CURS 1Examen pachet de optionale: subiecte tip grila inchisa. La examenul de drepturile omului va fi o grila deschisa + avem voie cu materiale.Materiale: in principal, notitele decurs + jurisprudenta CEDO + textul Conventiei Europene Drepturilor Omului asa cum a fost modificat dupa Protocolul 14.www.un.org;www.icrc.org;http://www.crucearosie.ro/

Comitetul International al Crucii Rosii site (codificarea)A memory of Solverino

Dreptul international umanitar se aplica intr-o situatie specifica, respectiv intr-o situatie de conflict armat.

Obiectul de reglementare: cuprinde pe de-o parte norme prin care se protejeaza in principal persoanele care nu (mai) participa la ostilitati, iar pe de alta parte regulile de purtare a razboiului, limitand alegerea mijloacelor si a metodelor de purtare a conflictelor armate.

Doua tipuri mari de normeCele care vizeaza protectia unor categorii de persoane in timpul unui conflict armat

Cele referitoare la regulil de purtare a razboiului

Jus ad bellum (dreptul de a purta razboi)

Ideea apare in perioada iluminista (Erasmus dinRotterdam, literatura spaniola).

Pactul Briand-Kellog

Procesele de incriminare a crimelor de razboi Nuremberg.

Jus in bello (dreptul international umanitar)

Jus contra bello (dreptul pacii)

Raportul cu dreptul international al drepturilor omului: drepturile omului se aplica in situatii normale (fara perturbari grave, in lipsa unui conflict armat), iar dreptul umanitar se aplica in situatii de criza.Dreptul umanitar se aplica cu prioritate, insa dreptul international al drepturilor omului (care este genul proxim) nu dispare, insa poate fi restrans art. 15 CEDO derogari in caz de urgenta.

Evolutia dreptului umanitar si a dreptului penal internationalLegea lui Manu, Cartea a VII-a, Purtarea regilor si a castei militare lege indiana i.HR.

Henry Dunant,Memory of Solferino (1862) - in 1859 era intr-o calatorie de afaceri, ajungand astfel in Solferino, fiind socat de cruzimea luptelor de acolo.

Cartea are un impact enorm in opinia publica internationala, promovand ideea de umanitate, de organizatie neutra care sa se ocupe de victimele conflictelor armate. Constituie un grup, punand bazele Comitetului International pentru Ajutorarea Ranitilor (devenit ulterior Crucea Rosie Interntionala) Conventia pentru ameliorarea sortii militarilor raniti (1864, Conferinta internationala de la Geneva).Anii 1899 si 1907 se convoaca la Haga 2 conferinte unde se adopta un numar de tratate internationale (obiect de reglementare: reguli de purtare a razboiului).

Primul Razboi Mondial

Perioada Interbelica prin Tratatul de la Versaille se consacra un art posibilitatii trimiteri. Primele conventii privitoare la unele drepturi si libertati fundamentale.

Al doilea Razboi Mondial - situatia in care un stat actioneaza impotriva propriilor cetateni (Ucraina, Germania).

1949 dreptul de la Geneva (adoptarea celor 4 conventii de la Geneva privind dreptul international umanitar).

Infiintarea jurisdictiilor internationale penale (Nuremberg si Tokyo).

1998 Curtea Penala Internationala de la Roma

2005: instituirea unui al treileasemn distinctiv (luna rosie, crucea rosie + cristalul rosu)

CURS 2

Izvoarele dreptului umanitarFoarte multe norme din dreptul umanitar s-au format pe cale cutumiara.Sursele sunt consacrate de art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie:Conventiile internationale (tratatele)

Cutuma internationala

Principiile generale ale dreptului asa cum sunt recunoscute in natiunile civilizate:

Pacta sunt servanda

Egalitatea intre state

Principiul umanitatii: consacrat din punct de vedere juridic intr-una dintre Conventiile de la Haga, purtand denumirea de Clauza Martens:

Pana la elaborarea unui cod mai complet al regulilor razboiului, inaltele parti contractante considera potrivit sa declare ca in acele situatii neincluse in reglementarile adoptate de ele populatia si beligerantii raman sub protectia si imperiul principiilor dreptului international, asa cum rezulta din uzantele stabilite intre natiunile civilizate din legile umanitatii si cerintele constiintei publice.Hotararile judecatoresti si doctrina celor mai calificati specialisti, ca mijloace auxiliare

Echitatea

Interpretarea textuluiCapturarea este preferabila ranirii, vatamrii dusmanului. Ranirea este preferabila uciderii sale. In masura posibilului, necombatantii vor fi crutati. Se va incerca producerea unei vatamari minime, in asa fel incat cel ranit sa poata fi tratat si vindecat. Ranile trebuie sa cauzeze un minimum de suferinta.

Principii specifice dreptului international umanitarPrincipiul integritatii fizice si al respectarii dreptului la viata a persoanelor care nu (mai) iau parte la ostilitati impune ca toate aceste persoane sa fie protejate si tratate cu umanitate, fara utilizarea vreunui criteriu discriminator.

Principiul proportionalitatii toate partile la conflict nu trebuie sa cauzeze adversarilor pagube sau pierderi decat in masura strict necesara atingerii scopului actiunilor militare (slabirea sau distrugerea potentialului militar al adeversarului).

Discriminarii/distinctiei se face distinctie intre partileimplicate lato sensu intr-un conflict armat (combatantii si necombatantii) si cei care nu (mai) sunt implicati. Se refera si la bunuri, se face distinctia intre bunurile militare si cele cu caracter civil.

Limitarii metodelor si mijloacelor de lupta in principiu, beligerantii nu au posibilitatea de a alege liber metodele de lupta.

Neutralitatea asistentei umanitare

In ceea ce priveste doctrina, aceasta are importanta ei ca mijloc auxiliar intrucat specialistii studiaza tendinta la nivelul practicii statelor.Jurisprudenta a capatat un rol important in materia dreptului international umanitar de cand au aparut tribunalele internationale.

Dreptul de la Haga(un set de conventii care se refera la regulile de purtare a razboiului)Razboiul este scos din sfera dreptului international, este ilicit.Pentru aplicarea regulilor de drept international umanitar mai intai trebuie sa facem o calificare.

Conflictul armat = intre doua sau mai multe state, intre un stat si unele grupari armate din interiorul statutului respectiv, intre diferite grupari din cadrul unui stat; intre anumite grupari din cadrul unui stat sustinute de un alt stat.

Art. 2 Geneva

Tribunalul pentru fosta IugoslavieExista un conflict armat ori de cate ori se utilizeaza forta de catre state sau exista un conflict armat prelungit intre autoritatile guvernamentale si grupuri armate organizate ori intre astfel de grupuri in interiorul unui stat.Trebuie facuta distinctie intre 2 tipuri de conflict:Internationale (CAI) sunt definite de Conventia de la Haga din 1907: este o situatie legala intre doua sau mai multe grupuri ostile, chemate sa decida asupra conflictului lor, prin folosirea fortelor armate.

Protocolul aditional 4 al Conventiei de la Geneva in art. 1 alin 4 a extins definitia conflictelor armate internationale si in cazul luptelor impotriva dominatiilor coloniale.

Noninternationale (CAN) acele confruntari care se petrec in interiorul granitelor unui stat. Statul contra gruparilor armate ostile, dar si confruntarea intregruparile armate.

CURS 3

...poate sa faca lucrul acesta daca plecarea nu contravine intereselor nationale ale statului respectiv. Daca raman pe terit statului beligerant, cetatenii celuilalt stat se bucura de statutul juridic al strainilor in timpulstarii de pace.

Ca masuri restrictive (supuse unui control judiciar)Internarea acestor persoanelor

Stabilirea unui domiciliu fortat

Dupa incetarea ostilitatilor toate masurile luate impotriva acestor persoane trebuie sa inceteze de indata.

Pentru raporturile dintre cetatenii statelor beligerante, de regula, exista reglementari interne, insa s-au format si cutume internationale. Astfel statele beligerante pot interzice orice comert intre resortisanti, intre cetatenii sai si cetatenii statelor adverse sau pot declara desfiintate contractele incheiate intre persoane particulare, pot bloca creantele samd.

Trebuie sa existe o reglementare sau aceasta este o situatie de fapt?Depinde de practica statelor. In tarile care apartin de common law se afirma exista unor cutume. Dimpotriva, in tarile care fac parte din sistemul romano-germanic se afirma preferinta unui act normativ in acest sens.

Efectele in plan intern in statele beligeranteExista posibilitatea limitarii unor drepturi fundamentaleIntra in vigoare reglementarile interne privind starea de asediu/starea de necesitate => pot fi limitate unele drepturi fundamentale.

In cazul conflictelor armate noninternationale, starea de beligeranta, de regula, nu este recunoscuta.

Ocupatia militaraReprezinta invadarea unui teritoriu inamic si plasarea acestui teritoriu sub un regim de ocupatie, in scopul de a exercita asupra acestui teritoriu, in mod efectiv, o autoritate temporara.Ocupatia trebuie sa aiba un caracter efectiv.Aceasta stare NU este translativa de suveranitate.Ocupatia antreneaza o substituire temporara si limitata de competente.

Regulile de ocupatie militara Conventiile de la HagaIn esenta, puterea de ocupatie trebuie sa-si asume raspundere pt teritoriul ocupat si pentru locuitoriiacestuia.Teatrele de operatiuni zonele de invazie sau zonele de retragere

Efecte juridicePuterea de administratie va avea organele proprii, de regula fiind vorba despre o comanda militara

Puterea ocupanta poate sa elaboreze reglementarile necesare pentru a asigura administrarea teritoriului ocupat

Puterea de legiferare daca se elaboreaza legislatie penala de catre ocupant, ea nu poate sa aiba caracter retroactiv si trebuie adusa la cunostinta publica.

De regula, jurisdictiile locale isi continua activitatea. Daca acestea nu pot functiona, atributiile lor pot fi transferate tribunalelor militare (care nu trebuie sa aiba caracter politic, trebuie sa-si desfasoare sedintele in zona ocupata si sa functioneze in baza unor proceduri legale).

In ceea ce priveste statutul magistratilot si al functionarilor publici puterea ocupanta trebuie sa mentina acest aparat, insa ea nu poate constrange acesti functionari sau magistrati sa-si exercite functiile daca refuza sa faca acest lucru din motive de constiinta.

In ceea ce priveste fiscalitate, puterea ocupanta poate sa impuna impozite, taxe potrivit legilor fiscale din spatiu respectiv, pentru acoperirea cheltuielilor de administrare in teritoriul ocupat si in masura in care facea acest lucru guvernul teritorial.

Exista si posibilitatea rechizitionarii de bunuri, insa acestea trebuie sa fie efectuate cu masura, adica sa serveasca trupelor de ocupatie de pe teritoriul ocupat si trebuie sa se rap a resursele de pe acel teritoriu.Nu pot ridica si dezafecta bunuri necesare populatiei civile in scopul de a o infometa.De asemenea, proprietatile imobiliare pot sa fie folosite de puterea ocupanta pentru nevoile armatei sau pentru administrarea teritoriului. De asemenea, trupele pot fi cazate in locuintele populatiei, insa tot regulile de la Haga impun o conditionare si anume sa fie lasat un spatiu rezonabil si pentru cei care locuiau in cladirile respective.In ceea ce priveste bunurile publice, puterea ocupanta este un administrator al acestora, ea ar trebui sa salvgardeze substanta acestora, in schimb poate utiliza direct (se bucura de uzufructul lor).

Statutul juridic al populatiei aflate pe teritoriul ocupatTrebuie sa li se respecte drepturile (in primul rand cele fundamentale).

Proprietatea privata nu poate fi confiscata, decat in limitele mentionate

Populatia civila nu trebuie sa fie subiectul masurilor de represalii (nu li se aplica pedepse colective)

Este interzisa luarea de ostatici

Trebuie permis accesul comitetelor Crucii Rosii in acest spatiu

Trebuie sa se permita membrilor organizatiilor de Cruce Rosie sa obtina informatii despre soarta ranitilor, bolnavilor, naufragiatilor etc.

Avand in vedere caracterul temporar, puterea ocupanta nu trebuie sa ia masuri care sa nu inceteze imediat dupa incetarea ocupatiei.

Puterea ocupanta poate lua anumite masuri de constrangere, in sensul ca poate impune internarea acestora sau mutarea domiciliului, insa cu respectarea unor garantii.

Nu poate sa oblige populatia sa lupte in fortele sale armate. Orice propaganda si orice presiune in acest sens este interzisa.

Poate sa oblige populatia civila majora sa munceasca, poate impune o masura de munca obligatorie pentru nevoi ale armatei sale sau pentru nevoi de interes public.

Situatia statelor neutreEste vorba despre situatiajuridica a statului care nu participa la un conflict armat si reprezinta o optiune facuta si asumata de state.Declaratia de neutralitate este un act unilateral al statului, insa statutul de neutralitate se configureaza printr-un tratat international.

Regimul juridic al neutralitatiiAcesta impune statelor un set de obligatiiSa nu participe la aliante militare, politice sau economice care au ca scop pregatirea razboiului

Sa nu permita folosirea teritoriului pentru pregatiri militare, inclusiv amplasareade baze militare straine

Sa nu permita efectuarea de manevre si operatiuni militare pe teritoriu

De a nu detine, produce sau experimenta armament nuclears

Acest statut a suferit unele modificari generate de principiul nerecurgerii la forte armate.

Regulile privind conducere ostilitatilor. Mijloacele si metodele de razboi interzise.Partile la un conflict armat nu au un drept nelimitat in ceea ce priveste alegerea mijloacelor si metodelor de razboi

Utilizarea metodelor si mijloacelor de razboi trebuie sa faca intotdeauna distinctia clara intre obiectivele militare si populatia ori bunurile civile astfel incat atacurile sa nu fie indreptate decat impotriva obiectivelor militare

Limitarea pe cat posibil a suferintelor pe care le-ar putea indura combatantii silimitarea proportiilor distrugerilor

Necesitatea existentei intre combatanti a unei minime increderi in ceea ce priveste statutul juridic al persoanelor si grupurilor aflate sub protectia dreptului umanitar

Mijloacele si metodele de razboi interzise set de categorii de arme si munitii scoase in afara regulilor de purtare a razboiuluiCele considerate a produce suferinte inutile sau care incalca principiul discriminarii intre obiectivele militare si cele civile.Armele clasice interzise statutul lor juridic este reglementat de Conventia de la Geneva (1980) cu privire la anumite arme conventionale + protocoalele aditionale si de Declaratia de la Sankt Petersburg (1968):

Orice proiectil cu o greutate mai mica de 400 gr care ar fi explozibil sau incarcatcu materiale inflamabile.

Gloantele care se turtesc sau explodeaza usor in corpul omenesc cum sunt gloantele cu camasa tare, cele a caror camasa nu acopera in intregime miezul glontului sau cele prevazute cu taieturi.

Armele al caror principal efect estede a rani prin schije care nu sunt localizabile prin raze X in corpul omenesc.

Minele, capcanele si alte dispozitive amplasate manual si concepute pentru a ucide, a rani sau a produce pagube si care sunt declansate de la distanta.

Armele incendiare Protocolul 3 la Conventia de la Geneva, care enumera anumite tipuri de munitie care nu ar fi considerate arme incendiare, chiar daca ele contin fosfor alb.

Armele cu laser

Conventia de la Geneva interzice folosirea acestor arme impotriva populatiei civile sau a civililor. De asemenea, este interzisa folosirea in orice conditii a armelor-capcana (orice arme care au forma unor obiecte portabile, aparent inofensive, dar care sunt in mod special concepute pentru a contine o incarcatura exploziva, care poate fi detonata la distanta).

Armele neconventionale

Armele chimice au fost utilizate pentru prima data in timpul Primului Razboi Mondial (1915), dar nu s-au folosit in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial -> Conventia privind interzicerea devoltarii, producerii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora (Paris, 1993 si a intrat in vigoare in 1997).

Armele biologice sunt concepute si construite prin utilizarea organismelor vii si a secretiilor toxice ale acestora, cauzand moartea sau vatamarea oamenilor, a animalelor sau a plantelor, precum si infestarea alimentelor sau a apei.

Conventia privind interzicerea unor astfel de arme (1972 si intrata in vigoare in 1975).Armele nucleare nu sunt interzise. Avem un regim juridic fragmentar.

In ceea ce priveste CIJ cautat pe site la avizele consultative pronuntate de Curte + de identificat avizele care rezulta pozitia CIJ cu privire la armele nucleare.

CURS 4

Este permisa amenintarea cu folosirea armei nucleare in orice situatie?Curtea Internationala de Justitie amenintarea sau utilizarea armei nucleare ar fi, in general, interzisa potrivit regulilor dr int aplicabil in timp de conflict armat si, in special, ar fi contrara principiilor dreptului international umanitar.Avand in vedere stadiul actual al dreptului international, precum si elementele de fapt de care dispune, Curtea nu poate totusi sa concluzioneze de o maniera definitiva ca amenintarea sau utilizarea armei nucleare ar fi licita sau ilicita intr-o imprejurare extrema de legitima aparare in care ar fi pusa sub semnul intrebarii insasi existenta statului.

Metodele de lupta interzisePrincipiu fundamental in lupta comportamentul trebuie sa fie cavaleresc. Protocolul aditional al Conventiei de la Geneva interzice perfidia.Art. 37 defineste perfidia este vorba despre acele acte care fac apel, cu intentia de a insela, la buna-credinta a unui adversar pentru a-l face sa creada ca are dreptul sa primeasca sau are obligatia sa acorde protectia prevazuta in regulile dreptului international aplicabil conflictelor armate.Exemple de perfidie: simularea intentiei de a negocia, simularea predarii, simularea unei incapacitati datorita ranilor sau bolii, simularea existentei statutului de civil sau de necombatant, simularea posedarii unui statut protejat utilizand semne, embleme sau uniforme ale Natiunilor Unite, ale statelor neutre sau ale altor state nebeligerante.Nu este interzisa simpla viclenie in razboi stratagemele de razboi nu sunt interzise.Art 37 alin 1 din P 1 actele care au drept scop sa induca in eroare un adversar sau sa-l determine sa comita imprudente, dar care nu incalca nicio regula de drept international aplicabil conflictelor armate, nu fac apel la buna-credinta a adversarului in ceea ce priveste protectia prevazuta in dreptul aplicabil conflictelor armateExemple: folosirea camuflajelor, a capcanelor, vehicularea informatiilor false.

Categorii de persoane implicate in conflictele armateCombatantii

Protocolul aditional 1: persoanele care iau parte la ostilitati in mod direct; fortele armate ale unei parti la conflict, compuse din toate grupurile si toate unitatile armate si organizate, care sunt puse sub o anumita comanda, fiind vorba despre o structura ierarhizata, autoritatea aflata in varful acestei structuri, raspunzand de conduita subordonatilor sai. Prin urmare, vorbim despre o structura organizata, aflata sub o anumita comanda, folosind unele reguli specifice.In momentul in care cad in puterea adversarului ei dobandesc statutul de prizonier de razboi.Drepturi:Dreptul de a lua parte la ostilitati

Dreptul de a suprima viata adversarului

Obligatii:De a proteja anumite categorii de persoane

De a utilia anumite mijloace si metode de razboi

Membrii fortelor armate ale unei parti la conflict, membrii militiilor si membrii alotr corpuri de voluntari (inclusiv aceia din miscarile organizate), daca indeplinesc urmatoarele conditii: se afla in comanda unei persoane care raspunde pentru subordonatii sai, poseda un semn distinctiv care poate fi recunoscut la distanta, poarta armele deschis si conduc operatiunile in conformitate cu legile si cutumele razboiului.Membrii fortelor armate regulate, care se pretind ale unui guvern sau ale unei autoritati nerecunoscute de puterea detinatoare si sunt asimilati combatantinlor, populatia unui teritoriu neocupat care, la apropierea inamicului, ia armele in mod spontan pentru a combate trupele de invazie fara sa fi avut timpul de a se constituiin forte armate regulate, daca aceasta populatie poarta armele in mod deschis si respecta legile si obiceiurile razboiului.Exista anumite categorii de persoane care participa direct la ostilitati, dar totusi nu se bucura de statutul de combatant:persoanele care participa direct la ostilitati si care, in mod normal, s-ar fi putut califica drept combatanti, darcare nu au respectat regulilesi cutumele razboiului

spionii, mercenarii, copiii-soldat, civilii care iau parte la ostilitati, dar ca nu indeplinesc celelalte conditii.

Spionii si mercenarii

Un spion este un membru al fortelor armate ale unei parti la conflict, care culege sau cauta sa culeaga, in folosul acestei parti, informatii, intr-un teritoriu controlat de catre o parte adversa.Prin urmare, trebuie sa se intruneasca niste conditii: procurarea sau intentia de a procura informatii in zona de operatiuni a unui beligerant, clandestinitatea sau pretextul fals, intentia de a comunica informatia unei parti adverse.Nu pot fi considerati spioni militarii nedeghizati, care au patruns in zona de operatiuni a armatei adverse in scopul de a culege informatii si militarii/nemilitarii care isi indeplinesc pe fata misiunea, fiind insarcinati sa transmita corespondenta destinata fie propriei armate, fie armatei adverse.

Mercenarul este o persoana care indeplineste cumulativ urmatoarel conditii:Este special recrutata in tara sau in strainatate pentru a lupta intr-un conflict armat

Ia parte, in fapt, la ostilitati

Participa la ostilitati in vederea obtinerii unui avantaj personal, acestei persoane fiindu-i in mod efectiv promisa, de catre o parte la conflict, o remuneratie superioara aceleia promise sau platite combatantilor, avand un grad si o functie similara in fortele armate ale acestei parti

Nu este resortisant al unei parti la conflict si nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict

Nu este membru al fortelor armate al unei parti la conflict

Cea mai importanta consecinta privind statutul spionilor si al mercenarilor este aceea potrivit careia ei nu sunt calificati drept combatanti. Daca ei cad in mainile inamicului nu sunt tratati ca prizonieri de razboi, ci ca infractori de drept comun.

Prizonierii de razboi Conventia a III-a de la Geneva

Ceea ce se urmareste este scoaterea din lupta a combatantilor, nu si suprimarea vietii lor. De aceea, ei pot fi tinuti inchisi, departe de teatrul de lupta.Regimul aplicabil lor nu trebuie confundat cu un regim sanctionator pentru faptul ca au luat parte la ostilitati.Poate fi un regim de privare de libertate, un regim de detinere mai sever, insa nu trebuie sa fie supusi torturilor, experimentelor medicale, muncilor mult prea grele in vederea suprimarii vietii lor.Drepturi:De a fi tratati cu omenie, interzicerea actelor de tortura, mutilarile sau experimentele medicale.

La capturare, prizonierii nu pot fi obligati sa declare alte informatii decat cele necesare identificarii lor si pot pastra obiecte de uz personal, inclusiv sume de bani, insemnele de grad sau cele care atesta cetatenia lor, decoratiile si obiectele cu valoare sentimentala.

Trebuie trimisi de indatain lagare situate la distanta de teatrul de operatiuni.

Beligerantii isi vor comunica reciproc amplasarea lagarelor de prizonieri, in vederea evitarii atacarii acestora.

Evadarea unui prizonier este considerata reusita daca se alatura fortelor sale armate sau aliate, daca a parasit teritoriul adevarsarului sau daca ajunge pe o nava a statului sau(pana la acest moment poate fi urmarit).

Sunt supusi legilor, regulamentelor si ordinelor in vigoare ale fortelor armate a puterii detinatoare, deci li se pot aplica sanctiunile penale sau disciplinare corespunzatoare.

De la inceputul captivitatii si pana la eliberare, protectia prizonierilor se realizeaza prin intermediul birourilor nationale de informatii sau a societatilor de Cruce Rosie, care au dreptul sa viziteze lagarele de prizonieri.

Eliberarea si trimiterea prizonierilor in tara de origine reprezinta sfarsitul captivitatii si poateavea loc atat in timpul ostilitatilor, dar mai ales la sfarsitul acestora.

Protectia populatiei si a bunurilor civileSe bucura de o protectie generala contra pericolelor rezultand din operatiunile militare.Nici populatia civila ca atare, nici persoanele civile nu trebuie sa faca obiectul atacurilor. De asemenea, sunt interzise actele sau amenintarile cu violenta al caror scop este acela de a raspandi teroarea in randul populatiei civile.Sunt interzise atacurile fara discriminare:atacurile prin bombardament oricare ar fi metodele sau mijloacele uitlizate, care trateaza ca un obiectiv militar unic un anumit numar de obiective militare net distantate si distincte, situate intr-un oras, sat sau in orice alta zona continand o concentratie de persoane si bunuri civile.

atacurile de la care se poate astepta sa cauzeze incidental victime in randurile populatiei civile si/sau pagube bunurilor cu caracter civil, care ar fi excesive in raport cu avantajul militar concret si direct asteptat.

De asemenea, sunt interzise atacurile cu titlu de represalii impotriva populatiei civile sau a persoanelor civile.In ceea ce priveste bunurile cu caracter civil, exista o interdictie generala bunurile cu caracter civil vor face obiectul atacurilor si nici al represaliilor. Atacurile sunt strict limitate la obiectivele militare (=acele bunuri care prin natura lor, prin amplasare, prin destinatie sau prin utilizareaduc o contributie efectiva la actiunea militara si a caror distrugere, capturare sau neutralizare ofera un avantaj militar precis).In caz de dubiu, un bun care normal este afectat unei utilizari civile este prezumat a nu fi utilizat in vederea aducerii unei contributii efective la actiunea militara.

Se bucura de un plus de protectie urmatoarele categorii de bunuri (prohibitie expresa):bunurile culturale si locurile de cult

bunurile indispensabile supravietuirii populatiei civile (este interzisa infometarea populatiei civile ca metoda de razboi)

mediul inconjurator

lucrarile si instalatiile continand forte periculoase (baraje, diguri, centrale nucleare)

Puterile protectoareStat neutru sau un alt stat nebeligerant care a fost desemnat de o parte la conflict si care, acceptat fiind de adversar, este de acord sa isi asume functii de reprezentare a intereselor partii la conflict, pe baza dreptului international.

Sarcinisa viziteze si sa controleze lagarele de razboi si de internati civili

sa verifice conditiile de aprovizionare a populatiei cu alimente si medicamente in teritoriul ocupat

sa efectueze anchete si constatari referitoare la violarea protectiei bunurilor culturale si sa ofere bunele lor oficii in caz de dezacord intre partile beligerante, referitor la aplicarea dreptului international umanitar.

In absenta unui acord cu privire la puterile protectoare va putea fi desemnat, ca substitut al acestora, o organizatie umanitara care sa prezinte toate garantiile de impartialitate (precum Comitetul International al Crucii Rosii).

Comitetul Crucii RosiiOrganizatie nonguvernamentale cu sediul la Geneva. Membrii ei pot fi doar cetateni elvetieni.Este o organizatie impartiala, neutra si independenta, misiunea ei fiind aceea de a garanta protectia vietii si demnitatii victimelor conflictelor armate nationale si internationale.

Cele mai importante atributii:monitorizarea conformarii partilor la un conflict cu Conventiile de la Geneva

acordarea de asistenta medicala celor raniti pe campul de lupta

supervizarea modului in care sunt tratati prizonierii de razboi

acordarea de ajutor in cautarea persoanelor disparute in conflictele armate

protejarea populatiei civile

arbitrarea partilor intr-un conflict armat

Comitetul International al Crucii Rosii are privilegii speciale si imunitate legala in mai multe state ale lumii.Societatile nationale de Cruce Rosie si Semiluna Rosie exista in aproape fiecare tara din lume. CICR este raspunzator, insa, de recunoasterea legala a unei societati de ajutor ca fiind SNCR sau SNSR.CICR acorda acest statut pe baza unor criterii de recunoastere.In ceea ce priveste Romania, la 4 iulie 1876 i-a nastere la Spitalul Coltea, SNCR din Romania. In prezent, ea este organizata si functioneaza in baza legii 139/1995 publicata in MO 303 din 30.12. 1995.

Drept international umanitar si dreptul refugiatilor