demente final

11

PSIHOPATOLOGIA VARSTEI PSIHOPATOLOGIA VARSTEI A TREIAA TREIA

GERONTOLOGIA - Stiinta proceselor GERONTOLOGIA - Stiinta proceselor de imbatranire.de imbatranire.

GERIATRIE - Studiul batranetii.GERIATRIE - Studiul batranetii. PSIHOGERIATRIE - Studiaza tulburarile PSIHOGERIATRIE - Studiaza tulburarile

psihice specifice varstei a treia.psihice specifice varstei a treia. SENILITATE=SENILITATE=imbatranire cu note patologice; imbatranire cu note patologice;

poate fi primara/secundarapoate fi primara/secundara

SENESCENTA =SENESCENTA =imbatranire fiziologicaimbatranire fiziologica

Varsta a treiaVarsta a treia Modificari fiziologice ale aparatelor si sitemelor;Modificari fiziologice ale aparatelor si sitemelor; Particularitati ale psihologiei;Particularitati ale psihologiei; Afectarea imunitatii (cresterea susceptibilitatii la infectii si frecventa Afectarea imunitatii (cresterea susceptibilitatii la infectii si frecventa

mare a bolilor neoplazice);mare a bolilor neoplazice); Activitate hormonala redusa;Activitate hormonala redusa; Modificarile la nivelul receptorilor vizeaza activitatea beta-adrenergica, Modificarile la nivelul receptorilor vizeaza activitatea beta-adrenergica,

dopaminergica, colinergica;dopaminergica, colinergica; Scaderea progresiva a fluxului plasmatic renal, a filtarii glomerulare si Scaderea progresiva a fluxului plasmatic renal, a filtarii glomerulare si

a reabsorbtiei tubulare determina un raspuns ineficient la a reabsorbtiei tubulare determina un raspuns ineficient la dezechilibrele HE si la stresul hemodinamic;dezechilibrele HE si la stresul hemodinamic;

Scade motilitatea gi, activitatea sfincterianaScade motilitatea gi, activitatea sfincteriana;; Scade capacitatea vitala, scade p O2 si capacitatea de difuziune Scade capacitatea vitala, scade p O2 si capacitatea de difuziune

alveolo-capilara;alveolo-capilara; Scade toleranta la glucoza;Scade toleranta la glucoza;

22

33

PSIHOLOGIA VARSTNICULUIPSIHOLOGIA VARSTNICULUI

* AJURIAGUERA “ On vieillit comme on a * AJURIAGUERA “ On vieillit comme on a vecu”.vecu”. Tulburari de memorie (legea disolutiei memoriei);Tulburari de memorie (legea disolutiei memoriei); Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism, Modificarea fluiditatii gandirii (conservatorism,

rigiditate)rigiditate) conflictul intre generatiiconflictul intre generatii Modificarea activitModificarea activităţăţii voluntare;ii voluntare; TulbuTulbuăări de afectivitate.ri de afectivitate. Tulburarea ritmului nictemeral.Tulburarea ritmului nictemeral.

44

MODIFICARIFIZIOLOGICE

MODIFICARIMETABOLICE

MODIFICARI PSIHOLOGICE

MODIFICARIANATOMICE

PATOL.BATRAN.

MCI=Mild Cognitive ImpairmentMCI=Mild Cognitive Impairment Stare intre batranetea normala si dementa;Stare intre batranetea normala si dementa; Stare intermediara, caracterizata prin tulburari cogntive discrete;Stare intermediara, caracterizata prin tulburari cogntive discrete; Prodrom al dementei;Prodrom al dementei; Exista tulburari de memorie, totusi functionarea este normala;Exista tulburari de memorie, totusi functionarea este normala; Conservarea judecatii, inteligentei, deprinderilor compenseaza Conservarea judecatii, inteligentei, deprinderilor compenseaza

incetinirea cognitiei;incetinirea cognitiei; Dg=se bazeaza pe recunoasterea de catre subiect a pierderii Dg=se bazeaza pe recunoasterea de catre subiect a pierderii

memoriei si pe confirmarea de catre o terta persoana, ca si pe memoriei si pe confirmarea de catre o terta persoana, ca si pe testele neuropsihologice;testele neuropsihologice;

Lipsa deficitului functional al sarcinilor de baza in functionarea Lipsa deficitului functional al sarcinilor de baza in functionarea cotidiana este un element care permite deosebirea de dementa cotidiana este un element care permite deosebirea de dementa incipienta;incipienta;

Atrofia hipocampului este caracteristica in MCI;Atrofia hipocampului este caracteristica in MCI; Neurodegenerarea incepe in MCI (sunt prezente deja atrofii Neurodegenerarea incepe in MCI (sunt prezente deja atrofii

corticale, placi senile, pierderi neuronale si benzi neurofibrilare). corticale, placi senile, pierderi neuronale si benzi neurofibrilare). 55

66

DEMENTADEMENTA

DEFINITIE: DEFINITIE: SlSlăăbirea globalbirea globalăă a a funcfuncţţiilor inalte corticale (memorie, iilor inalte corticale (memorie, capacitatea capacitatea de a rede a rezolva problemelzolva problemelee cotidiene, performanta invatarii cotidiene, performanta invatarii deprinderilor, abilitatilor perceptudeprinderilor, abilitatilor perceptualal--motorii, folosirea corecta a abilitmotorii, folosirea corecta a abilităţăţilor ilor sociale) deseori progresivsociale) deseori progresivăă şşi i ireversibilireversibilăă..

77

CAUZELE DEMENTELORCAUZELE DEMENTELOR(tipuri)(tipuri)

I. DEGENERATIVE:I. DEGENERATIVE: AlzAlzheimeheimerr PickPick SenilaSenila

II. VASCULARE:II. VASCULARE: Multiinfarct (microinfarcte corticale)Multiinfarct (microinfarcte corticale)

III. NEURODEGENERATIVE: III. NEURODEGENERATIVE: In boala Parkinson;In boala Parkinson; In boala Huntington;In boala Huntington; In boala WilsonIn boala Wilson Scleroza laterala amiotrofica.Scleroza laterala amiotrofica.

88

IV. INFECTIOASE:IV. INFECTIOASE: Creutzfeldt-Jakob;Creutzfeldt-Jakob; SIDA;SIDA; Encefalite virale;Encefalite virale; Meningite crMeningite cronice onice viralevirale Neurosifilis.Neurosifilis.

V. METABOLICE:V. METABOLICE: Wernicke-Korsakov;Wernicke-Korsakov; Deficit vit. B12.Deficit vit. B12. Pelagra.Pelagra. Insuficienta renala severa.Insuficienta renala severa.

DementeleDementele

CORTICALE (Alzheimer, Pick, CORTICALE (Alzheimer, Pick, Creutzfeldt-Jakob)Creutzfeldt-Jakob)

Subcorticale (boala Parkinson, Sida, Subcorticale (boala Parkinson, Sida, Huntington, SM)Huntington, SM)

MIXTE (vasculara, cu corpi Lewy)MIXTE (vasculara, cu corpi Lewy)

99

1010

I.I. DEMENŢE DEGENERATIVEDEMENŢE DEGENERATIVE

AlzAlzheimeheimerrPickPickSenilaSenila

1111

DEMENTA ALZHEIMER DEMENTA ALZHEIMER ETIOPATOGENIE ETIOPATOGENIE DIAGNOSTICDIAGNOSTIC

1212

ALOIS ALZHEIMERALOIS ALZHEIMER - 1906 – a descris - 1906 – a descris boala la o femeie de 51 ani . Evoluţia a boala la o femeie de 51 ani . Evoluţia a fost progresivă, in 4,5 ani ajungând la fost progresivă, in 4,5 ani ajungând la demenţă profundă.demenţă profundă.

AlzheimerAlzheimer a menţionat aspectul specific a menţionat aspectul specific neuropatologicneuropatologic al bolii: al bolii:

atrofii cerebrale generalizate,atrofii cerebrale generalizate, modificări histopatologice: modificări histopatologice:

depozite proteinacee;depozite proteinacee; aberaţii citoscheletice şi neuritice;aberaţii citoscheletice şi neuritice; vase sanguine dismorfe.vase sanguine dismorfe.

1313

După 90 ani boalaDupă 90 ani boala se se caracterizează prin:caracterizează prin:

1.1.Aspectul neuroanatomic reprezentat de Aspectul neuroanatomic reprezentat de atrofia cerebrală difuză şiatrofia cerebrală difuză şi

2.2.Histopatologia specifică:Histopatologia specifică: Plăci senile,Plăci senile, Degenerescenţa neurofibrilară,Degenerescenţa neurofibrilară, Pierderi neuronale (hipocamp, cortex),Pierderi neuronale (hipocamp, cortex), Pierderi sinaptice,Pierderi sinaptice, Leziuni oxidatLeziuni oxidat InflamaţiaInflamaţia Acumulare de proteine aberante.Acumulare de proteine aberante.

1414

AP= placi amiloidNFT=neurofibrile Courtesy of Grossberg G, St. Louis University

AD

NFTAP

Normal

Modificari neuroptologice Modificari neuroptologice in boala Alzheimerin boala Alzheimer

1515

PLACILE SENILE (NEURITICE) PLACILE SENILE (NEURITICE) formate din:formate din:

Substanţa amiloidăSubstanţa amiloidă ( proteina beta A4, provenind ( proteina beta A4, provenind dintr-o proteină precursoare, APP) este anomalia dintr-o proteină precursoare, APP) este anomalia neuropatologică absolut necesară diagnosticului neuropatologică absolut necesară diagnosticului de DA.de DA.

Prelungiri neuriticePrelungiri neuritice anormale in spaţiile anormale in spaţiile extracelulare.extracelulare.

1616

DEGENERESCENTA DEGENERESCENTA NEUROFIBRILARANEUROFIBRILARA – – caracteristică, caracteristică, dar NU specifică dar NU specifică

Formată din filamente helicoidale pereche şi Formată din filamente helicoidale pereche şi filamente drepte.filamente drepte.

Conţine agregări anormale de “proteine TAU”.Conţine agregări anormale de “proteine TAU”. Localizare: cortex, complex hipocampo-Localizare: cortex, complex hipocampo-

amigdalian, nuclei bazali,locus coeruleus.amigdalian, nuclei bazali,locus coeruleus.

1717

PIERDERI NEURONALE SI PIERDERI NEURONALE SI SINAPTICE.SINAPTICE.

Unele populaţii de neuroni se pierd selectiv, mai Unele populaţii de neuroni se pierd selectiv, mai ales neuronii asociaţiei corticale şi unii nuclei ales neuronii asociaţiei corticale şi unii nuclei subcorticali, incluzând celulele colinergice ale subcorticali, incluzând celulele colinergice ale nucleilor bazali şi celulele serotoninergice.nucleilor bazali şi celulele serotoninergice.

Pierderile sinaptice se corelează cu severitatea Pierderile sinaptice se corelează cu severitatea demenţei.demenţei.

1818

LEZIUNI MITOCONDRIALE SI LEZIUNI MITOCONDRIALE SI OXIDATIVEOXIDATIVE

Hiperactivitatea succinildehidrogenazei şi Hiperactivitatea succinildehidrogenazei şi altor markeri enzimatici mitocondriali; ele altor markeri enzimatici mitocondriali; ele preced acumularea de amiloid! preced acumularea de amiloid!

Localizarea deficitelor metabolice se Localizarea deficitelor metabolice se corelează cantitativ cu simptomatologia corelează cantitativ cu simptomatologia clinică: deficite in partea stanga la pacientii clinică: deficite in partea stanga la pacientii cu dificultati de limbaj pregnante sip e partea cu dificultati de limbaj pregnante sip e partea dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.dreapta la cei cu dificultati ale praxiei.

1919

ETIOLOGIA DETIOLOGIA DEMENŢEI EMENŢEI ALZHEIMERALZHEIMER

MULTIFACTORIALA:MULTIFACTORIALA:

FactorFactorii genetic geneticii Factori neurochimiciFactori neurochimici Factori imunologiciFactori imunologici Factori toxico-metaboliciFactori toxico-metabolici Factori traumaticiFactori traumatici Factori vasculariFactori vasculari SexulSexul

2020

1. 1. FACTORI FACTORI GENETICIGENETICI-rol -rol variabil in determinarea bolii.variabil in determinarea bolii.

Istoricul familial de DAIstoricul familial de DA = cel mai consistent factor = cel mai consistent factor de risc. Aprox 75% din DA ar fi familiale. de risc. Aprox 75% din DA ar fi familiale. Transmiterea – autosomal-dominantă.Transmiterea – autosomal-dominantă.

Anomalii cromozomiale:Anomalii cromozomiale: cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30 de cromozomul 14 la 14q24.3 (s-au identificat peste 30 de

mutaţii diferite in această genă: presenilina 1; mutaţii diferite in această genă: presenilina 1; SHERINGTON).SHERINGTON).

cromozomul 21: gena proteinei precursoare a cromozomul 21: gena proteinei precursoare a amiloidului.amiloidului.

cromozomul 19: presenilina 2.cromozomul 19: presenilina 2. Allela apolipoproteinei E4 (apoE4)Allela apolipoproteinei E4 (apoE4) reprezintă un reprezintă un

marker pentru DA familială şi DA sporadice cu debut marker pentru DA familială şi DA sporadice cu debut tardiv. Se situează pe aripa lungă a cromozomului 19.tardiv. Se situează pe aripa lungă a cromozomului 19.

2121

2. FACTORI 2. FACTORI NEUROCHIMICINEUROCHIMICI

Scăderea importantă Scăderea importantă NeurotransmiţătoNeurotransmiţătorilorrilorReceptReceptorilororilorSistemelor enzimaticeSistemelor enzimatice

2222


Sistemul Sistemul acetilcolinicacetilcolinic (ipoteza (ipoteza colinergică a DA). colinergică a DA).

Scăderea activităţii acetilcolinei este Scăderea activităţii acetilcolinei este legată de tulburările de memorie.legată de tulburările de memorie.

In DA In DA -- scăderea concentraţiei scăderea concentraţiei acetilcolinei şi a colinacetiltransferazei acetilcolinei şi a colinacetiltransferazei in creier (mai ales in hipocamp).in creier (mai ales in hipocamp).

2323

Sistemul colinergicSistemul colinergic Cel mai numeros si raspandit sistem de Cel mai numeros si raspandit sistem de

neurotransmitatorineurotransmitatori

Proiectiile de la nucleii bazali la cortex si Proiectiile de la nucleii bazali la cortex si talamus sunt importante in controlul talamus sunt importante in controlul atentiei/starii de constienta atentiei/starii de constienta

Proiectiiile de la nucleii bazali la sistemul Proiectiiile de la nucleii bazali la sistemul limbic (inclusiv amigdala), importante in limbic (inclusiv amigdala), importante in medierea raspunsurilor medierea raspunsurilor comportamentale/emotionalecomportamentale/emotionale

2424

Deficit colinergic

Pierdere progresiva de neuroni colinergici

Scaderea progresiva a acetilcolinei (ACh)

Deficite ale activitatilor vietii zilnice (ADL), comportament si cognitie

Deficitul colinergic determina simptomatologia clinica

Perry et al. 1978a; Bartus et al. 1982; Cummings & Back, 1998

2525


Sistemul Sistemul serotoninergic: serotoninergic: implicarea implicarea dovedită de scăderea activităţii şi dovedită de scăderea activităţii şi numărului de receptori la nivelul lobului numărului de receptori la nivelul lobului Frontal şi Temporal, Hipocampului. Frontal şi Temporal, Hipocampului.

Se corelează cu modificările Se corelează cu modificările noncognitive din DA.noncognitive din DA.

2626


GABA – GABA – neurotransmiţătorul implicat in neurotransmiţătorul implicat in conexiuni complexe cu alte sisteme de conexiuni complexe cu alte sisteme de neurotransmiţători şi neurohormoni.neurotransmiţători şi neurohormoni.

In DA = scăderea progresivă şi difuză a In DA = scăderea progresivă şi difuză a activităţii corticale (mai ales in lobii activităţii corticale (mai ales in lobii temporali);temporali);

= scăderea nivelului GABA in LCR = scăderea nivelului GABA in LCR (aceasta fiind responsabilă de (aceasta fiind responsabilă de comportamentul agresiv al pacienţilor cu DA).comportamentul agresiv al pacienţilor cu DA).

2727


NeuropeptideNeuropeptide: somatostatina: somatostatina

corticotropinacorticotropina

vasopresinavasopresina

substanţa Psubstanţa P

~~implicaţii terapeuticeimplicaţii terapeutice~~

2828

3.FACTORI3.FACTORI IMUNOLOGICI IMUNOLOGICI

Argumente: Titrul anticorpilor antiţesut Argumente: Titrul anticorpilor antiţesut cerebral semnificativ crescut la cei cu DA cerebral semnificativ crescut la cei cu DA faţă de sănătoşi.faţă de sănătoşi.

Posibil: implicarea sistemului imun in Posibil: implicarea sistemului imun in formarea amiloidului din plăcile senile.formarea amiloidului din plăcile senile.

Neurofibrilele amiloidice şi plăcile senile Neurofibrilele amiloidice şi plăcile senile --derivate imunoglobulinice.derivate imunoglobulinice.

2929

4.FACTORI 4.FACTORI TOXICO-TOXICO-METABOLICIMETABOLICI

Aluminiul: acumulări la nivelul benzilor Aluminiul: acumulări la nivelul benzilor neurofibrilare şi in neuronii fără neurofibrilare şi in neuronii fără degenerescenţă neurofibrilară din creierul DA.degenerescenţă neurofibrilară din creierul DA.

Metabolismul glucozei modificat:Metabolismul glucozei modificat: scăderea ratei metabolismului cerebral scăderea ratei metabolismului cerebral

glucidic;glucidic; creşterea producerii de acid lactic (prin creşterea producerii de acid lactic (prin

reducerea activităţii enzimelor care intervin reducerea activităţii enzimelor care intervin in degradarea glicolitică a glucozei?).in degradarea glicolitică a glucozei?).

3030

5.FACTORI 5.FACTORI TRAUMATICITRAUMATICI

TCC TCC

* factori de risc pentru DA;(datorită afectării * factori de risc pentru DA;(datorită afectării axonale difuze, hipoxiei, ischemiei). axonale difuze, hipoxiei, ischemiei). Argumente: evidenţierea amiloidului difuz Argumente: evidenţierea amiloidului difuz şi a degenerescenţei neurofibrilare in şi a degenerescenţei neurofibrilare in Demenţa pugilistică.Demenţa pugilistică.

* pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.* pot accelera dezvoltarea DA cu ~5-7ani.

3131

6. 6. BOLILE VASCULAREBOLILE VASCULARE

Argumente: evidenţierea la autopsia DA a Argumente: evidenţierea la autopsia DA a bolilor coronariene cu sau fara infarct bolilor coronariene cu sau fara infarct miocardic.miocardic.

Pacienţii cu suferinţe vasculare – depozite Pacienţii cu suferinţe vasculare – depozite semnificative de amiloid in creier.semnificative de amiloid in creier.

Factorii de risc vasculari sunt incriminati de Factorii de risc vasculari sunt incriminati de scaderea irigarii creierului, lipsa integritatii scaderea irigarii creierului, lipsa integritatii parenchimului cerebral, disfunctia trombocitara parenchimului cerebral, disfunctia trombocitara si deficientele microvasculare.si deficientele microvasculare.

3232

7.7.SEXUL SEXUL FEMININ=factor de FEMININ=factor de risc risc

Explicaţii posibile: Explicaţii posibile: efect hormonal nespecific (m. ales in efect hormonal nespecific (m. ales in

menopauză)menopauză) prezenţa de gene predispozante DA pe prezenţa de gene predispozante DA pe

cromozomul Xcromozomul X incidenţa crescută a allelei apoEe4 la femeiincidenţa crescută a allelei apoEe4 la femei

3333

DIAGNOSTICUL DA.DIAGNOSTICUL DA.

1. Clinic:1. Clinic: antecedente personale patologice cu valoare de antecedente personale patologice cu valoare de

factori de riscfactori de risc antecedente heredo-colaterale pozitive;antecedente heredo-colaterale pozitive; date heteroanamnestice; anamnestice;date heteroanamnestice; anamnestice; examen obiectiv somatic, neurologic, examen examen obiectiv somatic, neurologic, examen

psihiatric;psihiatric; teste clinice.teste clinice.

2.Investigatii paraclinice.2.Investigatii paraclinice. 3.Examenul neuropatologic.3.Examenul neuropatologic.

3434

DIAGNOSTIC CLINIC.DIAGNOSTIC CLINIC. Cu cit stim mai multe despre diagnosticul Cu cit stim mai multe despre diagnosticul

DA, cu atit ne dam seama ca boala este DA, cu atit ne dam seama ca boala este heterogena in prezentare si evolutie.heterogena in prezentare si evolutie.

De aceea unii vorbesc despre mai multe De aceea unii vorbesc despre mai multe boli.boli.

Se accepta Se accepta subrupe clinice subrupe clinice bazate pe bazate pe varsta debutului (DA cu debut precoce <65 varsta debutului (DA cu debut precoce <65

ani si DA cu debut tardiv > 65 ani);ani si DA cu debut tardiv > 65 ani); trasaturi predominente;trasaturi predominente; Tip de Tip de evolutie;evolutie; incidenta familiala; incidenta familiala; etc.etc.

3535

SIMPTOMATOLOGIA DA:SIMPTOMATOLOGIA DA: 1.Simptome cognitive (tulburari de 1.Simptome cognitive (tulburari de

atentie, memorie, disfazie, dispraxie, atentie, memorie, disfazie, dispraxie, agnozii).agnozii).

2.Simptome noncognitive (halucinatii, 2.Simptome noncognitive (halucinatii, delire, apatie, depresie, agresivitate, delire, apatie, depresie, agresivitate, agitatie psihomotorie, tulburari de somn).agitatie psihomotorie, tulburari de somn).

Simptome neurologice: afazia, apraxia, Simptome neurologice: afazia, apraxia, agnozia, perturbarea functiei executive.agnozia, perturbarea functiei executive.

3636

CRITERIILE DCRITERIILE DSM-IV SM-IV DDemenţa emenţa AlzheimerAlzheimer

A. Aparitia de multiple deficite cognitive:A. Aparitia de multiple deficite cognitive:1.Deficit de memorie.1.Deficit de memorie.2. Una sau mai multe din urmatoarele: 2. Una sau mai multe din urmatoarele:

afazia,afazia, apraxia,apraxia, agnozia,agnozia, perturbarea functionarii executive.perturbarea functionarii executive.

B. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza B. Deficitele cognitive mentionate cauzeaza fiecare afectarea semnificativa a functionarii fiecare afectarea semnificativa a functionarii sociale sau ocupationale.sociale sau ocupationale.

3737

CRITERIILE DCRITERIILE DSM-IV SM-IV DDemenţa emenţa AlzheimerAlzheimer

C. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat C. Evolutia se caracterizeaza prin debut gradat si declin cognitiv continuu.si declin cognitiv continuu.

D. Deficitele cognitive (A si B) nu se datoreaza D. Deficitele cognitive (A si B) nu se datoreaza uneia din cauzele de mai jos:uneia din cauzele de mai jos:

-alte boli ale sistemului nervos central;-alte boli ale sistemului nervos central;-conditii sistemice cunoscute ca posibile cauze -conditii sistemice cunoscute ca posibile cauze

de dementa;de dementa;-conditii induse de substante.-conditii induse de substante. E. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui E. Deficitele nu apar exclusiv in cursul unui

delirium.delirium.

3838

IMPORTANTA MAJORA! IMPORTANTA MAJORA! DIAGNOSTICUL IN STADIUL INCIPIENTDIAGNOSTICUL IN STADIUL INCIPIENT

De retinut De retinut debutul este lent de obiceidebutul este lent de obicei posibil debut prin episoade posibil debut prin episoade

psihotice (depresive, delirante, psihotice (depresive, delirante, confuzo-onirice) sau princonfuzo-onirice) sau prin

simptome neurologice (hipertonie simptome neurologice (hipertonie musculara, semen de focar).musculara, semen de focar).

3939

PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.PRECOCE. 1. Nu cere ajutor din proprie initiativa, este 1. Nu cere ajutor din proprie initiativa, este

adus de apartinatori;adus de apartinatori; 2. Are tendinta de privi spre apartinatori 2. Are tendinta de privi spre apartinatori

cand este intrebat ceva: semnul intoarcerii cand este intrebat ceva: semnul intoarcerii capului.capului.

3. Are dificultati in evocarea datei.3. Are dificultati in evocarea datei. 4. Ezitari in limbaj (cautare de cuvinte).4. Ezitari in limbaj (cautare de cuvinte). 5. Are tendinta de a minimaliza si/sau 5. Are tendinta de a minimaliza si/sau

rationaliza; poate fi deranjat de relatarile rationaliza; poate fi deranjat de relatarile rudelor privind comportamentul sau.rudelor privind comportamentul sau.

4040

PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL PREZENTAREA UZUALA IN CABINETUL MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU MEDICULUI A PACIENTULUI CU DA IN STADIU PRECOCE.PRECOCE.

6. Pacientul nu pare bolnav.6. Pacientul nu pare bolnav. 7. In istoricul bolii – problemele de limbaj se 7. In istoricul bolii – problemele de limbaj se

gasesc cu cel putin 6 luni in urma.gasesc cu cel putin 6 luni in urma. 8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau 8. Pacientul ia foarte putine medicamente sau

nu ia de loc.nu ia de loc. 9. Sotul (sotia) spune:” cu exceptia memoriei, 9. Sotul (sotia) spune:” cu exceptia memoriei,

este sanatos”.este sanatos”. 10. Nu exista istoric de TCC, crize recente 10. Nu exista istoric de TCC, crize recente

sau AVC.sau AVC. 11. Examenul medical si neurologic – 11. Examenul medical si neurologic –

nesemnificative.nesemnificative.

4141

DA PROGRESSION SCALEDA PROGRESSION SCALEStadiu Precoce(usor) Intermed.

(moder.)Tardiv(sever)

Trasaturi

Comportamentgeneral/functionare.

Neaga/minimaliz.problemele;Scadereaperformantelor.Comport. soc.adecvat inca.

Retragere.Scad.interesPentru igiena pers.Apatie.Necesitasupraveghere.

Majorit. Functiilorsunt pierdute. Deobicei – tintuit lapat.

Memorie/orientare. Dezor. spat. pentrulocurinonfamiliale.Dific.de evocare aevenim. recente.

Dezor. T-S.Dificult. Inevocarea numelorrudelor, adreselor,nr. De telefon.

Mem.pierduta,poaterecun vagfizionomii,in final-testare imposibila.

Functia motorie Fara deficit saubradikineziediscreta.

Bradikinezie,semneextrapiramidale,hipertonie,mioclonii,

Semneparkinsonine, crize,reflexeprimitive,hipertonie in flexie,mersimposibil;

4242

DA PROGRESSION SCALEDA PROGRESSION SCALEStadiu Precoce(usor) Intermed.(moder.) Tardiv(sever)

Dispozitie/Comportament

Anxietate;Posibildispozitiedepresiva;Modificari alepersonalitatii.

Probl.cuabstractizarea;Halucin.,delire(paran,degelozie),Agresivit.

Accent.simptomeloranter.Tipete,mormaieli.

Limbaj. Dific.in a gasicuvinte potrivite inconversatie.

Parafazii semanticeverbale,ecolalie,ecolalie, stereotipiiverb.

Jargonofazie panala mutism sauvorbireincomprehensibila.

Praxia. Abilitati vizuo-spatialenorm.Apraxieconstructiva.

Apraxieconstruct,ideomotorie,a imbracarii.

Apraxiile multiplegreu de determinatdatorita proasteiintelegeri pina laimposibilitateatestarii.

Gnozia Recun.formelorvizuale complexedificila.

Autotopoagnozie.Deficit stereognozicbilateral.Dezor.stanga-dreapta.

Autotopoagnoziaintregului corp---imposibilitateatestarii.

4343

EXPLORARI PARACLINICE.EXPLORARI PARACLINICE.

1.C.T.CEREBRALA.1.C.T.CEREBRALA. = Atrofii corticale = Atrofii corticale difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea difuze+hidrocefalie (apar si in imbatranirea fiziologica si in demente de alte etiologii)fiziologica si in demente de alte etiologii)

= Atrofia lobului = Atrofia lobului Temporal mijlociu (oarecum specifica DA).Temporal mijlociu (oarecum specifica DA).

2.REZONANTA MAGNETICA2.REZONANTA MAGNETICA = Atrofia = Atrofia structurilor lobului T. mijlociu, in mod particular structurilor lobului T. mijlociu, in mod particular a hipocampului si amigdalei. Scaderea a hipocampului si amigdalei. Scaderea densitatii substantei albe.densitatii substantei albe.

4444

EXPLORARI PARACLINICE.EXPLORARI PARACLINICE.

3. PET = Scaderea ratei de 3. PET = Scaderea ratei de metabolizare cerebrala o oxigenului si metabolizare cerebrala o oxigenului si glucozei in cortexul temporal posterior si glucozei in cortexul temporal posterior si parietal bilateral. (se coreleaza cu parietal bilateral. (se coreleaza cu pierderile neuronale).pierderile neuronale).

4. SPECT = Hipoperfuzie frontala 4. SPECT = Hipoperfuzie frontala bilaterala cu predominenta la nivelul bilaterala cu predominenta la nivelul lobului frontal sang.lobului frontal sang.

COMORBIDITATICOMORBIDITATI

Afectiuni CV (HTAE, FiA)Afectiuni CV (HTAE, FiA) Boli cerebrovasculareBoli cerebrovasculare DZDZ OsteoporozaOsteoporoza Boli articulareBoli articulare PROBLEME! (caderi, scadere in PROBLEME! (caderi, scadere in

greutate, anemie, crize convulsivante, greutate, anemie, crize convulsivante, incontinenta urinara)incontinenta urinara)

4545

4646

TRATAMENTTRATAMENT

PROFILACTICPROFILACTIC CURATIVCURATIV

SIMPTOMATIC;SIMPTOMATIC; ETIOLOGIC;ETIOLOGIC;

4747

OBIECTIVELE OBIECTIVELE TRATAMENTULUI IN TRATAMENTULUI IN DEMENTEDEMENTE

REDUCEREA SUFERINTEI *REDUCEREA SUFERINTEI *pacientului pacientului *ingrijitorului.*ingrijitorului.

AMELIORAREA CALITATII VIETII lor.AMELIORAREA CALITATII VIETII lor.

DIMINUAREA RISCULUI DIMINUAREA RISCULUI INSTITUTIONALIZARII.INSTITUTIONALIZARII.

4848

PRINCIPII DE TRATAMENT PRINCIPII DE TRATAMENT IN DEMENTEIN DEMENTE

I. ABORDARE TERAPEUTICA I. ABORDARE TERAPEUTICA MULTIDISCIPLINARA: MULTIDISCIPLINARA: Aspecte Aspecte medicale.medicale. Aspecte Aspecte socialesociale Aspecte Aspecte psihologicepsihologice Aspecte vizand Aspecte vizand ambianta.ambianta.

4949

Terapii in dementeTerapii in demente

TIPURI DE TERAPII:TIPURI DE TERAPII: NONFARMACOLOGICE : NONFARMACOLOGICE :

Evaluarea Evaluarea SIGURANTEI IN LOCUINTA (iluminat diferente SIGURANTEI IN LOCUINTA (iluminat diferente de nivel, covoare, temperatura),de nivel, covoare, temperatura),

Rolul Rolul INGRIJITORILOR INGRIJITORILOR (educarea lor),(educarea lor), CONSILIERE FAMILIALA, LINII TELEFONICE…CONSILIERE FAMILIALA, LINII TELEFONICE…> 70% dementi = ingrijiti la domiciliu (sot/sotie).> 70% dementi = ingrijiti la domiciliu (sot/sotie).

FARMACOLOGICE:FARMACOLOGICE: Vizand Vizand REFACEREA DEFICITELOR REFACEREA DEFICITELOR

NEUROTRANSMITATORILOR.NEUROTRANSMITATORILOR. Vizand Vizand CORECTAREA TULBURARILOR CORECTAREA TULBURARILOR

PSIHICE/NEUROL.PSIHICE/NEUROL.

5050

TRATAMENT TRATAMENT SIMPTOMATICSIMPTOMATIC

Pentru tulb cognitive, comportamentale Pentru tulb cognitive, comportamentale (AP, BZD si anticonvulsivante) si (AP, BZD si anticonvulsivante) si psihotice (AP)psihotice (AP)

ATENTIE! INTERNAREA DEMENTILOR! ATENTIE! INTERNAREA DEMENTILOR!

5151

TRATAMENT “ETIOLOGIC”TRATAMENT “ETIOLOGIC”

INHIBITORI AI ACETILCOLINESTERAZEI:INHIBITORI AI ACETILCOLINESTERAZEI: Donepezil (Donepezil (Aricept).Aricept). Rivastigmin (Rivastigmin (Exelon ). Exelon ). GalantaminaINHIB PARTIAL AL R ACIDULUI N-METIL-D-ASPARTAT

(MEMANTINA=EBIXA) TERAPII NONCOLINERGICE:TERAPII NONCOLINERGICE:

Antioxidante.Antioxidante. Antiinflamatorii.Antiinflamatorii. Estrogeni.Estrogeni. Agenti neurotrofici (Cerebrolizin).Agenti neurotrofici (Cerebrolizin). Vitamina EVitamina ETRATAMENTUL COMORBIDITATILOR SI COMPLICATIILOR.TRATAMENTUL COMORBIDITATILOR SI COMPLICATIILOR.

5252

II.DEMENŢE VASCULAREII.DEMENŢE VASCULARE

MultiinfarctMultiinfarct Microinfarcte corticaleMicroinfarcte corticale LacunarLacunarăă ASCASC

5353

II-DEMENŢE VASCULAREII-DEMENŢE VASCULARE

Debut acutDebut acut Semne neurologice (deficit motor, Semne neurologice (deficit motor,

senzitiv)senzitiv) DeliriumDelirium Evoluţie în pusee, deficit în salturiEvoluţie în pusee, deficit în salturi Posibilă revenirea deficitului cognitiv Posibilă revenirea deficitului cognitiv

după ictusdupă ictus dg.: CT, RMNdg.: CT, RMN;;

5454

II. DEMENŢE VASCULAREII. DEMENŢE VASCULARE

TratamentTratament Indepărtarea factorilor de riscIndepărtarea factorilor de risc Tratarea bolii de bazăTratarea bolii de bază Antidementiale (Donepezil, Rivastigmina)Antidementiale (Donepezil, Rivastigmina) NootropeNootrope

PiracetamPiracetamcerebrolysincerebrolysin

DEMENTA PICKDEMENTA PICK Debutul=50-60 de ani;Debutul=50-60 de ani; Decesul= in aproximativ 10 ani;Decesul= in aproximativ 10 ani; Trasaturile dementei sunt asemanatoare cu DA, dg Trasaturile dementei sunt asemanatoare cu DA, dg

fiind foarte dificil in afara ex histopatologic;fiind foarte dificil in afara ex histopatologic; Simptome frecvente: modificari de personalitate, Simptome frecvente: modificari de personalitate,

aplatizare afectiva, deteriorarea comportamentului aplatizare afectiva, deteriorarea comportamentului social, deficitul de limbaj (precoce), afectarea memoriei social, deficitul de limbaj (precoce), afectarea memoriei si dispraxia (apare mai tarziu);si dispraxia (apare mai tarziu);

Markeri clinici: istoric familial pozitiv (nu este o regula), Markeri clinici: istoric familial pozitiv (nu este o regula), modificari precoce si severe ale personalitatii si modificari precoce si severe ale personalitatii si comportamentului, apatie, dezinhibitii, afectarea comportamentului, apatie, dezinhibitii, afectarea planificarii si realizarii scopurilor si afazie progresiva;planificarii si realizarii scopurilor si afazie progresiva;

CT, RMN: atrofii frontale si temporale;CT, RMN: atrofii frontale si temporale; PET: reducerea metabolismului la niv lobilor frontali.PET: reducerea metabolismului la niv lobilor frontali. 5555

5656

III.DEMENŢE III.DEMENŢE NEURODEGENERATIVENEURODEGENERATIVE

In boala ParkinsonIn boala Parkinson In boala Huntington;In boala Huntington; In boala WilsonIn boala Wilson Scleroza laterala amiotrofica.Scleroza laterala amiotrofica.

5757


1.1. In boala ParkinsonIn boala Parkinson 20-30% din bolnavi20-30% din bolnavi Factori de risc (varsta peste 70 de ani, debutul Factori de risc (varsta peste 70 de ani, debutul

tarziu, parkinsonismul mai sever, tremorul mai tarziu, parkinsonismul mai sever, tremorul mai putin proeminent, rigiditatea, tulburarile de mers putin proeminent, rigiditatea, tulburarile de mers mai accentuate)mai accentuate)

Comorbiditatea cu depresia!Comorbiditatea cu depresia! Dificultăţi în dg.şi tratamentDificultăţi în dg.şi tratament SEP corelat cu deteriorarea cognitivăSEP corelat cu deteriorarea cognitivă!! Terapia bolii de bazăTerapia bolii de bază! Si antidementiale ! Si antidementiale

(Rivastigmina)(Rivastigmina)

5858


1.1. BBoala Huntingtonoala Huntington= boala = boala neurodegenerativa care apare la varste inaintate si neurodegenerativa care apare la varste inaintate si care se manifesta prin coree usoara si dementa.care se manifesta prin coree usoara si dementa.

2.2. Boala transmisa A-D (mutatia unei gene pe cr 4), Boala transmisa A-D (mutatia unei gene pe cr 4), care se manifesta intre decadele a treia si a cincea;care se manifesta intre decadele a treia si a cincea;

3.3. Simptome clinice: coree, deteriorarea personalitatii si Simptome clinice: coree, deteriorarea personalitatii si a abilitatilor cognitive si tulburari psihice (gandire a abilitatilor cognitive si tulburari psihice (gandire incetinita, diminuarea capacitatii de invatare, incetinita, diminuarea capacitatii de invatare, inabilitatea de a se descurca-corelate cu atrofia inabilitatea de a se descurca-corelate cu atrofia nucleului caudat)nucleului caudat)

4.4. Simptomele psihotice sunt frecvente.Simptomele psihotice sunt frecvente.

5.5. Examenul Ct sau RMN evidentiaza atrofie straitala.Examenul Ct sau RMN evidentiaza atrofie straitala.

5959

IV.DEMENŢE INFECŢIOASEIV.DEMENŢE INFECŢIOASE

Creutzfeldt-Jakob;Creutzfeldt-Jakob; SIDA;SIDA; Encefalite virale;Encefalite virale;

Meningite crMeningite cronice onice viralevirale Neurosifilis.Neurosifilis.

6060

IV.DEMENŢE INFECŢIOASEIV.DEMENŢE INFECŢIOASE Demenţa Demenţa Creutzfeldt-JakobCreutzfeldt-Jakob==EncefaloEncefalopatie patie

spongiforma, progresivaspongiforma, progresiva provocată de un virus lent provocată de un virus lent;; Demenţiere profundă în câteva luniDemenţiere profundă în câteva luni;; Mioclonii (mai ales la debut), semne piramidale, Mioclonii (mai ales la debut), semne piramidale,

extrapiramidale si cerebeloase; crize convulsivante; variabil: extrapiramidale si cerebeloase; crize convulsivante; variabil: ataxie, simptome vizuale, si tulburari de mers.ataxie, simptome vizuale, si tulburari de mers.

Debut la varsta tanara (40-60 de ani), evolutie rapid progresivaDebut la varsta tanara (40-60 de ani), evolutie rapid progresiva TransmitereTransmitere

PrioniPrioni Iatrogen- transplant cornean, Iatrogen- transplant cornean, contact cu tesut cerebral contact cu tesut cerebral

infectat sau cu LCRinfectat sau cu LCR Encefalopatia spongioasă bovină- maladia vacii nebuneEncefalopatia spongioasă bovină- maladia vacii nebune CT si RMN pot fi normale.CT si RMN pot fi normale.

Nu există tratamentNu există tratament

6161

IV.DEMENŢE INFECŢIOASEIV.DEMENŢE INFECŢIOASE Demenţa in SIDADemenţa in SIDA

Meningo-encefalităMeningo-encefalită Sd. PsihoorganicSd. Psihoorganic Clinic-Clinic-

deficit cognitiv progresivdeficit cognitiv progresiv PsihozePsihoze DeliriumDelirium DepresieDepresie suicidsuicid MielopatiiMielopatii NeuropatiiNeuropatii

Encefalopatia subacutăEncefalopatia subacută

DEMENTA CU CORPI LEWYDEMENTA CU CORPI LEWY

15-20% din totalul dementelor la persoanele peste 60 de ani;15-20% din totalul dementelor la persoanele peste 60 de ani; Semne majore: sdr demential, fluctuatiile starii cognitive, Semne majore: sdr demential, fluctuatiile starii cognitive,

halucinatii vizuale recurente, precoce, semne motorii ale bolii halucinatii vizuale recurente, precoce, semne motorii ale bolii Parkinson;Parkinson;

Semne minore: pierderi tranzitorii de cunostinta, caderi, Semne minore: pierderi tranzitorii de cunostinta, caderi, sincope;sincope;

Este particulara sensibilitatea le NL-SNM;Este particulara sensibilitatea le NL-SNM; Deficitul colinergic este semnificativ in acesta boala, ceea ce Deficitul colinergic este semnificativ in acesta boala, ceea ce

face ca tratamentul cu inhibitori de AcH-aza sa fie luat in face ca tratamentul cu inhibitori de AcH-aza sa fie luat in considerare;considerare;

PET: scadere a ratei metabolismului cerebral la nivelul PET: scadere a ratei metabolismului cerebral la nivelul coretxului vizual (ariile Brodmann 17, 18 si 19) comparativ cu coretxului vizual (ariile Brodmann 17, 18 si 19) comparativ cu DA;DA;

RMN: atrofia lobilor parietali mai exprimata, pe cand in DA RMN: atrofia lobilor parietali mai exprimata, pe cand in DA atrofia este la nivelul lobilor temporali.atrofia este la nivelul lobilor temporali.

6262

demente final

Documents