Contextul economic care a condus la AUE

În 1985 , CE avea în dezbatere un plan foarte ambiţios, Programul Pietei Unice –definitivarea pieţei unice europene;

S-a semnat AUE la Luxemburg, în februarie 1986, ratificat de cele 12 ţări membre în perioada 1986-1987, şi intrat în vigoare la 1 iulie 1987;

Un economist francez avertiza că războiul declanşat de SUA şi apoi Japonia contra Europei “nu se dă cu dolari, cu petrol, cu tone de oţel sau cu maşini moderne, ci cu imaginaţie creatoare şi cu talent managerial”;

Deşi se realizase uniunea vamală, construcţia integrativă pierdea din dinamism, iar obiectivele privind realizarea UEM se aflau departe;

Integrarea industrială, cea economică în general şi nu doar cea comercială se împiedica de barierele fizice , tehnice şi fiscale;

Cont.

Actul Unic introduce noţiunea de “spaţiu fără frontiere” concept mai larg decât cel de “piaţă comună”;

Se preconiza realizarea până în anul 1992, a unei “mari pieţe interne ca element central al unei strategii de relansare a construcţiei europene”;

Obiectivul creării PUI depăşea limitele “economicului” vizând şi dezvoltarea unui sentiment al europenilor că aparţin aceluiaşi ansamblu în interiorul căruia vor putea circula liber, fără formalităţi, vor putea studia şi munci acolo unde îşi doresc;

Obiectivele PUI

Trecerea la majoritatea calificata în procesul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului Ministerial;

Coeziunea economica –crearea conditiilor ca fiecare membru sa depuna eforturi de a-si conduce politica economica într-un mod convergent cu cele ale partenerilor, contând pe sprijin din partea organismelor comunitare;

Armonizarea politicilor sociale –posibilitatea organelor comunitare de a adopta si implementa reglementari în domeniul social, vizând armonizarea conditiilor de munca si de viata ale cetatenilor din tarile membre;

Obiectivele PUI

Coordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica – ale statelor membre cu sprijin multilateral comunitar, inclusiv financiar;

Cooperarea monetara;

Sporirea competentelor Parlamentului European; - ales prin vot universal direct (din 1979) care primeste puterea de a amenda deciziile adoptate cu majoritate calificata;

Consolidarea rolului executiv al Comisiei;

Piata Unica presupune:

Libera circulatie a capitalurilor, fortei de munca, bunurilor si serviciilor,

Înlaturarea controalelor la frontierele interne ale comunitatilor; Armonizarea ratelor TVA; Recunoasterea reciproca a standardelor si a procedurilor de

certificare a calitatii, Dreptul de resedinta fara detinerea obligatorie a unui loc de

munca. Politica comerciala autentic comuna (nu doat tarif vamal

comun); Control comunitar asupra politicii in domeniul concurentei; Fonduri structurale sporite; Majoritate calificata în Consiliu.

Libera circulatie a bunurilor

A presupus în primul rând suprimarea frontierelor vamale interne;

acest proces s-a realizat în doua etape:

- Introducerea DAU (Documentului Administrativ Unic)care simplifica semnificativ procedurile vamale si presupunea adoptarea unui sistem unic de clasificare a marfurilor în cadrul gruparii;

- Eliminarea formalitatilor si a controlului vamal la frontierele intracomunitare; controlul sanitar-veterinar a fost mentinut o vreme,cu titlu de exceptie, fiind înlocuit cu controlul la locul de productie si la cel de comercializare;

În 1979, CEJ a generalizat principiul recunoasterii reciproce

Libera circulatie a bunurilor

- CE a dezvoltat un proces de uniformizarea normelor tehnice bazat pe 3 piloni:

Armonizarea reglementarilor nationale care consta în stabilirea unor standarde minime privind protectia sanatatii si a mediului;

Elaborarea unor norme si standarde unice europene de catre organismele europene de standardizare;

Aplicarea generalizata a principiului recunoasterii reciproce pentru produsele pentru care nu s-au adoptat standarde comune sau nu s-a produs armonizarea normelor nationale.

Libera circulatie a bunurilor

În ce priveşte adoptarea unui sistem unitar de impozite indirecte s-a decis:

Aplicarea generalizată a TVA la toate tipurile de vânzări. Conform recomandării

Comisiei, pentru toate operaţiunile, TVA trebuia facturat la producător, respectiv în

ţara de origine;

erau evidenţiate două situaţii particulare:

Situatia in care cumpărătorul unui produs este şi consumatorul final atunci plata TVA

se va face în ţara în care a fost achiziţionat produsul;

Situatia in care cumpărătorul este o entitate supusă impozitului pe cifra de afaceri,

atunci acesta va plăti TVA existentă în ţara în care produsul a fost achiziţionat, la

cumpărare, iar când produsul este revândut, entitatea respectivă va factura TVA, la

nivelul existent în ţara sa;

Limitarea nivelurilor de TVA la maxim două în fiecare ţară (una normală şi una

redusă);Comisia a recomandat rate normale între 14-20% şi rate reduse între 4-9%

Libera circulatie a bunurilor

Dupa 1989 a devenit operationala scutirea de la plata TVA la vama fiecarui stat prin care trecea produsul, regula fiind cea a platii TVA o singura data catre statul care importa bunul;

În 1993, Consiliul Ministerial a decis aplicarea generalizata a principiului aplicarii TVA la locul de origine proces care urma sa se realizeze în doua etape în perioada 1993-1997;

Din 1997, se aplica generalizat principiul facturarii la locul de origine al produsului.

Libera circulatie a persoanelor

Art.48 al Tratatului de la Roma prevedea

“crearea conditiilor pentru realizarea liberei circulatii a persoanelor pe teritoriul Comunitatii. Aceasta însemna abolirea oricarei discriminari bazate pe nationalitate în privinta angajarii, stabilirii salariilor si conditiilor de munca”

Libera circulatie a persoanelor

Primele masuri de asigurare a libertatii de miscare a lucratorilor au fost adoptate în 1964, când detinatorii asa-numitelor “profesii liberale” dobândeau dreptul de practicare a meseriei în oricare dintre tarile membre pe baza armonizarii calificarii profesionale;

Din 1985 s-a renuntat la armonizare în favoarea recunoasterii reciproce a calificarii;

Principiul consacrat este ca odata ce o persoana este calificata sa exercite o profesie în tara sa, se o poate exercita în orice alta tara membra;

Carta Sociala adoptata în 1989, a cuprins si prevederi referitoare la libera circulatie a fortei de munca.

Principiile Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

Dreptul de a munci în oricare tara membra a UE;

Libertatea de a alege o profesie si dreptul la un salariu corespunzator;

Dreptul la conditii de munca si de viata îmbunatatite;

Dreptul la protectie sociala în conformitate cu prevederile legislatiei nationale;

Dreptul la libera asociere si la negocieri colective;

Dreptul la pregatire profesionala;

Principiile Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

Dreptul barbatilor si femeilor la tratament egal;

Dreptul lucratorilor la informare, consultare si participare;

Dreptul la protectia sanatatii si securitatii muncii;

Protectia copiilor si a adolescentilor;

Un standard de viata decent pentru persoanele vârstnice;

Integrarea sociala si profesionala îmbunatatite pentru persoanele cu diverse disabilitati.

Libera circulatie a serviciilor

Desi sectorul serviciilor ocupa peste 60% din forta de munca,

liberalizarea acestuia s-a produs mai lent;

Tratatul cu privire la Uniunea Europeana reglementeaza principiul liberalizarii serviciilor sub doua forme:

Dreptul de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat în scopul prestarii unui serviciu;

Prestarea de servicii, transfrontalier, fara a fi necesara deplasarea prestatorului.

• Libertatea de prestare a serviciilor este valabila pentru cetatenii statelor membre care sunt domiciliati pe teritoriul altui stat membru. Aceste doua conditii sunt cumulative.

În cadrul notiunii de servicii sunt incluse:

Acele activitati independente, exercitate temporar într-un alt stat, recompensate cu o anumita suma de bani.

În aceasta categorie se includ: Activitati cu caracter industrial; Activitati cu caracter comercial; Activitati mestesugaresti; Profesiunile liberale;

• Sistemele de educatie nationala nu sunt considerate servicii; • Dreptul comunitar clasifica serviciile în: Servicii active; Servicii pasive; Servicii de corespondenta.

Sectorul serviciilor financiare

A fost permanent un sector puternic reglementat; Justificarea masurilor protectioniste nationale s-a bazat pe

urmatoarele argumente: Mentinerea lichiditatii si credibilitatii bancilor; Împiedicarea institutiilor financiare sa-si asume riscuri prea

mari; Rolul institutiilor financiar-bancare în crearea de masa

monetara si în finantarea deficitelor bugetare;

• Caracteristica principala a sectorului de asigurari în cadrul UE o reprezinta eterogenitatea serviciilor furnizate de diferiti operatori comunitari.

Efecte ale PUI

Intensificarea concurentei între companiile care activeaza în toate sectoarele;

Accelerarea ritmului restructurarii în industrie, ceea ce conduce la cresterea competitivitatii la nivel international;

Diversificarea gamei de produse si sericii si oferirea lor la preturi mai reduse;

Rapiditate mai mare si costuri mai reduse pentru livrarile transfrontaliere;

Mobilitate în crestere pentru forta de munca;

Crearea de noi locuri de munca în tarile membre,

Cresterea suplimentara a veniturilor;

Intensificarea convergentei si coeziunii economice între diversele regiuni ale UE;

Provocari la adresa PUI

Globalizarea – presiuni concurentiale tot mai puternice asupra companiilor din Europa

Schimbarile structurale necesare pentru instituirea unei economii a cunoasterii

Dependenta energetica in crestere

Schimbarile climatice si imbatranirea populatiei

Extinderea UE

Ajustarile structurale necoordonate in contextul actualei crize economice si financiare

Aportul efectiv al PUI la obiectivele Strategiei Europa 2020

Directii de dezvoltare a PUI

Accentuarea beneficiilor PUI pentru consumatori si cetateni

Dezvoltarea unei economii europene integrate

Orientarea catre o societate a cunoasterii (economie creativa)

Imbunatatirea reglementarii prin cresterea calitatii legislatiei comunitare din sfera PUI

Promovarea dezvoltarii durabile

Deschiderea PUI catre mediul international

Piete cu cele mai mici scoruri IPP

I P P S (I n d i c a t o r u l d e p e r f o r m a n ț a a p i e ț e i , i n c l u s i v s c h i m b a r e a )

Avantaje PUI