1 curs peisagistica
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI”DIN IASI
FACULTATEA DE ARHITECTURA „G.M.CANTACUZINO”
PEISAGISTICA
NOTE DE CURS
conf.dr.arh.MIRCEA GRIGOROVSCHI
IASI 2013
PEISAJUL
CUVINTE
CHEIE:SPATIU,PEISAJ,SENTIMENT,ESTETICA,SENZATIE,PERCEPTIE,F
ILTRU
PEISAJ – provine din limba franceza- “peysage”
-daca ar fi să consultăm un DEX; în dreptul termenului peisaj vom găsi
următoarele definiții:
1. Parte din natură care formează un ansamblu artistic şi este prinsă dintr-o
singură privire; privelişte; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din
combinarea factorilor naturali cu factorii creați de om.
2. Gen de pictură sau de grafică având ca obiect reprezentarea cu precădere a
priveliştilor din natură; (concr.) tablou, fotografie care reprezintă un peisaj
3. Descriere, reprezentare a naturii în opere literare; compoziție literară descriptivă.
-Convenția Europeană a Peisajului îl defineşte ca fiind -o parte din teritoriu
perceput ca atare de catre populatie, al carui caracter este rezultatul acţiunii si
interacţiunii factorilor naturali si umani .
-Legea nr. 345/2006, privind regimul ariilor natural protejate precizează că
acesta reprezintă o zona terestră ce se poate delimita clar, cu o structură si
caracteristici specifice, cu valori si structuri naturale specifice, incluzand si
elemente ale culturii umane, unde elementele naturale si cele create de om se
influenţează reciproc. Peisajul cultural - rezultat al interactiunii intre factorii
naturali şi umani, ilustrând evoluţia societăţii si a aşezărilor umane in decursul
istoriei, sub influenţa constrangerilor materiale sau oportunităţilor generate de
mediul lor natural şi de factorii sociali, economici şi culturaliatat interni cat si
externi (UNESCO).
Peisajul geografic = rezultat fizic al evoluţiei reliefului
= construcţie antropic-culturală generată de relaţia
societate-mediu
-elementele naturale + oameni = mediul natural vizibil
- relaţia particulară dintre societate şi teritoriu, cu o dublă valenţă: spaţială
– (organizarea geografică) şi interpretativă (datorată fenomenului de
percepţie umană generator de subiectivitate, asupra căruia vom reveni)
Ex: Universitatea din Besançon –Franta defineste peisajul ca interactiune a
patru sisteme:- sistemul producător de peisaj
- sistemul – peisaj vizibil
- sistemul percepţiei peisajului
- sistemul utilizării peisajului
-peisajul evoluează în timp, devenind necesară şi analiza aspectelor statutului
său temporar;
-simţurile umane sunt responsabile de sesizarea şi percepţia peisajului;
-peisajul furnizează informaţii despre elementele sale componente: spaţiul suport
vs. elementul uman care îl priveşte, îl percepe, îl construieşte.
-noţiunea de peisaj are o evoluţie istorică
- ---peisajul nu există decât dacă este considerat ca atare
------Termenul de peisaj este polisemic
-Peisajul vizibil – se referă la obiectele produse de natură şi oameni, vizibile în
peisaj prin intermediul imaginilor percepute individual sau colectiv. Fiecare
peisaj are propria sa sensibilitate vizuală.
-Perceperea peisajelor - este analizată pe palier individual, pe palier social şi pe
palier spaţial.
Se subliniază rolul reprezentărilor în construcţia viziunii despre lume şi în
sistemul de valori pe care-l atribuim peisajelor.
Percepţia peisajului este o construcţie culturală.
-Producerea peisajelor - peisajul este un efect al sistemelor de forţe în acţiune
care generează diverse raporturi spaţiale şi obiectuale,materialul percepţiei
(subsistemul biotic, abiotic si antropic) .
a – abiotic ; b - biotic ;c – antropic; o – obiecte;e- elemente de imagine ; I –
condiții individuale ;G – condiții colective ;C/V – consum/vânzare ;art –
artializare ; r – cercetare;ac – acțiune.
Peisajul ecologic şi ecologia peisajului
Ecologia studiază relația dintre o anume specie şi mediul său de viață, precum şi
evoluția sistemelor vii. Studiul ecologic se constituie în jurul a doi termeni cărora
le produce mutaţii semantice: environnement (închis, încercuit, îngrădit, o
întâlnire a artelor plastice, un joc de obiecte banale)
şi peisaj -o noţiune cu o puternică implicaţie subiectivă care traduce percepţia
omului asupra spaţiului-prln evolutia sistemelor
Peisaj-mediu Peisaj-mediu construit
Peisajul picturii şi peisajul land-art-ului
-o privelişte, subiect al unei picturi; vedere, bucată, segment, parte a unei vederi,
a unei întinderi ce se prezintă privirii devenind subiect al unei picturi. Peisajul a
luat naştere în pictură.
Perspectiva va determina reprezentarea mentală a spaţiului, schimbând simţitor
modul cum omul recepţionează spaţiul proximal (natura, orasul)
apariţia fotografiei în secolul al XIX-lea - oraşul devine peisaj,
arhitectura este mult mai bine cunoscută astfel de public,
land-art-ul = o consecinţă a fotografiei
Peisajul din peisagistică
- o acţiune efectivă asupra peisajului sau in sit au exercitat la început agricultorii.
Ei au construit peisaj în mod involuntar, strict din considerente utilitare şi în nici
cu vreun scop estetic.
Peisagistul sau creatorul de peisaje era considerat iniţial cel care concepe spaţiile
verzi urbane, creatorul de parcuri, grădini, aliniamente.O cunoaştere a
principiilor peisagisticii poate fi făcută cu mai bune rezultate “pe teren”, decât
analizând vreo teorie care sa fi guvernat creaţiile în cauză.
- construcţia directă şi voită a peisajului a fost întotdeauna supusă unei voinţe
politice, supusă gustului unor elite, unor mode (renastere, clasicism, romantism,
revolutia industriala care duce la o separare a omului de natura- poluarea)
- design-ul peisagistic crează astăzi identitate locului pe care îl innobilează.
Pe lângă social, peisagistica de astăzi converteşte zone industriale
degradate, tratarea şi salvarea acestora contribuind la îmbogăţirea
patrimoniului cultural.Peisagistica actioneaza in oras,in proximitatea
sa,in spatiul rural,in teritoriu
Peisajul arhitectural
- de la patio-ul mediteranean până la Versailles, peisajul aşa cum îl vede
arhitectul a fost supus întotdeauna rigorii construcţiei
1.peisaj - grădină arhitecturalizat (Renaştere, Clasicism);
2.obiectul este semnal, accent care se pierde în peisajul-grădină
- obiectul de arhitectură devine un pliu al sitului, nu mai este obiect în peisaj ci
devine obiect-peisaj .
- peisajul este important pentru arhitectură şi urbanism ca proces.
Peisajele sunt trame structurate mai flexibile, ceea ce le permite evoluţia
şi modificarea temporară.
Peisajul urbanistic
- devenirea oraşului peisaj se va petrece ca urmare a câtorva evenimente majore:
-monumentalizarea arhitecturii
-renunţarea la zidurile împrejmuitoarea de aparare
-transformă oraşul istoric în oraş raţional
- urbaniştii au deţinut pentru o perioadă o viziune morfologică asupra peisajului
urban. Acesta era redus la simpla configuraţie fizică a spaţiului şi mai apoi la
arhitectură. Contemporaneitate ne aduce o schimbare de atitudine, omul fiind
readus în prim-plan.
Peisajul antropologilor
-intră în discuţia acestora în momentul în care el reprezintă o expresie a relaţiei
dintre societate şi teritoriul locuit.
1. relaţia om - peisajul (admirat, locuit, construit)
2. mecanisme ce guvernează această relaţie
-antropologia tratează peisajul tangenţial cu simbolizarea naturii.
Peisajul sociologilor
-raportul față de peisaj a divizat societatea în grupuri de: producători sau
consumatori
-peisajul a fost şi este rezultatul ciocnirii unor interese şi presiuni sociale
-construcția a fost motivată de dinamica cerinţelor de peisaj.
-peisajul este rezultatul unor interese si presiuni sociale
DEFINIREA PEISAJULUI -peisajul nu se reduce la lumea fizică vizuală care ne
înconjoară. El este un produs socio-cultural şi de aceea comportă o importantă
încărcătură de subiectivitate creată prin fenomenul de percepție, prin raportarea
subiectului la un model estetic.
Peisajul nu există în afara noastră, iar noi existăm prin faptul că peisajul nostru
există.
-peisajul ca emblemă reprezinta socio-grupul si modul psihologic in care acesta
este reunit în ritualul social al utilizării şi utilităţii teritoriului. Societăţile ce ne
preced au pus accent pe maniera de a crea şi aprecia peisajul in sensul existentei
unor societati vii in armonie cu lumea.
-există şi alte raporturi de proprietate relevând moduri de utilizare a teritoriilor
care nu au nici o utilitate, ale căror valori sunt acceptate de societate. Acestea
sunt riturile care produc sentimente, simboluri, idealuri comune împărtăşite de
membrii unui socio-grup
-peisajul ca emblemă reprezintă grupul şi modul psihologic sub care acesta este
reunit în ritual:
-meditaţia religioasă; -aprecierea estetică ; -exploatarea ştiinţifică
-observaţia ecologică.
ATRIBUTELE PEISAJULUI
peisajul este invariant estetic.
peisajul este o reconstrucție subiectivă a realului.
peisajul este amestec de natură şi cultură.
peisajul este obligatoriu generator de sentiment.
peisajul este legat indisolubil de artă.
peisajul este un produs socio-cultural.
pentru a se naşte, peisajul are nevoie de o privire capabilă, contemplativă
şi instruită.
vegetalul nu este obligatoriu în edificarea unui peisaj.
orice obiect ori element spațial (indiferent de materialitatea sa, naturală
ori sintetică) poate să genereze un peisaj.
peisajul este diferit ca noțiune de spațiu însă se naşte din acesta.
în relaţie cu precedenta, peisajul are un caracter spaţial.
experienţa peisajului este un act unic, irepetabil.
peisajul are un caracter temporar.
se află într-o permanentă dinamică, direct influenţat de moda epocii în
care trăieşte.
realitate care nu există decât prin experienţa vizuală şi prin
conştientizarea relaţiilor noastre cu natura (A.M. Zahariade).
PSIHOLOGIA PEISAJULUI
-percepția reprezintă procesul psihologic de conştientizare a unui obiect
de către un subiect. Acest fenomen presupune o componentă obiectivă
(existența fizică şi de sine stătătoare a obiectului) şi una subiectivă,
reprezentată de un anume caracter determinat de actul de conştientizare.
Procesul perceptiv
-percepția se realizează pornind de la senzații interpretate de
către creier.
-percepția ca răspuns la un stimul influențată de orientarea
comportamentului personal.
-percpția este subiectivă
Filtrele de percepție
-pot fi :fiziologice, psihologice sau sociale
-ceea ce creaza repulsie unuia poate crea satisfacție altuia
TIPOLOGIA PEISAJULUI
Peisajul urban
-ia ființă şi evoluează în interiorul oraşului, locul principal de dezvoltare a
arhitecturii. Peisajele urbane sunt determinate pornind în principal de la
caracterul preponderent mineral al spațiului urban, aflat într-o permanentă
dinamică fizică şi estetică, influențate de epoca dată: clădirile suportă o dinamică
stilistică, o dinamică pe înălțime, circulațiile carosabile şi pietonale se află
deasemenea într-o perpetuă evoluție, îşi croiesc trasee, îşi stabilesc gabarite;
diversele dotări, multitudinea de obiecte de diverse forme, culori, dimensiuni,
toate sunt țesute (studiat sau nu) astfel încât determină de cele mai multe ori
trăirea unui peisaj.
Peisajul cultural
-îl vom considera o subspecie a peisajului urban. Oraşul a fost dintotdeauna
creuzetul în care cultura şi-a găsit mereu expansiunea. Spațiile urbane cu o
încărcătură culturală şi extrem de popularizate, vor genera peisaje culturale.
Siturile care comportă caracteristicile unui astfel de peisaj dețin o anume
importanță pentru umanitate, emană un anumit sentiment, reverberează
monumentalitate.
Peisajul comercial
-una din principalele activități umane, comerțul determină un mare aflux de
oameni şi o importantă dinamică de obiecte specifice.
Peisajul istoric
-se suprapune într-o oarecare măsură peste cel cultural şi ia ființă folosind ca
resursă vizuală siturile urbane din zonele vechi ale oraşelor, aflate în diverse
stadii de conservare.
Peisajul industrial
-este nelipsit din constituția oraşelor. Spațiile industriale nu au fost gândite să
posede un atribut estetic, însă privirea subiectului instruit le va estetiza inerent.
Peisajul rural
-spre deosebire de oraş, satul nu duce încă lipsă de spațiu, raportul
mineral/vegetal fiind cu totul altul. Un sit rural face apel undeva în
subconştientul privitorului la o perioadă deosebită din copilăria petrecută
undeva la țară.
Peisajul agricol
-transformă spațiul în poate cea mai mare uniformitate compozițională:
terenurile agricole, agroecosistemele par să fie cel mai puțin îndreptate
premeditat către estetic. Liniaritatea acestora consistă în practicarea în general a
culturii monospecie, conținând o monotonie vizuală extremă.
Definirea peisajului
• PEISAJUL desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de catre
populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si interactiunii
factorilor naturali si/sau umani.
Peisajul reprezintă percepţia socială (de la individ la societate) a universului
natural şi antropizat, determinată economic şi cultural, având statut şi evoluţie
temporară
PEISAJ
Inseamna o portiune de teritoriu asa cum este perceputa de populatie / oameni, al
carui caracter rezulta din
actiunea si interactiunea factorilor naturali si / sau umani.
Peisaj : -istoric -urban
-uman -umanizat
-agricol -forestier
-montan -cultural
-antropic -industrial
-maritim -insular
-rural -minier
Identificarea peisajului
Tot ceea ce ne inconjoara constituie peisaj. Intreg teritoriul in parcurgerea sa
reprezinta peisajul indiferent
daca este peisaj natural sau cu interventii umane
Nivel vizual – nivel semnificativ
Dincolo de primul contact om – peisaj – contact vizual – exista un al doilea nivel al
perceptiei – nivel
semnificativ. Peisajul prezinta semnificativa in raport cu omul (privitorul, receptorul)
influentand viata de zi cu zi a acestuia.
Peisaj dezolant – induce suferinta
Peisaj incitator – induce bucurie
Nivel semnificativ mostenit
Peisajul include si semnificatia interventiilor inaintasilor nostri
Interventii : -in utilizarea terenului
-modalitati de construire
-semnificatii ale locurilor
-traditii, istorie etc.
peisaj = natura + existenta istoriei
umanitatii
Peisajul reprezinta un element major al patrimoniului : -local
-regional
-national
-european
-mondial
Peisajul = element integrator al sumei caracteristicelor naturale si culturale.
Peisajul evolueaza in timp
Evolutia peisajului:
-negativa – determinanti : -naturali - climatici
- umani -constructii
- modelare negativa
-interventii asupra vegetatiei
-pierderea specificului
-pozitiva – determinanti : - naturali –climatici (refacea peisajului natural,ex.
refacerea padurilor)
-umani -interventii umane in sensul –refacerii
-prezervarii
-protectiei
-gestionarii
-recastigarea specificitatii
-pastrarea si intarirea traditiei, istoriei,
specificitatilor, experientei
-recuperarea modului de viata traditional
Interventii in sens pozitiv trebuie facute asupra tuturor peisajelor nu numai a celor de
valoare deosebita.
Calitatea peisajelor :
-se raporteaza la oamenii care traiesc in cadrul lui, in acest sens toate peisajele sunt
speciale si esentiale
-toate peisajele sunt de calitate
-exista peisaje de o calitate speciala: -Parcuri Nationale
-Peisajele Mondiale de Patrimoniu sub egida
UNESCO
Pentru aceste motive -in anul 2000 la Florenta a fost adoptata conventia Europeana
pentru peisaj initiata de
Consiliul Europei
-aceasta conventie a fost semnata de 21 de state printre care si
Romania
Important –paralel cu aceste actiuni oficiale, cetatenii pot avea un cuvant greu
-pentru toti cetatenii peisajul prezinta o mare importanta (uneori
subconstient)
-actiunile cetatenilor influenteaza nemijlocit peisajul : -pozitiv :
-plantare de arbori
-amenajare si intretinere gradini etc.
-zugravirea casei etc.
-negativ : -neglijarea aspectului casei
-lasarea in paragina a gradinii si spatiilor
verzi etc.
Identificarea si intelegerea specificului peisajului:
Scop -certitudinea ca in timp calitatea peisajului va creste si nu va scadea
Mijloace -intelegerea notiunii de calitate a peisajului –fiecare peisaj are un caracter
unic
-fiecare peisaj are un caracter
distinct
-aceste caractere provin lui –aspectul si forma terenului
-calitatea solului
-prezenta si calitatea vegetatiei
-mod de utilizare a terenului
-modelul asezarilor umane
-aspecte particulare a constructiilor etc.
-aceste caractere induc –cei ce locuiesc in acest peisaj se simt acasa
-atrag pe cei ce viziteaza zona
-creaza sensul locului
-ar fi catastrofal sa se piarda unicitatea si caracterul peisajului, sa se
niveleze paisajele si toate sa
apara relativ la fel (vezi cartierele de locuit colective din perioada
comunista).
In cazul in care statul nu se implica (sau foarte putin) in procesul de identificare a
caracterului peisajului, acest
lucru poate fi realizat de cetateni.
Doar in 2 tari din UE (Anglia si Slovenia) s-a realizat procesul de identificare a
caracterului personajului
national in mod organizat –prin intermediul specialistilor
-cu finantare guvernamentala
Campul de Lucru ECOVAST -in cadrul unui Atelier International de lucruin
domeniul peisajului din 2001
a elaborat si experimentat o metoda de evaluare a peisajelor si de identificare a
componentelor peisajelor.
Aceasta metoda poate fi utilizata de –o persoana
-mici echipe
Metoda este focalizata catre o unitate peisagistica.
Unitate peisagistica -sau componenta peisagistica
-in definitia conventiei Europene a Peisajuliu peisajele sunt
percepute de cetateni ca
facand parte dintr-un teritoriu
-insa peisajele sunt ele insele unitate, difera de peisajele vecine
-sunt percepute ca parte ale unei structuri mai ample
-in lume exista teritorii intinse cu acelasi tip de peisaj
–Sahara
-Muntii Canadieni etc.
-in Europa exista modificari semnificative in peisaj pe distante relativ scurte (desi
uneori subtile)
-dealurile apar in campii
-sol calcaros-sol nisipos
-teren agricol-padure
-gospodarii rasfirate-localitati compacte
-aceste modificari pot fi interpretate ca delimitari, granite intre peisaje (unitati
peisagistice)
-nu exista dimensiuni standard al unei unitati peisagistice (UP)
-UP reprezinta acea zona care este perceputa ca avand un caracter semnificativ diferit
de urmatorul peisaj (pe baza experientei europene unitatile peisagistice sunt in numar
de cateva sute pe o suprafata de cateva sute de km)
Caracterul peisajului se determina: -privind
-simtind
-gandind
-peisajul a fost deci definit ca“o suprafata de teren asa cum
este perceputa de cetatean”
-orice peisaj a fost creat prin actiunea combinata a: -naturii
-omului
peisaj natural ← natura + om → peisaj
umanizat
Interactiunea om – peisaj apare chiar daca omul nu a intervenit in nici un fel in peisaj,
ci doar prin simplul apel
la cunostintele sale, istoric, traditie etc.
Ex.: -percepi mai bine un peisaj cu flori salbatice daca stiu ca –florile salbatice cresc
acolo deoarece solul este acid -solul este acid deoarece rocile de sub el sunt de origine
vulcanica
-perceptia peisajului si grija fata de el creste odata cu existenta afectiunii fata de
el, de –lucruri
-evenimente
-oameni care se asociaza cu el
Peisajul se percepe prin intermediul : -ochilor
-mintii
-subconstient emotional
-urechii, susurul apei
-prin piele, elemente climatice
-olfactiv, mirosul planelor
Elementele emotionale uneori nu pot fi transpuse in cuvinte dar eul propriu simte, stie
ca are in fata un peisaj
cu mare incarcatura spirituala (manastirile din Bucovina) si poate fi fascinat de forta
acestei imagini suprapusa
pe stratul spiritual al ortodoxiei.
Specificul, caracterul personajului poate fi evaluat prin utilizarea unei matrici,
metodologii simple.
Etapele metodologiei de evaluare a specificului semnificatiei peisajului:
-tema pregatitoare
-necesitatea de a privi intr-o anumita perioada peisajul
-descrierea detaliata
-
documentatia scrisa, documente
CELE 10 STRATURI ALE MATRICEI PEISAJULUI
1. Geologia de suprafata: –tipologia rocilor
-natura rocilor
-vizibila in: –cariere
-exploatare de pietris
-romblee si deblee de drumuri
-natura rocilor –acide
-leoss( influenteaza tipologia
vegetatiei)
-rocile locale folosite la constructii
2. Clima –afecteaza profund peisajul atat ca: –aspect
-caracteristici
-influenteaza : –vegetatia –abundenta
-rarire
-vantul -eroziunea solului
-apa –vapori
-lichida
-solida, influenteaza paisajul: -caldura
-inghet-dezghet
-seceta
- umiditate
-soarele –caldura
-lumina
3. Geomorfologia (formarea terenului)
-puternice forme vizibile –munti;
-dealuri;
-vai -lunci orizontale puternice ale campiei;
-lunci unduitoare, rauri
-forma lacurilor
-modul de actiune a acestor forme asupra –vegetatiei, sir de copaci ce
marcheaza cursul unui rau
-cladirilor din zona –un castel pe
varf de deal,dramatism
4. Solul -de obicei ascuns de vegetatie
-caracteristici –adancime
-fertilitate
-nivel de aciditate ,sunt determinate pentru evolutia -
vegetatiei ,
-faunei
-culoarea solului e o componenta importanta a peisajului, picteaza
peisajul
5. Acoperirea terenului –in majoritatea peisajelor vegetatia reprezinta
caracteristica vizibila
-acest lucru este vizibil in peisajele –naturale
-umanizate, asezari umane
-se analizeaza –intinderea vegetatiei
-tipul vegetatiei
-proportiile vegetatiei –campuri
-paduri
-vegetatia singuratica
-acoperirea terenului cu –ape curgatoare
-torente
-lacuri –naturale
-artificiale
-acoperirea cu fauna si flora
6. Agricultura si silvicultura
90% din terenul Europei este folosit in –agricultura
-silvicultura
Aceste tipuri de activitati economice influenteaza peisajul ca –forma
-aspect
-agricultura –arat
-semanat
-strangerea recoltei
-cosire si uscare fan
-silvicultura –rarirea padurilor
-taierea padurilor
-plantarea padurilor
-taierea copacilor solitari
Deplasarea turmelor la pasunat –zilnic
-anual
Aceste elemente induc in peisaj –schimbare
-culoare
-modelare
-miscare
7. Case si localitati
De-a lungul istoriei oamenii s-au stabilit pe tot teritoriul cautatnd locuri pentru : -
adapost
-
traiul de zi cu zi
-
evolutie spirituala etc.
Constructiile realizate din materiale autohtone: -piatra
-lemn
-argila
-paie etc.
Constructiile au fost realizate in cadrul asezarilor umane: -catune
-sate
-orase
Unele dintre acestea au primit functii administrative.
Procesul constituirii asezarilor umane mosteneste
-modelul constructiilor –locuinte
-alte functiuni
-materialele locale
-tipologia constructiilor
-armonizarea constructiilor cu –clima
-fauna
-rocile existente (geologia si geomorfologia)
-tipologia asezarilor umane, modele
-tipologia transporturilor
-tipologia ocupatiilor umane, modele, mestesuguri
-modalitatede constructie –compact
-rasfirat
-materiale diverse
-orizontal, vertical
-adecvat functiunilor etc.
Activitatea umana afecteaza peisajul in sens –pozitiv
-negativ
Cert este ca diversitatea paisajelor este una din cele mai importante caracteristici
ale Europei ceea ce da
forta UE, putere prin diversitate.
8. Alte caracteristici datorate factorului uman
Caracteristici imprimate de multitudinea ocupatiilor umane:
-agricultori
-silvicultori
-mineri, modeleaza forma terenului
-soldati, modeleaza solul prin sisteme de operare
-drumari, intervin direct in peisaj –drumuri
-poduri
-tuneluri
-autostrazi
-cai ferate
-fabrici
-uzine
-biserici
-scoli etc.
Toate aceste elemente influenteaza peisajul.
9. Caracteristici istorice (determinarea istoriei)
Caracteristici Europene –densitatea populatiei
-modelul localitatilor si folosinta actuala a terenului se
suprapune peste cele ale
generatiilor trecute
-trasaturi istorice –foarte vizibile
-greu de descoperit
In ambele cazuri ele isi un amprenta asupra peisajului.
Elemente istorice -vizibile –ruinele
-orasele vechi si tipologia lor
-castele
-fortificatii
-catedrale, biserici
-mori de vant etc.
-greu vizibile –tumulii vechilor civilizatii
-vechile canale de aductiune de apa
-urme pe teren greu vizibile ale vechilor sisteme de
fortificatii si locuire etc.
Peisajul contine in sine evidenta –istoriei
-traditiilor
10. Sisteme si asocieri
Peisajul este un organism viu, un spatiu care –devine
-traieste
-se schimba
-care are un viitor
Paisajul –este impregnat de emotiile oamenilor
-dar trezeste in oameni emotii si sentimente
-induce asocierea de idei peisajului
-este asociat cu –evenimente
-oameni –celebri
-legende
-exista peisaje sacre ,sacralitatea fiind indusa de sacralitate
-exista peisaje de o mare forta ce induc sentimente si stari speciale
privitorului
Conventia Europeana a Peisajului
Etape –evolutia peisajelor
-protectia peisajelor( caracteristici valoroase)
-managementul peisajelor, mentinerea si administrarea prin activitati
specifice
-amenajarea peisajelor
Strasbourg 2001
Prima conferinta a statelor semnatare ale Conventiei Europene a Peisajului
Conferinte Europene (Consiliul Europei) importante pentru diverse forme ale
patrimoniului
Paris 1954 –patrimoniul cultural
Berna 1979 –patrimoniul natural
Granada 1985 –patrimoniul arhitectural
Londra 1969-1992 –patrimoniul arheologic
Tema 1 - politici peisagistice : o contributie la bunastarea cetatenilor europeni si
la dezvoltarea durabila
-aspecte: -socilale
-economice
-culturale
-ecologice
peisajul reprezinta un patrimoniu comun indiferent de valoare sau
localizarea lui
-peisajul patrimoniu –social
-economic
-cultural
-ecologic
Contributia la crearea de locuri de munca prin turism.
Peisajul e capitalul care duce la obtinerea profitului.
Peisajul trebuie sa constituie obiectul politicelor.
CONVENTIA EUROPEANA A PEISAJULUI
Florenta –Italia 2000
Documente existente legale la nivel national international in domeniul protectia
patrimoniului natural si cultural si de Amenajarea Teritoriului :
- Conventia privind protectia habitatelor naturale din Europa – Berna 1974
- Conventia privind protectia patrimoniului architectural european - Granada
1985
- Conventia cadru – privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau
autoritatilor teritoriale - Madrid 1980
- Conventia privind diversitatea biologica – Rio de Janeiro 1992
- Conventia privind protectia patrimoniului mondial, cultural si national – Paris
1972
DEFINITII – conform Conventiei Europene a Peisajului
A. PEISAJUL desemneaza o parte de teritoriu perceput ca atare de
catre populatie, al carui caracter este rezultatul actiunii si
interactiunii factorilor naturali si/sau umani.
B. POLITICA PEISAJULUI este o expresie prin care autoritatile
publice competente desemneaza principii generale, strategii si linii
directore care permit adoptarea de masuri specifice care au ca scop
protectia, managementul si amenajarea peisajului.
C. OBIECTIV DE CALITATEA PEISAGERA desemneaza
formularea de catre autoritatile publice competente, pentru un
anumit peisaj, a aspiratiilor populatiilor cu privire la caracteristicile
peisajere ale cadrului lor de viata.
D. PROTECTIA PEISAJULUI cuprinde actiunile de conservare si
mentinere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui
peisaj, justificate prin valoarea patrimoniala derivata din
configuratia naturala si/sau de interventia umana.
E. MANAGEMENTUL PEISAJELOR cuprinde actiunile vizand intr-o
perspectiva de dezvoltare durabila, intretinerea peisajului in scopul
directionarii si armonizarii transformarilor induse de evolutiile
sociale, economice si de mediu.
Arie de aplicare - pe intreg teritoriul – areale – natural
- rurale
- urbane
- suburbane
- suprafete – terestre
- ape exterioare
- areale marine
- se refera la – peisaje considerate deosebite
- peisaje obisnuite
- peisaje degradate
Obiective:
- promovarea protectiei peisajelor
- managementul peisajelor
- amenajarea peisajelor
- organizarea cooperarii pentru aceste obiective
Masuri generale:
a) recunoasterea juridica a peisajelor ca si:
- componenta esentiala a cadrului de viata pentru populatie
- expresie a diversitatii patimoniului comun cultural si
natural
- fundament al indentitatii patrimoniului
b) stabilirea si implementarea politicilor peisajului cu scopul:
- protectia peisajului
- managementul peisajului
- amenajarea peisajului
toate aceste actiuni realizate prin masuri specifice
c) proceduri de participare a:
- publicului
-autoritati regionale
- autoritati locale
- alti factori interesati
la definirea si implementarea politicilor peisagere
d) integrarea peisajului in politicile de:
- amenajarea teritoriului
- urbanism
- cultura
- mediu
- agricole
- sociale
- economice
- altele cu implicare directa sau indirecta
Masuri specifice:
A. Marirea gradului de constientizare a:
-societatii civile
-organizatiilor private
-autoritatilor publice
B. Formare si educare:
- formare de specialisti
- programe pluridisciplinare de formare privind:
- politica peisajului
- protectia peisajului
- managementul peisajului
- amenajarea peisajului
- programe destinate:
- profesionistilor din sectorul privat
- profesionistilor din sectorul public
- asociatii interesate
- cursuri : - preuniversitare
- universitare
C. Identificare si evaluare
- Identificarea peisajului din ansamblul teritoriului propriu
- analiza – caracteristicilor
- dinamicii
- factorilor perturbanti
- asumarea transformarilor
- proceduri de evaluare
- schimb de experienta
- metodologie
D. Obiective de calitate peisagera pentru:
- peisaje identificate
- peisaje evaluate
E. Implementarea- introducerea de instrumente care au ca scop:
- protectia
- managementul
- amenajarea peisajului
Cooperarea europeana
- introducerea dimensiunii peisagere in programele si politicile internationale
- cooperare europeana pentru cresterea eficientei acestor politici
- asistenta tehnica si stiintifica – acumulare de experienta
- schimb de experienta
- cercetare stiintifica
- schimb de specialist
- schimb de informatii
- incurajarea cooperarii transfrontaliere ( locale si regionale )
Monitorizarea implementarii conventiei.
Premiul Peisajului acordat de Consiliul Europei
Aplicarea in teritoriu.