Ca răspuns la informațiile furnizate de autoritatea competentă, orice eroare factuală observată în proiectul de raport a fost corectată; orice clarificare apare sub forma unei

note de subsol.

COMISIA EUROPEANĂDIRECȚIA GENERALĂ SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

Audituri și analize în materie de sănătate și alimentație

DG(SANTE) 2019-6891

RAPORT FINAL AL UNUI AUDIT

EFECTUAT ÎN

ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 15 OCTOMBRIE 2019 – 25 OCTOMBRIE 2019

PENTRU

EVALUAREA PUNERII ÎN APLICARE A MĂSURILOR ÎN VEDEREA UTILIZĂRII SUSTENABILE A PESTICIDELOR

Ref. Ares(2020)3609772 - 08/07/2020

I

Rezumat

Prezentul raport descrie rezultatele auditului efectuat în România, în perioada 15 – 25 octombrie 2019, în cadrul programului publicat al Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară pentru 2019.

Auditul a avut ca scop să evalueze punerea în aplicare a unor măsuri relevante în vederea utilizării sustenabile a pesticidelor, în special punerea în aplicare a cerințelor prevăzute în Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

România a adoptat cu întârziere atât primul, cât și al doilea plan național de acțiune. Al doilea plan național de acțiune nu are un obiectiv general cuantificabil, însă are obiective specific-sectoriale clare, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de primul plan național de acțiune. Cu toate acestea, el prezintă deficiențe în unele domenii, iar acțiunile sale nu sunt integrate în controalele oficiale.

În general, punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor (Directiva SUD) este extrem de deficitară în România.

Nu există instituite sisteme de testare a echipamentelor de aplicare a pesticidelor (EAP), de formare a operatorilor, de limitare a vânzărilor de produse de protecție a plantelor (PPP) de uz profesional la utilizatorii certificați și de protejare a utilizatorilor amatori. Există o infrastructură foarte limitată pentru a promova, și nu există niciun sistem pentru a controla, dacă utilizatorii profesionali implementează combaterea integrată a dăunătorilor. Se acordă autorizații în regim de urgență fără evaluarea tuturor alternativelor posibile, astfel încât să se excludă existența „altor mijloace rezonabile”.

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de înregistrare a cazurilor de intoxicație și în ceea ce privește limitarea derogărilor pentru pulverizarea aeriană.

Per ansamblu, lipsa de angajament în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei SUD, limitările resurselor umane și de altă natură și lipsa eforturilor de identificare a unor soluții alternative de protecție a plantelor, toate acestea înseamnă că, în absența unei schimbări semnificative a abordării, Directiva SUD nu va fi pusă în aplicare în mod adecvat în România, iar riscurile asociate PPP nu vor fi reduse astfel cum este necesar în baza directivei.

Raportul conține recomandări pentru autoritățile competente, cu scopul de a aborda deficiențele identificate.

II

CUPRINS

1. INTRODUCERE................................................................................................................1

2. OBIECTIVE ȘI DOMENIU DE APLICARE ...................................................................1

3. CONTEXT .........................................................................................................................2

3.1. Context juridic .............................................................................................................2

3.2. Măsuri luate de Comisia Europeană ............................................................................3

3.3. Profil de țară și statistici ..............................................................................................4

4. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII .......................................................................................5

4.1. Planul național de acțiune............................................................................................5

4.2. Formarea și certificarea operatorilor ...........................................................................9

4.3. Colectarea de informații privind intoxicațiile acute și cronice..................................11

4.4. Echipamente de aplicare a pesticidelor .....................................................................11

4.5. Pulverizarea aeriană...................................................................................................13

4.6. Protecția apelor ..........................................................................................................14

4.7. Utilizarea pesticidelor în zone specifice....................................................................15

4.8. Manipularea și depozitarea pesticidelor ....................................................................16

4.9. Gestionarea integrată a dăunătorilor..........................................................................17

5. AUTORIZAȚIILE DE URGENȚĂ ACORDATE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 53 DIN REGULAMENTUL (CE) NR. 1107/2009 ......................................................................19

6. CONCLUZIE GENERALĂ.............................................................................................21

7. ȘEDINȚA DE ÎNCHIDERE............................................................................................22

8. RECOMANDĂRI ............................................................................................................22

III

ABREVIERI ȘI DEFINIȚII UTILIZATE ÎN PREZENTUL RAPORT

Abreviere Explicație

ACAR Asociația Crescătorilor de Albine din România

AIPROM Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România

APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură

AC Autoritate sau autorități competente

UE Uniunea Europeană

ha hectar(e)

GID Gestionarea integrată a dăunătorilor

MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

MM Ministerul Mediului

MS Ministerul Sănătății

SM Stat membru (state membre)

MAP Ministerul Apelor și Pădurilor

ANANP Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate

PNA Plan(uri) național(e) de acțiune

GNM Garda Națională de Mediu

ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului

INSP Institutul Național de Sănătate Publică

ANF Autoritatea Națională Fitosanitară

EAP Echipamente de aplicare a pesticidelor

PPP Produs(e) de protecție a plantelor

SCAPA Sistemul de colectare și eliminare a ambalajelor goale de pesticide

SUD Directiva privind utilizarea sustenabilă (a pesticidelor)

SAU Suprafața agricolă utilizabilă

1

1. INTRODUCERE

Auditul a fost efectuat în perioada 15 – 25 octombrie 2019. Echipa de audit a inclus doi auditori din partea DG Sănătate și Siguranță Alimentară și un expert dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Acest audit a fost realizat de comun acord cu autoritatea competentă (AC).

Legislația relevantă este menționată în anexa I. Actele juridice citate se referă, acolo unde este cazul, la cea mai recentă versiune.

A fost organizată o întâlnire inițială cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Sănătății (MS), Ministerul Mediului (MM), Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP), Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Garda Națională de Mediu (GNM) și Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACAR). În cadrul acestei întâlniri, echipa de audit a confirmat obiectivele și itinerariul auditului și au fost solicitate informații necesare pentru finalizarea cu succes a auditului. Pe parcursul auditului, echipa de audit a fost însoțită de un reprezentant al ANF.

2. OBIECTIVE ȘI DOMENIU DE APLICARE

Auditul a avut ca scop să evalueze punerea în aplicare a măsurilor relevante în vederea utilizării sustenabile a pesticidelor, în special punerea în aplicare a cerințelor prevăzute în Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului, denumită în continuare Directiva privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor (Directiva SUD).

În plus, a fost evaluat și sistemul de acordare a autorizațiilor de urgență în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.

Domeniul de aplicare al auditului a vizat punerea în aplicare a Directivei SUD, însă auditul a fost conceput să vizeze aspectele evidențiate în scrisorile trimise României la 9 octombrie 2017 și la 26 octombrie 2018, pe lângă planul național de acțiune (PNA) și gestionarea integrată a dăunătorilor (GID).

Pentru a îndeplini aceste obiective, au fost organizate următoarele întâlniri:

2

Tabelul 1: Vizite și reuniuni de audit

Vizite/reuniuni Observații Autorități competente Centrale

Regionale - județele Argeș și Ialomița

5

2

ANF, MM, MS, INSP și ANANP

ANF, GNM, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), ANANP, Apele Române, departamentele de sănătate publică și APIA

Alte părți relevante

1 Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM)

Vizite la fața loculuiUtilizatori profesionali 4 Un producător de fructe din județul Argeș și trei

agricultori care dețin terenuri arabile în județul Ialomița

3. CONTEXT

3.1. CONTEXT JURIDIC

Strategia tematică privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor din 2006 a condus la adoptarea unui nou cadru legislativ privind aprobarea și utilizarea pesticidelor. Acesta include un cadru strict pentru aprobarea substanțelor active de către Comisia Europeană și autorizarea PPP de către SM, introdus prin Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, adoptat la 21 octombrie 2009. Acest regulament prevede că substanțele active și PPP vor fi autorizate doar dacă nu au efecte nocive identificate asupra sănătății umane și animale și dacă nu au efecte inacceptabile asupra mediului. De asemenea, el prevede aplicarea PPP conform condițiilor autorizate de utilizare. Directiva SUD a fost adoptată la aceeași dată (21 octombrie 2009) în cadrul strategiei tematice menționate anterior.

Potrivit articolului 4 din Directiva SUD, statele membre trebuie să adopte PNA pentru stabilirea de obiective cantitative, obiective specifice, măsuri și calendare pentru reducerea riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor și pentru încurajarea dezvoltării și introducerii GID și a unor abordări sau tehnici alternative cu scopul de a reduce dependența față de utilizarea pesticidelor. În plus, PNA trebuie să includă și indicatori pentru monitorizarea utilizării PPP care conțin substanțe active ce generează preocupări specifice, mai ales dacă sunt disponibile alternative. PNA trebuie revizuite cel puțin la fiecare cinci ani și orice modificări substanțiale trebuie raportate Comisiei fără întârzieri nejustificabile.

De asemenea, Directiva SUD prevede măsurile specifice pe care statele membre trebuie să le includă în al lor PNA în vederea punerii în aplicare în mod corespunzător. Acțiunile principale se referă la formarea utilizatorilor, a consilierilor și a distribuitorilor, la inspecția EAP, la interzicerea pulverizării aeriene, la limitarea utilizării pesticidelor în zonele sensibile și la informarea și sensibilizarea cu privire la riscurile legate de pesticide. Un element fundamental al Directivei SUD constă în promovarea și punerea în aplicare a GID, pentru

3

care sunt prevăzute principii generale în anexa ei III. Termenele stabilite de Directiva SUD pentru punerea în aplicare a acestor măsuri au fost eșalonate în perioada noiembrie 2011 – noiembrie 2016. Începând cu noiembrie 2016 (când a devenit obligatorie inspecția EAP), statele membre au obligația să pună în aplicare toate măsurile relevante prevăzute în Directiva SUD.

Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 impune utilizarea corespunzătoare a PPP. Aceasta înseamnă aplicarea principiilor bunelor practici de protecție a plantelor și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 din același regulament, și specificate pe etichetă. În plus, la articolul 55 se prevede și faptul că utilizarea corespunzătoare include respectarea dispozițiilor Directivei SUD și, în special, a principiilor generale ale GID, astfel cum se prevede la articolul 14 și în anexa III la Directiva SUD, care se aplică cel târziu începând cu 1 ianuarie 2014. În final, articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 prevede obligația statelor membre de a efectua controale oficiale pentru a asigura respectarea acestui regulament, inclusiv în ceea ce privește comercializarea și utilizarea corespunzătoare a PPP.

Articolul 53 din Regulamentul (UE) nr. 1107/2009 permite statelor membre să autorizeze, în circumstanțe speciale, introducerea pe piață a unui PPP pentru o perioadă de cel mult 120 de zile, pentru utilizare limitată și controlată, dacă o astfel de măsură este necesară pentru a controla un pericol grav care nu poate fi controlat prin niciun alt mijloc rezonabil. Comisia Europeană și alte state membre trebuie să fie informate atunci când se acordă o autorizare de urgență, iar Comisia poate solicita un aviz sau asistență științifică/tehnică Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară.

3.2. MĂSURI LUATE DE COMISIA EUROPEANĂ

În perioada ianuarie 2012 – iunie 2016 au fost efectuate două serii de audit în domeniul pesticidelor, axate pe sistemele de control vizând comercializarea și utilizarea PPP. În plus, au fost acoperite o serie de aspecte legate de Directiva SUD. Au fost efectuate audituri în 25 de state membre, iar cinci dintre acestea au fost vizitate în cadrul ambelor serii de audituri. Rezultatul a fost rezumat în următoarele două rapoarte de sinteză: http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=79 și http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=109.

Comisia a luat o serie de măsuri pentru a evalua nivelul de punere în aplicare a Directivei SUD:

o evaluare a planurilor naționale de acțiune ale statelor membre din 2015, pentru identificarea deficiențelor și a bunelor practici comune în ceea ce privește PNA;

un chestionar online adresat tuturor celor 28 de state membre, în decembrie 2016, cu scopul de a obține o privire generală asupra progreselor înregistrate în punerea în aplicare a Directivei SUD;

o serie de misiuni de informare în Germania, Țările de Jos, Italia, Danemarca, Suedia și Polonia, în 2017.

4

În 2017, Comisia a prezentat Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la planurile naționale de acțiune ale statelor membre și la progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei SUD, raport disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/plant/docs/pesticides_sup_report-overview_en.pdf Raportul a fost discutat în cadrul reuniunii Consiliului AGRIFISH din 6 noiembrie 2017 și în cadrul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European la 13 noiembrie 2017. El a fost completat de un raport de sinteză, care oferă mai multe detalii privind situația actuală în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei SUD în state membre individuale, inclusiv bunele practici identificate și principalele obstacole întâmpinate de statele membre: http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/overview_reports/details.cfm?rep_id=114

Raportul Comisiei a concluzionat că planurile naționale de acțiune sunt principalul mijloc prin care statele membre stabilesc obiective specifice și acțiuni pentru atingerea obiectivelor Directivei SUD și că ele ar putea fi considerate un pas semnificativ în direcția utilizării sustenabile a pesticidelor. Totuși, el a adăugat că, în pofida progreselor substanțiale înregistrate de statele membre, au fost identificate deficiențe substanțiale în multe domenii ale planurilor naționale de acțiune, de exemplu, în ceea ce privește pulverizarea aeriană, informarea publicului, colectarea informațiilor cu privire la cazurile de intoxicații și măsurile de protecție a mediului acvatic. GID este un element esențial al Directivei SUD și, prin urmare, a fost extrem de îngrijorător faptul că statele membre nu stabiliseră încă obiective clare și nu asiguraseră punerea lor în aplicare în acest domeniu. Potrivit raportului, statele membre trebuiau să-și amelioreze calitatea planurilor, în special prin stabilirea de obiective și de indicatori specifici și măsurabili, în vederea stabilirii unei strategii pe termen lung de reducere a riscurilor și a efectelor utilizării pesticidelor. Aceste îmbunătățiri ar trebui să fie incluse în planurile naționale de acțiune revizuite, care le-ar permite statelor membre să își monitorizeze în permanență progresele în ceea ce privește punerea în aplicare și le-ar facilita ajustarea strategiilor acestora după cum este necesar.

În octombrie 2017, Comisia a scris tuturor celor 28 de state membre, specificând orice omisiuni identificate în planurile naționale de acțiune și în implementarea lor, reamintindu-le obligațiile care le revin și importanța punerii în aplicare a Directivei SUD.

În 2017, DG Sănătate și Siguranță Alimentară a lansat, de asemenea, un portal de internet pentru Directiva SUD: https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/sustainable_use_pesticides_en pentru a facilita schimbul de informații între statele membre privind punerea în aplicare a Directivei SUD.

În 2018, Comisia a inițiat o serie de audituri în statele membre pentru a evalua punerea în aplicare a Directivei SUD și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune.

5

3.3. PROFIL DE ȚARĂ ȘI STATISTICI

DG Sănătate și Siguranță Alimentară a publicat un profil de țară pentru România, care este disponibil pe site-ul de internet al DG Sănătate și Siguranță Alimentară (https://ec.europa.eu/food/audits-analysis/country_profiles/details.cfm?co_id=RO), care sintetizează sistemele de control pentru alimente și hrană pentru animale, pentru sănătatea și bunăstarea animalelor și pentru sănătatea plantelor și care conține o prezentare generală a punerii în aplicare a recomandărilor din rapoartele de audit.

Pe baza datelor statistice furnizate de România, suprafața agricolă utilizabilă (SAU) este de aproximativ 13,4 milioane de hectare (ha). Suprafața dedicată producției organice a fost de 326 260 ha în 2018 și de 258 471 ha în 2017. În 2018, numărul de substanțe active chimice din PPP autorizate a fost de 243, iar numărul de substanțe active nechimice a fost de două. Potrivit datelor Eurostat, România este unul dintre statele care folosesc cele mai puține PPP per hectar de SAU din UE:

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Pesticide_sales_by_UAA,_by_country,_2014_(kilogram_per_hectare).png.

Principalele plante de cultură cultivate în România sunt porumbul (2,4 milioane ha), grâul (2 milioane ha), floarea soarelui (1 milion ha) și rapița (600 000 ha). În plus, se cultivă legume pe 224 600 ha și pomi fructiferi pe 139 000 ha.

4. CONSTATĂRI ȘI CONCLUZII

4.1. PLANUL NAȚIONAL DE ACȚIUNE

Cerințe juridice

Articolul 4 din Directiva 2009/128/CE privind planurile naționale de acțiune

Constatări

1. Responsabilul general pentru PNA este MADR, prin intermediul ANF, după cum se prevede în Ordonanța de urgență nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013 de transpunere a Directivei SUD. PNA este un instrument juridic care pune în aplicare unele dintre măsurile prevăzute în Directiva SUD.

2. În plus, următoarele autorități au responsabilități în cadrul PNA:

a. MM, prin intermediul ANPM și al GNM;

b. MS, prin intermediul INSP;

c. MAP, prin intermediul Apelor Române și

d. Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

6

3. Primul plan național de acțiune adoptat în temeiul Directivei SUD a intrat în vigoare la 4 septembrie 2013, conform Legii nr. 63/2013. Aceasta a constituit o încălcare a articolului 4 alineatul (2) din directivă, potrivit căruia statele membre aveau obligația de a comunica planurile lor naționale de acțiune către Comisie până la 26 noiembrie 2012.

4. ANF a lansat revizuirea primului PNA printr-o reuniune a unui grup tehnic de lucru la 8 februarie 2018. La revizuire au participat MS, MAP, MM, ASAS, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (ICDPP), Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Institutul Național de Mașini Agricole, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) și ACAR. Revizuirea s-a realizat prin această reuniune și printr-o serie de discuții prin e-mail. Rezultatul revizuirii a fost un document intern de revizuire elaborat de ANF și proiectul unui al doilea PNA. ANF a precizat că proiectul celui de-al doilea PNA a fost publicat pe site-urile de internet ale MADRwww.madr.ro și ANF www.anfdf.ro și a fost afișat de autoritățile publice locale (de exemplu, primării) timp de trei luni, perioadă în care nu s-au primit observații de la populație sau de la alte părți interesate relevante.

5. Al doilea PNA a intrat în vigoare la 14 martie 2019 în temeiul Hotărârii nr. 135 din 12 martie 2019. Acest fapt a constituit o încălcare a articolului 4 alineatul (2) din directivă, prin care statele membre sunt obligate să își revadă și să își revizuiască planurile naționale de acțiune, dacă este necesar, la intervale de cel puțin 5 ani. ANF a precizat că întârzierea a fost cauzată de durata îndelungate a procedurii legislative din România.

6. ANF a menționat că obiectivul general al celui de-al doilea plan național de acțiune este de a reduce riscurile asociate PPP și dependența față de acestea, precum și de a promova GID.

7. Al doilea PNA, aflat în prezent în vigoare, nu are un obiectiv general, de exemplu, de a reduce riscurile cu 20 % pe perioada aplicării sale, însă conține o serie de obiective pentru fiecare dintre secțiunile sale. Acestea sunt:

a) formarea și certificarea utilizatorilor profesionali, a distribuitorilor și a consilierilor;

b) respectarea cerințelor privind comercializarea PPP; c) respectarea cerințelor privind manipularea și depozitarea PPP și gestionarea

ambalajelor și a deșeurilor de PPP; d) reducerea riscurilor pentru consumatori prin controlul reziduurilor de

pesticide; e) promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare; f) reducerea riscului de contaminare a apelor, a solului și a aerului; g) organizarea sistemului de inspecție a echipamentelor de aplicare a PPP; h) reducerea devierii produselor vaporizate care provin din pulverizarea aeriană; i) reducerea utilizării PPP sau a riscurilor asociate în anumite zone;

7

j) efectuarea de programe de informare și de sensibilizare privind reducerea riscurilor asociate utilizării PPP;

k) reducerea impactului PPP asupra insectelor polenizatoare.

8. PNA stabilește măsuri și obiective în fiecare dintre aceste domenii și definește atât modul de măsurare a obiectivului, cât și AC responsabilă pentru punerea în aplicare a măsurilor. Marea majoritate a obiectivelor se referă la respectarea pe deplin a Directivei SUD, de exemplu, ca toți utilizatorii profesionali să fie certificați până la finalul PNA, sau sunt foarte modeste, de exemplu, o creștere cu 2 % a numărului de controale anuale la distribuitori, un număr de 500 de participanți la formări privind orientările pentru utilizarea PPP, o creștere cu 2 % a proiectelor de cercetare privind GID și o creștere cu 1 % a verificărilor în zone specifice.

9. Toate obiectivele din PNA sunt obiective care vizează acțiuni, de exemplu, de creștere cu 2 % a numărului de distribuitori verificați, nu sunt obiective care vizează rezultate, de exemplu, reducerea cu 10 % a riscurilor pentru cursurile de apă.

10. ANF a precizat că resursele la nivel central și județean constituie un factor care limitează punerea în aplicare a Directivei SUD. Conform estimărilor ANF, va fi nevoie de cel puțin încă 300 de angajați ai ANF pentru a opera sistemele de formare/certificare și de testare a EAP. ANF a căutat să angajeze încă 60 de persoane, dar o hotărâre privind suplimentarea personalului nu se va lua înainte de jumătatea anului 2020. În plus, alte resurse, precum autoturismele, limitează activitatea desfășurată, și se estimează că este nevoie de un număr de autoturisme de două ori mai mare decât cel disponibil în prezent.

11. Punerea în aplicare a ambelor PNA este deficitară, întrucât multe dintre obiectivele acestora nu au fost transpuse în acțiuni practice, de exemplu, primul PNA se referă la importanța deflectoarelor de pe echipamentele de însămânțare, iar al doilea PNA prevede că ele trebuie folosite pentru însămânțarea semințelor tratate, și stabilește un obiectiv de verificare a utilizării deflectoarelor la 30 % dintre toate semănătorile în fiecare an. Ambele PNA precizează că este necesară calibrarea EAP. Ambele PNA vizează promovarea utilizării unor duze cu deviere mică, iar primul PNA prevede că utilizarea acestora este obligatorie. Cu toate acestea, lista de verificare pentru controalele vizând utilizatorii profesionali utilizată de către ANF nu face nicio referire specifică la niciunul dintre aceste trei aspecte. Informațiile aflate la dispoziția ANF cu privire la numărul de EAP nu sunt corecte, iar ANF nu are nicio estimare cu privire la numărul de semănători.

12. Nu există indicatori naționali de cuantificare a reducerii riscurilor la nivelul ANF. Nu există indicatori de monitorizare a utilizării PPP care conțin substanțe active care prezintă interes deosebit, astfel cum este necesar în baza articolului 4 alineatul (1) din directivă.

13. ANF a precizat că România a transpus Directiva (UE) 2019/782 a Comisiei de modificare a Directivei SUD în ceea ce privește stabilirea indicatorilor de risc armonizați. De asemenea, ANF a acceptat calculul ambilor indicatori de risc armonizați

8

pentru perioada 2011 – 2017, astfel cum au fost calculați de Comisia Europeană, a comunicat aceste informații Comisiei și altor SM și a pus aceste informații la dispoziția publicului până la 30 august 2019, astfel cum prevede articolul 15 alineatul (2) litera (a) din Directiva SUD. Cu toate acestea, ANF nu a identificat tendințe în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe active și nu a identificat aspecte prioritare sau bune practici, astfel cum este necesar în baza articolului 15 alineatul (2) literele (b) și (c) din directivă.

14. Cooperarea dintre părțile interesate importante implicate în aplicarea Directivei SUD pare să fie limitată, de exemplu APIA (responsabilă pentru schemele voluntare de agromediu prevăzute în pilonul II al politicii agricole comune) nu a fost implicată în elaborarea PNA. Prin urmare, personalul ANF nu a contribuit cu nimic la schemele de agromediu din România, care pot juca un rol util în promovarea GID, iar PNA nu face nicio referire la schemele de agromediu.

15. Cooperarea dintre ANF, AIPROM și ACAR este bună. AIPROM a pus în aplicare o schemă pentru eliminarea în siguranță a ambalajelor de PPP și dispune de inițiative în curs de derulare privind utilizarea PPP în zonele de protecție hidrologică și formarea operatorilor (a se vedea punctele 4.2 și 4.6). Includerea polenizatorilor în PNA este un aspect pozitiv, mai ales ținând cont de importanța producției de miere în România (România este cel mai mare producător de miere din UE) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/food-farming-fisheries/animals_and_animal_products/presentations/market-presentation-honey_en.pdf. Ministerul Agriculturii și ACAR au elaborat un cod de bune practici privind utilizarea PPP și albinele, un exemplar fiind pus la dispoziția utilizatorilor finali în cadrul tuturor inspecțiilor ANF.

16. ANF nu participă în mod regulat la întâlnirile Grupului de lucru privind Directiva SUD organizate de Comisia Europeană și recunoaște că aceasta reprezintă o oportunitate ratată în ceea ce privește colaborarea și schimbul de bune practici cu alte state membre.

Concluzii

17. Atât primul, cât și al doilea PNA, au fost finalizate după termenele legale relevante.

18. Deși al doilea PNA nu stabilește un obiectiv global de reducere a riscurilor, el instituie măsuri și obiective în domenii specifice și, din acest punct de vedere, reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de primul PNA din perspectiva clarității și a transparenței.

19. Al doilea PNA nu răspunde tuturor cerințelor directivei și nu este ambițios, ceea ce înseamnă că, ținând cont și de resursele umane insuficiente și de deficiențele în ceea ce privește planificarea/coordonarea generală, punerea sa în aplicare este insuficientă pentru a reduce în mod satisfăcător riscurile asociate PPP în temeiul directivei.

20. ANF nu include indicatori de monitorizare a utilizării PPP care conțin substanțe active care prezintă interes deosebit, astfel cum este necesar în baza articolului 4 alineatul (1)

9

4.2. FORMAREA ȘI CERTIFICAREA OPERATORILOR

Cerințe juridice

Articolul 5 din Directiva 2009/128/CE privind formarea și certificarea

Articolul 6 din Directiva 2009/128/CE privind vânzarea de pesticide

Constatări

21. Primul PNA prevedea un obiectiv de formare a tuturor distribuitorilor, consilierilor și utilizatorilor profesionali de PPP până în 2016. Al doilea PNA prevede un obiectiv de formare a tuturor distribuitorilor, consilierilor și utilizatorilor profesionali de PPP pe perioada aplicării PNA, adică până în martie 2024.

22. ANF nu a instituit un sistem de formare și certificare a distribuitorilor, consilierilor și utilizatorilor profesionali de PPP, ceea ce încalcă dispozițiile articolului 5 din Directiva SUD. Drept urmare, la momentul auditului, în octombrie 2019, nu existau distribuitori, consilieri și utilizatori profesionali de PPP certificați conform Directivei SUD.

23. Întârzierea în instituirea acestui sistem este cauzată în principal de faptul că legislația națională necesară (Ordonanța nr. 1356/2018 și Hotărârea de Guvern nr. 23/2019) a fost adoptată doar în martie 2019. Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în ceea ce privește întârzierile în instituirea unui sistem de formare și certificare, într-o scrisoare adresată României în octombrie 2017, și a fost informată că ordinul corespunzător era „în pregătire”. ANF a adăugat că, atât la nivel central, cât și la nivel județean, resursele umane pentru desfășurarea programului de formare sunt insuficiente.

24. Potrivit estimărilor ANF, 2 834 de distribuitori au nevoie de formare și de certificare. ANF nu deține o estimare fiabilă privind numărul de utilizatori profesionali care trebuie formați, acesta putând varia între mai puțin de un milion și mai multe milioane. În România există aproximativ 840 000 de solicitanți de fonduri în cadrul schemei de plată unice și aproximativ 3,4 milioane de exploatații agricole https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/food-farming-fisheries/farming/documents/agri-statistical-factsheet-ro_en.pdf. Cu toate acestea, întrucât în România nu există aproape niciun PPP autorizat pentru a fi utilizat de către amatori, practic toți utilizatorii de PPP

din Directiva SUD, și nu a identificat tendințe în ceea ce privește utilizarea anumitor substanțe active ori aspecte prioritare sau bune practici, astfel cum este necesar în baza articolului 15 alineatul (2) literele (b) și (c) din directivă, ambele măsuri fiind importante pentru reducerea riscurilor asociate PPP.

10

din populația de 20 de milioane ar putea avea nevoie de formare și de certificare.

25. ANF nu a putut furniza informații privind momentul începerii formării sau privind timpul necesar pentru formarea și certificarea tuturor operatorilor relevanți. ANF nu și-a format încă propriul personal de la nivel județean, care, la rândul său, va forma operatorii. Reprezentanții ANF au adăugat că personalul însărcinat cu formarea va fi responsabil și pentru testarea și certificarea EAP și pentru controalele prevăzute în noua legislație privind sănătatea plantelor [Regulamentul (UE) 2016/2031], ceea ce constituie o împovărare suplimentară semnificativă din punctul de vedere al resurselor.

26. ANF și-a prezentat sistemul de formare planificat, care va consta atât în formare inițială, cât și în formare suplimentară. Programa a fost elaborată în colaborare cu MM și MS. Formarea inițială va cuprinde 18 ore, din care 14 ore realizate de ANF, două de MM și două de MS. La finalul cursului de formare, candidatul trebuie să susțină un examen pentru a obține certificatul, care va fi valabil timp de cinci ani. Formarea suplimentară va cuprinde opt ore, din care șase vor fi realizate de ANF și câte una de MM și de MS. ANF a precizat că există dispoziții privind retragerea certificatelor în cazul anumitor încălcări ale Directivei SUD.

27. ANF nu impune cerința ca distribuitorii cu amănuntul de PPP destinate utilizatorilor profesionali să vândă aceste produse doar utilizatorilor certificați, ceea ce constituie o încălcare a articolului 6 din Directiva SUD, întrucât nu există utilizatori certificați.

28. Potrivit legislației naționale anterioare Directivei SUD (Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 și Ordonanța Guvernului nr. 41/2007), toți distribuitorii cu amănuntul și utilizatorii de PPP clasificate drept toxice sau foarte toxice, precum și toți contractații responsabili cu pulverizarea care folosesc PPP clasificate ca toxice sau foarte toxice, iritante sau nocive trebuie să fie certificați pentru desfășurarea acestor activități. Pentru a obține acest certificat, ei trebuie să aibă studii superioare în domeniul agricol și să promoveze un examen. Certificatele sunt valabile timp de cinci ani și pot fi reînnoite la cerere. Există 2 834 de distribuitori cu amănuntul, 880 de utilizatori și 1 100 de contractați responsabili cu pulverizarea care dețin aceste certificate. ANF consideră că această cifră de 2 834 cuprinde toți distribuitorii cu amănuntul de PPP de uz profesional. În final, în temeiul acestei legislații, distribuitorii cu amănuntul au obligația legală de a furniza consiliere privind utilizarea sigură a PPP la momentul vânzării.

Concluzii

29. La aproape șase ani de la termenul prevăzut în directivă, nu există un sistem de formare și de certificare a distribuitorilor cu amănuntul, a consilierilor și a utilizatorilor profesionali de PPP.

30. Nu există un sistem prin care să se asigure că PPP de uz profesional sunt comercializate doar utilizatorilor profesionali certificați, ceea ce înseamnă că utilizatorii neprofesionali pot achiziționa și utiliza aceste produse și, prin urmare, pot fi expuși la riscurile asociate PPP de uz profesional. Acest risc este agravat de numărul

11

4.3. COLECTAREA DE INFORMAȚII PRIVIND INTOXICAȚIILE ACUTE ȘI CRONICE

Cerințe juridice

Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE privind colectarea de informații privind cazurile de intoxicații acute și cronice cu pesticide

Constatări

33. INSP colectează date privind intoxicațiile acute asociate utilizării de PPP. Până în 2017, datele relevante erau raportate trimestrial la INSP de direcțiile județene de sănătate publică. Începând cu 2017, a fost pus în funcțiune Registrul național de informare toxicologică, un sistem online de colectare a datelor. În 2017 au fost raportate 75 de cazuri de intoxicații acute asociate cu PPP, dintre care 13 au condus la deces. În 2018 au fost raportate 14 astfel de cazuri, dintre care unul a condus la deces. În 2019 au fost raportate 76 de cazuri. INSP a explicat că toate cazurile de deces s-au datorat ingerării voluntare de PPP. INSP a precizat că, în 2018, datele sunt incomplete din cauza absenței unui temei juridic pentru raportare. INSP a precizat că ordonanța de guvern corespunzătoare era în curs de aprobare la momentul auditului.

34. Bolile profesionale, inclusiv orice probleme de sănătate cronice cauzate de PPP, sunt documentate în Registrul bolilor profesionale.

4.4. ECHIPAMENTE DE APLICARE A PESTICIDELOR

Cerințe juridice

Articolul 8 din Directiva 2009/128/CE privind inspecția EAP

Constatări

36. AC pentru articolul 8 din Directiva SUD este ANF, conform Ordinului nr. 820/2016 al

mic de PPP autorizate pentru a fi utilizate de către amatori în România, ceea ce înseamnă că practic toți utilizatorii de PPP folosesc produse de uz profesional.

31. Legislația națională anterioară Directivei SUD prevede o serie de garanții privind faptul că distribuitorii cu amănuntul au urmat formări relevante pentru Directiva SUD.

32. Aproape că nu s-au înregistrat deloc progrese în ceea ce privește atingerea obiectivelor directivei în acest domeniu și, mai mult, AC nu au putut furniza garanții privind momentul în care va fi funcțional sistemul de formare și de certificare și privind termenul până la care vor fi formați și certificați toți operatorii.

Concluzii 35. Datele privind intoxicațiile acute, care sunt importante în contextul reducerii riscurilor

asociate PPP, nu sunt fiabile în absența unei obligații juridice de utilizare a sistemului.

12

MADR. Personalul ANF de la nivel central este responsabil pentru politica în domeniu, iar personalul de la nivel județean are responsabilitatea testării EAP.

37. Primul PNA prevedea instituirea unui sistem național de inspecție și de certificare pentru EAP în 2013 – 2014, județele urmând să întocmească un inventar al EAP în acest sens, fără a stabili un obiectiv clar în ceea ce privește echipamentele de testare. ANF a explicat că al doilea PNA stabilește obiectivul de instituire a unui sistem național de inspecție și de certificare pentru EAP pe perioada PNA, adică până în martie 2024, și de definire a unui inventar al EAP la fiecare trei ani. ANF a recunoscut că al doilea PNA conține o eroare, și anume referirea la testarea a 5 % din EAP în fiecare an, ceea ce ar contraveni articolului 8 din Directiva SUD, potrivit căruia intervalul de inspecție nu trebuie să depășească cinci ani până în 2020 și trei ani după aceea (adică se vor testa anual 33 % dintre echipamente).

38. ANF nu a instituit un sistem de testare a EAP. Prin urmare, la momentul auditului, în octombrie 2019, niciun EAP nu fusese testat și certificat, însă aceste echipamente sunt folosite în continuare, ceea ce contravine articolului 8 alineatul (2) din Directiva SUD, care prevede că, după 26 noiembrie 2016, „numai acele echipamente de aplicare a pesticidelor care au trecut cu succes de inspecție pot fi utilizate în scop profesional.”. ANF a precizat că întârzierea semnificativă în instituirea sistemului a fost cauzată de costurile de achiziționare a echipamentelor de testare necesare. Comisia a evidențiat pentru prima dată preocupările sale în acest sens într-o scrisoare adresată României în octombrie 2017.

39. ANF a explicat că a avut în vedere externalizarea testării EAP, deoarece acest lucru este permis de directivă și se întâmplă deja în alte state membre, însă s-a luat decizia politică de a nu externaliza aceste activități către operatori privați.

40. ANF are un inventar de 18 600 de EAP care necesită să fie testate și certificate. Inventarul a avut la bază o analiză efectuată de personalul ANF la nivel județean. Totuși, în ambele județe vizitate de echipa de audit, personalul ANF a recunoscut că ar putea fi utilizate mai multe pulverizatoare decât numărul prevăzut, întrucât studiile efectuate au fost incomplete. Acest aspect este dovedit și de faptul că în România există 840 000 de solicitanți de fonduri în cadrul schemei de plată unice și 3,4 milioane de fermieri.

41. ANF a precizat că era în curs de a achiziționa 6 centre mobile pentru inspecția EAP, care urmau să fie livrate în decembrie 2019, precum și că personalul de la nivel județean va fi instruit să le utilizeze, odată livrate. Se preconizează ca aceste activități să fie efectuate de personalul existent. ANF estimează că fiecare testare va dura două ore. Pe baza acestei estimări, s-ar putea testa săptămânal cel mult 120 de pulverizatoare.

42. Deși ANF efectuează controale la utilizatorii de PPP, pe lista de verificare utilizată nu se regăsesc întrebări specifice privind testarea/certificarea EAP [articolul 8 alineatul (2) din Directiva SUD], calibrarea EAP de către operatori [articolul 8 alineatul (5) din Directiva SUD] sau utilizarea de duze cu deviere mică. Prin urmare, aceste aspecte nu sunt

13

verificate în mod normal în timpul controalelor oficiale.

43. ANF a precizat că echipamentele portabile și de spate nu vor fi testate conform frecvențelor prevăzute în Directiva SUD, deoarece acest fapt este permis de excepția pe care statele membre o pot aplica în baza articolului 8 alineatul (3) litera (a) din directivă. Cu toate acestea, operatorii nu au fost informați cu privire la necesitatea de a schimba periodic accesoriile și la riscurile specifice legate de echipamentul respectiv, astfel cum este necesar în baza articolului 8 alineatul (3) litera (b). În plus, operatorii nu sunt instruiți conform articolului 5 din Directiva SUD. În final, ANF a precizat că există dispoziții pentru recunoașterea reciprocă a certificatelor acordate în alte state membre.

4.5. PULVERIZAREA AERIANĂ

Cerințe juridice

Articolul 9 din Directiva 2009/128/CE privind pulverizarea aeriană

Constatări

46. Aplicarea aeriană a PPP este interzisă în România conform articolului 9 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu excepția situațiilor pentru care există derogări. În 2017 au fost acordate derogări pentru tratarea a 2 060 ha, din care 2 000 ha de grâu și 60 ha de porumb. În 2018 au fost acordate derogări pentru tratarea a 7 201 ha, din care 4 395 ha de grâu și 2 806 ha de porumb. În 2019 au fost acordate derogări pentru tratarea a 905 ha, din care 75 ha de grâu și 830 ha de porumb. Acestea sunt suprafețe relativ mici într-o țară cu o SAU de 13,4 milioane ha.

47. Grâul și porumbul au fost tratate cu fungicide pentru a combate bolile. ANF a precizat că pulverizarea aeriană a fost considerată ruta cea mai viabilă, întrucât porumbul era prea înalt la momentul apariției dăunătorilor și, în cazul grâului, suprafețele tratate erau prea umede pentru a se folosi echipamente utilizabile de la nivelul solului.

48. Cinci PPP sunt autorizate în mod specific pentru a fi utilizate în cazul aplicării aeriene, conform ordinelor nr. 566, 1445 și 725 din 2014. Acestea sunt Nominee 400 (bispiribac),

Concluzii

44. Lipsa punerii în aplicare a unui sistem pentru testarea EAP dă naștere unor riscuri pentru oameni, animale și mediu, prin utilizarea unor EAP necertificate și prin lipsa informării operatorilor care folosesc EAP portabile și de spate cu privire la riscurile specifice legate de utilizarea acestor echipamente.

45. Absența unor date fiabile privind numărul de EAP, numărul limitat de echipamente de testare achiziționate până în prezent, împreună cu personalul insuficient înseamnă că, fără o schimbare semnificativă a abordării, este foarte probabil ca în România să mai fie utilizate mulți ani de acum înainte EAP neinspectate și necertificate.

14

un erbicid, Zantara (bixafen și tebuconazol), un fungicid, și Karate Zeon (lambda-cihalotrin), Dimilin (diflubenzuron) și Foray 76 (Bacillus thuringiensis subsp. Kurstaki tulpinile ABTS 351), toate fiind insecticide.

49. Al doilea PNA prevede un obiectiv de reducere cu 2 % a suprafețelor tratate și a gamei de plante de cultură tratate prin aplicare aeriană pe perioada PNA, comparativ cu perioada 2013 – 2017. Primul PNA, pe de altă parte, nu a stabilit niciun obiectiv în acest sens.

50. Solicitările se depun la birourile județene ale ANF, care au responsabilitatea de a prelucra solicitarea. Solicitanții trebuie să transmită mai multe informații folosind un model. Aceste informații includ detalii despre suprafețele care urmează să fie tratate, precizarea faptului că nu există alternative, un plan de tratare, previziuni meteorologice și dovada faptului că avionul este înregistrat la autoritățile de aviație civilă.

51. Autorizațiile se acordă cu o serie de restricții, inclusiv în ceea ce privește notificarea apicultorilor din zonă, utilizarea pe plantele de cultură cu flori și pulverizarea în apropierea cursurilor de apă. ANF a precizat că personalul inspectează suprafețele relevante de teren înainte de a acorda derogări, însă birourile județene ale ANF nu efectuează o evaluare documentată a solicitărilor de pulverizare aeriană pentru a se asigura că, într-adevăr, nu există alternative viabile sau avantaje clare în ceea ce privește impactul redus asupra sănătății umane și asupra mediului, astfel cum declară solicitantul. ANF a menționat că toate tratamentele sunt supervizate de personalul de la nivel județean, sunt documentate, iar rapoartele sunt transmise lunar la sediul central.

52. Utilizatorii/operatorii nu sunt formați și certificați conform Directivei SUD, ceea ce contravine articolului 9 alineatul (2) litera (c) (a se vedea și punctul 4.2). EAP nu au fost testate și certificate, ceea ce încalcă articolul 8 (a se vedea și punctul 4.4). Întreprinderile responsabile cu aplicarea pesticidelor prin pulverizare aeriană nu sunt certificate de o AC să autorizeze echipamentele și aeronavele pentru pulverizarea aeriană a pesticidelor, astfel cum prevede articolul 9 alineatul (2) litera (d). În final, autorizațiile au fost acordate fără a se solicita ca aeronavele să fie echipate cu accesorii care constituie cele mai bune dispozitive tehnice disponibile pentru reducerea devierii produselor pulverizate, ceea ce încalcă articolul 9 alineatul (2) litera (f) din Directiva SUD.

Concluzii

53. Pulverizarea aeriană se efectuează pe suprafețe foarte limitate, cu derogare. Deși utilizatorii de PPP trebuie să îndeplinească o serie de condiții pentru pulverizarea aeriană, lipsa aplicării tuturor cerințelor relevante ale directivei înseamnă că riscurile asociate pulverizării aeriene nu sunt complet controlate.

15

4.6. PROTECȚIA APELOR

Cerințe juridice

Articolul 11 din Directiva 2009/128/CE privind măsuri specifice de protecție a mediului acvatic și a apei potabile

Constatări

54. Unul dintre obiectivele generale ale celui de-al doilea PNA, care sintetizează cerințele juridice naționale în raport cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva SUD privind apele prevede crearea de zonelor de protecție multifuncționale între loturile agricole, de exemplu asigurarea nectarului pentru insectele polenizatoare, și utilizarea de EAP cu duze cu deviere mică.

55. Trebuie o grijă deosebită pentru evitarea poluării apelor subterane și de suprafață, astfel cum este necesar în baza Legii nr. 107/1996 (Legea apelor) și a Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificări ulterioare. Pe lângă legislația națională, a fost elaborat un Cod de bune practici agricole pentru protejarea apelor împotriva poluării cu nitrați și pentru a reduce utilizarea PPP. În jurul cursurilor de apă trebuie aplicată o zonă-tampon cuprinsă între 3 și 5 m, în care nu este permisă activitatea agricolă, inclusiv aplicarea de PPP. Lățimea zonei-tampon depinde de panta terenului.

56. MAP, prin intermediul Apelor Române, monitorizează calitatea apelor subterane și de suprafață în cadrul Sistemului național integrat de monitorizare a apelor, pentru a îndeplini obligațiile ce îi revin României în temeiul Directivei-cadru privind apa (Directiva 2000/60/CE) și al legislației asociate. Substanțele prioritare, inclusiv substanțele active utilizate în PPP, sunt monitorizate, însă, de fapt, multe dintre aceste substanțe nu mai sunt aprobate pentru a fi utilizate în PPP.

57. Apele Române analizează anual aproximativ 4 000 de eșantioane de apă subterană și de suprafață. MAP a precizat că doar în situații izolate sunt depășite standardele de calitate a mediului în ceea ce privește monitorizarea pesticidelor.

58. Zonele de protecție multifuncționale între loturile agricole și utilizarea de EAP cu duze cu deviere mică nu sunt incluse în listele de verificare folosite de oricare dintre autoritățile de inspecție și, prin urmare, aceste aspecte nu sunt verificate în mod normal în timpul controalelor oficiale.

Concluzii

59. Controalele pentru verificarea măsurii în care sunt puse în aplicare măsurile din PNA în acest domeniu sunt foarte limitate și nu există date pentru a putea stabili dacă măsurile din PNA au redus riscul pentru ape, astfel cum este necesar în baza Directivei SUD.

16

4.7. UTILIZAREA PESTICIDELOR ÎN ZONE SPECIFICE

Cerințe juridice

Articolul 12 din Directiva 2009/128/CE privind reducerea utilizării pesticidelor sau a riscurilor în zone specifice

Constatări

60. Conform articolului 12 alineatul (3) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2012 și în conformitate cu articolul 28 și cu articolul 28 alineatul (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, aplicarea PPP trebuie redusă la minimum sau interzisă în ariile naturale protejate. În situații excepționale, când este necesară utilizarea de PPP, AC pot autoriza tratamentul de urgență cu PPP.

61. MM este responsabil pentru restricționarea utilizării pesticidelor în ariile naturale protejate și în zone specifice, inclusiv în parcurile naționale, în parcurile naturale, în rezervațiile naturale, în zonele umede și în ariile Natura 2000. MM a precizat că 23 % din teritoriul României este reprezentat de zone protejate, în care se poate interzice sau restricționa utilizarea PPP, în funcție de natura protecției.

62. ANPM aprobă planuri de gestionare pentru fiecare arie naturală protejată și pentru fiecare zonă specifică. În funcție de avizul ANANP, utilizarea PPP este interzisă sau restricționată în aceste zone, conform acestor planuri.

4.8. MANIPULAREA ȘI DEPOZITAREA PESTICIDELOR

Cerințe juridice

Articolul 13 din Directiva 2009/128/CE privind manipularea și depozitarea pesticidelor și tratarea ambalajelor și a resturilor de pesticide

Constatări

64. Unul dintre obiectivele generale ale celui de-al doilea PNA constă în respectarea cerințelor privind manipularea și stocarea PPP și gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de PPP.

65. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și Ordinul nr. 794/2012 al MM privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje reglementează deșeurile precum resturile de PPP și ambalajele goale.

Concluzii

63. Utilizarea PPP este interzisă sau restricționată în ariile naturale protejate și în zone specifice.

17

66. În 2016, ANF a elaborat o nouă versiune a Orientărilor pentru utilizarea în siguranță a PPP. Ele sunt disponibile pe site-ul ANF (https://www.madr.ro/norme-de-eco-conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html). În 2017 a fost adoptat Codul de bune practici pentru utilizarea în siguranță a PPP, care este disponibil pe site-ul ANF (https://www.madr.ro/docs/fitosanitar/utilizare-durabila-pesticide/cod-de-bune-practici-utilizarea-produselor-de-protectie-a-platelor.pdf). Ambele documente includ instrucțiuni privind manipularea și depozitarea PPP și utilizarea echipamentelor individuale de protecție, iar PNA face referire la ele.

67. Birourile județene ale ANF aprobă spațiile de depozitare a PPP și monitorizează utilizarea PPP la nivelul numărului relativ mic de operatori care vând și utilizează PPP toxice și foarte toxice. Înainte de a acorda aprobarea, ANF verifică spațiile de depozitare (de ex., ventilația, materialele de construcție) și dacă este disponibilă îmbrăcăminte de protecție. În timpul controalelor de rutină, ANF verifică ambalajele și etichetele PPP, axându-se pe cerințele Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, pe condițiile de depozitare a PPP, pe EAP și pe eliminarea ambalajelor goale și a deșeurilor de PPP.

68. În 2008, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM)www.aiprom.ro) a creat un sistem de colectare pentru colectarea și eliminarea în siguranță a ambalajelor goale de PPP. Toate serviciile de colectare sunt gratuite pentru fermieri și distribuitorii de PPP. Sistemul SCAPA este organizat și finanțat integral de societățile membre ale AIPROM. Există 65 de centre de colectare și aproximativ 50 % din ambalajele de PPP sunt recuperate anual în cadrul acestui sistem.

69. ANF verifică dacă utilizatorii profesionali/distribuitorii și comercianții de PPP au un contract cu un centru autorizat de colectare și dovedesc cu documente eliminarea în siguranță a recipientelor goale de PPP. De asemenea, ANF are misiunea de a promova sistemul SCAPA conform PNA. În plus, există societăți private care colectează ambalajele goale de PPP în schimbul unei taxe, dar nu există date privind cantitățile colectate de acești operatori.

70. Deși sistemul SCAPA a fost inclus în PNA, care a fost aprobat de MM, acesta a precizat că nu recunoaște sistemul SCAPA și că nu acceptă faptul că ambalajele goale de PPP clătite de trei ori pot fi clasificate drept deșeuri nepericuloase.

Concluzii

71. Deși AC nu au luat măsuri corespunzătoare pentru a asigura eliminarea în siguranță a ambalajelor goale și a reziduurilor de ambalaje de PPP, industria PPP a instituit un sistem de colectare pentru ambalajele goale de PPP, în cadrul căruia sunt colectate aproximativ jumătate dintre toate ambalajele, ceea ce oferă o serie de garanții în acest domeniu.

18

4.9. GESTIONAREA INTEGRATĂ A DĂUNĂTORILOR

Cerințe juridice

Articolul 14 din Directiva 2009/128/CE privind GID și articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009

Constatări

72. Al doilea PNA descrie faptul că anexa 3 la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, prevede punerea în aplicare a principiilor generale ale gestionării integrate a dăunătorilor (GID) de către toți utilizatorii profesionali, distribuitorii și consilierii.

73. În 2019, ANF a început să elaboreze orientări privind GID în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor. ANF a precizat că intenționează să finalizeze orientările generale privind GID până la finalul lui 2019 și că pentru 2020 este prevăzută elaborarea unor orientări specifice pentru fiecare plantă de cultură.

74. Birourile județene ale ANF emit recomandări (buletine de avertizare) pentru dăunătorii și bolile semnificative ale plantelor de cultură cultivate în județele lor, specificând pragurile de aplicare a PPP și recomandând PPP și rata aplicării lor. Aceste recomandări îi pot ajuta pe cultivatori să pună în aplicare măsuri de protecție a plantelor în conformitate cu GID.

75. Nu există niciun sistem general de cercetări agricole aplicate, servicii de consiliere sau sisteme de previzionare/avertizare în ceea ce privește pesticidele, finanțat din fonduri publice, prin care să fie promovată gestionarea dăunătorilor cu utilizarea unui volum mic de pesticide, iar agricultorii deținători de terenuri arabile să fie ajutați să pună în aplicare principiile GID.

76. Echipa de audit a constatat că România nu a pus în aplicare un sistem de consiliere agricolă, astfel cum este necesar în baza articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Potrivit articolului 12 alineatul (2) litera (e), sistemul de consiliere agricolă consiliază solicitanții de fonduri în cadrul politicii agricole comune cu privire la utilizarea în siguranță a PPP și, în special, cu privire la cerințele de la articolul 14 din Directiva SUD referitoare la GID.

77. Producătorul de fructe vizitat de echipa de audit a informat echipa de audit că Institutul de Pomicultură din județul Argeș prestează servicii de consiliere și de previziune pentru producătorii de fructe, ceea ce contribuie la punerea în aplicare a unei protecții integrate a plantelor. De asemenea, acest institut îndeplinește rolul de fermă demonstrativă pentru producătorii de fructe.

78. ANF a elaborat un chestionar pentru a obține informații privind punerea în aplicare a principiilor GID de la producători. În 2018, 3 707 de producători au completat chestionarul, iar rezultatele au arătat că 64 % dintre respondenți consideră că au respectat

19

principiile GID.

79. În România nu există controale oficiale pentru evaluarea punerii în aplicare a principiilor GID prevăzute la anexa III la Directiva SUD de către utilizatorii profesionali de PPP. Aceasta contravine cerințelor de la articolele 55 și 68 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și de la articolul 14 din Directiva SUD.

5. AUTORIZAȚIILE DE URGENȚĂ ACORDATE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 53 DIN

REGULAMENTUL (CE) NR. 1107/2009

Cerințe juridice

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009

Constatări

81. Gama de instrumente pentru controlul dăunătorilor pe care le au la dispoziție utilizatorii profesionali este un aspect important al GID și, în acest context, gestionarea solicitărilor de autorizații de urgență, în special pentru utilizarea pe scară largă, este relevantă pentru abordarea generală a unui stat membru în ceea ce privește promovarea GID.

82. ANF este AC pentru autorizațiile de urgență. ANF a explicat că, deși este responsabilă pentru aspectele administrative ale solicitării și pentru elaborarea răspunsurilor, decizia finală aparține MADR.

83. În 2016, 2017 și 2018, România a raportat 32 de autorizații de urgență în temeiul articolului 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Astfel, România ocupă locul al 18-lea dintre cele 28 de state membre ca număr de autorizații de urgență acordate în această

Concluzii

80. Autoritatea competentă:

(1) nu a pus în aplicare un sistem de consiliere agricolă, astfel cum prevede articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;

(2) nu a instituit măsurile necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum mic de pesticide, astfel cum prevede articolul 14 alineatul (1) din Directiva SUD;

(3) nu a instituit și nu a sprijinit instituirea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a GID, astfel prevede articolul 14 alineatul (2) din Directiva SUD și

(4) nu a verificat dacă utilizatorii profesionali pun în aplicare GID astfel cum este necesar în baza articolului 14 alineatul (4) din Directiva SUD, coroborat cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

20

perioadă și locul al 7-lea în UE din punctul de vedere al SAUhttps://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Figure2_UAA_by_MS_Eu-28_2016.png. Pe de altă parte, unele dintre aceste autorizații acordate de România vizau plante de cultură cultivate pe terenuri mari.

84. În 2018, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a examinat autorizațiile de urgență acordate de șapte state membre, inclusiv România, în 2017, pentru PPP cu conținut de clotianidin, imidacloprid și tiametoxam, în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. EFSA a concluzionat că, dintre cele șase combinații de plante de cultură/dăunători, autorizațiile de urgență nu au avut o justificare științifică în trei dintre cele șase cazuri din România. Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară a trimis ulterior o scrisoare României, în iulie 2018, solicitând să nu se mai acorde autorizații de urgență pentru PPP care conțin imidacloprid și tiametoxam în vederea utilizării pe rapiță. În 2019 nu au fost acordate astfel de autorizații. ANF a explicat că, în prezent există un PPP alternativ autorizat pentru controlul dăunătorilor relevanți.

85. ANF nu a efectuat nicio evaluare oficială documentată înainte de acordarea autorizațiilor de urgență. Absența unei astfel de evaluări înseamnă că ANF nu asigură faptul că dăunătorul/pericolul nu poate fi combătut prin orice alte mijloace rezonabile și că ea nu evaluează în mod oficial siguranța utilizării propuse prin expunere alimentară și nealimentară și pentru organismele nevizate și pentru mediu. În final, absența unei evaluări oficiale documentate pune sub semnul întrebării capacitatea autorităților române de a informa în mod corespunzător statele membre și Comisia cu privire la măsurile adoptate pentru garantarea siguranței consumatorilor în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. În România, autorizațiile de urgență se acordă de regulă fără restricții cum ar fi, de exemplu, limitarea utilizării la zonele cel mai afectate de dăunători sau impunerea unei monitorizări obligatorii a dăunătorilor în vederea justificării utilizării lor. Prin urmare, este posibil ca utilizarea PPP să nu se limiteze doar la zonele în care predomină dăunătorul/pericolul și nu există garanții că dăunătorul/pericolul nu ar putea fi combătut prin alte mijloace rezonabile. Aceasta constituie o încălcare a articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

86. Echipa de audit a examinat autorizațiile de urgență din 2019 referitoare la utilizarea substanței tiametoxam pe sfecla de zahăr, a substanțelor clotianidin, imidacloprid și tiametoxam pe porumb și floarea soarelui și a substanțelor tau-fluvalinat, ciprodinil și fludioxonil pe afin. În niciunul dintre cele trei dosare de solicitare nu erau furnizate date privind metodele alternative de control sau privind absența acestora și nici privind reducerea previzionată a producției și/sau a calității, dacă nu ar fi fost acordate autorizațiile de urgență.

87. S-a permis utilizarea de urgență a substanței tiametoxam pe sfecla de zahăr ca răspuns la o solicitare din partea producătorilor. Această utilizare a fost autorizată pe deplin în anii precedenți, dar nu mai este autorizată, în conformitate cu restricțiile din Regulamentul de

21

punere în aplicare (UE) 2018/785 al Comisiei. Utilizarea a fost permisă pe toate cele 30 000 ha de sfeclă de zahăr cultivate în România.

88. Utilizarea de urgență a substanțelor clotianidin, imidacloprid și tiametoxam pe porumb și pe floarea soarelui a fost permisă ca răspuns la o solicitare din partea producătorilor. Deși autorizația prevede că „semințele tratate de porumb și floarea soarelui vor fi utilizate doar în zonele cel mai afectate de Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, acolo unde este depășit pragul de daune economice, în sudul și sud-estul țării”, în practică nu s-au aplicat restricții pe cele 2,5 milioane ha de porumb și 1 milion ha de floarea soarelui, chiar dacă ANF a recunoscut că dăunătorii respectivi predomină în anumite regiuni și chiar pe anumite câmpuri din cadrul exploatațiilor. Autorizațiile prevedeau obligația producătorilor de a delimita prin marcaje limitele terenurilor. Al doilea PNA prevede că „este obligatorie utilizarea deflectoarelor pe semănătorile pneumatice cu vid folosite la însămânțarea plantelor de cultură agricole cu semințe tratate”. Apicultorii sunt informați de ANF cu privire la acordarea acestor autorizații.

89. Atât unitățile de tratare a semințelor care tratează semințele, cât și producătorii care seamănă semințele sunt controlați de ANF. Totuși, pe lista de verificare folosită de inspectorii ANF nu se regăsesc întrebări prin care să se verifice dacă semințele tratate sunt folosite doar în zonele cel mai afectate, dacă sunt demarcate terenurile sau dacă sunt folosite deflectoare conform condițiilor autorizației și ale celor indicate de PNA, ceea ce înseamnă că aceste aspecte nu sunt verificate în mod uzual în timpul controalelor oficiale. Aceasta constituie o încălcare a articolului 53 alineatul (1) și a articolului 68 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care prevăd limitarea și controlarea utilizării.

90. Utilizarea de urgență a substanțelor tau-fluvalinat, ciprodinil și a fludioxonil pe terenurile cultivate cu afin a fost permisă pe o suprafață de 700 ha, ca răspuns la o solicitare din partea producătorilor. În acest caz, există o autorizație completă (sub forma extinderii unei autorizații pentru utilizări minore) pentru utilizarea acelorași produse pe culturile de afin în alte state membre. Posibilitatea extinderii unei autorizații apare atunci când un PPP are deja o autorizație în statul membru în cauză, iar deținătorul autorizației caută să o extindă și la alte utilizări minore care nu sunt încă prevăzute în autorizație. Prin urmare, extinderea autorizației existente, astfel cum se permite la articolul 51 din regulament, ar fi constituit o soluție pe termen mai lung și ar fi evitat necesitatea acestei autorizații de urgență, însă ANF nu a luat în considerare această opțiune.

91. Nu există nici cercetări agronomice aplicate care să fie finanțate din fonduri publice prin care să se promoveze tehnicile alternative de control al dăunătorilor relevanți pentru porumb, floarea soarelui și sfeclă de zahăr din România, niciun sistem organizat de monitorizare a dăunătorilor, finanțat din fonduri publice, prin care să se prevadă gravitatea atacurilor acestor dăunători.

Concluzii

92. Autorizațiile de urgență sunt acordate la cerere, fără a se evalua toate alternativele

22

6. CONCLUZIE GENERALĂ

România a adoptat cu întârziere atât primul, cât și al doilea plan național de acțiune. Al doilea plan național de acțiune nu are un obiectiv general cuantificabil, însă are obiective specific-sectoriale clare, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de primul plan național de acțiune. Cu toate acestea, el omite o serie de aspecte esențiale, iar acțiunile sale nu sunt integrate în controalele oficiale.

Punerea generală în aplicare a Directivei SUD este extrem de deficitară în România.

Nu există instituite sisteme de testare a EAP și de formare a operatorilor, de limitare a vânzărilor de PPP de uz profesional la utilizatorii certificați și de protejare a utilizatorilor amatori. Infrastructura de promovare a gestionării integrate a dăunătorilor este foarte limitată, iar sistemele prin care s-ar controla acest proces lipsesc cu desăvârșire. Se acordă autorizații în regim de urgență fără evaluarea tuturor alternativelor posibile, astfel încât să se excludă existența altor mijloace rezonabile.

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește dezvoltarea sistemelor de înregistrare a cazurilor de intoxicație și în ceea ce privește limitarea derogărilor pentru pulverizarea aeriană.

Per ansamblu, lipsa de angajament în ceea ce privește punerea în aplicare a Directivei SUD, limitările de personal și ale altor resurse și lipsa demersurilor de identificare a altor soluții rezonabile de protecție a plantelor înseamnă că, în absența unei schimbări semnificative a abordării, Directiva SUD nu va fi pusă în aplicare în mod corespunzător în România, iar riscurile asociate PPP nu vor fi reduse astfel cum este necesar în baza directivei.

7. ȘEDINȚA DE ÎNCHIDERE

Ședința de închidere a avut loc la București, la 25 octombrie 2019, cu participarea reprezentanților AC. În cadrul acestei ședințe, echipa de audit a prezentat constatările și concluziile preliminare ale auditului, iar AC au furnizat observații inițiale pe marginea acestor constatări și concluzii.

posibile (pentru a exclude existența „altor mijloace rezonabile”), fără a restricționa utilizarea acestora la situațiile în care este într-adevăr necesar și fără a se controla utilizarea.

93. Absența unui program de cercetări aplicate în acest domeniu prin care AC să încurajeze producătorii să adopte practici de gestionare a dăunătorilor cu un consum mic de pesticide și să acorde prioritate metodelor nechimice, oriunde este posibil, înseamnă că producătorii vor apela în continuare la aceste soluții pe termen scurt, în locul unor soluții mai sustenabile pentru controlul dăunătorilor.

23

8. RECOMANDĂRI

Autoritățile competente sunt invitate să ofere detalii privind măsurile luate și planificate, inclusiv privind termenele de finalizare ale acestora („planul de acțiune”), în scopul abordării recomandărilor prevăzute mai jos, în termen de douăzeci și cinci de zile lucrătoare de la primirea prezentului raport de audit. Autoritățile competente ar trebui:

Nr. Recomandare

1. Să asigure faptul că tendințele în utilizarea anumitor substanțe active și aspectele prioritare sau bunele practici sunt identificate, astfel cum este necesar în baza articolului 15 alineatul (2) literele (b) și (c) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 20

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 13

2. Să asigure faptul că PNA include indicatori de monitorizare a utilizării PPP care conțin substanțe active care prezintă interes deosebit, astfel cum este necesar în baza articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 20

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 12

3. Să instituie un sistem prin care să se asigure faptul că toți utilizatorii profesionali, distribuitorii și consilierii au acces la formare adecvată, astfel cum este necesar în baza articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 29

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 22

4. Să instituie sistemele de certificare prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE și să asigure faptul că vânzările de pesticide autorizate pentru uz profesional sunt limitate strict la persoanele care dețin un certificat, astfel cum este necesar în baza articolului 5 alineatul (2) și al articolului 6 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări:29, 30

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări:22, 27

24

5. Să asigure faptul că există în vigoare legislația națională necesară pentru punerea în aplicare a articolului 7 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE privind colectarea informațiilor referitoare la cazurile de intoxicații acute.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 35

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 33

6. Să instituie un sistem prin care să se asigure faptul că doar echipamentele de aplicare a pesticidelor care au trecut cu succes de inspecția prevăzută la articolul 8 alineatul (1) sunt utilizate în scopuri profesionale, astfel cum este necesar în baza articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 44

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 38

7. Să asigure faptul că, în cazul EAP portabile și de spate care nu sunt testate conform frecvențelor prevăzute în Directiva SUD deoarece acest fapt este permis de excepția pe care statele membre o pot aplica în baza articolului 8 alineatul (3) litera (a), operatorii sunt informați cu privire la necesitatea de a schimba periodic accesoriile și la riscurile specifice legate de echipamentul respectiv și că ei beneficiază de formare, astfel cum prevede articolul 8 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 44

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 43

8. Să asigure luarea următoarele măsuri în ceea ce privește acordarea autorizațiilor pentru pulverizarea aeriană:

a) operatorul care efectuează pulverizarea aeriană trebuie să dețină certificatul prevăzut la articolul 5 alineatul (2), astfel cum este necesar în baza articolului (9) alineatul (2) litera (c);

b) întreprinderea responsabilă cu aplicarea pesticidelor prin pulverizare aeriană trebuie să fie certificată de o autoritate competentă care autorizează echipamentele și aeronavele pentru pulverizarea aeriană a pesticidelor, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (2) litera (d) din Directiva 2009/128/CE;

c) aeronavele trebuie să fie dotate cu cele mai bune tehnologii disponibile pentru a reduce la minimum riscul de deviere [articolul 9 alineatul (2) litera (f) din Directiva 2009/128/CE].

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 53

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 52

25

9. Să asigure faptul că recuperarea sau eliminarea ambalajelor și a resturilor de pesticide de către utilizatorii profesionali nu pune în pericol sănătatea umană sau mediul înconjurător, astfel cum este necesar în baza articolului 13 alineatul (1) litera (e) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 71

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 68

10. Să asigure:

a) luarea măsurilor necesare pentru promovarea gestionării dăunătorilor cu un consum mic de pesticide, acordând prioritate, oriunde este posibil, metodelor nechimice, astfel încât utilizatorii profesionali, dintre practicile și produsele disponibile împotriva acelorași dăunători, să treacă la utilizarea celor care determină cele mai mici riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Directiva 2009/128/CE;

b) instituirea sau susținerea condițiilor necesare pentru punerea în aplicare a gestionării integrate a dăunătorilor, în special faptul că utilizatorii profesionali au la dispoziție informații și instrumente pentru monitorizarea dăunătorilor și pentru procesul decizional, precum și servicii de consiliere privind gestionarea integrată a dăunătorilor, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Directiva 2009/128/CE.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 80

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 75

11. Să pună un aplicare un sistem care îndeplinește cerințele de la articolul 12 alineatul (2) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 80

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 76

12. Să se asigure că toți utilizatorii profesionali pun în aplicare principiile generale ale GID, astfel cum sunt menționate la articolul 14 din Directiva 2009/128/CE și în anexa III la aceasta, în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din Directiva 2009/128/CE coroborat cu articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 80

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 79

13. Să asigure faptul că autorizațiile de urgență se acordă doar pentru utilizări limitate și controlate, doar după evaluarea tuturor alternativelor posibile și doar

26

după ce s-a justificat, într-o evaluare documentată, faptul că pericolul nu poate fi combătut prin niciun alt mijloc rezonabil, astfel cum se prevede la articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1107/2009.

Concluziile care stau la baza acestei recomandări: 92

Constatările asociate care stau la baza acestei recomandări: 85 89

Răspunsul autorității competente la recomandări poate fi găsit la adresa:

http://ec.europa.eu/food/audits-analysis/rep_details_en.cfm?rep_inspection_ref=2019-6891

27

ANEXA 1 – REFERINȚE JURIDICE

Referință juridică Jurnalul Oficial TitlulDirectiva 2009/128/CE

JO L 309, 24.11.2009, p. 71 – 86

Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor

Regulamentul nr. 1107/2009

JO L 309, 24.11.2009, p. 1 – 50

Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului

Directiva 2000/60/CE

JO L 327, 22.12.2000, p. 1 – 73

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

Directiva 98/83/CE JO L 330, 5.12.1998, p. 32 – 54

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman

Directiva 2008/105/CE

JO L 348, 24.12.2008, p. 84 – 97

Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului

Directiva 92/43/CEE JO L 206, 22.7.1992, p. 7 – 50

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică

Directiva 2006/118/CE

JO L 372, 27.12.2006, p. 19 – 31

Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării

28

Regulamentul nr. 1306/2013

JO L 347, 20.12.2013, p. 549 – 607

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European Și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului