curriculum - usem.md · dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT PUBLIC
CURRICULUM
la disciplina
,,DREPT INTERNAŢIONAL UMANITAR”
(Ciclul I)
AUTOR:
Stela LITRA,
mg. în dr., lector univ.
Contact direct: 60/20
Curs teoretic: 30/10
Lecţii practice: 30/10
Lucru individual: 90/130
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013
2
I. PRELIMINARII
Dreptul la viaţă face parte din acel „nucleu dur" al drepturilor omului care nu
pot fi violate sub nici un pretext şi care sunt aplicabile nu numai în timp de pace,
dar şi în caz de pericol public care ameninţă viaţa naţiunii, cât şi în caz de război
sau de ameninţare la adresa independenţei sau securităţii statale. Acesta este
motivul pentru care atât militarii cât şi civilii şi organizaţiile umanitare trebuie să
cunoască şi să aplice reglementările privind drepturile omului în situaţii de criză şi
război, ei având prerogative importante în acest domeniu.
Doctrina recunoaște că dreptul internațional umanitar este una din cele mai
vechi ramuri de drept internațional public, sorgintea căreia o găsim încă în
antichitate. În această perioadă istorică, datorită faptului că cuprindea regulile de
ducere a războaielor, această ramură de drept era numită dreptul războaielor.
În evul mediu găsim deja aspecte privind poziția individului în dreptul
internațional umanitar, fapt demonstrat de divizarea indivizilor în mai multe
categorii, cum ar fi: participanții la acțiunile militare puteau fi doar bărbații,
excepție fiind pelerinii, negustorii, femeile, persoanele de vîrstă înaintată și copiii
sub vîrsta de 12 ani.
Epoca modernă ne demonstrează că omenirea a înțeles importanța protecției
individului, iar prin promovarea principiului umanității ne convinge de acest lucru.
Cu toate că actele de violență nu au dispărut, totuși acest principiu a reușit să
acorde inviolabilitate unor categorii de persoane vizate de dreptul internațional
umanitar, cum ar fi: medicii și asistenții medicali, răniții și bolnavii, iar remarcantă
este recunoașterea imunității populației civile.
Dreptul internațional umanitar s-a dezvoltat alături de alte ramuri de drept
internațional, adaptîndu-se treptat cerințelor societății internaționale, iar astăzi este
cunoscut sub denumirea sa deplină de Drept internațional umanitar al conflictelor
armate, și cuprinde două tipuri de norme: norme privind reglementarea relațiilor
dintre participanții la un conflict armat și norme cu privire la relațiile dintre părțile
aflate într-un conflict armat ce se referă la protejarea victimelor acestui conflict.
Scopul prezentului curs este de a face cunoștință detaliată studenților de la
facultățile de drept, specializarea drept internațional cu dreptul internațional
umanitar, care este o ramură foarte vastă, compusă din toate normele de drept
internațional ce se referă atît la regulile de ducere a unui conflict armat, cît și
asigurarea și garantarea protecției tuturor categoriilor de persoane care se înțeleg
prin termenul de populație civilă din statele beligerante, persoane abilitate să
comită acte de ostilitate sau prizonieri de război, nefiind neglijate nici bunurile
culturale ce fac obiectul protecției garantate de normele de drept internațional.
La ora actuală, un bun specialist în domeniul dreptului internațional este de
neconceput fără însușirea normelor de drept internaţional umanitar, motiv ce ne
convinge ferm că disciplina Dreptul Internațional Umanitar are un caracter
important şi poate forma obiectul unui curs universitar.
3
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
modulului/
disciplinei în
planul de
învăţământ
Anul
de
studii
Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil
de modul /
disciplină Tota
l
Pre
leg.
Sem
.
L.i
nd
iv
Nr. de
credite
Forma
de
evaluare
S.03.A.027
zi II 3 150 30 30 90 5 examen
S. LITRA
S. 04.A.026
frecvenţă
redusă
II 4 150 10 10 130 5 examen S. LITRA
III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr.
Unităţi de conţinut
Realizarea în timp
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Denumirea, definiția și geneza dreptului
internațional umanitar
2 1 2 1 6 8
2 Izvoarele dreptului internațional umanitar 2 2 6 8
3 Obiectul, funcțiile și rolul dreptului internațional
umanitar
2 1 2 1 6 8
4 Începerea ostilităților și instituirea stării de
beligeranță
2 2 6 10
5 Persoanele autorizate să comită acte de ostilitate 2 1 2 1 6 8
6 Metode și mijloace de război interzise 2 1 2 1 6 8
7 Ocupația militară 2 2 6 10
8 Războiul naval și războiul aerian 2 1 2 1 6 10
9 Neutralitatea în timp de conflict armat 2 1 2 1 6 8
10 Protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților 2 2 6 8
11 Statutul prizonierilor de război 2 1 2 1 6 10
12 Protecția populației civile și a persoanelor civile în
caz de conflict armat
2 1 2 1 6 8
13 Protecția bunurilor culturale în caz de conflict
armat
2 1 2 1 6 8
14 Protecția civilă 2 6 10
15 Încetarea stării de beligeranță și restabilirea păcii 2 1 2 1 6 8
Total 30 10 30 10 90 130
4
IV. COMPETENȚE
Competențe generice:
1. abilitatea de autoinstruire.
2. favorizarea soluționării problemelor prin colaborare.
3. dezvoltarea capacităților decizionale.
Competențe specifice:
- să demonstreze cunoștințe profunde în materie de drept internațional
umanitar, precum și delimitarea acestuia de alte ramuri de drept
internațional.
- să aplice dimensiunile normative şi instituţionale ale dreptului internaţional
umanitar.
- să aprecieze corect diverse situații, bazate pe cunoștințele obținute.
- să evalueze locul, rolul și importanța dreptului internațional umanitar din
perspectiva propriei specialități.
V. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI
La nivel de cunoaştere studenții trebuie:
- să fundamenteze conceptul şi noţiunile dreptului umanitar internaţional;
- să însuşească principiile de drept internaţional aplicabile dreptului
internaţional umanitar;
- să aprecieze evoluţia ramurii de drept internaţional umanitar;
- să determine mecanismele naţionale ale dreptului umanitar internaţional;
- să cunoască mecanismele internaţionale a dreptului internaţional umanitar.
La nivel de aplicare:
- să determine şi să însușească clasificarea izvoarelor de drept internaţional
umanitar;
- să cunoască regulile generale şi procedeiele tehnice de protecție umanitară
internaţională;
- să cunoască dreptul naţional şi cel internaţional în domeniul dreptului
internaţional umanitar;
La nivel de integrare:
- să identifice problemele existente în ceea ce priveşte normele dreptului
internațional umanitar şi mecanismele lor de implimentare;
- să elaboreze noi concepţii referitoare la rolul şi locul protecției umanitare;
- să elaboreze proiectele de cercetare ştiinţifică în domeniul dreptului
internaţional umanitar;
- să determine priorităţilor cercetării ştiinţifice în dependenţă de actualitatea şi
complexitatea problemelor ce ţin de domeniul dreptului internaţional
umanitar.
5
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
DREPT INTERNAȚIONAL UMANITAR
Subiectul 1. Denumirea, definiția și geneza dreptului internațional umanitar
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să definească dreptul internațional
umanitar
- Să determine locul și rolul dreptului
internațional umanitar în cadrul
sistemului de drept internațional
- Să descrie problematica umanitară în
antichitate
- Să comunice primele reguli de purtare a
războiului de la căderea Imperiului
Roman pînă Pacea westphalică
- Să descrie evoluția dreptului
internațional umanitar de la Pacea
westphalică pînă la Conferința de Pace
de la Paris
- Să relateze dezvoltarea dreptului
internațional umanitar de la Conferința
de Pace de la Paris pînă în zilele noastre
1. Considerații terminologice
2. Definiția dreptului internațional
umanitar
3. Geneza dreptului internațional umanitar
4. Evoluția dreptului internaţional
umanitar
Subiectul 2. Izvoarele dreptului internațional umanitar
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să definească conceptul de izvor de
drept internațional umanitar
- Să argumenteze rolul cutumei în
dezvoltarea dreptului internațional
- Să evalueze importanța tratatului
internațional în consolidarea poziției
dreptului internațional umanitar în
sistemul de drept internațional public
- Să descrie tratatele internționale de pînă
la cel de-al II război mondial
- Să analizeze tratatele internaționale de
drept umanitar din perioada postbelică
- Să stabilească tendinâele de formare a
unor izvoare noi de drept internațional
umanitar
1. Considerații generale
2. Conceptul de izvor de drept
internațional umanitar
3. Cutuma – izvor de drept internațional
umanitar
4. Tratatul – izvor de drept internațional
umanitar
5. Tendințe de formare a noilor izvoare de
drept internațional umanitar
6. Alte mijloace considerate izvoare de
drept internațional umanitar
Subiectul 3. Obiectul, funcțiile și rolul dreptului internațional umanitar
6
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să determine obiectul dreptului
internaţional umanitar
- Să definească funcţiile dreptului
internaţional umanitar
- Să însuşească scopul şi sensul dreptului
internaţional umanitar
- Să definească conflictul armat
internaţional şi conflictul armat
neiternaţional
- Să evalueze rolul dreptului internaţional
umanitar în epoca contemporană
1. Considerații generale
2. Conflictul armat internațional
3. Conflictul armat neinternațional
4. Rolul și funcțiile dreptului internațional
umanitar în epoca contemporană
Subiectul 4. Începerea ostilităților și instituirea stării de beligeranță
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să defineasca procesul de
instituționalizare a regulii avertizării
pealabile
- Să asimileze modalitățile juridice de
avertizare
- Să evalueze efectele juridice ale stării
de beligeranță asupra relațiilor dintre
părți la un conflict armat
- Să descrie efectele stării de beligeranță
asupra resortisanților statelor inamice
- Să evalueze raporturile dintre cetățenii
statelor beligerante
1. Considerații generale
2. Avertizarea prealabilă a adversarului
3. Instituirea stării de beligeranță
Subiectul 5. Persoanele autorizate să comită acte de ostilitate
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să definească noțiunea combatantului
- Să determine statutul combatantului
conform Convențiilor de la Haga din
1899 și 1907, potrivit Convențiilor de la
Geneva din 1949
- Să cunoască categoriile de participanți
la osatilități
- Să definească spionajul și sancționarea
activității de spionaj
- Să definească noțiunea mercenarului li
statutul juridic al mercenarului
1. Considerații generale
2. Combatanții legali în conflictele armate
internaționale
3. Alte categorii de participanți la ostilități
și statutul lor juridic
- Spionii
- Mercenarii
7
Subiectul 6. Metode și mijloace de război interzise
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să însușească principiile fundamentale
ce guvernează dreptul părților la un
conflict armat de a recurge la mijloace
și metode de război
- Să definească noțiunea de mijloc și
metodă de război interzise
- Să stabilească mijloacele și metodele de
război care produc ,,rău superfluu”
- Să determine mijloacele și metodele de
război cu efect nediscriminat
- Să evalueze efectele armelor chimice și
bacteriologice
- Să definească armele nucleare și
termonucleare
- Să determine statutul juridic al armelor
clasice ce pot fi considerate ca
producînd efecte traumatizante excesive
sau ca lovind fără discriminare: schijele
nelocalizabile, minele, capcanele,
armele incendiare și proiectilele de mic
calibru
- Să însușească mijloacele și metodele de
război ecologic
1. Metode și mijloace de război care
produc ,,rău superfluu”
2. Metode și mijloace de război cu efect
nediscriminant
3. Metode și mijloace de război care
produc daune întinse, durabile și grave
mediului natural
4. Metode perfide
Subiectul 7. Ocupația militară
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să stabilească evoluția istorică a
instituției ocupației militare
- Să definească ocupația militară
- Să însușească caracteristicile ocupației
militare
- Să descrie caracterul efectivității
ocupației
- Să însușească noțiunile de substituire a
competențelor, competența legislativă,
executivă și jurisdicțională a puterii de
ocupație
- Să determine izvoarele dreptului de
protecție
- Să însușească categoriile de persoane
protejate și durata regimului de
1. Evoluția istorică a instituției ocupației
militare
2. Definiția și caracteristicile ocupației
militare
3. Protecția populației civile pe timpul
ocupației militare
4. Protecția bunurilor culturale pe
teritoriul ocupat
8
protecție
- Să descrie conținutul protecțieicivile în
timpul ocupației militare
- Să analizeze protecția bunurilor
culturale pe teritoriul ocupat
Subiectul 8. Războiul naval și războiul aerian
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să însușească normele de drept
internațional umanitar aplicabile în
războiul naval și evoluția lor istorică
- Să definească regulile cutumiare,
declarațiile, convențiile internaționale,
dreptul de la Haga și Dreptul de la
Geneva
- Să stabilească definiția teatrului de
război naval și componentele acestuia
- Să precizeze noțiunea de combatanți și
mijloacele navale de război
- Să asimileze caracteristicile și statutul
navelor de război
- Să identifice navele comerciale
transformate în vase bastimente de
război și submarinele
- Să cunoască alte mijloace de război
existente în prezent
- Să comunice statutul diverselor metode
de luptă specifice războiului naval
- Să informeze despre perfidie în războiul
naval
- Să definească prizele maritime și
domeniul de aplicare a dreptului de
priză
- Să determine navele și mărfurile supuse
domeniului de priză
- Să să însușească exercitarea dreptului
de priză (vizita, captura și judecata)
- Să comunice despre protecția umanitară
pe mare în perioada de conflict armat
- Să cunoască etapele codificării dreptului
internațional aplicabil în războiul aerian
- Să definească aeronavele și metodele de
marcare a acestora
- Să identifice drepturile beligeranților
1. Regulile dreptului internațional
umanitar aplicabile în conflictele
navale
2. Combatanții și mijloacele navale de
război
3. Metodele de război naval și prizele
maritime
4. Protecția umanitară pe mare în perioada
de conflict armat
5. Războiul aerian prin prizma dreptului
internațional umanitar
6. Clasificarea aeronavelor și marcarea lor
9
- Să dea definirea ostilităților în războiul
aerian și a bombardamentele
- Să comunice despre autoritatea militară
asupra aeronavelor inamice și asupra
persoanelor de la bord
Subiectul 9. Neutralitatea în timp de conflict armat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să definească neutralitatea
- Să stabilească geneza neutralității în
timp de război
- Să descrie îndatoririle statelor neutre în
războiul terestru
- Să cunoască îndatoririle statelor
beligerante față de statele neutre
- Să comunice statutul beligeranților
internați și a bolnavilor și răniților
îngrijiți în statele neutre
- Să determine îndatoririle și drepturile
statelor beligerante în cazul războiului
maritim
- Să asimileze drepturile și îndatoririle
statelor neutre în războiul maritim
- Să însușească îndatoririle beligeranților
față de statele neutre în războiul aerian
- Să identifice îndatoririle statelor neutre
față de statele beligerante
1. Conceptul de neutralitate și evoluția sa
istorică
2. Neutralitatea în războiul terestru
3. Neutralitatea în războiul maritim
4. Neutralitatea în războiul aerian
Subiectul 10. Protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să relateze prevederile Convențiilor de
la Geneva din 1949 referitoare la
protecția victimelor de război
- Să enumere și să descrie condițiile de
aplicare ale acestor convenții
- Să determine categoriile de persoane
protejate
- Să stabilească conținutul și funcțiile
protecției
- Să comunice normele speciale
referitoare la protecția rănițilr,
bolnavilor și naufragiaților
- Să însușească reglementările
1. Considerații generale
2. Tratamentul răniților, bolnavilor și
naufragiaților potrivit Convențiilor de
la Geneva din 1949
3. Norme speciale referitoare la protecția
rănițilr, bolnavilor și naufragiaților
4. Reglementările Protocolului I de la
Geneva din 1977
10
Protocolului I de la Geneva din 1977
Subiectul 11. Statutul prizonierilor de război
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Sădetermine evoluția istorică a
instituției statutului prizonierului de
război
- Să descrie conceptul de prizonier de
război
- Să stabilească protecția generală a
prizonierilor de război
- Să definească captivitatea și
caracteristica acestei instituții de drept
internațional umanitar
- Să comunice etapele încetării
captivității
- Să evalueze mecanizmele de protecție a
prizonierilor de război
1. Conceptul de prizonier de război
2. Protecția generală a prizonierilor de
război
3. Captivitatea
4. Încetarea captivității
5. Birourile oficiale de informații pentru
prizonieri
6. Mecanisme de protecție a prizonierilor
de război
Subiectul 12. Protecția populației civile și a persoanelor civile
în caz de conflict armat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să definească populația civilă și
persoanelor civile
- Să asimileze termenul de atac
- Să comunice regulile protecției
populației civile pe teritoriul național
- Să determine regulile fundamentale de
protecție a populației civile aflate în
puterea inamicului
- Să însușească regulile protecției
speciale a femeilor și copiilor
1. Considerații generale
2. Protecția populației civile în convențiile
postbelice
3. Statutul actual al populației civile în caz
de conflict armat
4. Reguli fundamentale de protecție
Subiectul 13. Protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să determine evoluția sistemului de
protecție a bunurilor culturale în caz de
conflict armat
- Să asimileze statutul juridic al bunurilor
culturale
- Să evalueze impactul Convenției de la
Haga din 1954 asupra dezvoltării
1. Considerații generale
2. Statutul bunurilor culturale
3. Sistemul de protecție generală a
bunurilor culturale
4. Protecția specială a bunurilor culturale
5. Protecția bunurilor culturale potrivit
Protocoalelor de la Geneva din 1977
11
instituției protecției bunurilor culturale
Subiectul 14. Protecția civilă
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să definească protecția civilă
- Să determine funcțiile protecției civile
- Să însușească organismele de protecție
civilă
- Să comunice conținutul protecției civil
- Să stabilească limitele dreptului de
protecție
- Să descrie protecția acordată militarilor
- Să cunoască statutul membrilor forțelor
armate capturați de inamic
- Să descrie instituția semnalizării
clădirilor și a materialului unităților
militare și statutul lor juridic
1. Considerații generale
2. Definiția și funcțiile protecției civile în
dreptul internațional umanitar
3. Organisme de protecție civilă
4. Conținutul protecției civile
5. Limitele dreptului de protecție
6. Statutul membrilor forțelor armate și al
unităților militare afectate organismelor
de protecție civilă
Subiectul 15. Încetarea stării de beligeranță și restabilirea păcii
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- Să numească modalitățile tradiționale de
încetare a ostilităților
- Să însușească instrumentele scrise de
încetare a ostilităților
- Să definească noțiunea actului de
capitulare, a armistițiului și a încetării
ostilităților prin acord tacit
- Să descrie încetarea stării de beligeranță
prin ,,debellatio”
- Să comunice preliminariile păcii
- Să însușească conținutul tratatului de
pace
1. Modalități tradiționale de încetare a
ostilităților
2. Preliminariile păcii
3. Tratatul de pace
12
VII. LUCRUL INDIVIDUAL
Nr. Produsul
preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare
Termen
de
realizare
1. Raport de analiză
comparată
,,conflict
internațional și
conflict
neinternațional”
- Studierea a două tipuri
de conflicte armate
- Analiza structurii și
conținutului acestora
- Elaborarea raportului de
analiză comparată
- alegerea unui conflict
internațional și a unui conflict
neinternațional pentru analiză
- analiza detaliată a acestora
- utilizarea cunoștințelor
acumulate
Pînă la
10.10.
2013
2. Referat: ,,protecția
civilă”
- studiu bibliografic
- analiza noțiunii de
protecție civilă și
caracterul obligatoriu al
acesteia
- elaborarea unui proiect
- respectarea cerințelor de formă
- numărul și diversitatea surselor
bibliografice
- gradul de analiză a noțiunii de
protecție civilă
- identificarea și analiza tipurilor
de protecție
- volumul 10-12 pagini scrise de
mînă
-calitatea concluziilor și
recomandărilor
Pînă la
10.11.
2013
3. Studiu de caz:
conflictul din
stînga Nistrului:
conflict
internațional sau
nu?
- identificarea cazului
supus studiului
- analiza cazului supus
studiului
- realizarea acestui studiu
- relevanța cazului studiat
- corectitudinea explicării
efectelor conflictului de pe Nistru
- gradul de înțelegere a cazului
supus studiului
- gradul de argumentare și
formularea concluziilor
Pînă la
10.12.
2013
13
VIII. TEMATICA REFERATELOR
pentru lucrul individual la disciplina
Dreptul internațional umanitar
1. Considerații generale privind dreptul internațional umanitar
2. Izvoarele de drept internațional umanitar
3. Tendințe de formare a noilor izvoare de drept internațional umanitar
4. Rolul și funcțiile dreptului internațional umanitar în epoca contemporană
5. Avertizarea prealabilă a adversarului
6. Instituirea stării de beligeranță
7. Combatanții legali în conflictele armate internaționale
8. Metode și mijloace de război care produc ,,rău superfluu”
9. Metode și mijloace de război cu efect nediscriminant
10. Metode și mijloace de război care produc daune întinse, durabile și grave
mediului natural
11. Definiția și caracteristicile ocupației militare
12. Neutralitatea în războiul terestru
13. Neutralitatea în războiul maritim
14. Neutralitatea în războiul aerian
15. Norme speciale referitoare la protecția rănițilr, bolnavilor și naufragiaților
16. Protecția generală a prizonierilor de război
17. Captivitatea
18. Birourile oficiale de informații pentru prizonieri
19. Mecanisme de protecție a prizonierilor de război
20. Protecția populației civile în convențiile postbelice
21. Statutul actual al populației civile în caz de conflict armat
22. Statutul bunurilor culturale
23. Sistemul de protecție generală a bunurilor culturale
24. Protecția specială a bunurilor culturale
25. Definiția și funcțiile protecției civile în dreptul internațional umanitar
14
26. Conținutul protecției civile
27. Statutul membrilor forțelor armate și al unităților militare afectate
organismelor de protecție civilă
28. Modalități tradiționale de încetare a ostilităților
CERINȚE înaintate față de forma și conținutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10-12 pagini scris de mînă și 8-10 pagini tapate
1. Foaia de titlu să includă: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra,
Tema, Numelcelui ce a elaborat, Numele conducătorului științific,
localitatea și anul (Chișinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: cca 1 pagină, se evidențiază actualitatea și importanța
problemei cercetate legătura cu specialitatea
4. Conținutul: structurat în capitole, paragrafe și secțiuni și scris de mînă:
Capitolul 1 (include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc a problemei
cercetării) 1.1 (1.1.1 1.1.2 etc) 1.2 1.3 etc
Capitolul 2 (aplicare, rezultate, cercetări, studii de caz, etc) 2.1 (2.1.1 2.1.2
etc) 2.2 2.3 etc
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, Ex: [9.p.199]
II variantă permisă în subsol, Ex: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chișinău,
Epigraf, 1999, p.199.
5. Concluzii generale și recomandări: cca 1 pagină
6. Referințe bibliografice: nu mai puțin de 5 surse.
15
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susținerea referatelor, analiza studiilor
de caz, aprecierea în rezultatul participăriiactive la discuțiile din cadrul
seminarului și pe parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control
(testări), cum ar fi:
Lucrarea 1
1. Caracteristica dreptului internațional umanitar
1.1. Definiți dreptul internațional umanitar
1.2. Determinați locul și rolul dreptului internațional umanitar în cadrul
sistemului de drept internațional
1.3. Evaluați dezvoltarea dreptului internațional umanitar de la Conferința de
Pace de la Paris pînă în zilele noastre
2. Ocupația militară
2.1. Definiți ocupația militară
2.2. Numiți și analizați caracteristicile ocupației militare
2.3. Evaluați caracterul efectivității ocupației
Lucrarea 2
1. Regula avertizării prealabile
1.1 Definiți procesul de instituționalizare a regulii avertizării prealabile
1.2 Descrieți modalitățile juridice de avertizare
1.3 Evaluați efectele juridice ale stării de beligeranță asupra relațiilor dintre părți
la un conflict armat
2. Caracteristicile protecției civile
2.1. Definiți protecția civilă
2.2. Determinați funcțiile protecției civile
2.3. Evaluați importanța organismelor de protecție civilă pentru acordarea
acesteia
16
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în considerație evaluările curente
(ponderea de 0,6) și evaluarea finală (0,4), care se va materializa într-un
examen scris, incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:
Testul nr.1
1. Caracteristica dreptului internațional umanitar
1.1. Definiți funcţiile dreptului internaţional umanitar
1.2. Determinați obiectul dreptului internaţional umanitar
1.3. Evaluați scopul şi sensul dreptului internaţional umanitar
2. Îndatoririle statelor neutre și a statelor beligerante în războiul terestru
2.1. Descrieți îndatoririle statelor neutre în războiul terestru
2.2. Determinați îndatoririle statelor beligerante față de statele neutre
2.3. Evaluați statutul beligeranților internați și a bolnavilor și răniților îngrijiți în statele
neutre
3. Protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat
3.1. Determinați statutul juridic al bunurilor culturale
3.2. Descrieți evoluția sistemului de protecție a bunurilor culturale în caz de conflict armat
3.3. Evaluați impactul Convenției de la Haga din 1954 asupra dezvoltării instituției
protecției bunurilor culturale
Testul nr.2
1. Neutralitatea în dreptul internațional umanitar
1.1. Definiți instituția neutralității și numiți tipurile de neutralitate în dreptul internațional
umanitar
1.2. Stabiliți geneza neutralității în timp de război
1.3. Evaluați scopul instituției neutralității
2. Mijloacele și metodele de război interzise
2.1. Definiți noțiunile de mijloc și metodă de război interzise
2.2. Stabiliți mijloacele și metodele de război care produc ,,rău superfluu”
2.3. Evaluați mijloacele și metodele de război cu efect nediscriminat
3. Instituția captivității în dreptul internațional umanitar
3.1. Definiți instituția captivității și descrieți caracteristica acestei instituții de drept
internațional umanitar
3.2. Comunicați etapele încetării captivității
3.3. Evaluați mecanismele de protecție a prizonierilor de război
17
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la disciplina
Dreptul internațional umanitar
1. Definiția dreptului internațional umanitar. Considerații terminologice
2. Geneza dreptului internațional umanitar
3. Evoluția dreptului internaţional umanitar
4. Conceptul de izvor de drept internațional umanitar. Considerații generale
5. Cutuma – izvor de drept internațional umanitar
6. Tratatul – izvor de drept internațional umanitar
7. Tendințe de formare a noilor izvoare de drept internațional umanitar
8. Alte mijloace considerate izvoare de drept internațional umanitar
9. Conflictul armat internațional. Considerații generale
10. Conflictul armat neinternațional
11. Rolul și funcțiile dreptului internațional umanitar în epoca contemporană
12. Avertizarea prealabilă a adversarului. Considerații generale
13. Instituirea stării de beligeranță
14. Combatanții legali în conflictele armate internaționale. Considerații generale
15. Alte categorii de participanți la ostilități și statutul lor juridic: Spionii şi
Mercenarii
16. Metode și mijloace de război care produc ,,rău superfluu”
17. Metode și mijloace de război cu efect nediscriminant
18. Metode și mijloace de război care produc daune întinse, durabile și grave mediului
natural
19. Metode perfide
20. Evoluția istorică a instituției ocupației militare
21. Definiția și caracteristicile ocupației militare
22. Protecția populației civile pe timpul ocupației militare
23. Protecția bunurilor culturale pe teritoriul ocupat
24. Regulile dreptului internațional umanitar aplicabile în conflictele navale
25. Combatanții și mijloacele navale de război
26. Metodele de război naval și prizele maritime
27. Protecția umanitară pe mare în perioada de conflict armat
28. Războiul aerian prin prizma dreptului internațional umanitar
29. Clasificarea aeronavelor și marcarea lor
30. Conceptul de neutralitate și evoluția sa istorică
31. Neutralitatea în războiul terestru
32. Neutralitatea în războiul maritim
33. Neutralitatea în războiul aerian. Considerații generale
34. Tratamentul răniților, bolnavilor și naufragiaților potrivit Convențiilor de la
Geneva din 1949
18
35. Norme speciale referitoare la protecția răniților, bolnavilor și naufragiaților.
Reglementările Protocolului I de la Geneva din 1977
36. Conceptul de prizonier de război
37. Protecția generală a prizonierilor de război
38. Captivitatea
39. Încetarea captivității
40. Birourile oficiale de informații pentru prizonieri
41. Mecanisme de protecție a prizonierilor de război
42. Protecția populației civile în convențiile postbelice. Considerații generale
43. Statutul actual al populației civile în caz de conflict armat
44. Reguli fundamentale de protecție
45. Statutul bunurilor culturale. Considerații generale
46. Sistemul de protecție generală a bunurilor culturale
47. Protecția specială a bunurilor culturale
48. Protecția bunurilor culturale potrivit Protocoalelor de la Geneva din 1977.
Considerații generale
49. Definiția și funcțiile protecției civile în dreptul internațional umanitar
50. Organisme de protecție civilă
51. Conținutul protecției civile
52. Limitele dreptului de protecție
53. Statutul membrilor forțelor armate și al unităților militare afectate organismelor de
protecție civilă
54. Modalități tradiționale de încetare a ostilităților
55. Preliminariile păcii
56. Tratatul de pace
XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ
la disciplina
Dreptul internațional umanitar
1. Protecția populației civile pe timpul ocupației militare
2. Protecția bunurilor culturale pe teritoriul ocupat
3. Regulile dreptului internațional umanitar aplicabile în conflictele navale
4. Protecția umanitară pe mare în perioada de conflict armat
5. Războiul aerian prin prizma dreptului internațional umanitar
19
XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Convenţia de la Geneva privitoare la protecţia persoanelor civile în timp de
război, (12 august 1949)
2. Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor, bolnavilor şi
naufragiaţilor din forţele armate pe mare (12 august 1949)
3. Convenţia de la Geneva pentru îmbunătăţirea soartei răniţilor,şi bolnavilor
din forţele armate în campanie (12 august 1949)
4. Convenţia a VI a de la Haga relativă la regimul navelor de comerţ inamice
la începutul ostilităţilor din 18 octombrie 1907
5. Convenţia a XI a de la Haga din 18 octombrie 1907
6. Protocolul adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale (8 iunie 1977)
7. Protocolul adiţional la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind
protecţia victimelor conflictelor armate fără caracter internaţional
(Protocolul II)(8 iunie 1977)
8. Anghel Ion, Anghel Viorel, Regulile războiului şi dreptul umanitar, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2003
9. Aurescu Bogdan Năstase Adrian, Drept internațional public. Sinteze, Ediția
6, Editura CHBeck, București, 2011
10. Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public, vol.I, Chişinău
2001
11. Balan Oleg, Burian Alexandru, Drept internaţional public, vol. 2, Chişinău
2001
12. Bolitineanu Alexandru, Năstase Adrian, Aurescu Bogdan, Drept
internaţional contemporan, Editura ALLBeck, 2-a ed. Bucureşti, 2000
13. Bolintineanu Alexandru, Năstase Adrian, Drept internaţional contemporan,
Editura Regia autonomă „ Monitorul Oficial”, Bucureşti, 1995
14. Burian Alexandru, redactor – coordonator de ediţie, Dreptul Internaţional
Public, Ediţia a III-a (revăzută şi adăugită), Chişinău, 2009
15. Burian Alexandru, Balan Oleg, Serbenco Eduard, Drept internaţional public,
Editia a 2-a. - CEP USM, Chişinău,2005
16. Ciucă Aurora, Drept internațional public, Editura Cugetarea, Iași 2000
17. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Tratat de drepturile omului, Editura Europa
Nova, 1995
18. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Drept Internaţional Umanitar, Casa de Editură şi
Presă „ Şansa” – SRL, Bucureşti, 1992
19. Cloşcă Ionel, Suceavă Ion, Războiul naval şi legile lui, Editura Militară,
Bucureşti, 1991
20
20. Diaconu Ion, Curs de drept internaţional public, Casa de editură şi presă
„Şansa SRL”, Bucureşti, 1993
21. Diaconu Ion, Tratat de drept internaţional public, vol.I, Editura “Lumina
Lex”, Bucureşti 2002
22. Duculescu Victor, Ecobescu Nicolae, Drept internaţional public, Editura
„Continent XXI”, Bucureşti, 1995
23. Dragoman Ion, Militaru Claudia, 7 studii de drept internaţional umanitar,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003
24. Dragoman Ion, Drept internaţional umanitar, Editura Fundaţiei „Andrei
Şaguna”, Constanţa, 1999
25. Geamănu Grigore, Drept internaţional contemporan, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti 1975/1981, 2 volume
26. Lazăr Constantin, Drepturile omului. Culegere de documente internaţionale,
Cimişlia, 1996
27. Mazilu Dumitru, Dreptul Mării – Concepte şi instituţii consacrate de
Convenţia de la Montego-Bay, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
28. Marţian Niciu, Drept internaţional, Editura Fundaţiei „Chemarea”, Iaşi, 1993
29. Mazilu Dumitru, Drept internaţional public, Editura Lumina LEX, Bucureşti
2001
30. Mazilu Dumitru, Dreptul păcii. Tratat, Editura All Beck, Bucureşti 1999
31. Mihăilă Marian, Elemente de drept internaţional public şi privat, Editura All
Beck, Bucureşti 2001
32. Miga - Beşteliu Raluca, Drept internaţional. Introducere în dreptul
internaţional public, Editura All Beck, Bucureşti, 2003
33. Neagu Niculae, Introducerea în dreptul internaţional public, dreptul mării şi
dreptul internaţional umanitar, Editura Academiei Navale „Mircea cel
Bătrân”, Constanţa, 2005
34. Popa Vasile, Petrișor Petre, Cozmâncă Octav, Elemente de drept
Internațional Public, Presa Universitară Română, Timișoara 1994
35. Popescu Ilie, Drept internaţional umanitar - Culegere de documente,
Ploieşti, 1995
36. Popescu Corneliu-Liviu, Protecția internațională a drepturilor omului, Note
de curs, Editura AllBeck, București, 2000
37. Popescu Dumitra, Năstase Adrian, Coman Florian, Drept internaţional
public, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 1993
38. Scăunaș Stelian, Răspunderea internațională pentru violarea dreptului
internațional, Editura AllBeck, București, 2002
39. Scăunaș Stelian, Drept internațional public, Ediția II, Editura CHBeck,
București 2007.
21
40. Scăunaș Stelian, Drept internațional public, Editura AllBeck, București,
2002
41. Secoşan Vladimir, Dreptul conflictelor armate, Editura Academiei Trupelor
Terestre „ Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 1999
42. Teodorescu Mircea-Adrian, Dreptul internaţional umanitar în forţele armate
ale României în pragul Mileniului III, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
43. Teşa Ion, Evoluţia regimului juridic al mării libere, Editura Academiei
Navale “Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2005
44. Teşa Ion, Marea Libera – regim juridic, Editura Academiei Navale “Mircea
cel Bătrân”, Constanţa, 2005
45. Teşa Ion, Regimul juridic al mării libere, Editura Ex-Ponto, Constanţa, 2005
46. Teşa Ion, Marea teritorială, Editura Academiei Navale, Constanta, 2006
47. Teşa Ion, Diferende maritime internaţionale, Editura Academiei Navale,
Constanta, 2007
48. Toma Dumitru, Drept Internaţional Umanitar, Editura Fundaţiei „ Andrei
Şaguna”, Constanţa, 2005
49. Toma Dumitru, Crucea roşie şi Dreptul Internaţional Umanitar, Editura
Fundaţiei „Andrei Şaguna”, Constanţa, 1999
50. Бекяшев К. А., Mеждународное публичное право, Учебник, Проспект,
Москва 2004
51. Блатова Н. Т., Mеждународное право в документах, Москва 1982
52. Колосов И.М., Кривчикова Э.С., Mеждународное право.
Международные отношения, Москва 2003
53. Кузнецов В. И., Mеждународное право, Учебник, Москва, Юристь
2001
54. Лукашук И.И., Mеждународное право, Общая часть, особенная часть,
Москва 1997