAroRrnscA .......'......11

1. Decizie prin care se pune capit unei autorizalii de gedere. Principiul respectiriidreptului la apdrare. Dreptul de a fi ascultat. Autonomia proceduralS a statelor

membre. Admisibilitatea unor motive de recurs. Motiv de ordine pub1ic5....................11

2. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Dreptul de acces la o

instanld judecdtoreascS. Principiul egalit6[ii armelor. Principiile echivalenfei 5i

efectivitSlii. Proceduri de executare silitd a unei deciziijudecitore5ti prin care se

dispune rambursarea unei taxe percepute cu incilcarea dreptului Uniunii.

Scutirea autoritS!ilor publice de anumite taxe judiciare. Competenla Curlii......' .......'..L7

3. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Dreptul la apirare. Dreptul

de a fi ascultat. Utilizare de citre administralia fiscald de probe oblinute ?n

cadrul unei proceduri penale paralele gi neincheiate, firS cuno5tinla persoanei

impozabile. lnterceptiri de telecomunicalii gi ridicdri de mesaje electronice ...............263. Spaliul de libertate, securitate $i justilie. Standardele minime cu privire la

procedurile din statele membre de acordare gi retragere a statutului de refugiat.

Dreptul la o cale de atac efectivi. Cereri de azil multiple. Efect nesuspensiv al

acliunii formulate impotriva unei hotd16ri a autoritdlii nalionale competente de

a nu examina in continuare o cerere de azil ulterioarS.'... .........-....-.....-...-44j Taxe judiciare pentru accesul la justilia administrativd in domeniul achiziliilor

publice. Dreptul la o cale de atac efectivS. Taxe cu efect de descurajare. Controljurisdictional al actelor administrative. Principiile efectivitSlii 5i echivalenlei ...............50

a Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Dreptul la un proces

echitabil. Decizie a unei Curli Constitulionale. Efect obligatoriu. Publicare injurnalul oficial al statului membru vizat. Lipsa efectului suspensivintrepronuntare 5i publicare ...............60

- Carta drepturilorfundamentale a Uniunii Europene. Dreptul la o cale de atac

efectivS. Proceduri privind ciile de atac. Reglementare nalionalS care

condilioneazd admisibilitatea cdilor de atac impotriva actelor autorit5liicontractante de constituirea unei ,,garan!ii de buni conduitS" ..'.............63

! LibertSli fundamentale. Situalie in care toate elementele se limiteazi la

rnteriorul unui stat membru. Rdspunderea extracontractualS a unui stat membrucentru prejudicii cauzate particularilor prin incdlc6ri ale dreptului Uniunii:mputabile legiuitorului nalional 5i instanlelor na!ionale..... ..........-........-.73

CAPITOLUL II

IGALITATE DE TRATAMENT................ ...................82

i -ibera circulalie a persoanelor. CetSlenia Uniunii. Egalitate de tratament.Drestalii de asistenli socialS. Prestalii speciale in numerar de tip necontributiv.lxcluderea resortisanlilor unui stat membru in primele trei luni de Sedere instatul membru ga2d5....... ............82

Drepturi $i libertSti -.lurisprudenla Curlii de Justilie a Uniunii Europene

10' Egalitate de tratament in ceea ce prive5te incadrarea in munci 5i ocuparea forleide munc5. lnterzicerea oricdrei discrimin6ri pe motive de handicap. Existenlaunui handicap. No[iunea ,,incapacitdfi fizice, mentale, intelectuale sausenzoriale pe termen rung". concedierea unui rucrdtor afratin situalie deincapacitate temporard de muncd, in sensur drepturui nafionar, pentru o duratdincerti ""'.... ............90

LL' Egalitate de tratament in ceea ce privegte incadrarea in muncd gi ocuparea forleide muncd. lnterzicerea discriminSrii pe motive de orientare sexuali 5i de v6rsti.sistem nalional de pensii. prata unei pensii de urmas partenerurui civil.incheierea parteneriatului inaintea celei de a gaizecea aniversdri a persoaneiafiliate la sistemul menfionat. Uniune civilS. lmposibilitate in statul membru incauzd anterior anului 2010. Relalie durabilS doveditd. Justificarea unui tratamentdiferenliat pe motive de v6rstd ........................9g

12' Neindeplinirea obligaliilor de citre un stat membru. Egalitate de tratament intrebirbali 5i femei........ ..................... ..................108

CAPITOLUL IIIpRINCtptut NEDtSCRtMtNAnil .............13. Carta drepturiror rundamentare a Uniunii ;;;il;;:';;;;;i;i;l';;l;;;;;;i ;'1"""'112motive de v6rst5. Reglementare nalionalS contrar; unei directive. posibilitatea

unui particular de a pune in disculie rispunderea statului pentru incdlcareadreptului Uniunii. Evaluare comparativS a diferitor drepturi 5i principii. principiilesecuritdfiijuridice si protectiei increderii legitime. Rolul instinlei nafionale.. .............1,L2

L4' Principiul nediscrimindrii pe motive de v6rst5. Carta drepturilor fundamentale aUniunii Europene. Sistem de pensii ocupalionare. cuantumur progresiv arcontribugiilorin funcfie de v6rsti..... ..............I20

L5. Egalitate de tratament si nediscriminare. Carta drepturilor fundamentale aUniunii Europene. Regrementare nalionari care prevede acordarea unui spornumai cadrelor universitare care au oblinut titlul de doctor inainte de intrarea invigoare a acestei reglementiri ................... ......................... 130

CAPITOLUL IVDREPT DE SEDERE SAU DE STAB|URE ..................134L6. Drept de 5edere sau de stabilire. Mdsuri speciale referitoare la deplasarea 5igederea cet;[enilor striini. Misurijustificate de motive de ordine publicd, de

siguranli publicd 5i de sindtate publicd ........13417' Drept de 5edere al membrilor familiei unui lucritor turc ?ncadrat pe piafa legald a

muncii dintr-un stat membru. Conditii. Lipsa necesitdlii ca lucrdtorul turc sd fieincadrat pe piala legari a muncii in primii trei ani de 5edere a membrurui defamilie. Acordul de asociere CEE-Turcia. Decizia nr.1-/go.Articolul 7 primulparagraf

................13918' Spaliul de libertate, securitate 5ijustilie. Returnarea resortisanlilor terilor tete

aflali in situatie de 5edere iregari. Noliunea ,,risc pentru ordinea pubrici,,.conditli in care statere membre pot si nu acorde un termen pentru precareavoluntard sau potsd acorde o perioadd mai scurtd de gapte 2i|e.................................14g

CUPRINS

19. Spaliul de libertate, securitate 5i justilie. Standarde gi proceduri comune in

materie de returnare a resortisanlilor !Srilor terle aflali in situalie de Sedere

ilegalS. Relinere. Reglementare nalionalS care prevede, in caz de intrare ilegalS,

pedeapsa inchisorii. Situalie de ,,tranzit". Acord de readmisie multi1atera1.................160

20.Yize, azil, imigrare gi alte politici legate de libera circulalie a persoanelor.

principiul respect6rii dreptului la apirare. Dreptul resortisantului unei t;ri terle

aflatin situalie de gedere ilegalS de a fi ascultatinainte de adoptarea unei decizii

care i-ar putea afecta interesele """"""""""17L

CAPITOtUt V

PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL ...,...........'182

21. proteclia persoanelor fizice. Prelucrarea datelor cu caracter personal. Noliunea

,,exercitarea unor activitSli exclusiv personale sau domestice" .....""""'-' """""""""'18222. Prelucrarea datelor cu caracter personal. Noliunea ,,date cu caracter personal".

Stocare de cdtre un furnizor de servicii de comunicalii electronice. Reglementare

nalionalS care nu permite luarea in considerare a interesului legitim urm6rit de

operator...... .....'."'186

23. Protectia persoanelor fizice in ceea ce privegte prelucrarea datelor cu caracter

personal. Operator stabilit in mod formal intr-un stat membru. Atingere adusi

dreptului la proteclia datelor cu caracter personal privind persoanele fizice

dintr-un alt stat membru. stabilirea dreptului aplicabil 9i a autoritSlii de

supraveghere competente. Exercitarea competenlelor autoritS!ii de

supraveghere. Competenld de sanclionare............. """""'19624. Acces la documentele instituliilor Uniunii Europene. Proteclia datelor cu caracter

personal. Noliunea ,,date cu caracter personal". condiliile unui transfer de date

cu caracter personal. Numele autorului fiecdrei observalii privind un proiect de

orientare al AutoritSlii Europene pentru Siguranla Alimentard (EFSA) legat de

documentatia Stiinlifici ce trebuie anexat5 cererilor de autorizare pentru

introducerea pe pia!5 a unor produse fitosanitare. ........."'207

25. Protecfia persoanelor fizice in ceea ce privegte prelucrarea datelor cu caracter

personal. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Transfer de date

cu caracter personal citre !5ri terle. Plengere a unei persoane fizice ale cSrei

date au fost transferate din Uniunea Europeand citre Statele Unite.

Competen[ele autoritS!ilor na!ionale de supraveghere ............... ........'.'215

CAPITOLUL VI

UBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR $l A CAPITALURILOR ............ .....'...-...232

i5. Principiul nediscriminirii. CetSlenia Uniunii. Libera circulalie a persoanelor.

Libera circulalie a capitalurilor. Circulalie rutierS. Conducitori auto care au

re5edinla in statul membru in cauza. Obligalie de a prezenta pe loc dovada

legalitSlii utilizdrii unor vehicule inmatriculate in alt stat membru cu ocazia unui

control al poli!iei.................",;-..,;-.. 232

Drepturi 9i libetSli - Jurisprudenla Curlii de Justilie a Uniunii Europene

27. Acord intre Comunitatea Europeand gi statere membre are acesteia, pe de oparte, 5i Confederagia Ervefiand, pe de artd parte, privind ribera circuralie apersoanelor' Raportul dintre acest acord gi convenfiile bilaterale pentru evitareadublei impuneri. Egaritate de tratament. Discriminare pe motive de cetdlenie.Resortisant al unui stat membru ar Uniunii Europene. Lucrdtori frontarieri.................23g

28. Libera circulaqie a persoaneror. Egaritate de tratament. venituri arecontribuabililor nerezidenli care sunt supuse unei prelevdri la sursd. Excludereaoricirei deduceri fiscale legate de situafia personard a contribuabilului.Posibilitatea contribuabililor nerezidenli de a opta pentru regimul aplicabilcontribuabililor rezidenfi 5i de a beneficia de deduceril" ,"nlionrt" .........................244

29' cetifenia Uniunii. Dreptul la liberd circulalie 5i gedere pe teritoriul statelormembre al cetSlenilor Uniunii gi al membrilor familiilor 1or.........................................250

30' cetSlenia Uniunii. Libertatea de circulalie gi de gedere in statele membre. Lege aunui stat membru privind abolirea privilegiilor 5i interzicerea decerndrii unor noititluri de noblefe. Nume care conline elemente nobiriare. Re5edinld in primulstat membru. Refuzul autorit5lilor primului stat membru de i inscrie in registrulde stare civilS numele dob6ndit tn al doilea stat membru. lncompatibilitate cuprincipii esenliale ale dreptului german........ ......................255

CAPITOIUt VIIDREPTUT tA EDUCATTE ....................2683L' Nediscriminare. copilul unui lucritor comunitar. Ajutor pentru formare. Libera

circulatiealucrdtorilorincadruIComunitd!ii.32. inv515m6nt superior. Taxd pentru studentii strdini. Taxi de inscriere

suplimentarS. Libera circulalie a lucritorilorin interiorul Comunitdtii ........................27133' Libera circulalie a persoanelor. Egalitate de tratament. Ajutor financiar pentru

studii superioare. Condifia ca studentii care nu locuiesc pe teritoriul statuluimembru in cauzi si fie copiii unor lucrdtori care au fost salariati sau care gi-audesfdSurat activitatea profesionali in acest stat membru o perioadd neintreruptide cel pulin cinci ani. Discriminare indirecti. proporlionalitate............. ......................274

CAPITOTUL VIIIDREPTUL u s4ruArarE................... .....................28534' Libera prestare a serviciilor. Asigurare de sindtate. ingrijiri spitalicegti acordate

in alt stat membru. Autorizafie prealabiri. cuantumul rambursat persoaneiasigurate ...............2g5

35' Sistemul asigurErilor de sdndtate. Compatibilitatea cu Tratatul a restricfiilorprivind accesul la anumite medicamente.................. ..........29L

cAPtTOtUt txiruceonRRrairu nnurucA, ocupAREA FoRTET DE MUNcA $r DEsFA$uRAREA DE

ACTTV|TATI coMERCtAlE............................ .............2s636. Egalitate de tratament in ceea ce privegte incadrarea in muncd gi ocuparea fofiei

de muncd. rnterzicerea discrimindrii pe motive de orientare sexuard. Noliunea,,fapte care permit prezumlia existenfei unei discrimindri,,. Sancliuni efective,

CUPRINS

proporlionale Si disuasive. Declaralii publice de excludere a recrutirii unui

fotbalist prezentat ca fiind homosexual. """"29637. Egalitate de tratament intre birbali gi femei in domeniul securititii sociale.

Asigurarea lucrdtorilorin caz de accident. Cuantumul unei indemnizalii forfetare

pentru invaliditate permanentS. Calcul actuarial intemeiat pe speranla medie de

via!5 in funclie de sexul beneficiarului indemnizaliei respective ...'........306

38. Libertatea de stabilire. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene'

Libertatea de a desfSgura o activitate comerciald. Reglementare nalionalS care

conferd unei autorit|li administrative prerogativa de a se opune unor concedieri

colective dupd evaluarea condiliilor de pe piala muncii, a situaliei intreprinderii

gi a interesului economiei nalionale. Crizi economicd gravi. Rati a gomajului

nalionaldeosebit de ridicatd... """""""""""'31339. Libera circula[ie a persoanelor 5i a lucritorilor. Libertatea de stabilire.

lmpozitarea persoanelor fizice cu privire la plusvaloarea rezultati din schimbul

de participalii sociale. Diferenla de tratament dintre persoanele fizice care

transferd intregul patrimoniu afectat unei activitSli desfSgurate pe cont propriu

cdtre o societate care are sediul gi conducerea efectivi pe teritoriul portughez Si

cele care efectueazd un astfel de transfer citre o societate care are sediul sau

conducerea efectivd pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al

Spaliului Economic European. Propor-tionalitate..'.........' """"""""""""33040. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Libertatea de a desfigura o

activitate comercialS. Proporlionalitate. Nediscriminare. Organizarea comund a

pieielor. Norme privind comercializarea. Carne proaspiti de pasire

preambalati. obligalia de a menliona prelul total 9i prelul pe unitatea de

greutate pe preambalaj sau pe eticheta aplicatd pe acesta """"""""""345

CAPITOLUL X

ACCESUL PUBLICUtUI LA INFORMATII. DREPTURILE CONSUMATOR11OR.......................351

J1. Accesul publicului la informaliile despre mediu. Taxi pentru furnizarea

informatiilor despre mediu. Noliunea ,,sumd rezonabilS". Costurile administririi

unei baze de date 9i cheltuielile generale. Acces la justilie. Control administrativ

5i jurisdiclional privind decizia prin care se stabileSte o tax5......""' """"351-12. Relele gi servicii de comunicalii electronice. Drepturile utilizatorilor. Dreptul

abonalilor de a denunla contractul firi penalitSli. Modificare tarifarS care

rezultd din condiliile contractuale. Majorare a tarifului in caz de majorare a

pretului de consum... """"""""'36013" Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Contracte incheiate cu

consumatorii. Contract de imprumut ipotecar. Clauze abuzive. Proceduri de

executare ipotecarS. Dreptul de a formula apel ............. """"""""""""'363

CAPITOLUL I

DREPTUL LA APARARE.

AccEsu L LA I NsrANT. A J u DEcAronrnscA

tDecizie prin care se pune capit unei autorizafii de gedere. Principiul respectdrii

dreptului la apdrare. Dreptul de a fi ascuttat. Autonomia procedurald a statelor

membre. Admisibilitatea unor motive de recurs. Motiv de ordine publicd

Dreptul Uniunii, in principiu, nu se opune co statele membre, in conformitote cu principiul

cutonomigi procedurole, sd limiteze sou sd supund unor condiyii motivele care pot fi invocote't procedurile de recurs, sub rezervo respectdrii principiilor efectivitdlii 5i echivalenlei.

Potrivit unei jurisprudenle constonte o Curfii, principiul echivolenlei presupune co normo

-,otionold in disculie sd se oplice fdrd distinclie otdt ocliunilor intemeiate pe drepturile

conferite justiliobililor de dreptul lJniunii, cdt gi celor intemeiate pe nerespectoreo dreptului

ntern core au un obiect 5i o couzd asemdndtoare.Respectoreo ocestui principiu implicd, ostfel, un trotament egol al oc.tiunilor intemeiate

ce o incdlcore o dreptului nalionol 5i ol celor, similare, intemeiote pe o incdlcare a dreptului

".t'niunii.Dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul cd, otunci cdnd, in conformitote cu dreptul

nolionol opticabit, un motiv intemeiat pe incdlcareo dreptului intern invocot pentru prima

sotd in fo.to instonlei nalionole care se pronunld in recurs este admisibil numai docd ocest

notiv este de ordine publicd, un motiv intemeiot pe incdlcorea dreptului de a fi ascultot,

astfel cum este gorontot de dreptut lJniunii, invocot pentru prima dotd in fa.to oceleiogi

%tanfe trebuie declarot odmisibil docd ocest drept, ostfel cum este gorontdt de dreptul

xern, indeplinegte condiliile impuse de dreptut men.tionot pentru o fi colificat drept motiv de

crdine publicd, aspect a cdrui verificare este de competen.ta instonlei de trimitere.

b OUs, Comero intdi, Hotdrdrea din L7 martie 2016, cauza C-L61/15

Iipul gi obiectul

Cererea de decizie preliminard a fost formulatd in cadrul unui litigiu intre domnul Bensada

3enallal, pe de o parte, gi etat belge (statulbelgian), pe de alG parte,in legdturd cu o acliunein

=rularea unei decizii prin care s-a pus capSt autorizaliei domnului Bensada Benallal de gedere

:e teritoriul belgian gi prin care i s-a impus si pirdseasci acest teritoriu 9i privegte.rterpretarea principiului general al dreptului Uniunii al respectdrii dreptului la apdrare.

Litigiul principal 5i tntrebarea preliminard

Domnul Bensada Benallal, cetSlean spaniol, a sosit in Belgia la 24 mai 2012. in urma

:ererii formulate la 31 mai2012, acestuia is-a permis, prin decizia din24 septembrie 2012,

.ederea in acest stat membru in calitate de lucritor salariat.

Drepturi $ likis -Jurispn*nta Cu(ii de Justilie a Uniunii Europene

La 26 septembrie 2013, Etat belger, prin intermediul office des 6trangers2, a pus capdtautorizaliei de 5edere a domnului Berlsada Benallal 5i i-a impus si pirdseascd teritoriulbelgian. in decizia menfionati, se indicd, printre alteh, urmdtoarele:

,,Persoana interesatd a furnizat informaFi ingeEtoare c;rre au fost determinante pentrurecunoasterea dreptului sdu de gedere de citre administralia comunali dinBerchem-Sainte-Agathe [Belgia]. Astfel, s-a decis ca niduna dintre persoanele declarate desocietatea [.'.] sd nu fie supusi regimului general al securiti$i sociale a lucritorilor salaria]i:<Numeroase elemente precise 5i concordante dovedesc potrivit cerinlelor legale ci nu existdactivitatea pentru care au fost angajafi lucritorii salariafi ai respectivei societdli [...] 5i, inconsecin!5, inexistenta unui contract de muncd intre persoanele declarate [...] gi aceasta>.,,

La 2 ianuarie 2014, domnul Bensada Benallal a introdus o acliune in anulare la Conselldu contentieux des 6trangers3 impotriva deciziei menfionate.

in susfinerea acliunii, domnul Bensada Benallal a invocat un motiv unic, intemeiat inspecial pe incdlcarea unei dispozilii legale privind motivarea formalS a actelor administrative,pe incdlcarea principiului bunei administriri, a principiului securit5lii juridice, a principiuluipropofiionalitSlii, a principiilor prudengei gi rigurozit5fii, a principiului gestiondrii congtiin-cioase, a principiului potrivit clruia autoritatea administrativd are obligalia de a adoptadecizii lin6nd seama de toate elementele cauzei, precum gi pe incilcarea articolului 35 dinDirectiva 2004138.

in cadrul argumentatiei sale prin care urmirea si precizeze motivul formulat, domnulBensada Benallal a invocat, printre altele, faptul cd decizia Oficiului pentru Strdini eraafectatd de un viciu de motivare. in aceastd privinfi, el a suslinut cd raportul pe care acesta5i-a intemeiat decizia nici nu a fost anexat la aceasta din urmd, nici nu a fost transmisdomnului Bensada Benallal anterior notificirii deciziei men-tionate, nici nu a fost reprodus inesenla ?n textul acesteia, astfel incSt el nu a fost in mdsurd sd ingeleagi motivele decizieiadoptate impotriva sa.

Aceastd acliune a fost respinsi printr-o decizie a Consiliului Contenciosului privindStriinii din 30 aprilie 20L4. in hotdrArea sa, acesta din urmd a ardtat in special cele ceurmeazd:

,,in orice caz, Consiliul Contenciosului privind Striinii constatd ci a trecut aproape un anintre prezentarea de citre domnul Bensada Benallal a contractului sdu de munc5 cusocietatea [...] 5i raportul [...] care a condus la adoptarea deciziei atacate, perioadd ?n caredomnul Bensada Benallal nu a furnizat sau comunicat Oficiului pentru Striini nicio informafiereferitoare la problemele invocate prin acliune gi pe care le-ar fi int6mpinat in cadrulcontractului sdu de muncd cu societatea menlionatd.

or, daci domnul Bensada Benallal considera cd putea invoca elemente de naturl aimpiedica retragerea permisului s5u de gedere, era obliga[ia lui sd le aduci la cunostintaOficiului pentru Strdini, iar nu a acestuia din urmd sd solicite domnului Bensada Benallal siprezinte observafii in aceastd privinfd. Consiliul reamintegte astfel ci reclamantul este celcdruia ii revine obligatia de a aduce dovada ci indeplineste conditiile inerente dreptului pe

1 Statul belgian.2 Oficiul pentru StrSini, Belgia.3 Consiliul Contenciosului privind Striinii.

fREPTUL LA APARARE. ACCESUL LA INSTANTA JUDECATOREASCA

care il revendicd gi p|strerii acestui drept. in condiliile in care domnul Bensada Benallal a

formulat o cerere pentru un certificat de inregistrare in Belgia ca lucritor salariat, acesta

putea/trebuia sd se agtepte in mod legitim ca neexecutarea contractului siu de munc5 (fie 9i

din motive independente de persoana sa) sd atragS consecinle asupra dreptului sIu de

5edere gi s5 fie con5tient c5 era necesar s5 comunice imediat aceste informalii oficiului

pentru Striini, ceea ce nu s-a int6mplat, dupS cum rezulta din dosarul administrativ'

in ceea ce privegte imprejurarea cd domnul Bensada Benallal <nu a primit nicio scrisoare

recomandatd, cum se afirmi in anchetd, 5i cd nu a avut, in consecinld, posibilitatea de a fi

ascultat>, ea nu poate repune in disculie aceastd constatare, din moment ce critica adresati

de domnul Bensada Benallal vizeazd audierea sa de citre inspectorul social [".] (audiere care,

n fond, nu se bazeazi doar pe declaralii, ci deopotrivi pe constatiri obiective, dintre care

-riciuna nu este contestat6 de domnul Bensada Benallal) gi nu vizeazi in mod direct decizia

atacat5."

Domnul Bensada Benallal a formulat un recurs in contencios administrativ impotriva

acestei hotdrari a Conseil du contentieux des 6trangers la instanla de trimitere, Conseil

d Etat.

Acest recurs cuprinde in special un motiv prin care domnul Bensada Benallal susline ci

autoritatea administrativi, gi anume Oficiul pentru Striini, ar fi trebuit s5 il asculte inainte de

adoptarea deciziei sale din 26 septembrie 201-3. El considerS, de asemenea, ci Consiliul

Contenciosului privind Striinii ar fi trebuit sd considere ci procedura administrativd ar fi

rutut conduce la un rezultat diferit dacd ar fi fost in mdsuri sE igi valorifice mai bine

rrijloacele de apirare.in suslinerea acestui motiv, domnul Bensada Benallal invoci incilcarea nu numai, pe de

3 parte, a principiilor generale de drept belgian ale respectirii dreptului la apirare 5i contra-

Cictorialitdfii, precum 5i, pe de altd parte, a dreptului de a fi ascultatl, ci 5i a articolelor 41 9i

51 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene2'

Etat belge susline inadmisibilitatea motivului menlionat, intruc6t este invocat pentru

:rima dati in fala instanlei de trimitere, in recurs, 9i nu se intemeiazd pe incdlcarea unei

iispozitii de ordine publici. in plus, recurentul nu ar preciza in ce ar fi constat incilcarea

articolului 51 din CartS gi nu ar prezenta niciun element care si permitS sd se aprecieze daci

:rocedura administrativd ar fi putut conduce la un alt rezultat dacd ar fi fost ascultat inaintea

adoptirii deciziei administrative in cauz5.

pe fond, ftat belge susline cd dreptul de a fi ascultat prevdzut la articolul 41 din Cartd nu

mpune angajarea unei dezbateri cu persoana interesati cu privire la imprejuririle pe care

aceasta le invocS.

Ar fi astfel suficient ca aceasta din urmi si fi avut ocazia si i5i faci cunoscut punctul de

,edere, cum s-a intAmplat in spe!5, astfel cum ar reiegi din hotSr6rea pronunlatd de Conseil

:r.r contentieux des 6trangers.

Auditorul cdruia i s-a incredinlat cauza la instanla de trimitere a constatat, in avizul sdu

1in 16 octombrie2OL4,ci motivul unic invocatin fala Conseil du contentieux des 6trangers

t ,4udi olteram portem".2 Denumiti in continuare,,Carta"

L3

Drepturi 5i libertiti -Jurisprudenla Cudii de Justilie a Uniunii Europene

nu se intemeia pe incdlcarea nici a articolelor 41 5i 51 din Cart5, nici a principiilor generale dedrept ale respectirii dreptului la apirare $i contradictorialitSfii, nici a dreptului de a fiascultat.

Jin6nd seama de cerinfele dreptului procedural belgian, avizul auditorului constatd cdnu este admisibilS invocarea de cdtre domnul Bensada Benallal, pentru prima datd in falainstanlei de trimitere care se pronun!5 in recurs, a incilcirii acestor dispozifii 5i principiigenerale ale dreptului, intruc6t acestea nu sunt de ordine publici.

in memoriul depus in urma acestui aviz, domnul Bensada Benallal aratd cE motivul unicintemeiat pe incilcarea unor drepturi fundamentale este de ordine publicd, din moment cedin articolul4l din Cartd gidin jurisprudenta Curtiireiese ci dreptulde a fiascultat constituietranspunerea principiului general al dreptului Uniunii al respectdrii dreptului la apdrare, a

cirui nerespectare poate fi invocati din oficiu.lnstan[a de trimitere constatd cd motivul invocat de domnul Bensada Benallal, in mdsura

in care se ?ntemeiazi pe incdlcarea dreptului de a fi ascultat prevdzut la articolul 41- din Cart5,nu fusese invocat de acesta din urmi in fala conseil du contentieux des 6trangers.

Or, in conformitate cu dreptul belgian, invocarea unui astfel de motiv poate fi admisdpentru prima dati in fala instantei de recurs numai daci motivul este de ordine publicS.

in aceste condilii, Conseil d'Etat a hotdr6t sd suspende judecarea cauzei gi si adresezeCu4ii urmdtoarea intrebare preliminord:

,,Principiul general al dreptului Uniunii Europene care consacri respectarea dreptului la

apirare, inclusiv a dreptului unei persoane de a fi ascultati de cdtre o autoritate nalionaldinainte de adoptarea de citre aceasti autoritate a oricbrei decizii susceptibile si afecteze inmod defavorabil interesele persoanei in cauzd, cum este o decizie prin care se pune capdtautorizafiei sale de gedere, are in ordinea juridicd a Uniunii Europene o importan]d echiva-lenti cu cea pe care o au normele de ordine publici de drept belgian in dreptul intern, iarprincipiul echivalenlei impune ca motivul, intemeiat pe incdlcarea principiului general aldreptului Uniunii Europene privind respectarea dreptului la apirare, sE poatd fi invocatpentru prima dati in fa-ta Conseil d'Etat (Consiliul de Stat), judec6nd in recurs, astfel cumeste permis in dreptul intern pentru motivele de ordine publicS?"

Prin intermediul intrebirii adresate, instanla de trimitere urmiregte, in esen!5, s5 afledacd dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul c5, atunci c6nd, in conformitate cu dreptulnalional aplicabil, un motiv intemeiat pe incdlcarea dreptului intern invocat pentru primadati ?n fata instanlei nalionale care se pronunld in recurs este admisibil numai daci acestmotiv este de ordine publicS, un motiv intemeiat pe incdlcarea dreptului de a fi ascultat,astfel cum este garantat de dreptul Uniunii, invocat pentru prima datd in fala aceleiagiinstanle trebuie declarat admisibil.

Pentru a r5spunde la aceasti intrebare, trebuie si se constate mai intSi c5, dupi cumreiese din decizia de trimitere, situalia de fapt care se afl5 la originea litigiului principal intriin domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, in specialin cel al Directivei 2OO4/38.

: AEPTUL LA APARARE. ACCESUL LA INSTANTA JUDECATOREASCA

Astfel, aceasta din urmi privegte, printre altele, condiliile de exercitare a dreptului

:etatenilor Uniunii la liberi circulalie gi gedere pe teritoriul statelor membre, precum 9i

-nitirile respectivelor drepturi pentru motive de ordine publicS, de siguran!5 publicd sau de

:.andtate publicS.

Aceasti directivi se aplicd oricdrui cetSfean al Uniunii care se deplaseazd sau are

'e;edinta intr-un stat membru, altul dec6t cel al cirui resortisant este.

Degi directiva menlionati prevede un anumit numdr de norme care trebuie respectate

:e statele membre in vederea unei eventuale limitdri a dreptului de gedere al unui cetilean

: Uniunii, gi anume in special cele previzute la articolele 30 5i 31 din aceasta, ea nu

:.rprinde, in schimb, dispozilii referitoare la modalitS!ile care guverneazS procedurile

;oministrative 5i jurisdiclionale cu privire la o decizie prin care se retrage permisul de 5edere

: unui cetSlean al Uniunii.in aceasti privin!5, trebuie amintit c5, potrivit jurisprudenlei constante a Curlii, in lipsa

-nor norme ale Uniunii in materie, revine ordinii juridice interne a fiecdrui stat membru

=tributia de a le stabili, in temeiul principiului autonomiei procedurale, cu condilia insi ca

3cestea sd nu fie mai pulin favorabile dec6t cele aplicabile unor situalii similare supuse

:reptului intern (principiul echivalenlei) 5i si nu facd imposibilS in practicd sau excesiv de

:ificil5 exercitarea drepturilor conferite de dreptul Uniunii (principiul efectivitSlii)1.

Rezultd ci doui condilii cumulative, mai precis respectarea principiilor echivalenlei 9i

:fectivitSlii, trebuie s5 fie indeplinite pentru ca un stat membru si poatd invoca principiul

autonomiei procedurale in situalii care sunt guvernate de dreptul Uniunii.

in spe15 gi astfel cum observi instanla de trimitere, motivul de recurs invocat de domnul

3ensada Benallal, intemeiat pe incdlcarea dreptului de a fi ascultat de autoritatea nalional5

:are a adoptat decizia care il lezeazS, astfel cum se garanteazd prin dreptul Uniunii, se aflS in

:onflict, in ceea ce privegte admisibilitatea sa, cu normele de drept procedural nalional

'eferitoare la motivele care pot fi invocate pentru prima dati in recurs.

Dreptul Uniunii, in principiu, nu se opune ca statele membre, in conformitate cu

crincipiul autonomiei procedurale, sd limiteze sau sd supund unor condilii motivele care potr invocate in procedurile de recurs, sub rezerva respectdrii principiilor efectivitSlii 9i

=chivalenlei.Astfel, in cauza principali se ridici o problemi legati exclusiv de respectarea principiului

:chivalenlei, iar nu a principiului efectivitdlii.Trebuie amintit c5, potrivit unei jurisprudenle constante a Curlii, principiul echivalenlei

3resupune ca norma nalionali in disculie sd se aplice firi distinclie at6t acliunilor intemeiate

ce drepturile conferite justiliabililor de dreptul Uniunii, cAt gi celor intemeiate pe

."erespectarea dreptului intern care au un obiect 5i o cauzS asemAn|toare2.

Respectarea acestui principiu implici, astfel, un tratament egal al acliunilor intemeiatepe o incdlcare a dreptului nalional gi al celor, similare, intemeiate pe o incdlcare a dreptului

Uniunii3.

1 HotdrArea din 21 ianuarie 2016, Eturas $i allii, C-74174, EU:C:2O1642, punctul 32 Si jurisprudenla citat5.2 Hotdr6rea din 27 iunie 2OL3, Agrokonsulting-o4, C-93/L2' EU:C:2O13:432, punctul 39.3 Hoti16rea din 6 octombrie 2015, TdrSio, C-69/14' EU:C:2015:662, punctul 34.

15

16 Drepturi gi libertdli -Jurisprudenla CuGii de Justifie a Uniunii Europene

Aplicati intr-o situafie cum este cea in discu]ie in cauza principalS, conditia legatd derespectarea acestui principiu al echivalenfei impune, agadar, cd, atunci c6nd dispozitiiledreptului intern cu privire la modalitdtile procedurale in materie de recurs conferS uneiinstante care se pronunf5 in aceastd calitate obligatia de a admite sau de a invoca din oficiuun motiv intemeiat pe incilcarea dreptului nafional, aceea5i obligalie trebuie sd prevaleze inacela5i mod in ceea ce privegte un motiv de aceea5i naturi intemeiat pe inc5lcarea dreptuluiUniunii.

in consecinfd, in cazul in care o instanli nafionald care se pronun!6 in recurs considerdci motivul intemeiat pe nerespectarea dreptului de a fi ascultat este un motiv de ordinepublicd interni care poate fi invocat pentru prima dati in fafa sa in cadrul unui litigiuguvernat de dreptul intern, principiul echivalenlei impune ca, in cadrul aceluiagi litigiu, unmotiv similar intemeiat pe incdlcarea dreptului Uniunii si poati fi invocat in fala aceleia5iinstanle in recurs.

in spe15, din decizia de trimitere nu reiese cu claritate cd dreptul de a fi ascultat, astfelcum este garantat de dreptul belgian, constituie, in sine, un principiu general al dreptuluibelgian care !ine, in aceasti calitate, de ordinea publici internS a acestui stat membru.

lnstanla de trimitere precizeazd insi in aceastd privinli ci normele de ordine publicdsunt cele care au o importan!5 fundamentalS in ordinea juridici belgiand, cum sunt normelereferitoare la competenta autoritetilor administrative, la competenta instanlelor judeci-toresti, la respectarea dreptului la apirare sau care privesc drepturi fundamentale.

in aceastd privin!5, pentru a permite instanlei de trlmitere si stabileascd dacd motivulintemeiat peincdlcarea dreptului de a fi ascultatin dreptul Uniunii este de aceeagi naturd cuun motiv intemeiat pe incdlcarea unui astfel de drept in ordinea juridicd belgianS, trebuieamintit c5, astfel cum Curtea a statuat in Hotdr6rea din 9 iunie 2015, Sponio/Comisial,respectarea dreptului la apirare in orice procedurd deschisd impotriva unei persoane gi

susceptibild de a conduce la un act cauzator de prejudicii constituie un principiu fundamentalal dreptului Uniunii care trebuie garantat chiar gi in absenla unei reglementiri privindprocedura.

Acest principiu impune ca destinatarii deciziilor care le afecteazd in mod semnificativinteresele sd fie in mdsurd sd igi exprime in mod util punctul de vedere.

Revine instantei nalionale competente sarcina de a examina dacd condilia legatd deprincipiul echivalenlei este indeplinitd in cauza cu care este sesizatS. in ceea ce privegte maiprecis cauza principalS, acesteia ii revine sarcina de a stabili dacd dreptul de a fi ascultat,astfel cum este garantat de dreptul intern, indeplinegte condiliile impuse de dreptul nafionalpentru a fi calificat drept motiv de ordine publicS.

iii::;:;;.@i ,i":6==, !

Dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul ci, atunci c6nd, in conformitate cu dreptulnalional aplicabil, un motiv intemeiat pe incilcarea dreptului intern invocat pentru primadati in fala instanlei nalionale care se pronunfE in recurs este admisibil numai daci acest

1 C-287102, EU:C:2005:368, punctul 37 gijurisprudenta citati.