didactica specialității militare

8/17/2019 Didactica Specialității Militare

1/12

Didactica specialită ii militareț

Comunicarea – metode de comunicare

Referat întocmit de:

Sibiu

2015


2/12

Cuprins:Pag!"""""""""""""""""" #ntroducerePag!"""""""""""""""""" Metode de

comunicarePag$""""""""""""""""""%lte metode

Pag$"""""""""""""""""" Comunicareaeficientă

Pag5"""""""""""""""""" Comunicarea:&elefon 's ()mail 's *a ă în fa ăț țPag5"""""""""""""""""" %'anta+ePag,"""""""""""""""""" De-a'anta+ePag."""""""""""""""""" /ibliografie


3/12

1 #ntroducere:Ce este comunicarea? (ste greu de definit o noiune oarecum abstractă

&oată lumea 'orbete de comunicare dar ')ai gndit 'reodată ce

înseamnă3Dacă o să căutai în Dicionarul e4plicati' al limbii romne 'ei

găsi următoarea definiie: A comunica: A face cunoscut, a da de ştire, a informa, a înştiinţa, a

spuneComunicai tot timpul: acasă – cu familia la coală – cu colegii i

profesorii în parcuri i discoteci – cu prietenii pe stradă în maga-ine

etc % comunica înseamnă a pune ce'a în comun 6ntre oameni a

comunica înseamnă a pune în comun idei fapte emoii i sentimente

opinii %cestea circulă sub formă de mesa+e % comunica înseamnă a

emite transmite i recepiona mesa+e

2 7etode de comunicare:De la începutul apariiei sale pe &erra omul a încercat să comunice8a început au fost gesturile iar comunicarea nu putea a'ea loc dect cndinterlocutorii erau faă în faă %poi au apărut cu'intele 6n lume sunt în

pre-ent peste !000 de limbi 'orbite iar cu'intele ne permit să a'em undialog cu interlocutorul faă în faă dar putem comunica i prinintermediul telefonului robotului telefonic al radioului Pe lngă cu'intei gesturi omul a folosit pentru a comunica i imaginile 8a început a fost

argila piatra papirusul mai apoi 9rtia tele'i-orul calculatorulmi+loacele multimedia Scrisul a contribuit deasemenea la eficienti-areacomunicării dintre oameni 6n decursul timpului omul a folosit: tiparultipografia pota telegraful #nternetul fa4ul i în mod cert nu putem'orbi despre comunicare fără a 'orbi despre memorie care este unau4iliar esenial al comunicării

(4istă diferite tipuri de comunicare fiecare adec'ată di'erselor

conte4te scopuri: comunicare informati'ă e4presi'ă argumentati'ă


4/12

Comunicarea informativă utili-ată mai ales în +urnalism

informatică tiină poliie constă dintr)o raportare a faptelor într)un mod

ct mai obiecti' mai apropiat de realitateReceptorul îi formea-ă în acest

ca- propria opinie pornind de la faptele relatateComunicarea expresivă folosită mai ales în literatură poe-ie

teatru cinema pictură mu-ică psi9ologie presupune mai ales

transmiterea de sentimente emoii gnduri personale ce corespund unei

'i-iuni subiecti'e a lumiieste mai personalăComunicarea argumentativă pre-entă în politică publicitate

'n-ări +ustiie are ca scop con'ingerea receptorului mesa+ul este în

acest ca- adaptat receptorului

! %lte metode de comunicare:1. Comunicarea verbală: Comunicarea 'erbală este folosită în 'iaa de

-i cu -i dar i în relaiile interumane din cadrul unei organi-aiiComunicarea 'erbală presupune e4istena a doi sau mai muli

interlocutori permite emiătorului să obser'e cum a fost primitmesa+ul i să)l modifice în funcie de reaciile receptoruluiDeasemenea facilitea-ă comunicările delicate i permite folosirea uneigame 'ariate de e4primare a unui mesa+ ;dialog e4punere raport

prelegere


5/12

limba+ul spaiului

limba+ul 'estimentaiei

limba+ul timpului

limba+ul tăcerii

limba+ul culorii

LIMBA!L "#!$!L!I

Corpul uman 'orbete i uneori spune mai mult dect gura >nele gesturi

sunt înnăscute: oamenii fericii -mbesc cei supărai au o figură tristă

Po-iia corpului ne oferă informaii utile cu pri'ire la disponibilitatea

interlocutorului de a comunica 7imica este o altă componentă rele'antă a

limba+ului trupului ?esturile pe de altă parte ne dau indicii tot la fel de

importante cu pri'ire la personalitatea interlocutorului starea sa de spirit

LIMBA!L %$A&I!L!I

6n funcie de spaiul personal de distana faă de interlocutor de mărimea

camerei mobilierul ales modul în care este amplasat în încăpere putem afla

diferite lucruri despre personalitatea respecti'ului Practica arată că fiecare om

percepe spaiul în mod diferit i că e4istă diferene culturale pri'ind folosirea

spaiului

@ Distana personală: -ona apropiată 05)0A m -ona îndepărtată: 0.) 1!

m

@ Distana socială: -ona apropiată 12)2 m -ona îndepărtată 2)!5 m@ Distana publică: -ona apropiată !5) A -ona îndepărtată mai mult de A

m

%ceste distane sunt mai mari pentru %merica %ustralia Canada i mai

mici pentru (uropa Baponia

LIMBA!L '(%"IM()"A&I(I


6/12

(ste cert că trebuie să acordăm atenie modului în care ne îmbrăcăm i că

prin aceasta comunicăm ce'a celor din +ur Cu att mai mult cu ct este o

componentă a comunicării non'erbale pe care o putem controla relati' uor

6mbrăcămintea trebuie să fie adec'ată acti'ităii pe care o efectuăm &otul

trebuie să fie curat i călcat (ste foarte important să te îmbraci potri'it slu+bei

pe care i)o doreti 6n afaceri este foarte important să alegi îmbrăcămintea în

conformitate cu imaginea pe care dorim să o oferim pentru a susine produsul

sau ser'iciul pus la dispo-iia clientului

LIMBA!L "IM$!L!I&oi ne aflăm permanent sub presiunea timpului *olosirea eficientă a

timpului presupune pre-ena unor trăsături de memorie fle4ibilitate spirit de

obser'aie capacitate de efort capacitatea de a stabili priorităi 6n funcie de

modul cum tim să gestionăm timpul putem afirma că folosim această resursă

pentru a comunica

Cel ce 'rea să)i utili-e-e bine timpul 'a ine cont de aspectele următoare:@ Pune pe primul plan esenialul

@ %lege metodele de lucru care i se potri'esc cel mai bine i care

corespund sistemului i stilului propriu de lucru

@ %cordă importană autodisciplinei

@ *ii fle4ibil

@ Combate rutina

@ Descoperă ritmul organismului său

LIMBA!L "*C(#II

% ti să taci e o calitate a omului preuită din cele mai 'ec9i timpuri C9iar

prin tăcere oamenii comunică ce'a: aprobare de-aprobare discreie raiune

admiraie etc

%pelăm la tăcere atunci cnd:


7/12

@ De-aprobăm anumite opinii

@ Dorim să nu di'ulgăm un secret

@ Dorim să nu facem rău cui'a

@ %preciem că timpul poate re-ol'a o situaie delicată

@ Credem că dacă 'orbim ne facem dumani

LIMBA!L C!L+#II

Culorile influenea-ă i ele comunicarea (le e'idenia-ă atitudinea

omului faă de 'iaă i faă de cei din +ur *iecare culoare definete personalitatea

omului Deci trebuie să cunoatem culoarea care ne caracteri-ea-ă

,. Comunicarea scrisă: Comunicarea scrisă repre-intă o componentă acomunicării umane Regula ce ar trebui să stea la ba-a oricăreicomunicări scrise este: nu trebuie să scrii în aa fel înct să te faciîneles ci în aa fel înct să nu lai cu nici un c9ip loc unei posibileneînelegeri Putem comunica în scris prin intermediul mai multormi+loace:

@ pota

@ fa4ul

@ e)mail)ul

@ #nternetul

Pentru a a'ea o comunicare scrisă eficientă trebuie respectate cte'a

reguli: %doptă o atitudine responsabilă cu pri'ire la coninutul mesa+ului=

Concentrea-ă)te asupra ideilor din mesa+=

?ăsete răspunsul la întrebări ca: ce 'reau să spun cui ceresponsabilităi am ce argumente pot folosi etc=

*olosete un stil propriu=

*olosete un 'ocabular adec'at=


8/12

>tili-ea-ă pluralul în loc de singular la persoana # i ## ;'ă rugăm"tili-ea-ă timpul pre-ent în loc de 'iitor ;produsul se ambalea-ăn al treilea paragraf care descrie măsurile ce 'or fi luate poate formula ocerere poate oferi un sfat sau poate e4prima o dorină Scrisoarea 'a indica cu

preci-ie: identitatea semnatarului i statutul lui identitatea destinatarului data ilocul în care a fost concepută mesa+ul clar i la obiect

-. Comunicarea eficientă:


9/12

Comunicarea repre-intă unul dintre cele mai dificile aspecte ale muncii unei

persoane riunde ne desfăurăm acti'itatea putem a'ea probleme de

comunicare Sursa ma+orităii problemelor de comunicare o constituie diferena

dintre coninutul mesa+ului pe care dorim să îl transmitem i modul în care

ceilali recepionea-ă mesa+ul Cum putem reduce acest decala+3 >na dintre cele

mai potri'ite căi este să obser'ăm ce impact au aciunile i cu'intele noastre

asupra celor din +ur

Cea mai bună cale de a cunoate impactul mesa+ului asupra celorlali

constă în pro'ocarea unei reacii din partea lor feed)bacE)ul ceea ce implică un

risc 6n relaiile personale oamenii au tendina să fie din ce în ce mai desc9iifaă de ceilali pe măsură ce capătă mai multă încredere unii în al iiț 6n cadrul

unei organi-aii lucrurile sunt diferite datorită faptului că managerul deine

puterea i pe de altă parte faptului că informaiile sunt distorsionate la trecerea

lor prin canalele informale de comunicare6n cadrul unei organi-aii este necesar

să discutăm att cu managerii ct i cu colegii i subalternii Putem folosi în

ambele ca-uri metode care să ne permită să identificăm dacă comunicareanoastră a fost eficientă sau nu

Comunicarea se află fără îndoială în topul problemelor cu care se

confruntă orice persoană Sunt foarte puini cei care pot spune că au o

comunicare eficientă cu absolut toi interlocutorii amenii comunică 'erbal unii

cu alii ;faă în faă sau telefonic


10/12

potri'it sa trimitem un email in locul unui apel telefonic3 Sau ar fi mai indicatsa purtam o discutie fatainfata cu persoana in cau-a3 Cum putem comunicaeficient si cat mai clar cu persoanele din mediul profesional si c9iar personal3Pentru a raspunde unei astfel de intrebari trebuie sa a'em in 'edere cate'a

dintre avanta/ele si de-a'anta+ele fiecarei metode de comunicare

,%'anta+e:

#n ceea ce pri'este a'anta+ele pe care le ofera comunicarea scrisa ;princare putem intelege e)mail scrisori blog instant messaging etc< putemenumera:

• fera informatii de interes general ) precum in ca-ul rapoartelor sauneFsletter)ului=

• fera posibilitatea de a alege momentul si modalitatea de raspuns=

• fera posibilitatea de a transmite informatii importante clare si simultan

%'anta+ele comunicarii telefonice sunt:

• Comunicarea se face in timp real astfel ca timpul de raspuns este relati'scurt=

• Se poate Gobser'aH limba+ul 'erbal si para'erbal al interlocutorului

%'anta+ele comunicarii fata in fata sunt:

• fera posibilitatea unei discutii libere si primireaIoferirea de feedbac0

imediat=

• Raspunsurile oferiteIprimite sunt directe timpul alocat raspunsului fiindunul de regula scurt=

• Informatiile neclare pot fi detaliatate cu usurinta=

• Pot fi obser'ate toate cele trei tipuri de comunicare –'erbal para'erbal sinon'erbal


11/12

.De-a'anta+e:

#n egala masura de-a'anta+ele comunicarii scrise sunt:

• Ju se poate obser'a reactia partenerului ;limba+ul verbal paraverbal sinonverbal< cu pri'ire la informatiile transmise=

• &impul de raspuns este nedefinit ceea ce poate repre-enta un impedimentdaca se asteapta un raspuns imediat=

• Pot aparea neclaritati daca e4primarea folosita este incalcita sau neclara

Printre de-a'anta+ele comunicarii telefonice se numara:

• #ntelegerile stabilite prin telefon ulterior trebuiesc inregistrate si in scris=

• >neori se poate a+unge de la con'ersatii business la con'ersatii familiare=

• Ju se poate obser'a partea non)'erbala din comunicare

Dintre de-a'anta+ele comunicarii fata in fata amintim:

• Jecesita timp pentru deplasarea pana la locatia interlocutorului ;uneori

aceasta fiind in alte localitati sau c9iar tari< si deseori aceasta presupunecosturi=

• #mplica o buna stapanire a propriilor emotii si sentimente.

/ibliografie:9ttp:IIcolegiuleconomicrdsb-roIcomunicareaIpageK0A9tm

9ttp:IIprogsLuadroIblogIEbIrad)mainmenuIitemI1A.)comunicarea)telefon)email)fata)in)fata

http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/page_08.htmhttp://progsquad.ro/blog/kb/rad-mainmenu/item/187-comunicarea-telefon-email-fata-in-fatahttp://progsquad.ro/blog/kb/rad-mainmenu/item/187-comunicarea-telefon-email-fata-in-fatahttp://progsquad.ro/blog/kb/rad-mainmenu/item/187-comunicarea-telefon-email-fata-in-fatahttp://progsquad.ro/blog/kb/rad-mainmenu/item/187-comunicarea-telefon-email-fata-in-fatahttp://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/page_08.htm


12/12

didactica specialității militare

Documents