Forta juridica si efectele juridice ale actului administrativ

Ca orice act juridic, si actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligati corelative. Ceea ce il departajeaza de celelalte acte sunt prezumtiile care il caracterizeaza, si anume, prezumtia de legalitate, de autenticitate si veridicitate.

Potrivit prezumtiei de legalitate, actul se considera a fi corespunzator legii in acceptiunea larga a termenului, pana cand intervine o situatie juridica prin care se rastoarna o asemenea prezumtie, cum ar fi desfiintarea actului de catre un organ competent, prin declararea nulitatii sale sau inscrierea in fals, care este o procedura reglementata de NCPC, prin intermediul careia se urmareste sa se rastoarne prezumtia de legalitate a unui act administrativ de care depinde solutionarea unui litigiu pentru ca acesta sa nu influenteze soarta procesului.

Prezumtiile de autenticitate si veridicitate evoca faptul ca actul, pe de o parte, emana de la organul exprimat in forma sa exterioara, iar pe de alta parte, corespunde adevarului.

Cele trei prezumtii confera actului administrativ o forta juridica deosebita din care deriva caracterul lor executoriu, respectiv regula executio ex officio, potrivit careia se poate recurge la executarea silita, inclusiv prin forta de constrangere a actului, fara sa mai fie nevoie de parcurgerea unor proceduri speciale prin care sa I se confere forta executorie.

Efectele actului juridic:

Sunt consecintele pe care actul administrativ le produce si care sunt, in primul rand:

a. efecte juridiceb. efecte de alta natura – executarea efectiva a unei activitati, prestarea unei activitati

Efectele juridice trebuie analizate in functie de trei criterii:

a. momentul de la care actul produce efecte – trebuie facuta deosebirea intre:- efectele pe care le produce pentru organul emitent, care apar chiar in momentul

adoptarii sau emiterii actului administrativ (organul de la care emana actul are obligatia sa il aduca la cunostinta celor interesati, sa respecte procedurile in ceea ce priveste eventuala revocare, modificare a lui, sa depuna diligente, in sensul crearii cadrului in care actul va produce efecte juridice). Trebuie facuta deosebirea intre obligatia de respectare a unui act sau opozabilitatea – obligatie de a nu face si revine tuturor subiecteleor, si cea de executare – obligatie de a face si care revine destinatarilor actului.

- si efectele fata de alte subiecte de drept – actul produce efecte dupa cum are caracter normativ sau individual. Astfel, actele normative produc efecte de la data publicarii sau de la data prevazuta in textul ei, ulterioara publicarii – ex: OG 2/2001 – Rgimul juridic al contraventiilor – actele normative prin care se reglementeaza contraventii produc efecte in 30 de zile de la data publicarii sau, in anumite cazuri, intr-un termen mai rapid care nu poate fi mai mic de 10 zile. Actele individuale produc efecte, ca regula, de la comunicare, cu precizarea ca exista acte pentru care legea obliga publicarea, cum ar fi hotararile

Guvernului sau decretele presedintelui Romaniei, care se publica in Mo al Romaniei, indiferent de caracter

b. dupa intinderea efectelor actului administrativ – trebuie analizata, de asemenea, prin raportare la caracterul normativ si individual al actului. Astfel, actele administrative cu caracter normativ produc efecte juridice pentru toate ramurile dreptului, cu exceptia dreptului penal, dat fiind faptul ca, potrivit art 73 (3) lit. h) si i), infractiunile, pedepsele si regimul executarii lor, precum si amnistia si gratierea colectiva sunt de resortul legii organice. In schimb, actele individuale produc efecte, in primul rand, pentru dreptul administrativ, dar si pentru alte ramuri de drept, cum ar fi dreptul muncii (act de numire in functie), dreptul civil (act de stare civila).

c. incetarea efectelor juridice ale actul administrativ – se realizeaza in modalitatile prevazute de lege, cum ar fi:- anularea actului- revocarea (de catre organul ierarhic superior) sau retractarea (de catre organul emitent)- abrogarea actului – specifica cu pregadere actelor normative, Parlamentul facand asta, in

general, dar se utilizeaza si ca procedura de scoatere din vigoare de catre organul emitent.