de pres/revista presei/revista... · web view4. când kastamonu romania sa a depus pentru prima...

28.03.2014

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI28 martie 2014

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

28.03.2014

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5INTERVIU - Doina Pană: Îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri...........................5Teme similare.............................................................................................................18Râul de sub Dâmboviţa, între mit şi realitate.............................................................18Hidrocentrala Vidraru de pe Argeş, un proiect 100% românesc................................26Teme de mediu...........................................................................................................28Doina Pana: Imi doresc un fel de SMURD pentru paduri...........................................28Angajatii Primariei Cenad, cercetati pentru abuz in serviciu, in cazul impaduririi, doar in acte, al unui teren..................................................................................................28CE a amendat Electrocentrale Oradea cu 33 de milioane euro..................................29Guvernul si ministerele sting lumina, sambata, de Ora Pamantului..........................30Razboi pentru plajele salbatice din Delta Dunarii......................................................312 hectare incendiate pe situl Natura 2000 “Făgetul Clujului-Valea Morii”.................31

PRESA LOCALĂ............................................................................................................32ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................32

Teme ABA...................................................................................................................33Acord hidrotehnic româno-ungar..............................................................................33USAMV Cluj-Napoca aniversează Ziua Mondială a Apei.............................................33Teme de mediu...........................................................................................................34IMPADURIRE – Peste 300 de voluntari vor participa impreuna cu Garda Ecologica la o actiune de plantare de puieti in Baia Mare................................................................34ORA PĂMÂNTULUI 2014: Ministerele şi instituţiile coordonate de acestea vor stinge lumina sâmbătă, timp de o oră..................................................................................35BAIA MARE: Ziua Mondială a Apei, marcată de elevii de la „Eminescu” şi „Saligny”. 36Marea defrisare continua: Cat s-a furat in 2013 din padurile Maramuresului...........37FOTO Revoltător! 2 hectare de păşuni de pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii” au fost incendiate. Vinovații nu au fost încă identificați.......................37

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

28.03.2014

FOTO NEPĂSARE Două hectare au fost incendiate pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii”...............................................................................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................40Teme ABA...................................................................................................................40Peste 290 de tineri implicaţi în activităţile din Săptămâna Apelor - Educaţie pentru natură.........................................................................................................................40Au demonstrat ca le pasa...........................................................................................41Peste 290 de tineri implicati in activitatile din Saptamana Apelor – Educatie pentru natura.........................................................................................................................43Teme de mediu...........................................................................................................44La Oradea, ministrul Mediului spune „Nu!” fracturării hidraulice..............................44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................45Teme ABA...................................................................................................................46Amendă de 300 de milioane de lei pentru exploatările ilegale de prundiş de la Slobozia-Grăniceşti.....................................................................................................46Teme similare.............................................................................................................47S-a plantat un „zid forestier" în jurul satului Vadu Roşca...........................................47

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................48Teme ABA...................................................................................................................48Complicităţi periculoase."Băieţii deştepţi" din energie pun barajul Cinciş "pe sec". Şeful barajului ia leafă de la stat şi de la energeticianul privat..................................48Teme similare.............................................................................................................50Cupru Min Abrud – la mâna tovarăşului Ponta..........................................................50Teme de mediu...........................................................................................................52“Impact nesemnificativ” sau “bombă ecologică” la Kastamonu................................52Ministrul Mediului, interogat pe tema fabricii de formaldehidă................................59PROIECTUL "FABRICA DE CLEI", ÎN DEZBATERE PUBLICĂ (2014 03 27)......................61Pas înainte pentru proiectul gestionării deşeurilor....................................................62Managementul Staţiei de tratare mecano- biologică a deşeurilor din Sînpaul va fi scos la licitaţie............................................................................................................63

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

28.03.2014

Directorul general Gabriel Resources nu crede că proiectul Roşia Montană mai poate fi aprobat în anul electoral 2014................................................................................642000 lei amendă pentru furt de lemne din Tureni.....................................................66

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................66Teme ABA...................................................................................................................66O taxă de timbru instituită ilegal facilitează Administraţiei Bazinale de Apă Banat fuga de răspundere pentru moartea unui om?..........................................................66Teme de mediu...........................................................................................................68Sorin Frunzaverde, despre deponeul ecologic: „Proiectul este licitat in proportie de 90 la suta”!.................................................................................................................68

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

28.03.2014

Teme ANARINTERVIU - Doina Pană: Îmi doresc un fel de SMURD pentru păduriMinistrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că îşi doreşte să protejeze pădurile printr-un sistem de intervenţie de tip SMURD, cu echipe mixte din poliţişti, jandarmi şi pădurari, pentru care să acceseze fonduri europene.Doina Pană vorbeşte, în interviul acordat agenţiei MEDIAFAX, de acest proiect, în premieră, precum şi de altele pe care vrea să le implementeze pentru protecţia pădurilor.Ministrul delegat spune că este foarte aproape de lansarea unui sistem de tip radar pentru combaterea furtului de lemn, pentru a limita cât mai mult factorul uman şi posibilitatea corupţiei în gestionarea acestei probleme.Doina Pană mai spune că doreşte dezvoltarea pădurilor-parcuri pe lângă oraşe, pentru creşterea nivelului de conştientizare asupra importanţei pădurii, dar şi educaţie ecologică în şcoli şi implicarea elevilor în activităţi ecologiste, precum cele de plantare sau de curăţenie, pentru o schimbare de mentalitate.Ministrul delegat anunţă că va începe în această primăvară Programul naţional de realizare a perdelelor forestiere de protecţie de-a lungul drumurilor naţionale prin plantarea a 23,69 de hectare de-a lungul autostrăzii A2 Bucureşti-Constanţa.În ce priveşte amplasarea microhidrocentralelor, Doina Pană crede că ar trebui impuse condiţii privind protejarea ecosistemului. Ministrul spune că investiţia trebuie să aducă şi alte beneficii, precum regularizarea cursului de apă şi crearea unui potenţial pentru irigaţii. Doina Pană atrage atenţia şi asupra exploatărilor cu balastiere, faţă de care există de asemenea foarte multe plângeri de la pescari şi de la diverşi cetăţeni, şi spune că trebuie aliniată legislaţia în acest domeniu la cea europeană. Prezentăm integral interviul acordat de Doina Pană agenţiei MEDIAFAX:Reporter: Ca primă impresie, cum vi se pare că funcţionează acest departament înfiinţat relativ recent - un an şi trei luni?Doina Pană: Ca primă impresie, cred că nu ar trebui să spun nimic. E o funcţionare care nu mă mulţumeşte. Nu consider că circuitul hârtiilor care există, nu consider că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

28.03.2014

procedurile care există sunt suficiente, dar ne punem pe picioare şi nu mergem pe ideea că dăm vina pe moştenire. Va fi ok, momentan nu este chiar ok, dar va fi ok.Reporter: Ce dificultăţi anticipaţi?Doina Pană: Cred că principala dificultate este că am 20 de posturi libere, vacante, şi din cauza salarizării, care nu este deloc tentantă, îmi voi găsi foarte greu specialişti cu care să lucrez cu adevărat. Am înţeles că a fost un concurs pentru ocuparea acestor posturi şi nu s-au ocupat pentru că cei care s-au prezentat erau foarte, foarte slab pregătiţi. Deci oamenii foarte bine pregătiţi nu prea vin, din motive de salarizare.Reporter: Vorbim de posturi importante, posturi-cheie?Doina Pană: Posturi plecând de la debutanţi şi până la consilieri de un anumit nivel. E o diferenţă de salarizare faţă de alte ministere, nu e ceva aparte, mai avem şi în alte locuri, plângeri de la diverşi miniştri am auzit de-a lungul mandatului în minister. Probabil că va trebui făcut ceva pentru armonizare, încât pentru aceeaşi funcţie, pentru aceleaşi atribuţii să fie acelaşi salariu, indiferent de ministerul în care lucrezi. Adică asta e salarizarea la nivelul Ministerului Mediului.Reporter: Relaţia cu instituţiile cu care lucraţi - Romsilva, Apele Române - cum o apreciaţi?Doina Pană: E bună, în realitate, noi nu avem o relaţie de zi cu zi. În sensul că sunt în coordonarea noastră, noi le avizăm bugetul şi de-acolo mai avem puţine intersectări. Adică sunt ordonatori de credite, pe baza bugetului pe care îl fundamentează consiliul de administraţie, îşi desfăşoara activitatea. Deci nu pot să spun că suntem total disjuncţi, dar nu sunt nişte instituţii cum sunt, de exemplu, comisariatele silvice (inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare - ITRSV, n.r.), care sunt în subordinea noastră, sau cum este ANPA (Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, n.r.), în subordinea noastră, dânşii au un anumit nivel de independenţă. Dar până acum, relaţia a fost bună şi corectă.Reporter: De ce buget dispune Departamentul?Doina Pană: O să vă şochez, dar bugetul nostru se referă doar la salarii. Adică instituţiile despre care vorbeam, Romsilva şi ANAR (Administraţia Naţională "Apele Române", n.r.),

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

28.03.2014

au bugetele proprii, la ANPA, chiar dacă este în subordinea noastră, are buget propriu, eu mă ocup doar de salarizarea angajaţilor din departament şi de ITRSV-uri.Reporter: Şi atunci, pentru proiecte nu aveţi buget?Doina Pană: A, nu, avem proiecte, avem proiecte în derulare, din fonduri europene şi intenţionăm să mai scriem proiecte, dar nu facem noi investiţii, noi, direct, Departamentul.Reporter: Care ar fi proiectele dumneavoastră prioritare?Doina Pană: Eu v-aş spune că pe locul 1, 2 şi 3 este să stopez furtul. Imaginea pe care o am, şi nu numai din presă, ca cetăţean al acestei ţări, ca parlamentar... Întâmplător eu reprezint Bistriţa-Năsăud în Parlamentul României. Bistriţa-Năsăud are 37 la sută păduri, cu toate problemele aferente, care sunt şi în alte zone, avem un lac de acumulare, cu barajul corespunzător, avem cai de rasă, pentru că şi ăştia intră în "parohia" mea, şi deci avem toată problematica. Şi-acolo sunt balastiere care exploatează şi care dăunează foarte tare cursurilor de apă. Ei, în toate aceste sectoare, gândesc un sistem în care factorul uman să conteze puţin. O să vă surprind cu afirmaţia asta, dar eu am ajuns la concluzia că nu se poate să fi ajuns la asemenea anvergură cu ce se întâmplă în pădurile României şi să nu fie de vină şi instituţiile care trebuiau să împiedice. Şi-atunci m-am gândit aşa: în momentul în care e ceva tehnic, nu mai e subiectiv, nu mai poate fi cumpărat. Am să vă dau un exemplu care poate e relevant. Vedeţi dumneavoastră, înainte, dacă încălcai o regulă de circulaţie, poate puteai negocia cu poliţistul. Eu nu vreau să spun că poliţiştii... deci nu vreau să-i pun într-o categorie pe toţi, dar există în toate domeniile oameni şi oameni, da? Aşa cum am un respect deosebit pentru pădurari, chiar astăzi m-am întâlnit cu sindicatul din zonă. Sunt oameni atât de devotaţi, sunt cinci morţi, sunt peste 400 care au fost bătuţi încercând să apere pădurea. Deci am toată stima pentru ei. Dar există şi oameni care se pretează la o înţelegere. Şi-acuma revin la exemplu: de când există sistemul radar, nu mai poţi negocia, pentru că rămâne înregistrată viteza cu care ai mers şi este obligat. Aşa ceva gândesc eu: un sistem care să împiedice poliţistul să nu vadă că trece un tir cu lemne, să împiedice pădurarul, la fel, deci ceva care rămâne înregistrat şi care e o dovadă că ar fi trebuit să ia măsuri. Sunt foarte aproape de a ieşi cu un asemenea sistem, ca un prim pas.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

28.03.2014

Reporter: Ce mai puteţi spune acum despre el?Doina Pană: Am discutat, în mare, cu premierul, a fost foarte receptiv. Probabil chiar miercuri (26 martie, n.r.), după şedinţa de Guvern, o să avem o discuţie de detaliu, o să fac o consultare pe urmă - pentru că eu de un an şi două luni, de când am lucrat în dialog social, am înţeles cât de importantă este consultarea, pentru că întotdeauna din mai multe minţi iese ceva mai bun - şi o să am o consultare cu toţi factorii interesaţi, după care o să ies public cu el.Reporter: Deci aceasta ar fi metoda pe care o propuneţi pentru combaterea tăierilor ilegale?Doina Pană: Da. Tot în sensul ăsta, am proiecte multe, am discutat şi cu domnul Teodorovici (Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, n.r.), adică idei multe, să le spunem idei deocamdată, nu proiecte, cum aş putea încadra într-un proiect european în care să ajung la un fel de - vă spun în premieră chestia asta - îmi doresc un fel de SMURD pentru păduri. Adică, exact aşa cum în cazul SMURD-ului sunt echipe operaţionale compuse din medic, din pompier, din cei de la descarcerare, să am o echipă operaţională compusă din poliţist, jandarm, pădurar şi care, în momentul în care, printr-un sistem, nu 112, dar asemănător, a primit semnalul: acolo se taie ilegal, acolo se fură, să poată interveni operativ. E un sistem care presupune foarte mulţi bani, pentru că e vorba de o suprafaţă foarte mare, vreau prin acelaşi sistem să încerc să combat şi braconajul, şi va fi un pic mai greu, dar nu imposibil. Mi-l doresc prea mult ca să nu-l fac. Reporter: Resursă umană credeţi că există, în rândul poliţiştilor, jandarmilor?Doina Pană: Resursă umană există. Noi am semnat, săptămâna trecută, împreună cu vicepremierul Oprea (ministrul de Interne, n.r.) un protocol prin care echipe mixte se duc ad-hoc şi fac inspecţie. Deci, controlul îl consider cheia în următoarea perioadă, inspecţia şi controlul, inspecţii nu numai tematice şi nu numai controale de rutină, controale în urma primirii de semnale. Şi în sensul ăsta să ştiţi că eu consider foarte importante semnalele pe care le primim de la diverse ONG-uri, de la cetăţeni nemulţumiţi. Însă mai am un pas de făcut - să-mi reorganizez departamentul, şi la asta lucrez acum, încât echipele pe care le trimit în control să aibă o altă structură şi să fie mai mare performanţa.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

28.03.2014

Reporter: La înăsprirea sancţiunilor v-aţi gândit, ar fi şi aceasta o metodă?Doina Pană: Da, e clar că oriunde în lumea asta sancţiunea contează. Vedeţi dumneavoastră, noi avem foarte multă legislaţie în România, din păcate foarte puţină se aplică. Şi am să vă dau un exemplu foarte, foarte banal. Am fost în Canada. În Canada, de exemplu, fumatul este interzis peste tot, inclusiv în locuinţa ta, ai senzori de fum. Ştiţi ce înseamnă amenda dacă fumezi? E 2.000 de dolari. Spuneţi-mi şi mie cine îşi permite o ţigară de 2.000 de dolari. Deci ar trebui unde e lege să nu fie tocmeală. Noi avem, la ora actuală, legislaţie suficientă în toate domeniile încât să facem curăţenie, dar trebuie să ne hotărâm odată să se aplice. Că vedeţi dumneavoastră şi sancţiunile astea...Eu m-am bucurat foarte tare când am auzit că se intenţionează în noul proiect de cod silvic ca orice furt, indiferent de anvergura lui, de lemn, să însemne închisoare. După care, în calitatea mea de ministru delegat pentru Dialog Social, la o întâlnire cu ITM-urile, inspectoratele teritoriale de muncă, la nivel naţional, am primit o statistică. Conform reglementărilor în domeniu, în momentul în care prinzi un angajator care are sub cinci angajaţi la negru, este o amendă contravenţională, mare. Dacă are peste cinci angajaţi la negru, e deja penal. Ei, din statistica pe care am primit-o eu, nimeni n-a fost condamnat la închisoare, şi amenda penală e mai mică decât cea contravenţională. Deci trebuie gândit şi aici un echilibru. Poate c-ar fi mai bine să-i usture la buzunar decât să-i duci în puşcărie şi să mai suporţi şi de la bugetul de stat costul statului în puşcărie. Nu ştiu, trebuie gândit foarte bine.Eu de aceea mă bucur foare tare că e în Parlament Codul silvic la ora actuală şi, vă spun cinstit, am început o rundă de întâlniri, cu toţi factorii interesaţi, pentru că pe mine, ce m-a surprins cel mai tare: nimeni, niciun factor interesat din domeniu nu este mulţumit de cum arată Codul silvic. Or, în momentul în care nici proprietarul, nici administratorul, nici firmele care cumpără, nimeni nu-i mulţumit, ceva nu e în regulă, nu se poate. Şi, în sensul ăsta, am avut deja o întâlnire, sâmbătă, la Bistriţa, vom mai face cam două întâlniri, şi am constituit un grup de lucru, care să perieze aspectele care sunt discutabile, încât opinia cu care mă duc eu în Parlament să nu fie acea formă iniţiată de Guvern, deşi firesc aşa ar fi, ci să fie forma pe care o doresc toţi factorii interesaţi şi cu aia să încerc să conving parlamentarii din Comisia de agricultură, care de fapt e

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

28.03.2014

decizională, silvicultura ţinând de Comisia de agricultură. În aceste întâlniri am luat şi parlamentari din Comisia de agricultură, şi la întâlnirea care a fost sâmbătă, şi o să iau în continuare. Domnul Harbuz este un parlamentar foarte activ, este vicepreşedintele Comisiei de agricultură. Pentru că interesul nostru este să scoatem un Cod silvic care să fie benefic sistemului, deci benefic pădurii, dar şi celor care se interferează cu pădurea. Dacă eu aş fi iniţiat un nou Cod silvic, să ştiţi că l-aş fi gândit altfel. Eu merg pe ideea că, de fapt, un Cod silvic trebuie să fie un fel de Constituţie a silviculturii, nu trebuie să ajungi până la detaliu, pentru că pe parcursul anilor detaliile acelea se modifică şi atunci de ce de fiecare dată să schimb o lege organică. Codul silvic trebuie să fie ceva, cum era, de exemplu, pe vremea lui Carol al II-lea, să fie ceva care să dureze măcar 20 de ani, şi tot ce apare ca modificare să vii cu alte, nu neapărat legi, pot fi şi hotărâri de Guvern, deci alte acte normative subsecvente Codului silvic. Vă dau un exemplu din Codul silvic: după cum prevede acum proiectul, ar însemna să nu se mai exploateze lemn pe picior, deloc. Toată lumea e revoltată, de ce e toată lumea revoltată? Pentru că asta înseamnă să-şi angajeze foarte mulţi oameni în plus, asta înseamnă automat că se va reflecta în preţul lemnului, înseamnă o dotare pe care nici Romsilva, la ora actuală, nu şi-ar putea-o permite şi înseamnă implicit favorizarea unor anumite firme numai, care la ora actuală au puterea respectivă. De ce să fie asta în Codul silvic? La ora actuală, din punctul meu de vedere, ar trebui să începem să mergem în paralel, deci să exploatăm şi pe picior, şi la rampă, în doi-trei ani ne schimbăm baza materială, ne schimbăm numărul de angajaţi, încât să trecem 70 la sută, să zicem, exploatarea la rampă, şi în câţiva ani putem să trecem 100 la sută. De ce să schimb eu Codul silvic de fiecare dată? Adică asta să n-o prevăd în Codul silvic, ci s-o prevăd într-o hotărâre de Guvern pe care pot s-o schimb în fiecare an sau când s-a ivit momentul propice. Deci de-asta eu altfel aş vedea Codul silvic: să se ocupe mai mult de nişte principii care rămân general valabile, şi nu până la nivel de detaliu, care să însemne, de fiecare dată, să modifici o lege organică. Reporter: O altă prevedere care a fost de asemnea contestată, a fost de altfel eliminată în Parlament, a fost aceea privind introducerea autorizaţiilor de practică pentru personalul silvic.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

28.03.2014

Doina Pană: Şi eu sunt de aceeaşi părere. Învăţământul nostru silvic este de foarte înaltă calitate, putem da lecţii, ca şi-n medicină de fapt sau ca în alte domenii. Le-am dat dreptate aici. Nu trebuie să cădem în extreme, întotdeauna soluţia de mijloc este cea mai bună.Reporter: Dar iniţiatorul nu a vrut să introducă autorizaţiile pentru a avea un persoanl silvic mai bine pregătit, ideea era să poată fi retrasă autorizaţia în momentul în care angajatul este prins că a comis un abuz, a permis un furt.Doina Pană: Păi avem legislaţia generală care permite chestia asta, nu trebuie să ai o legislaţie specifică în silvicultură. În orice domeniu, pentru un angajat care nu-şi face treaba ai legislaţia necesară care să-şi permită să-l dai afară, deci nu e o problemă asta.Reporter: Să stabiliţi o limită inferioară pentru fondul forestier naţional v-aţi gândit? Credeţi că ar trebui prevăzută în Codul silvic o astfel de limită?Doina Pană: Nu cred, şi să vă spun de ce: pentru că la ora actuală, în momentul în care pădurea o tai ras, adică complet, automat, în termen de doi ani, trebuie să plantezi aceeaşi suprafaţă, deci nu poate scădea sub valoarea care este acum. Numai, ştiţi care este problema, apropo de sloganul cuiva odată, parafrazez, că «nu puteţi voi fura, cât putem noi planta». N-ar fi o problemă asta, însă timpul pentru maturitatea unui arbore este extraordinar de lung. Zilele trecute, pentru că am fost - suntem în Luna pădurii, şi au avut loc tot felul de manifestări - la o întâlnire la Romsilva, unde au venit şi membri ai Academiei, lume din domeniu, de înaltă clasă, şi mergând pe drum, mi-a venit în minte un banc, mi s-a părut relevant. Pe vremea dinainte de '89, la un preşedinte de CAP vine un reporter şi-l întreabă un istoric al culturilor. Şi-i spune: Păi acum doi ani am pus pe 500 hectare grâu, pe 300 porumb şi pe cinci hectare varză, da' au mâncat-o gărgăriţele. Anul trecut am pus pe 500 hectare grâu, 300 porumb şi pe 10 hectare varză, da' au mâncat-o gărgăriţele. Dar, zice, anul acesta am pus pe 500 hectare grâu, 300 porumb şi am pus pe 30 hectare varză, să se sature blestematele. E hilar oricum, dar varza ajunge la maturitate anual, înţelegeţi. Or, un arbore tăiat nu-l poţi înlocui cu unul ca el decât în zeci de ani. Şi aici e durerea.Reporter: Tot în legătură cu tăierile ilegale, există un proiect de lege ca cele de mai mult de un hectar să fie declarate vulnerabilitate la siguranţa naţională.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

28.03.2014

Doina Pană: Un proiect al doamnei Varga (fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri, Lucia Varga - n.r.). Nu am văzut respectivul proiect.Reporter: Dar credeţi că tăierile ilegale ar trebui incluse în Legea siguranţei naţionale?Doina Pană: Dacă e cu ce se ocupă CSAT, nu. Dacă e vorba de impact, atunci şi învăţământul ar trebui introdus. Eu una n-aş avea nimic împotrivă. Nu văd care ar fi paşii, dar chiar eu susţin o asemenea iniţiativă. Adică sunt pentru orice contribuie, dacă se poate, stoparea, dacă nu, diminuarea tăierilor ilegale. Deci nu spun nu la o asemenea iniţiativă.Reporter: Dar ca instrument principal, ca să concluzionăm...Doina Pană: Ca instrument principal, din punctul meu de vedere, trebuie să ieşi cu acte normative în care factorul uman să fie cât mai puţin important, ceea ce vă povesteam la început, şi, doi, o schimbare de mentalitate. Asta se întâmplă greu, pentru că e o inerţie, şi durează ani de zile. Dar o poţi face în paşi mai rapizi prin şcoală. Chiar am avut o discuţie cu domnul ministru Pricopie ca în clasele mici să existe capitole în materii gen Biologie, Cultură civică sau ştiu eu ce, iar în clasele mari din învăţământul obligatoriu, care se încheie după clasa a X-a, deci clasa IX-a ori a X-a, şi mi-a promis că o să se gândească şi-o să găsească soluţii, să existe o materie de sine stătătoare, care să însemne nu numai pădure, să însemne ape, ce înseamnă ecologia, şi să însemne la modul aplicativ. Eu sunt inginer de meserie, dar 30 de ani am fost dascăl. Şi eu am văzut ce impact are în momentul în care participi cu clasa ta de elevi la o acţiune de ecologizare şi, după ce a umplut saci întregi, cu mănuşa, de PET-uri goale, copilul ăla niciodată n-o să mai arunce PET-urile. Şi va atrage atenţia şi familiei lui, sunt convinsă. Sau în momentul în care îl duci în pădure, că am văzut echipe la plantat formate şi din elevi, ceea ce e foarte bine, şi când se uită la mlădiţa aia pe care o plantează şi vede arborele mare de lângă, şi-şi dă seama cât timp îi ia să ajungă din stadiul ăsta până în stadiul ăla... Deci asta va conduce la o schimbare de mentalitate mai rapid, în momentul în care implicăm şi şcoala.Reporter: V-aţi gândit să derulaţi campanii de împădurire, cu Romsilva sau şi cu şcolile?Doina Pană: Vreau să vă spun că şi Romsilva, anul acesta, a pregătit un milion de mlădiţe pentru plantat, pe care le-a pus la dispoziţia autorităţilor locale. Există şi un program - e

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

28.03.2014

în Israel şi mie mi se pare interesant - să implici nu numai voluntari pe puieţii tăi, ci să oferi posibilitatea ca cineva să planteze un arbore după ce îl cumpără, deci să îl pui la dispoziţie. Am fost sâmbătă la o acţiune de plantare pe teren degradat, unde am îmbinat două lucruri, sunt importante, la care au participat 1.400 de voluntari, marea majoritate tineri, şi vreau să vă spun că au fost încă 1.000 care au fost refuzaţi, pentru că nu era suprafaţa suficient de mare. Deci există un curent, pe care-l salut, în rândul tinerilor în sensul ăsta, şi-l consider foarte important. De ce vă spun că poţi îmbina utilul cu plăcutul? Deci noi împădurirea unde o urmărim: în două direcţii - pe terenuri degradate, ca să evităm deşertificarea, şi la perdele forestiere. În momentul în care împădureşti un teren degradat şi pui şi nişte arbori care se pretează la solul respectiv, care să aducă un beneficiu zonei, atunci câştigul e dublu. De exemplu, ce-am făcut noi în judeţul Bistriţa-Năsăud, am plantat arbori meliferi. Asta înseamnă c-am plantat arbori care produc flori care sunt hrană pentru albine. În acelaşi judeţ, există foarte mulţi apicultori, care de ani de zile se plâng că se duc până la graniţa cu Ungaria, la Valea lui Mihai, să-şi ducă stupii, pentru că n-au nicăieri în zonă o pădure de meliferi. Ei, cu un drum, s-a făcut plantarea astfel încât să şi stabilizezi solul şi să fie un arbore care să folosească şi unui sector care avea nevoie.Reporter: Apropo de multiplele funcţii ale pădurii, în ultima vreme auzim tot mai des că înzăpezirile, seceta, inundaţiile de care ne tot plângem sunt din cauza despăduririlor. La ultimele inundaţii, n-a fost cantitatea de precipitaţii, au fost scurgerile de pe versanţi.Doina Pană: Da, în sfârşit, la nivel de Uniune Europeană, s-a ajuns la concluzia că nu mai putem să ne facem că nu vedem schimbările astea climatice, pentru că sunt vizibile şi factorul-cheie în diminuarea acestor schimbări climatice e pădurea. Pentru că gazele cu efect de seră cine le absoarbe? Pădurea. Legat de viscolul cu care ne-am confruntat, cine ne-ar ajuta? Perdelele forestiere, da? Să nu mai avem inundaţii din cauza faptului că nu sunt torenţii de pe versanţi regularizaţi... Pădurea nu poate aduce decât bine. Din păcate, foarte mulţi ani, nu s-a văzut decât un rol al pădurii - rolul economic. Or pădurea mai are două foarte importante - pentru sănătatea noastră şi pentru recreere.Să ştiţi că mai am un proiect, pe care vreau să-l pun în aplicare: acele păduri-parcuri, care în alte ţări există, în care o municipalitate, proprietara unei păduri, s-o poată scoate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

28.03.2014

din regimul silvic normal, în sensul să poată trage curent, să poată turna beton pe alei, să facă piste pentru biciclete, să facă un loc de picnic. Şi-n felul ăsta ajungi şi la schimbarea de mentalitate, adică automat ajunge în pădure cetăţeanul respectiv, se simte atât de bine, încât vede cât de importantă e pădurea. Chiar dacă la prima vedere nu pare, duce şi la o conştientizare legată de importanţa pădurii. Şi-un mod mai bun de recreere decât o plimbare cu bicicleta sau pe jos pe o alee în pădure cred că nu există. Or, dacă nu e amenajată, puţină lume o face, şi şi la asta m-am gândit.Reporter: Aşa e în Piteşti, unde e pădurea Trivale, care are alei asfaltate şi tot ce spuneţi dumneavoastră.Doina Pană: Sunt foarte puţine.Reporter: Dar asta s-ar putea face unde sunt păduri în oraşe. Vedeţi un potenţial din punctul ăsta de vedere?Doina Pană: Da, da, sunt multe oraşe mari, nu neapărat municipii extraordinar de mari, care au în apropiere pădure, nu înseamnă să meargă până la liziera pădurii oraşul, poate fi la câţiva kilometri numai. Dar în momentul în care cel care iese ştie că are amenajat un loc în care copilul se poate da cu bicicleta, ştiu eu, îi oferă nişte facilităţi, cred că ar fi un câştig, şi pentru cetăţean, în sensul că i-ai oferi un loc de recreere, şi şi pentru pădure, că l-ai face pe cetăţean să conştientizeze cât de importantă e pădurea. Vă dau un exemplu tot din afară şi tot dintr-o lume civilizată. În America de Nord sunt atât de frecvente aceste păduri-parcuri încât şi animalele sălbatice, bine, nepericuloase evident, sunt obişnuite... sunt alei întregi pe care te duci şi ies sconcşi, ies diverse vietăţi care acolo locuiesc, care deja nu mai sunt deranjate de turişti. Turiştii le admiră, le fac poze, e ca un zoo liber. Deci n-am inventat noi apa caldă, n-ar fi decât un exemplu de bună practică pe care să-l luăm din alte părţi.Reporter: Vi s-ar putea răspunde că asta înseamnă şi să aduci omul cu relele lui în pădure, nu numai pădurea aproape de om, gunoaiele şi tot ce înseamnă.Doina Pană: În momentul în care ieşi cu măsurile coercitive - vă dădeam exemplu cu fumatul mai devreme - de ce credeţi că acolo nu-i niciun rest? Pentru că la fel se aplică amenzi. Deci, oricât de nepopulară aş fi prin ceea ce spun, eu sunt adepta aplicării amenzilor. Niciun popor nu s-a civilizat fără măsura coercitivă. Pe urmă devine

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

28.03.2014

obişnuinţă, e adevărat, dar până devine obişnuinţă, aplică măsura coercitivă şi dă amenda respectivă.Reporter: Pentru că am vorbit de programul de realizare a perdelelor forestiere de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor naţionale, credeţi că va putea fi început anul acesta?Doina Pană: Vă dau o veste bună: mâine (miercuri, 26 martie, n.r.), în şedinţa de Guvern, am toate avizele, consilierul care a intrat mai devreme asta îmi spunea, că a fost trecută pe ordinea de zi, şi 23,69 de ha se vor planta cu perdele forestiere pe autostrada A2. Şi bineînţeles până în toamnă vom avea pregătite şi alte tronsoane pe A2 şi cred că şi pe A1. Avem un program foarte mare, nu e o scuză, dar e real, în sensul că a fost foarte greu să identificăm proprietarii, le ştiţi toate astea, dar până la următorul sezon de împăduriri, care e în toamnă, vom avea pregătită sigur şi o altă suprafaţă pe care să plantăm perdele forestiere.Reporter: De-a lungul autostrăzii A2, proprietarii de terenuri au fost de acord să fie parte în program?Doina Pană: A fost un caz fericit, pentru că este terenul în domeniul privat al statului român, administrat de ADS (Agenţia Domeniilor Statului, n.r.) şi l-am trecut în domeniul public al statului român administrat de Romsilva.Reporter: Şi se va face din bugetul de 30 de milione de lei alocat programului pentru anul acesta?Doina Pană: Da.Reporter: Aţi vorbit recent şi despre amplasarea microhidrocentralelor, care a fost făcută cu "exuberanţă" şi a dus la abuzuri în unele părţi. Cum vedeţi rezolvarea problemei?Doina Pană: Vedeţi dumneavoastră, aici nu numai că trebuie să fie un echilibru, în general trebuie să fie un echilibru, aici trebuie gândit foarte bine echilibrul. De ce? Noi vrem cât mai multă energie verde, da? Ne-am şi angajat cu nişte cote pe energie verde, la care trebuie să ajungem. Energia verde înseamnă un cost foarte ridicat pentru kilowatt-oră, pentru că se emit acele certificate verzi care cresc automat preţul energiei electrice. În momentul în care construieşti o sursă de energie verde, cum sunt hidrocentralele, trebuie să te gândeşti la toate aspectele. Trebuie să te gândeşti la ecosistemul pe care îl poţi distruge în zona respectivă. Trebuie să te gândeşti de ce

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

28.03.2014

altceva, pe lângă energie, mai poţi beneficia. Şi asta înseamnă o regularizare de apă, apropo de inundaţii, asta înseamnă un potenţial pentru irigaţii şi pagube cât mai mici pentru ecosistem. În momentul în care eu mă duc cu un lanţ de microhidrocentrale care, ca putere instalată, fac cât una mare, paguba pentru ecosistem e mult mai mare, nici nu am acumularea de care vorbeam ca s-o folosesc pentru irigaţii...eu chiar mă gândesc la un sistem care să permită transferul de la un an cu precipitaţii abundente la un an secetos. Şi atunci trebuie să îmbin de aşa natură: da, produc şi energie verde, cât mai puţin lovesc ecosistemul şi am şi alte beneficii - împotriva inundaţiilor, pentru irigaţii. Deci, nu m-am exprimat împotriva, Doamne fereşte, a microhidrocentralelor, dar nu mai putem să vedem numai faptul că construim să producem energie electrică. Nu-i suficient, trebuie să vedem şi alte aspecte.Reporter: Cumva să impuneţi anumite condiţii investitorului să aducă prin proiectul său şi celelalte beneficii de care vorbeaţi?Doina Pană: Da, cred că, la ora actuală, cel puţin din punct de vedere al ecosistemului, nu ne mai putem face că nu vedem impactul pe care-l are şi va trebui să existe o condiţie foarte clară. Pur şi simplu nu ne mai putem juca. Ce ne oferă natura trebuie să ne deschidă ochii, pentru că viscolele care au apărut, decalarea de temperaturi care există. De-asta eram agitată şi să-mi treacă proiectul de hotărâre de Guvern cu perdelele forestiere, pentru că se încălzeşte şi nu mai putem planta pe urmă. Ceea ce n-ar trebui, deci calendaristic la ora asta ar trebui să nu-mi fac nicio grijă, dar e devansată vremea.Reporter: Mai aveţi alte proiecte în domeniul apelor?Doina Pană: Da, ce-mi doresc eu, să se dezvolte piscicultura - pentru că la ora actuală noi n-avem flotă de fapt, avem şase bărcuţe, le pot spune, cea mai mare are 15 metri, sunt private, dar nu asta este important - şi este o resursa importantă pe care ar trebui să o exploatăm. Îmi doresc planurile pe care le avem împotriva inundaţiilor să nu ne mai creeze niciun fel de problemă, adică să avem pagube minime. Avem un Comitet de situaţii de urgenţă foarte funcţional, am fost foarte impresionată, la două zile după ce mi-am preluat postul m-am trezit că sunt preşedintele Comandamentului pentru Situaţii de Urgenţă la nivel de minister şi a funcţionat totul strună. La un moment dat am avut o întrevedere şi la nivelul Guvernului, dar oricum erau deja toate sub control,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

28.03.2014

şi am văzut cum vin cu opinii unde să facem breşă în dig, să le aprob. În sensul că era apa mai mare în afara digului, decât pe cursul apei, tocmai pentru că se adunase de pe versanţi. De obicei faci o breşă în dig ca să faci o inundare controlată, să nu expui case, să expui doar terenuri şi, dacă se poate, de cât mai proastă calitate, să fie pagubele minime. Ei, acuma s-a pus problema să facem breşa să meargă apa în râu. Vreau să se înţeleagă, există specialişti foarte buni, şi pe ape, şi pe păduri, doar firul roşu de coordonare trebuie un pic schimbat şi-n rest ai cu cine lucra. Deci pe linie de ape, să consolidăm cât mai multe diguri, avem vreo 2.000 de kilometri de diguri, să preluăm cât mai mult din astea prin ANAR.Domeniul apelor ar mai avea un domeniu sensibil şi unde vreau să intervin, dar nu chiar acum, că nu pot să pornesc atât de multe fronturi: este zona de exploatare cu balastiere. Există foarte multe plângeri de la pescari, de la diverşi cetăţeni, privind cursuri de apă care au fost deviate din cauza exploatărilor necorespunzătoare, va trebui să ne aliniem şi aici la legislaţia europeană.Reporter: Credeţi că veţi avea timp în acest mandat să duceţi la îndeplinire toate aceste proiecte, dacă luăm în considereare posibilitatea ca Guvernul să se schimbe după alegerile prezidenţiale?Doina Pană: A, nu, asta e o posibilitate pe care nu o iau în calcul, pentru că Guvernul trebuie să ţină până în 2016. Nu are cum, nici dacă ar fi din nou preşedintele Băsescu, aduceţi-vă aminte când a încercat să schimbe Guvernul Tăriceanu şi totuşi n-a putut. Nu, Guvernul va merge până în 2016. Proiectele pe care le demarez sunt de durată, dar odată ce-ai instalat sistemul, nu se poate cine vine să nu-l continue. Deci, în momentul în care îmi instalez sistemul ăla prin care să-i prind pe cei care taie ilegal, indiferent cine va fi ministru, indiferent cine va fi premier în Guvernul respectiv, că vom fi în anul 2018 sau 2020 sau înainte de 2016 - în definitiv mandatul meu poate să se termine mai repede decât mandatul Guvernului, este o postură pe care din momentul în care te-ai instalat o conştientizezi, nimeni n-are extras de carte funciară pe scaunul pe care îl ocupă, e clar că vii şi pleci - dar ce vreau: să schimb un sistem, încât şi cine vine după, continuându-l, să conducă la scăderea drastică a tăierilor ilegale şi a tot ce se întâmplă abuziv pe păduri şi pe piscicultură, şi pe toate. /Agerpres,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

28.03.2014

http://www.mediafax.ro/social/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri-12345439

Teme similareRâul de sub Dâmboviţa, între mit şi realitateRâul subteran care şerpuieşte sub albia Dâmboviţei, alimentat de necesităţile urbane ale celor peste două milioane de bucureşteni, dar şi de ploile abundente, a devenit “faimos”, în ultimii ani, după ce au fost inundate mai multe zone centrale ale Capitalei. Caseta prin care curge şuvoiul subteran, unică în Europa datorită lungimii sale de aproape 18 kilometri, dar şi suprapunerii cu Dâmboviţa, a fost proiectată să reziste la un cutremur de 8 grade pe scara Richter, un grad de siguranţă apropiat celui de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Ascunsă de ochii bucureştenilor, m-am gândit că aş putea să transmit “prin vorbe” şi de ce nu prin imagini ceea ce eu, împreună cu colegii fotoreporteri, am putea să vedem fără probleme. Numai că răspunsul a venit prompt din partea celor de la Apa Nova: “nu poate chiar oricine să intre acolo”.“Ar fi posibil, dacă faceţi la noi un curs de spaţii închise, cursuri de salvare sau dacă învăţaţi să lucraţi cu echipamentele de scufundare”, mi-a răspuns prietenos directorul Direcţiei Casetă Ape Uzate, Alexandru Moldovan. Deocamdată, în echipa operativă, care intră zilnic în canalele de colectare a apelor reziduale, nu lucrează nicio femeie.Cele aproape trei ore pe care le-am petrecut alături de reprezentanţii Apa Nova, Alexandru Moldovan şi Cristian Teodorescu, inginer şef la Departamentul de Canalizare Direcţia Casetă Ape Uzate, m-au făcut să-i privesc cu alţi ochi pe cei care intră pe “străzile subterane” de sub Dâmboviţa, chiar dacă la prima vedere meseria de “verificator canale subteran” pare atât de anostă şi banală.Însă puţini bucureşteni ştiu că aceşti oameni sunt de multe ori şi scafandri, şi mineri, şi alpinişti, dar şi salvatori. Şi tot puţini ştiu că echipa operativă intră zilnic în caseta de colectarea a apelor uzate şi în canalele colectoare pentru a le întreţine, iar acest lucru se desfăşoară în special noaptea, deoarece nivelul apei este mai scăzut, iar circulaţia este mai puţin intensă.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18



28.03.2014

◦ Caseta de colectare a apelor uzate, întinerită după 30 de ani cu 40 de milioane de euroApa Nova — concesionarul serviciilor de apă şi canal din Bucureşti — a preluat în urmă cu trei ani, Caseta de colectare a apelor uzate, construită în anii ’80, şi care de fapt este formată din două semicasete despărţite de un zid de beton, cu guri de comunicare între ele din 250 în 250 de metri. Pentru lucrări de întreţinere, fluxul poate fi dirijat când printr-un tunel, când prin altul, iar de-a lungul casetei colectoare mai există încă un canal pentru drenaj. Desfăşurate, semicasetele de sub Dâmboviţa măsoară aproximativ 45 de kilometri. Prin casetă curge apa uzată, menajeră, industrială şi apă pluvială.Caseta poate fi comparată cu un bulevard, într-un oraş subteran, în care se întâlnesc toate străzile oraşului, respectiv optsprezece canale colectoare pe malul stâng şi şase pe malul drept. Împreună cu canalele de serviciu, reţeaua de canalizare a Bucureştiului depăşeşte 2.400 de kilometri, iar la capătul ei se află staţia de epurare. Este o lucrare făcută în timpul lui Ceauşescu, care nu a fost întreţinută niciodată de la darea ei în funcţiune, în anul 1988, iar de atunci s-au depus aluviuni în cantităţi atât de mari încât pe traseu au apărut 76 de blocaje, din care 25 majore. Blocajele existente au condus la inundarea mai multor zone ale Capitalei în perioadele cu ploi abundente din cauza imposibilităţii preluării apei. Şeful Direcţiei Casetă Ape Uzate explică: “Când am preluat efectiv Caseta, în anul 2011, am făcut o explorare pe toată lungimea ei, mai puţin pe trei kilometri pe care i-am finalizat în anul 2012, după ce am eliberat blocajele mari. Am constatat că sunt 76 de blocaje pe casetă şi că funcţionează la doar 47% din capacitate, iar partea din aval nu era finalizată. Apa ajungea până la Glina, dar partea de descărcare în râul Dâmboviţa nu era executată. Am avut un termen, până în aprilie 2013, să eliminăm cele mai mai mari blocaje. Dintre cele 76 de blocaje, 25 erau majore. În primele două blocaje, în amonte de nordul hidrotehnic Grozăveşti şi la Pod la Operă, pe aici efectiv nu avea pe unde să treacă apa. În trei ani, din 2011 şi pană în 2013, am reuşit să le deblocăm. Mai avem câteva blocaje minore pe care însă le vom finaliza până la sfârşitul lunii aprilie 2014. În plus, am finalizat şi partea de descărcare în râul Dâmboviţa”. Povesteşte în faţa unei hărţi cu reţeaua de apă şi canal a Capitalei, unde caseta care transportă şuvoiul subteran format din apele menajere provenite de la toată

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

28.03.2014

reţeaua de canalizare a Bucureştiului, în lungime totală de 2.473 de kilometri, este marcată cu roşu. Are 17,8 km lungime şi curge pe sub Dâmboviţa, pe traseul Lacul Morii — Staţia de Epurare a Apelor Uzate de la Glina. Curgerea apelor prin casetă este asigurată datorită pantei, diferenţa de nivel între cele două capete fiind de 18 metri. Dimensiunile semicasetelor de sub Dâmboviţa variază între 4 metri lăţime şi peste 3 metri metri înălţime. În timp ce râul subteran străbate oraşul, cantitatea de ape menajere colectate creşte, la fel şi numărul semicasetelor de colectare.Ca să înţeleg complexitatea lucrării, rulează pe o plasmă mai multe filmuleţe cu ceea ce au făcut oamenii în aceste locuri.“Ca să scoatem aceste blocaje majore şi neavând siguranţa planşeului am pus nişte stâlpi laterali care să nu deranjeze curgerea apei. Exista riscul să le scoatem şi să cadă peste noi. Am scos mijlocul, l-am degajat şi am pus tot felul de deviatoare ca să nu se mai acumuleze toate cârpele şi gunoaiele pe stâlpii centrali. Abia după ce am eliberat blocajele majore, a scăzut nivelul apei şi am văzut ce este acolo. De trei ani de zile, debitul apei este relativ constant, dar diferă în funcţie de consum. În regim sec, cum spunem noi, adică fără ploaie, cel mai mic debit ajunge la aproape 8 metri cubi pe secundă, iar la consum maxim la 10 — 11 metri cubi pe secundă, însă anul trecut, pe timp de ploaie, debitul maxim a fost şi de 140 de metri cubi pe secundă”, explică Alexandru Moldovan. Pentru toate aceste lucrări au fost alocate aproape 40 de milioane de euro.◦Legenda urbană, spulberatăGraba cu care s-a dat în folosinţă această lucrare, în anul 1988, din cauza unei vizite oficiale pe care Ceauşescu o aştepta, a făcut ca lucrurile să se precipite, iar canalul colector a fost dat în funcţiune fără ca echipele să mai apuce să scoată, pe anumite porţiuni, stâlpii de susţinere a planşeului de beton. În jurul acestora s-au depus tot ceea ce aruncă bucureştenii în canalizare şi, în timp, s-au format acele blocaje. Cristian Teodorescu povesteşte cum lucrarea a fost făcută de o întreprindere special înfiinţată pe vremea lui Ceauşescu pentru o astfel de investiţie, respectiv Întreprinderea pentru Amenajarea Complexă şi Exploatarea râului Dâmboviţa, şi care a avut dublă funcţiune şi cea de investitor, dar şi de exploatator.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

28.03.2014

“Construcţia a început în anul 1985, cu barajul de la Lacul Morii şi a continuat cu Caseta. Multe din lucrările rămase neefectuate, urma să le facă, ulterior, această întreprindere, însă a venit revoluţia şi întreprinderea s-a desfiinţat. Pe urmă nu au mai fost alocate fonduri pentru dezvoltare. Noi am preluat lucrarea de la Apele Române în anul 2011″, adaugă inginerul şef, unul dintre specialiştii proiectului.Potrivit cerinţelor lui Ceauşescu, toată amenajarea, inclusiv barajul, a fost încadrată datorită importanţei, dar şi a fondurilor nelimitate de la acea vreme, în clasa I de risc seismic, adică cea mai mare clasă de rezistenţă existentă la acea dată în România. Rezistenţă la un cutremur de 8 grade pe scara Richter. Legenda urbană spune că muncitorii au abandonat în grabă semicasetele lăsând în interior, nu numai stâlpii de susţinere, ci şi basculante şi excavatoare. “Este doar un mit”, răspunde zâmbitor Cristian Teodorescu, deoarece echipele de scafandrii unguri care au filmat prima dată în casetele colectoare de sub Dâmboviţa nu au găsit astfel de utilaje. “Într-adevăr am găsit tot felul de curiozităţi, inclusiv un pat, dar nu este adevărată povestea cu basculantele şi excavatoarele”, completează şeful Direcţiei Casetă Ape Uzate.“Vă pot spune că am scos, până în aprilie 2013, din cele 29 de blocaje ale Casetei, din care 25 majore, un număr de 381 de stâlpi metalici de susţinere şi 493 de metri cubi de materiale textile, orice vă puteţi aici imagina, dar şi 370 de metri cubi de beton, 1.143 metri cubi de pietriş şi lemn. Numai de la un singur blocaj am scos 18 stâlpi şi 26 de metri cubi de material textil. Binenţeles că blocajele cele mai grele au fost cele care au avut beton. După ce am eliminat un blocaj, nivelul apei din casetă a scăzut, pe timp sec, cu un metru, iar scăzând nivelul apei se măreşte şi viteza de curgere şi poţi aduce mult mai multă apă în canal”, spune Alexandru Moldovan.Sunt curioasă să ştiu cât reprezintă 370 de metri cubi de beton pentru că tot ce aud sunt doar cifre abstracte. Răspunsul prompt mă lămureşte: “Închipuiţi-vă că o basculantă mare transportă 18 metri cubi de beton, iar una mai mică, doar 8 metri cubi”.Fac repede un calcul şi văd că este vorba de 20 de basculante mari sau 46 mai mici şi asta numai în cazul celor 370 de metri cubi de beton, fără să mai pun la socoteală şi restul gunoaielor scoase din subteran. Ultimul an de lucrări, adică din aprilie 2013 şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

28.03.2014

până în prezent, statistica Apa Nova a fost completată cu încă 4.300 de metri cubi de gunoaie, materiale textile şi metal, toate “pescuite” din canalul colector.◦ Utilaje şi echipamente, unice în EuropaPentru că toate aceste lucrări nu ar fi fost posibile fără intervenţia omului, Alexandru Moldovan îmi povesteşte despre echipa pe care o conduce şi utilajele interesante, “unice în Europa”, adaptate după nevoile din subteran. “Avem o echipă de 53 de oameni, din care 43 sunt operativi. De obicei, când plouă şi vine furtuna toată lumea intră în casa, noi ieşim pe stradă. Avem de fapt două secţii, una de întreţinere şi exploatare, care lucrează efectiv şi una de verificare care se ocupă de inspecţii şi de blocaje mai mari”, îl aud spunând pe şeful direcţiei, în timp ce privesc un filmuleţ, care îmi arată o intervenţie a echipei, în timpul unei furtuni puternice din Capitală.Întreb nedumerită: “Acum că aţi terminat de curăţat caseta, cât de des intraţi în aceste canale? “În fiecare zi!”, răspunde sec Teodorescu, şi apoi îndulceşte răspunsul cu o întrebare retorică: “Pe stradă nu se matură în fiecare zi? Aşa şi aici”.Şi vin din nou cu o întrebare: “Cât de bine este plătită această meserie astfel încât oamenii să fie motivaţi financiar să facă o muncă foarte grea, în care îţi trebuie nu numai condiţie fizică ci şi cunoştinţe din mult mai multe domenii?”“Sunt motivaţi, însă şi aşa este foarte greu găsim persoane care vor să facă acest lucru. Pe de o parte, este vorba de munca fizică, iar pe de alte parte trebuie să ştii să lucrezi cu echipamente, să ştii cum să intervii în caz de urgenţă. ‘Verificator canale subteran’, asta este meseria, dar ei sunt oarecum şi speologi, şi mineri şi scafandri, dar şi salvatori subterani. Se fac cursuri de spaţii închise şi sunt retestaţi odată la şase luni”, răspunde Moldovan.Prima inspecţie a casetei a fost făcută de scafandrii unguri, iar ulterior Apa Nova şi-a format o echipă proprie, unică în prezent în România.“Am cumpărat în primul rând echipamentele de autosalvare, echipamentele pentru scafandrii, trepiezii cu sistem anticădere pentru intrarea în canale, lanterne speciale antiex. Am avut nevoie şi de staţii de emisie/recepţie performante, pentru subteran. Am încercat să respectam tot ceea ce înseamnă reguli de securitate a muncii şi nu am început nicio o lucrare fără să avem toate echipamentele”, mai spune interlocutorul,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

28.03.2014

adăugând că au fost achiziţionate echipamente hidraulice şi pneumatice de spart şi tăiat, care să nu scoată scântei în subteran pentru că altfel exista riscul de a sări în aer.“Am căutat prin toată Europa şi în lume astfel de echipamente. Avem furgoane dotate pentru scafandrii, astfel încât, când ies din canal să se poate dezinfecta grosier până ajung la staţie, atât ei cât şi echipamentele. Pentru curăţarea marilor colectoare avem utilaje mari, două aspiratoare puternice, o cisternă şi două trolii cu cabluri care pot trage 6 tone forţă. Echipamentele au fost construite special, adaptate la condiţiile noastre de a trage de la distantă şi în adâncime. Doar un constructor din Germania a reuşit să le adapteze cu pompe pentru nămol şi apă. Toate aceste echipamente au costat câteva milioane de euro numai pe partea de exploatare”, comentează şeful Direcţiei Casetă. Spune cu mândrie în final: “nu am avut niciun incident până acum”.◦Urmează programul de reabilitare: 300 de kilometri de reţeaCaseta şi canalele colectoare principale vor intra într-un program de reabilitare până în anul 2018, iar lucrările vor începe cu cele două mari colectoare de pe malurile Dâmboviţei, construite în anul 1936. Acestea au fost reabilitate pe tronsoane mici, de numai zeci de metri, când s-a făcut metroul. Acum trebuie reabilitate şi regândite pentru numărul actual de locuitori.“Noi ne ocupăm de casetă, de drenul casetei şi de marile colectoare, cele înalte de 1,50 de metri. Avem în jur de 260 de kilometri de colectoare şi dacă desfăşurăm şi caseta, cu ai ei 43 de kilometri, ajungem cu 300 de kilometri de reţea mare, vizitabilă”, povesteşte Moldovan în timp de îmi arată pe o hartă reţeaua de canalizare a Capitalei de la 1900.Caseta a fost proiectată şi dimensionata la anii ’80, la anumite debite, dar între timp Bucureştiul s-a extins. Acum, toate străzile asfaltate “au un aport deosebit, rapid şi major în sistemul de canalizare”, mai ales în perioada ploilor.Explicaţiile şefului de Departament nu întârzie: “Înainte, spaţiul verde mai prelua apa, dar am betonat totul şi toată apa ajunge în reţeaua de canalizare. Acum facem studii pentru aşa numită ‘casetă inteligentă’ ca să dezvoltăm partea de preluare. Vrem să îi punem nişte stavile pe traseul casetei ca atunci când funcţionăm la debitul minim, fără ploaie, să-i dăm un singur curs, să nu mai meargă pe două sau trei semi-casete. Facem studii şi pentru preluarea vârfului de viitură în timpul ploilor. Peste tot în Europa sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

28.03.2014

aşa numitele ‘bazine de retenţie’. În momentul în care intensitatea ploii este foarte mare, atunci vârful acela poate fi preluat în aceste bazine. Studiul ne arată că se impune să facem două bazine prin mijlocul Bucureştiului, în amonte de parcul Unirii, unul pe malul stâng şi unul pe malul drept”.Programele de monitorizare meteo instalate în dispeceratul destinat exclusiv Direcţiei Casetă Apă Uzată, dar şi cei 49 senzori de nivel şi de debit instalaţi pe casetă şi pe canalele colectoare arată în timp real tot ceea ce se întâmplă când plouă.“Trebuie să ştim cum acţionăm în funcţie de locul în care plouă, ca să deviem apele. Am instalat 15 pluviometre care măsoară instant cantităţile de precipitaţii. Avem prognoze şi vedem online ce cantitate de ploaie cade şi unde cade, ştim cum se încarcă colectoarele şi toate se văd în dispeceratul nostru. Vedem tot, inclusiv zonele posibile de inundat. Zona de centru a Capitalei este întotdeauna în pericol de inundaţii”, mă lămureşte reprezentantul Apa Nova.◦ Istoria canalizării în BucureştiDâmboviţa a curs prin albia sa naturală până prin anii 1880, însă autorităţile au decis să-i îndrepte traseul sinuos printr-o albie amenajată, care să taie Capitala de la nord la sud, într-o linie cât mai dreaptă, deoarece la fiecare ploaie, cartierele de pe malul apei erau inundate. “Primele începuturi ale canalizării au fost legate de inundaţia din 1860, din vremea lui Cuza, care a trecut călare prin zona inundată. El a luat decizia de a desfiinţa morile de apă din Bucureşti pentru că provocau inundaţii. Oraşul s-a dezvoltat, dar neavând un serviciu public de salubritate toate gunoaiele se aruncau în râu, care a colmatat albia foarte mult. Abia pe la 1888, în vremea lui Carol I, încep primele lucrări de amenajare a malurilor şi a râului şi lucrări de renunţare la cei 7 afluenţi pe care îi avea Dâmboviţa.”, povesteşte Teodorescu.După 1900 au început primele lucrări de canalizare cu cele două colectoare, unul pe malul stâng şi unul pe malul drept, din care ulterior au mai apărut diverse canale de preluare a apelor menajere şi pluviale. Atunci, albia Dâmboviţei a fost reamenajată complet, fundul albiei fiind consolidat cu o podină din lemn.“Au prevăzut şi o staţie de epurare, dar care nu s-a mai făcut. A venit războiul, apoi comuniştii şi au fost alte priorităţi”, explică inginerul şef.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

28.03.2014

Timp de 50 de ani, între anii 1900-1950, au fost construite principalele canale colectoare cu diametre mai mari de 150 de centimetri. Conceptul iniţial a fost acela de sistem unitar atât pentru apele uzate cât şi cele pluviale, datorită costului redus de exploatare şi asigurarea de servicii aferente unei populaţii sub un milion de locuitori la acea vreme. Suprafaţa de colectare a apelor meteorice nu depăşea la acea dată 5.000 de hectare, iar în prezent, sistemul unitar de canalizare trebuie să răspundă nevoilor unei populaţii ce depăşeşte două milioane de locuitori în timp ce suprafaţa de colectare a apelor pluviale depăşeşte 23.000 de hectare. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2014/03/28/raul-de-sub-dambovita-intre-mit-si-realitate/

Hidrocentrala Vidraru de pe Argeş, un proiect 100% românescHidrocentrala Vidraru, un proiect 100% românesc şi unul dintre cele mai importante obiective economice ale judeţului Argeş, a produs în cei 48 de ani de funcţionare o cantitate de electricitate de 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale 25 de miliarde de metri cubi de apă, arată datele furnizate de Hidroelectrica. Construcţia amenajării hidroenergetice Vidraru a durat cinci ani şi jumătate şi s-a încheiat în anul 1966, plasând hidrocentrala pe locul doi ca mărime din istoria ţării, după cea de pe Bistriţa, pusă în funcţiune în anul 1950.Amplasarea barajului în Cheile Argeşului a necesitat excavaţii pe versanţi în condiţii deosebite. A fost construit drumul artificierilor, care cuprinde 4.000 de trepte din lemn pe versanţii cheilor Argeşului. De asemenea, au fost aplicate tratamente speciale de suprafaţă şi de adâncime. ‘Hidrocentrala a fost gândită ca un obiectiv energetic de referinţă, de aceea nu s-a făcut rabat la materiale şi la calitate (un specialist elveţian, ing. Stuky, spunea că românii ‘fac lux’ privind calitatea lucrărilor)’, potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica. Proiectul a fost 100 % românesc, iar centrala a fost echipată cu cea mai bună tehnologie a momentului. ‘De la punerea în funcţiune şi până în prezent, hidrocentrala Vidraru a produs circa 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale peste 25 miliarde de metri cubi de apă’, arată datele producătorului hidro.Râul Argeş este situat în sudul României, formând unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale ţării, cu suprafaţa de 12.500 kilometri pătraţi. Centrala

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.financiarul.ro/2014/03/28/raul-de-sub-dambovita-intre-mit-si-realitate/

28.03.2014

Hidroelectrică Vidraru, pusă în funcţiune la 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 de kilometri lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de 324 de metri. Schema de amenajare reprezintă punerea în practică a unor concepţii moderne prin captarea apelor unui bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 kilometri pătraţi. S-a realizat astfel un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş — 7,5 mc/s cât şi din bazinele învecinate, Topolog, Vâlsan, Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri. Schema de amenajare a centralei Vidraru cuprinde o acumulare importantă, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducţiune continuată printr-un castel de echilibru şi un puţ forţat, o centrală subterană şi o galerie de fugă. În cei 5 ani şi jumătate cât a durat construcţia s-au realizat volume de lucrări impresionante: s-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 mc de rocă, din care aproximativ 1 milion mc în subteran, s-au turnat 930.000 mc de beton, din care 400.000 mc în subteran şi s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice. Lacul de acumulare are un volum total de 465 milioane mc, din care 320 milioane mc reprezintă volumul util. Lacul are o suprafaţă de 870 ha şi o lungime de 14 km. Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj din beton cu dublă curbură, realizat din 22 ploturi verticale, având înălţimea de 166,60 m şi o lungime la coronament de 307 m, fiind traversat de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură şi control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 mc de beton. Această construcţie are 6 m grosime la coronament şi 25 m la bază. Centrala subterană este adevăratul “templu” al amenajării. Într-o cavernă având înălţimea de 31,70 m, lungimea de 67,80 m şi lăţimea de 16,70 m, amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeş, se află sala maşinilor şi transformatoarele de înaltă tensiune. Pentru a ajunge la cele 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW şi la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie să străbatem cei 104 m ai puţului vertical de 7,20 m diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei şi apoi cei 132 metri ai unei galerii de acces orizontale cu secţiunea de 33 mp.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

28.03.2014

Turbinele şi generatoarele electrice sincrone verticale, care dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare, asigură o producţie de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. Energia electrică produsă este transportată în exteriorul centralei până la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate într-o galerie înclinată de 178 m lungime, care este utilizată, de asemenea, şi ca acces secundar în centrala subterană şi de aici mai departe, printr-o linie dublă de 220 kV de cca. 2 km lungime, până la staţia de transformare Aref de 400/200/110 kV. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2014/03/27/hidrocentrala-vidraru-de-pe-arges-un-proiect-100-romanesc/2/

Teme de mediuDoina Pana: Imi doresc un fel de SMURD pentru paduri Ministrul delegat pentru Ape, paduri si piscicultura a declarant ca isi doreste sa protejeze padurile intr-un sistem de interventie de tip SMURD cu echipe mixte formate din politisti, jandarmi si padurari. Pentru a pune pe picioare acest sistem fondurile europene sunt o necesitate. Ministrul delegat a mai spus ca este foarte aproape de lansarea unui sistem de tip radar pentru combaterea furtului de lemn si ca prin aceasta initiativa se limiteaza factorul uman. /Fonduri structurale, http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14811/ZF Corporate, http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/doina-pana-ministrul-delegat-pentru-ape-paduri-si-piscicultura-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri-12345436/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri_1259545.html/Stiri pe scurt, http://www.stiripescurt.ro/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri/1283462.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.stiripescurt.ro/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri/1283462.html

http://www.stiripescurt.ro/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri/1283462.html

http://ziare.realitatea.net/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri_1259545.html

http://ziare.realitatea.net/interviu-doina-pana-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri_1259545.html

http://www.zfcorporate.ro/retail-agrobusiness/doina-pana-ministrul-delegat-pentru-ape-paduri-si-piscicultura-imi-doresc-un-fel-de-smurd-pentru-paduri-12345436



http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14811

http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=14811

http://www.financiarul.ro/2014/03/27/hidrocentrala-vidraru-de-pe-arges-un-proiect-100-romanesc/2/

http://www.financiarul.ro/2014/03/27/hidrocentrala-vidraru-de-pe-arges-un-proiect-100-romanesc/2/

28.03.2014

Angajatii Primariei Cenad, cercetati pentru abuz in serviciu, in cazul impaduririi, doar in acte, al unui teren Astazi, politistii de la investigarea fraudelor Timis au desfasurat o perchezitie la sediul Primariei din Cenad, intrucat ii banuiesc pe angajatii institutiei de abuz in serviciu.Asa cum prezentau reporterii Stirilor Pro Tv in materialul difuzat luna trecuta, anchetatorii au descoperit ca, in cursul anului 2012, Primaria Cenad a accesat la Fondul National de Mediu suma de 1,8 milioane de lei, pentru impadurirea unor suprafete de teren, de peste 70 de hectare, cu diferite specii de puieti. Potrivit raportului intocmit de Curtea de Conturi Timis, investitia nu s-ar fi materializat. In urma cercetarilor, s-a stabilit ca, din suma totala, angajatii institutiei ar fi utilizat 1.035.000 de lei, bani care nu pot fi justificati in evidentele contabile , au transmis reprezentantii Politiei Judetene Timis.In 15 februarie, in reportajul difuzat de Stirile Pro Tv, situatia a fost explicata de edilii Primariei Cenad astfel: Pomii nu s-au prins din cauza secetei. Ramane de vazut cum vor motiva ei inexistenta impaduririi celor 70 de hectare de teren, in fata anchetatorilor, care ii cerceteaza pentru abuz in serviciu. Avem paduri in acte, dar nu si in realitate. Ce scuza au autoritatile din Timis pentru lipsa a 70 de hectare de stejar. /Stirile Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/timis/angajatii-primariei-cenad-cercetati-pentru-abuz-in-serviciu-in-cazul-impaduririi-doar-in-acte-al-unui-teren.html

CE a amendat Electrocentrale Oradea cu 33 de milioane euro Electrocentrale Oradea a primit de la Comisia Europeana o amenda record, in valoare de 33 de milioane de euro, deoarece nu a reusit sa isi rascumpere la timp certificatele verzi pe care le vanduse in 2012 pentru a-si plati pacura.Ministrul Mediului, Attila Korodi, a precizat, ca in 2012 centrala a omis sa incarce in sistemul continental o treime dintre certificatele pe care le-a cumparat pentru emisiile de gaze cu efect de sera, transmite Digi 24. Ministerul Mediului a facut anul trecut demersurile necesare pentru anularea amenzii, dar Comisia Europeana nu a acceptat sa faca o exceptie. Conducerea Electrocentrale Oradea sustine ca la termenul de predare, 30 aprilie 2012, avea toate certificatele necesare in cont. Era nevoie insa de mai mult de o zi ca datele sa ajunga in sistem, iar incarcarea nu s-a facut la timp. Electrocentrale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://stirileprotv.ro/stiri/timis/angajatii-primariei-cenad-cercetati-pentru-abuz-in-serviciu-in-cazul-impaduririi-doar-in-acte-al-unui-teren.html

http://stirileprotv.ro/stiri/timis/angajatii-primariei-cenad-cercetati-pentru-abuz-in-serviciu-in-cazul-impaduririi-doar-in-acte-al-unui-teren.html

28.03.2014

Oradea intentioneaza sa actioneze in instanta Ministerul Mediului, in situatia in care amenda nu va fi anulata. /Q Magazine, http://qmagazine.ro/actual/ce-a-amendat-electrocentrale-oradea-cu-33-de-milioane-euro//Puterea, http://www.puterea.ro/economie/ce-a-amendat-electrocentrale-oradea-cu-33-de-milioane-euro-89007.html

Guvernul si ministerele sting lumina, sambata, de Ora Pamantului Institutiile aflate in subordinea Gurvernului vor stige luminile timp de o oraMinistrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi, a propus, in sedinta de Guvern de miercuri, ca toate ministerele si institutiile aflate in coordonarea acestora sa se alature initiativei Ora Pamantului 2014 si sa stinga lumina, sambata, intre orele 20:30 si 21:30, in cladirile in care isi desfasoara activitatea. Initiativa a fost agreata si de premierul Victor Ponta. Am fost foarte bucuros sa gasesc deschidere din partea colegilor din Guvern, in special din partea prim-ministrului Victor Ponta. Astfel, am decis ieri ca tot aparatul central sa faca acest gest simbolic, care are scopul de a da un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viata noastra de zi cu zi il are asupra planetei si asupra resurselor naturale, a declarat ministrul Korodi. Potrivit sursei citate, o invitatie pentru a se alatura acestui demers va fi trimisa catre presedintii celor doua camere ale Parlamentului Romaniei, precum si presedintilor de consilii judetene.Mai mult, Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice va publica, vineri, un ghid care va explica institutiilor partenere in acest demers ceea ce au de facut in ora in care intreaga planeta va stinge lumina. Ora Pamantului se sarbatoreste in Romania din anul 2009, iar la nivel international din anul 2007, cand WWF Australia a organizat prima editie a acestui eveniment in orasul Sydney. Anul trecut peste 7000 de orase din 152 de tari au stins lumina de Earth Hour, raspandind un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viata noastra de zi cu zi il are asupra planetei si asupra resurselor naturale. /Adevarul, http://adevarul.ro/news/societate/guvernul-ministerele-sting-lumina-sambata-ora-pamantului-1_53340c360d133766a845dd38/index.html/Ziare Realitatea, http://ziare.realitatea.net/ministerul-mediului-sarbatoreste-ora-pamantului-2014_1259098.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://ziare.realitatea.net/ministerul-mediului-sarbatoreste-ora-pamantului-2014_1259098.html

http://ziare.realitatea.net/ministerul-mediului-sarbatoreste-ora-pamantului-2014_1259098.html

http://adevarul.ro/news/societate/guvernul-ministerele-sting-lumina-sambata-ora-pamantului-1_53340c360d133766a845dd38/index.html

http://adevarul.ro/news/societate/guvernul-ministerele-sting-lumina-sambata-ora-pamantului-1_53340c360d133766a845dd38/index.html

http://www.puterea.ro/economie/ce-a-amendat-electrocentrale-oradea-cu-33-de-milioane-euro-89007.html

http://www.puterea.ro/economie/ce-a-amendat-electrocentrale-oradea-cu-33-de-milioane-euro-89007.html

http://qmagazine.ro/actual/ce-a-amendat-electrocentrale-oradea-cu-33-de-milioane-euro/

http://qmagazine.ro/actual/ce-a-amendat-electrocentrale-oradea-cu-33-de-milioane-euro/

28.03.2014

/Bursa, http://www.bursa.ro/ministerul-mediului-sarbatoreste-ora-pamantului-2014-233294&s=companii_afaceri&articol=233294.html

Razboi pentru plajele salbatice din Delta DunariiGuvernatorul rezervatiei delta dunarii vrea ca anumite plaje sa intre in circuitul turistic, insa biologii si activistii pentru mediu se opun acestui plan. Zona turistica vizata este cea dintre Vadu si Corbu, care face parte din grindul Chituc. Aceste plaje, preferate vara de turistii boemi, a intrat in atentia guvernatorului deltei dunarii sa le dea in administrarea primariilor sau a unor societati comerciale, scrie Digi24. Chiar daca guvernatorul spune ca astfel vor fi rezolvate problemele de protectie si igienizare a acestor arii naturale protejate, biologii nu sunt de acord. Ei spun ca s-ar distruge o buna parte din rezervatie, un obiectiv aflat in patrimoniul UNESCO. O astfel de decizie, spun activistii de mediu, ar creea un precedent si ar genera o explozie de constructii pe aceste plaje salbatice. /Daily Business, http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/razboi-pentru-plajele-salbatice-din-delta-dunarii-99622//Revista presei, http://www.revista-presei.com/stire-Razboi-pentru-plajele-salbatice-din-Delta-Dunarii-255686809.html/Ziarul Atac, http://www.ziarulatac.ro/eveniment/razboi-pentru-plajele-salbatice-din-delta-dunarii-39094

2 hectare incendiate pe situl Natura 2000 “Făgetul Clujului-Valea Morii”În 24 martie au fost incendiate 2 hectare de păşuni pe situl Natura 2000 “Făgetul Clujului-Valea Morii”, care se află în custodia Asociaţiei Natura Transilvaniei.Membrii Asociaţiei Natura Transilvaniei şi al Asociatiei “Apáthy István Egyesület” acţionează împreună în scopul de a preveni mai multe cazuri similare de distrugere a valorilor natural, se arată într-un comunicat al asociaţieiApáthy István Egyesület. Asociaţia „Apáthy István Egyesület”, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene, elaborează planul de management integrat a sitului. În anul curent a început inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a habitatelor şi a speciilor de importanță comunitară, precum şi cartarea mediului fizic al siturilor. Cei care au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.ziarulatac.ro/eveniment/razboi-pentru-plajele-salbatice-din-delta-dunarii-39094

http://www.ziarulatac.ro/eveniment/razboi-pentru-plajele-salbatice-din-delta-dunarii-39094

http://www.revista-presei.com/stire-Razboi-pentru-plajele-salbatice-din-Delta-Dunarii-255686809.html

http://www.revista-presei.com/stire-Razboi-pentru-plajele-salbatice-din-Delta-Dunarii-255686809.html

http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/razboi-pentru-plajele-salbatice-din-delta-dunarii-99622/

http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/razboi-pentru-plajele-salbatice-din-delta-dunarii-99622/

http://www.bursa.ro/ministerul-mediului-sarbatoreste-ora-pamantului-2014-233294&s=companii_afaceri&articol=233294.html

http://www.bursa.ro/ministerul-mediului-sarbatoreste-ora-pamantului-2014-233294&s=companii_afaceri&articol=233294.html

28.03.2014

descoperit infracţiunea au fost biologii, care coordinează cartararea pe teren: István Urák şi Zoltán László au documentat cu fotografii cazul, au anunţat pompierii şi custodia sitului. Custozii au sesizat la rândul lor Garda de Mediu Cluj”, potrivit aceluiaşi comunicat. Pe baza legii nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului, arderea miriştilor, tufărişurilor sau a vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţilor compentente pentru protecţia mediului sau a custozilor constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3000 la 6000 lei pentru persoanele fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoanele juridice. De asemenea constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei arderea miriştilor, tufărişurilor sau a vegetaţiei ierboase din ariile protejate, dacă a pus în pericol viaţa sau sănătatea umană, animală sau vegetală.Conform setului de măsuri de conservare (20119/ED/06.02.2013) elaborat de APM Cluj, aprobat şi aflat în vigoare în lipsa Regulamentului şi a Planului de Management, se prevede menținerea ecosistemelor ierboase prin păşunat şi cosit (prevenirea instalării arborilor şi arbuştilor); menținerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat de zone acoperite de tufăriş în alternanță cu zone acoperite de vegetație ierboasă”, a spus Mihai Constantinescu, asociaţia Natura Transilvaniei.În present, custozii lucrează la Regulamentul ariei protejate, în care va fi reglementat foarte clar modul de întreţinere a acestor pajişti pentru a evita declinul populaţiilor speciilor protejate. Acordarea subvenţiilor pentru păşuni vor fi condiţionate de respectarea acestor măsuri de conservare. Urmează informarea primăriilor şi proprietarilor terenurilor din zonele respective cu privire la Regulament. /Green Report, http://www.green-report.ro/2-hectare-incendiate-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-valea-morii/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://www.green-report.ro/2-hectare-incendiate-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-valea-morii/

http://www.green-report.ro/2-hectare-incendiate-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-valea-morii/

28.03.2014

Teme ABAAcord hidrotehnic româno-ungarÎn perioada 25-26 martie a avut loc, la Cluj-Napoca, Sesiunea a XXV-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, în cadrul căreia cele două părţi au semnat protocolul Sesiunii. Din partea României, protocolul a fost semnat de Vasile Pintilie, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, în calitate de supleant al împuternicitului guvernamental, iar din partea Ungariei de Kovács Péter, împuternicit guvernamental. Evenimentul s-a desfăşurat în baza prevederilor “Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră”, care a intrat în vigoare în 2004. Acordul se aplică pentru bazinele hidrografice ale rîurilor Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Mureş. Domeniul de aplicare a Acordului se referă la activităţi comune privind gospodărirea apelor în regim transfrontalier, dar şi la acţiuni care vor fi necesare în viitor pentru menţinerea stării de calitate a apelor, a mediului acvatic şi a biotopului. Cele mai importante obiective urmărite sînt atingerea stării bune a apelor, prevenirea alterării stării apelor şi controlul poluărilor, prevenirea, combaterea, limitarea şi controlul efectelor dăunătoare transfrontaliere (inundaţii, secetă, poluări accidentale), dezvoltarea sistemelor de supraveghere şi evaluare a stării apelor, asigurarea utilizării durabile a resurselor de apă şi promovarea acţiunilor comune de cercetare şi dezvoltare tehnologică în domeniile care fac obiectul Acordului. /Ziarul Faclia, http://www.ziarulfaclia.ro/acord-hidrotehnic-romano-ungar/

USAMV Cluj-Napoca aniversează Ziua Mondială a ApeiUniversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca – Departamentul Protecţia Mediului şi a Plantelor din cadrul Facultăţii de Agricultură, în colaborare cu Administraţia Naţională „Apele Române” SA – Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa organizează vineri, 28 martie, cea de-a V-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice „Bune practici în evaluarea şi monitorizarea resurselor de apă”. Şi-au anunţat participarea cu comunicări ştiinţifice pe tema calităţii apei şi managementul resurselor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.ziarulfaclia.ro/acord-hidrotehnic-romano-ungar/

28.03.2014

de apă cadre didactice ale Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universităţii Babeş-Bolyai, Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, specialişti din cadrul Direcţiei Sanitare Publice Cluj şi Agenţiei de Mediu. Evenimentul, dedicat Zilei Mondiale a Apei, va avea loc de la ora 10:00, la Institutul de Ştiinţele Vieţii (Calea Mănăştur nr. 3-5). /Ziarul Faclia, http://www.ziarulfaclia.ro/usamv-cluj-napoca-aniverseaza-ziua-mondiala-a-apei/

Teme de mediuIMPADURIRE – Peste 300 de voluntari vor participa impreuna cu Garda Ecologica la o actiune de plantare de puieti in Baia Mare300 de voluntari si-au anuntat prezenta la o ampla actiune de plantare de puieti, ce va avea loc pe 9 aprilie, in cadrul manifestarilor dedicate Lunii Padurii. Initiativa a apartinut Garzii Ecologice Baia Mare, actiunea urmand sa se desfasoare in zona Calamar din apropiere de Firiza. Toate detaliile referitoare la aceasta activitate au fost discutate astazi, 27 martie, in cadrul unei sedinte a Garzii Ecologice. Actiunea de impadurire este doar una dintre activitatile care vor fi derulate in acest an de Garda Ecologica, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei culturi eco la nivelul societatii baimarene si punerea in aplicare a tuturor normelor ce implica pastrarea unui mediu curat.„Obiectivele principale ale Garzii Ecologice de pe langa Primaria Municipiului Baia Mare sunt implicare, constientizare, valorizare. Practic noi promovam o educatie ecologica, dar practic este o cultura ecologica. Noi nu facem educatie intr-o institutie, noi aplicam teoria, noi trecem la fapte. Acesta este obiectivul major: fapte”, a declarat Silvia Pop, sefa Garzii Ecologice. In ceea ce priveste actiunea din 9 aprilie, reprezentantii Garzii Ecologice spun ca va fi una extrem de ampla si importanta pentru societatea civila, in primul rand pentru ca ea promoveaza voluntariatul. „Este o actiune cu impact pentru societatea civila, pentru comunitatea baimareana. 300 de voluntari vor participa la o actiune de impadurire, cu sprijinul Ocolului Silvic. Vor lua parte la aceasta activitate voluntari cu varste diferite, de la copii, la tineri si persoane varstnice, chiar si de 80-90 de ani. Este o actiune mare, care speram sa aiba succes, deoarece societatea are nevoie de noi, ca voluntari”, a explicat Silvia Pop.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.ziarulfaclia.ro/usamv-cluj-napoca-aniverseaza-ziua-mondiala-a-apei/

http://www.ziarulfaclia.ro/usamv-cluj-napoca-aniverseaza-ziua-mondiala-a-apei/

28.03.2014

Tot astazi, directorul Ocolului Silvic, Calin Lupse, a solicitat ajutorul celor de la Garda Ecologica pentru pastrarea curateniei la locurile de picnic amenajate in aceasta primavara si supravegherea acestor zone. „Va cerem sprijinul pentru vegherea la ordine si disciplina in locurile pe care le-am amenajat cu anumite eforturi financiare, de exemplu zona Usturoiu, unde am amplasat 40 de ansambluri de bancute si mese, unde avem si containere pentru gunoaie. Am mai facut locuri de picnic in zona barajului, pe Valea Romana care speram sa fie intretinute si sa nu avem probleme de vandalism si de distrugere”, a declarat Calin Lupse. Reprezentantii Garzii Ecologice au dat asigurari ca se vor implica in toate actiunile unde vor fi solicitati si ca vor incerca sa rezolve toate problemele semnalate de cetateni, indiferent ca este vorba despre activitati de impadurire sau de ecologizare. /EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/95828/IMPADURIRE-Peste-300-de-voluntari-vor-participa-impreuna-cu-Garda-Ecologica-la-o-actiune-de-plantare-de-puieti-in-Baia-Mare-VIDEO-

ORA PĂMÂNTULUI 2014: Ministerele şi instituţiile coordonate de acestea vor stinge lumina sâmbătă, timp de o oră Ministerele şi toate instituțiile aflate în coordonarea acestora se vor alătura inițiativei Ora Pământului 2014 şi vor stinge lumina, sâmbătă, între 20.30 şi 21.30, o invitație în acest sens urmând să fie trimisă şi preşedinților celor două camere ale Parlamentului, precum şi preşedinților de CJ.Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice informează că, la propunerea ministrului Attila Korodi, în şedința de Guvern de miercuri s-a convenit ca toate ministerele şi instituțiile aflate în coordonarea acestora să se alăture inițiativei Ora Pământului 2014 şi să stingă lumina în clădirile în care îşi desfăşoară activitatea, timp de o oră, sâmbătă, de la 20.30 până la 21.30."Am fost foarte bucuros să găsesc deschidere din partea colegilor din Guvern, în special din partea prim-ministrului Victor Ponta. Astfel, am decis ieri ca tot aparatul central să facă acest gest simbolic, care are scopul de a da un mesaj puternic privind impactul negativ pe care viața noastră de zi cu zi îl are asupra planetei şi asupra resurselor naturale", a declarat ministrul Mediului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.emaramures.ro/stiri/95828/IMPADURIRE-Peste-300-de-voluntari-vor-participa-impreuna-cu-Garda-Ecologica-la-o-actiune-de-plantare-de-puieti-in-Baia-Mare-VIDEO-



28.03.2014

O invitație pentru a se alătura acestui demers va fi trimisă către preşedinții celor două camere ale Parlamentului României, precum şi preşedinților de consilii județene, iar Ministerul Mediului va publica vineri un ghid care va explica instituțiilor partenere în acest demers ceea ce au de făcut în ora în care întreaga planetă va stinge lumina.Ora Pământului se sărbătoreşte în România din 2009, iar la nivel internațional, din 2007, când WWF Australia a organizat prima ediție a acestui eveniment, în oraşul Sydney. Anul trecut, peste 7.000 de oraşe din 152 de țări au stins lumina de Earth Hour, răspândind un mesaj puternic privind impactul egativ pe care viața cotidiană îl are asupra planetei şi a resurselor naturale./InfoMM ,http://www.infomm.ro/ro/detalii/ora-pamantului-2014-ministerele-si-institutiile-coordonate-de-acestea-vor-stinge-lumina-sambata-timp-de-o

BAIA MARE: Ziua Mondială a Apei, marcată de elevii de la „Eminescu” și „Saligny” Sâmbătă, 22 martie, a avut loc Ziua Mondială a Apei, eveniment pe care elevii si profesorii de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” şi Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” au declarat că doresc să-l transforme într-o tradiție. Evenimentul a avut loc prin implicarea elevii claselor IX - XII, coordonați de profesorii: Dir. prof. ing. Pop Iuliana, Dir. adj. prof. Mare Otilia, Prof. Ciurte Camelia Elena, Prof. Vaida Aniko, Dir. prof. Crăciun Marius, Dir. adj. prof. dr. Vasilescu Ileana, Prof. Sarkozi Gizella, Prof. Gavra Anca, Prof. Bolchiş Maria, Prof. Mureşan Ramona.Practic, activitățile s-au desfăşurat în perioada 17-23 martie 2014, în cadrul celor două instituții, în cinci părți: Colectarea de deşeuri (hârtie), Plantarea de puieți şi flori în curtea şcolii, Dezbatere pe teme ecologice, Concurs - Afiş cu mesaj ecologic (tehnici de lucru: pictură, desen, colaj sau tehnici combinate). V: „Apa vie - apa moartă, pe tărâm fantastic”, concurs de eseuri. „Ziua Mondiala a Apei 2014, s-a dovedit a fi o ocazie bună pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pură, precum şi identificarea problemelor şi găsirea de soluții la aceste probleme”, a declarat prof. Sarkozi Gizella./InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/baia-mare-ziua-mondiala-a-apei-marcata-de-elevii-de-la-eminescu%E2%80%9D-si-saligny%E2%80%9D

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.infomm.ro/ro/detalii/baia-mare-ziua-mondiala-a-apei-marcata-de-elevii-de-la-eminescu%E2%80%9D-si-saligny%E2%80%9D

http://www.infomm.ro/ro/detalii/baia-mare-ziua-mondiala-a-apei-marcata-de-elevii-de-la-eminescu%E2%80%9D-si-saligny%E2%80%9D

http://www.infomm.ro/ro/detalii/ora-pamantului-2014-ministerele-si-institutiile-coordonate-de-acestea-vor-stinge-lumina-sambata-timp-de-o



28.03.2014

Marea defrisare continua: Cat s-a furat in 2013 din padurile MaramuresuluiDefrisarile masive din padurile Maramuresului au continuat si in 2013, cand s-a inregistrat un volum de 23.579 metri cubi material lemnos sustras ilegal din padurile proprietate publica a statului aflate in administrarea Directiei Silvice, cu o valoare de 5,3 milioane lei.Pentru 3.145 metri cubi s-au incheiat procese verbale de infractiune in valoare de 873.711 lei si pentru 329 metri cubi s-au incheiat procese verbale de contraventie in valoare de 44.093 lei, conform unor informatii furnizate de Prefectura Maramures.Prin actiunile de control a circulatiei materialului lemnos pe drumurile publice si controlul instalatiilor de debitat, s-au confiscat 3.282 metri cubi material lemnos aplicandu-se amenzi in valoare de 100.400 lei.“In anul 2014 se continua si Planul comun de actiune privind prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori din paduri si a faptelor ilegale asociate cu circulatia, depozitarea, prelucrarea primara si comercializarea materialului lemnos la care participa toate institutiile cu atributii in acest domeniu”, se arata in planul de actiuni pe 2014 al Prefecturii./ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/marea-defrisare-continua-cat-s-a-furat-in-2013-din-padurile-maramuresului/

FOTO Revoltător! 2 hectare de pășuni de pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii” au fost incendiate. Vinovații nu au fost încă identificațiDoi biologi care coordonează cartarea pe teren a ariei protejate din situl Natura 2000, István Urák şi Zoltán László, au fost cei care au descoperit dezastrul produs de incendiere unei zone protejate.Cei doi au făcut fotografii, au anunțat pompierii şi custozii sitului, Asociația Natura Transilvania. În acest caz, a fost sesizată şi Garda de Mediu Cluj. Mihai Constantinescu, din partea Asociaţiei Natura Transilvaniei, a declarat că este infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei arderea miriştilor, tufărişurilor sau a vegetaţiei ierboase din ariile protejate, dacă a pus în pericol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.ziarmm.ro/marea-defrisare-continua-cat-s-a-furat-in-2013-din-padurile-maramuresului/




28.03.2014

viaţa sau sănătatea umană, animală sau vegetală. Membrii Asociaţiei Natura Transilvaniei şi al Asociatiei "Apáthy István Egyesület" acţionează împreună în scopul de a preveni mai multe cazuri similare de distrugere a valorilor naturale, conform unui comunicat. În această vară, custozii ariei protejate vor organiza workshopuri în localităţiile din apropierea siturilor pentru a discuta despre cum poate fi protejată situl natural, într-un proiect finanțat cu fonduri europene. Ei realizează şi inventarierea, cartarea şi evaluarea stării de conservare a habitatelor şi a speciilor de importanță comunitară, precum şi cartarea mediului fizic al siturilor, potrivit reprezentanților Asociației Natura Transilvaniei.Asociația “Apáthy István Egyesület” a fost fondată de către cadrele didactice ale Departamentului de Biologie şi Ecologie a liniei maghiare din cadrul Universității Babeş-Bolyai. /City News, http://citynews.ro/din-oras/revoltator-2-hectare-de-pasuni-de-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-valea-morii-au-fost

FOTO NEPĂSARE Două hectare au fost incendiate pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii”Pe data de 24 martie au fost incendiate două hectare de păşuni pe Situl Natura 2000 “Făgetul Clujului – Valea Morii”, care se află în custodia Asociației Natura Transilvaniei. Cei care au descoperit infracțiunea au fost biologii, care coordinează cartararea pe teren: István Urák şi Zoltán László au documentat cu fotografii cazul, au anunțat pompierii şi custodia sitului. Custozii au sesizat la rândul lor Garda de Mediu Cluj.„Conform setului de măsuri de conservare (20119/ED/06.02.2013) elaborat de APM Cluj, aprobat şi aflat în vigoare în lipsa Regulamentului şi a Planului de Management, se prevede menținerea ecosistemelor ierboase prin păşunat şi cosit (prevenirea instalării arborilor şi arbuştilor); menținerea prin păşunat a aspectului mozaicat reprezentat de zone acoperite de tufăriş în alternanță cu zone acoperite de vegetație ierboasă”, a declarat Mihai Constantinescu din partea asociației Natura Transilvaniei.În prezent custozii lucrează la Regulamentul ariei protejate, în care va fi reglementat modul de întreținere a acestor pajişti pentru a evita declinul populațiilor speciilor protejate. „Acordarea subvențiilor pentru păşuni vor fi condiționate de respectarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://citynews.ro/din-oras/revoltator-2-hectare-de-pasuni-de-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-valea-morii-au-fost

http://citynews.ro/din-oras/revoltator-2-hectare-de-pasuni-de-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-valea-morii-au-fost

28.03.2014

acestor măsuri de conservare. Urmează informarea primăriilor şi proprietarilor terenurilor din zonele respective cu privire la Regulament”, a mai spus Constantinescu.Asociația “Apáthy István Egyesület”, care a fost fondată de către cadrele didactice ale Departamentului de Biologie şi Ecologie a liniei maghiare din cadrul Universității Babeş-Bolyai, a câştigat un proiect finanțat din fonduri Uniunii Europene. În cadrul proiectului vor fi elaborate planuri de management pentru trei situri protejate din județul Cluj, şi totodată vor fi organizate campanii de conştientizare a populației asupra importanței acestui patrimoniu natural.Proiectul intitulat “Elaborarea planurilor de management integrat pentru siturile de importanță comunitară ROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Șard şi ROSCI0394 – Someşul Mic” are ca scop principal conservarea habitatelor şi a speciilor de importanță comunitară şi națională, şi conştientizarea populației asupra acestor comori ale naturii. Potrivit legii privind protecția mediului, arderea miriştilor, tufărişurilor sau a vegetației ierboase fără acceptul autorităților compentente pentru protecția mediului sau a custozilor constituie contravenție şi se sancționează cu amendă de la 3000 la 6000 lei pentru persoanele fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoanele juridice. De asemenea constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei arderea miriştilor, tufărişurilor sau a vegetației ierboase din ariile protejate, dacă a pus în pericol viața sau sănătatea umană, animală sau vegetală. /Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/34876-foto-nepasare-doua-hectare-au-fost-incendiate-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-%E2%80%93-valea-morii#sthash.ALTwslsE.dpbs

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/34876-foto-nepasare-doua-hectare-au-fost-incendiate-pe-situl-natura-2000-fagetul-clujului-%E2%80%93-valea-morii#sthash.ALTwslsE.dpbs



28.03.2014

Teme ABAPeste 290 de tineri implicaţi în activităţile din Săptămâna Apelor - Educaţie pentru naturăPentru a marca Ziua Mondială a Apei, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a organizat o serie de activităţi şi evenimente menite să dezvolte în rândul tinerilor o atitudine pro-mediu. La acţiuni, desfăşurate pe parcursul săptămânii trecute, au participat peste 290 de tineri. Săptămâna Apelor a debutat luni, 17 martie, cu vizita clubului de ecoligişti din cadrul Şcolii Gimnaziale "Szacsvaz Imre" Oradea. Elevii au prelevat probe de apă din pârâul Peţa, iar apoi le-au analizat în Laboratorul de calitate a apei din cadrul ABA Crişuri. Micii ecologişti au putut experimenta o serie de activităţi specifice unui laborator performant. "Întrucât laboratoarele şcolare nu sunt de ultimă generaţie, încercăm să apelăm la colaboratori pentru a facilita tinerilor accesul la învăţare. Am fost impresionaţi de vizita efectuată în Laboratorul de calitate a apei şi le mulţumim celor de la ABA Crişuri pentru ajutor şi susţinere", a declarat profesorul coordonator Elisabeta Tăut. Au urmat activităţi dedicate preşcolarilor şi elevilor din clasele primare. Astfel, marţi şi miercuri, Stropi, mascota ABA Crişuri, şi-a făcut prieteni noi. Nu mai puţin de 50 de preşcolari de la Grădiniţa nr.25 Oradea şi încă alţi 125 de elevi din cadrul Liceului "Don Orione" Oradea au promis că îl vor ajuta pe Stropi să menţină apele curate. Activităţile vor continua pe tot parcursul semestrului, astfel încât cei mici să parcurgă toate componentele proiectului educaţional "I Love Crişuri". Tema mondială "Apa şi energia" a fost dezbătută joi, 20 martie, împreună cu elevii Liceului Teoretic "Constantin Şerban" din Aleşd. Elevii au vizionat şi un film documentar despre cele mai importante activităţi desfăşurate în cadrul ABA Crişuri. "Întrucât în proiect au fost implicaţi elevi din clasa a VIII-a, s-ar putea ca o parte dintre ei să îşi regândească opţiunile legate de viitoarea meserie. Prezentarea celor de la ABA Crişuri poate fi considerată şi un reper în ceea ce priveşte oportunităţile unui loc de muncă în domenii precum apa sau energia", a menţionat prof. Monica Micula, coordonatoare. Problemele importante de gospodărire a apelor în spaţiul hidrografic Crişuri au fost pe larg prezentate şi dezbătute în cadrul Comitetului de Bazin Crişuri. Evenimentul a fost organizat vineri, la Hotel Continental. Tot vineri, pe Valea Nimăieşti, în municipiul Beiuş, 40 de voluntari, membri în Cercul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

28.03.2014

Protecţia Mediului, coordonaţi de profesor ing. Florica Gabor, au trecut de la vorbe la fapte. Cu mic, cu mare, înarmaţi cu saci şi mănuşi, au colectat nu mai puţin de 2,5 metri cubi de deşeuri. Inedită a fost iniţiativa unui grup de tineri orădeni, care, pe parcursul zilei de sâmbătă, au igienizat râul Crişul Repede, pe tronsonul Pod Ferdinand-Pod Decebal. În total, s-au strâns aproape 11 metri cubi de deşeuri. Tot sâmbătă, la Priza de Apă Oradea, angajaţii ABA Crişuri au colectat deşeurile de pe malul drept pe un sector de aproximativ 500 m. "A fost o săptămână plină de activităţi şi evenimente, şi toate au avut un singur scop: respectul faţă de cea mai importantă resursă: apa. Nu doar de Ziua Apei trebuie să ne mobilizăm şi să acţionăm. Gospodărirea apelor înseamnă, în primul rând, acţiuni de exploatare, monitorizare şi protecţie a apei, care se desfăşoară în mod constant. Le mulţumim tuturor celor implicaţi şi suntem convinşi că numărul celor care înteleg importanţa implicării active în gospodărirea apelor va fi, de la an la an, tot mai mare", a declarat directorul ABA Crişuri, Dumitru Voloşeniuc. Pentru elevii şi preşcolarii înscrişi în proiectul educaţional "I Love Crişuri" activităţile de protecţia mediului continuă şi în lunile următoare. /CRISANA, http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/peste-290-de-tineri-implicati-in-activitatile-din-saptamana-apelor-educatie-pentru-natura-143673.html

Au demonstrat ca le pasaDe Ziua Mondială a Apei, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a organizat o serie de activităţi şi evenimente menite să dezvolte în rândul tinerilor o atitudine pro-mediu. „Săptămâna Apelor” a debutat, luni, 17 martie, cu vizita clubului de ecoligişti din cadrul Şcolii gimnaziale „Szacsvaz Imre” Oradea. Elevii au prelevat probe de apă din pârâul Peţa, iar apoi le-au analizat în Laboratorul de calitatea apei din cadrul A.B.A Crişuri. Micii ecologişti au putut experimenta o serie de activităţi specifice unui laborator performant. Au urmat apoi activităţi dedicate preşcolarilor şi elevilor din clasele primare. Zilele de marţi şi miercuri au fost foarte importante, întrucât Stropi, mascota ABA Crişuri, şi-a făcut prieteni noi. Nu mai puţin de 50 de preşcolari de la Grădiniţa nr. 25 Oradea şi încă alţi 125 de elevi din cadrul Liceului „Don Orione” Oradea au promis că îl vor ajuta pe Stropi să menţină apele curate. Activităţile vor continua pe tot parcursul semestrului,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.crisana.ro/stiri/eveniment-14/peste-290-de-tineri-implicati-in-activitatile-din-saptamana-apelor-educatie-pentru-natura-143673.html



28.03.2014

astfel încât cei mici să parcurgă toate componentele proiectului educaţional „I Love Crişuri”. Tema mondială „Apa şi energia” a fost dezbătută, joi 20 martie, împreună cu elevii Liceului Teoretic „Constantin Şerban” din Aleşd. Elevii au vizionat şi un film documentar despre cele mai importante activităţi desfăşurate în cadrul A. B.A. Crişuri. „Întrucât în proiect au fost implicaţi elevi din clasa a VIII-a, s-ar putea ca o parte din ei să îşi regândească opţiunile legate de viitoarea meserie. Prezentarea celor de la A.B.A Crişuri poate fi considerată şi un reper în ceea ce priveşte oportunităţile unui loc de muncă în domenii precum apa sau energia”, a menţionat Micula Monica, profesor coordonator. L.T „Constantin Şerban”.DezbatereProblemele importante de gospodărire a apelor în spaţiul hidrografic Crişuri au fost pe larg prezentate şi dezbătute vineri în cadrul Comitetului de Bazin Crişuri. Tot vineri, pe valea Nimăieşi, în municipiul Beiuş, 40 de voluntari membri în Cercul de Protecţia Mediului, coordonaţi de profesor ing. Florica Gabor, au trecut de la vorbe la fapte. Cu mic, cu mare, înarmaţi cu saci şi mănuşi, au colectat nu mai puţin de 2,5 mc deşeuri.Inedită a fost iniţiativa unui grup de tineri orădeni care, pe parcursul zilei de sâmbătă au igienizat râul Crişul Repede, pe tronsonul Pod Ferdinand- Pod Decebal. În total s-au strâns aproape 11 mc de deşeuri. Tot sâmbătă, la Priza de Apă Oradea, angajaţii ABA Crişuri au colectat deşeurile de pe malul drept pe un sector de aproximativ 500 metri. „A fost o săptămână plină de activităţi şi evenimente, şi toate au avut un singur scop: respectul faţă de cea mai importantă resursă, şi anume apa”, a spus Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/au-demonstrat-ca-le-pasa/1398421

Peste 290 de tineri implicati in activitatile din Saptamana Apelor – Educatie pentru naturaPentru a marca Ziua Mondiala a Apei, Administratia Bazinala de Apa Crisuri a organizat o serie de activitati si evenimente menite sa dezvolte in randul tinerilor o atitudine pro-mediu. La actiuni, desfasurate pe parcursul saptamanii trecute, au participat peste 290 de tineri. Saptamana Apelor a debutat luni, 17 martie, cu vizita clubului de ecoligisti din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.bihon.ro/au-demonstrat-ca-le-pasa/1398421

http://www.bihon.ro/au-demonstrat-ca-le-pasa/1398421

28.03.2014

cadrul Scolii Gimnaziale “Szacsvaz Imre” Oradea. Elevii au prelevat probe de apa din paraul Peta, iar apoi le-au analizat in Laboratorul de calitate a apei din cadrul ABA Crisuri. Micii ecologisti au putut experimenta o serie de activitati specifice unui laborator performant. “Intrucat laboratoarele scolare nu sunt de ultima generatie, incercam sa apelam la colaboratori pentru a facilita tinerilor accesul la invatare. Am fost impresionati de vizita efectuata in Laboratorul de calitate a apei si le multumim celor de la ABA Crisuri pentru ajutor si sustinere”, a declarat profesorul coordonator Elisabeta Taut. Au urmat activitati dedicate prescolarilor si elevilor din clasele primare. Astfel, marti si miercuri, Stropi, mascota ABA Crisuri, si-a facut prieteni noi. Nu mai putin de 50 de prescolari de la Gradinita nr.25 Oradea si inca alti 125 de elevi din cadrul Liceului “Don Orione” Oradea au promis ca il vor ajuta pe Stropi sa mentina apele curate. Activitatile vor continua pe tot parcursul semestrului, astfel incat cei mici sa parcurga toate componentele proiectului educational “I Love Crisuri”.Tema mondiala “Apa si energia” a fost dezbatuta joi, 20 martie, impreuna cu elevii Liceului Teoretic “Constantin Serban” din Alesd. Elevii au vizionat si un film documentar despre cele mai importante activitati desfasurate in cadrul ABA Crisuri. “Intrucat in proiect au fost implicati elevi din clasa a VIII-a, s-ar putea ca o parte dintre ei sa isi regandeasca optiunile legate de viitoarea meserie. Prezentarea celor de la ABA Crisuri poate fi considerata si un reper in ceea ce priveste oportunitatile unui loc de munca in domenii precum apa sau energia”, a mentionat prof. Monica Micula, coordonatoare. Problemele importante de gospodarire a apelor in spatiul hidrografic Crisuri au fost pe larg prezentate si dezbatute in cadrul Comitetului de Bazin Crisuri. Evenimentul a fost organizat vineri, la Hotel Continental. Tot vineri, pe Valea Nimaiesti, in municipiul Beius, 40 de voluntari, membri in Cercul de Protectia Mediului, coordonati de profesor ing. Florica Gabor, au trecut de la vorbe la fapte. Cu mic, cu mare, inarmati cu saci si manusi, au colectat nu mai putin de 2,5 metri cubi de deseuri. Inedita a fost initiativa unui grup de tineri oradeni, care, pe parcursul zilei de sambata, au igienizat raul Crisul Repede, pe tronsonul Pod Ferdinand-Pod Decebal. In total, s-au strans aproape 11 metri cubi de deseuri. Tot sambata, la Priza de Apa Oradea, angajatii ABA Crisuri au colectat deseurile de pe malul drept pe un sector de aproximativ 500 m. “A fost o saptamana plina de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

28.03.2014

activitati si evenimente, si toate au avut un singur scop: respectul fata de cea mai importanta resursa: apa. Nu doar de Ziua Apei trebuie sa ne mobilizam si sa actionam. Gospodarirea apelor inseamna, in primul rand, actiuni de exploatare, monitorizare si protectie a apei, care se desfasoara in mod constant. Le multumim tuturor celor implicati si suntem convinsi ca numarul celor care inteleg importanta implicarii active in gospodarirea apelor va fi, de la an la an, tot mai mare”, a declarat directorul ABA Crisuri, Dumitru Voloseniuc. Pentru elevii si prescolarii inscrisi in proiectul educational “I Love Crisuri” activitatile de protectia mediului continua si in lunile urmatoare. /ECOMAGAZIN, http://www.ecomagazin.ro/peste-290-de-tineri-implicati-in-activitatile-din-saptamana-apelor-educatie-pentru-natura

Teme de mediuLa Oradea, ministrul Mediului spune „Nu!” fracturării hidrauliceAflat la Oradea, ministrul Mediului, Korodi Attila, a ținut să liniştească oarecum spiritele în privința subiectului gazelor de şist spunând că există deja companii care au soluții moderne pentru eventuala extracție a acestei resurse. În schimb, demnitarul udemerist se arată mai îngrijorat de problema resursei geotermale din zona Municipiului Oradea. Desigur, în contextul în care şi în această parte a țării se preconizează prospecțiuni în vederea descoperirii de potențiale zăcăminte de hidrocarburi (chiar şi neconvenționale). În opinia lui Korodi, situația stă în forajele care se vor face. „O resursă vitală a acestei zone nu poate fi schimbată pur şi simplu, fără discernământ, cu o altă resursă”, a spus marți şeful Ministerului Mediului, promițând că orădenii vor avea în el „un partenere” în această chestiune. Ministrul nu ascunde că, în ciuda poziției exprimate, el este adeptul verificărilor în vederea contabilizării eventualelor resurse subterane existente. Totuşi, Korodi Attila spune că nu este pentru utilizarea fracturării hidraulice în această fază a lucrărilor. Ministrul se aşteaptă, de asemenea, ca, în curând, Uniunea Europeană să vină cu reglementări foarte clare privind acest controversat procedeu. „Sunt convins că şi experiențele din explorare ne vor arăta dacă pentru România (gazele de şist) reprezintă o resursă sau nu şi dacă merită sau nu” (să le exploatăm), a precizat Korodi. Păstrând contextul mai lărgit al acțiunilor de prospecțiune care au generat adevărate lupte între

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.ecomagazin.ro/peste-290-de-tineri-implicati-in-activitatile-din-saptamana-apelor-educatie-pentru-natura

http://www.ecomagazin.ro/peste-290-de-tineri-implicati-in-activitatile-din-saptamana-apelor-educatie-pentru-natura

28.03.2014

localnici şi muncitorii firmelor (respectiv jandarmi), reprezentantul UDMR din Guvernul României a declarat la Oradea că e revoltat atunci când vede că „firmele de explorare intră pe terenuri private şi pun tot felul de aparate pentru măsurare, fără cooperare cu autoritățile locale. Ministrul Mediului consideră că fără un accept local pentru derularea lucrărilor, firmele în cauză nu au nicio şansă. „Nu poți face un proiect industrial în România dacă nu ai comunitatea locală lângă tine”, crede Korodi Attila subliniind că țara „este a cetățenilor, nu a avizelor şi a companiilor”. /BIHOR STIRI, http://bihorstiri.ro/la-oradea-ministrul-mediului-spune-nu-fracturarii-hidraulice

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://bihorstiri.ro/la-oradea-ministrul-mediului-spune-nu-fracturarii-hidraulice

http://bihorstiri.ro/la-oradea-ministrul-mediului-spune-nu-fracturarii-hidraulice

28.03.2014

Teme ABAAmendă de 300 de milioane de lei pentru exploatările ilegale de prundiș de la Slobozia-Grănicești

/Obiectiv de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

28.03.2014

Teme similareS-a plantat un „zid forestier" în jurul satului Vadu RoşcaPompierii vrânceni, alături de silvicultori, au făcut ieri împăduriri la Vadu Roşca, zona respectivă fiind supusă riscului de inundații la orice căderi însemnate de precipitații sau viituri Pompierii şi silvicultorii au ales să împădurească ieri malul Siretului în satul Vadu Roşca, o localitate acoperită de ape în timpul inundațiilor devastatoare din vara anului 2005. 70 de angajați ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Vrancea au ieşit pe teren pentru această acțiune deosebită. Mulți dintre ei au venit în timpul liber şi au făcut cu plăcere muncă de voluntariat. Nu a fost pentru prima dată şi, cu siguranță, nici pentru ultima oară. Satul Vadu Roşca a fost înghițit de apele Siretului şi Putnei în vara anului 2005. Vatra satului se află într-o zonă inundabilă iar o perdea forestieră le-ar putea asigura localnicilor o mai mare protecție. „Aici au fost nişte fenomene care sunt cunoscute în toată țara, cele din 2005 şi 2006, acele catastrofale inundații. Vedeți dumneavoastră, această pădure în zona de luncă are o deosebit de mare importanță. Dacă ne gandim numai în Vrancea, în această zonă de campie pădurile ocupă doar 6%. O medie normală la nivel de țară ar fi de 12 %, deci ne aflăm la jumătate. Aceste păduri sunt foarte importante atat pentru malul Siretului, dar şi pentru crearea unui microclimat natural, normal pentru această zonă. Noi plantăm în această zonă plopul că este specia care rezistă cel mai bine şi de ce nu, şi datorită calității lemnului, care are o creştere foarte rapidă şi rezolvă şi necesitatea de lemn a locuitorilor”, a spus Gică Duță, şeful Ocolului Silvic Focşani.Puieţi de plop pe două hectareAcțiunea de împădurire face parte din seria de evenimente organizate în perioada 15 martie-15 aprilie de către Direcția Silvică Vrancea sub genericul „Luna Pădurii”. “Suprafața împădurită aici, la Vadu Roşca, este de două hectare . Este o zonă care trebuia împădurită conform amenajamentelor şi lucrărilor cuprinse în amenajamentele silvice”, a declarat şi Lucian Zamfir, directorul Direcției Silvice Vrancea. Pompierii au pus umărul şi au ajutat la această inițiativă cu rol de protecție pentru locuitorii din Vadu Roşca.” Împreună cu colegii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență ne-am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

28.03.2014

deplasat astăzi cu 70 de colegi, colaborand cu Direcția Silvică Focşani pentru a planta puieți de plop în această zonă recomandată de specialiştii în silvicultură”, a completat lt.col. Flaviu Chiscop, inspectorul şef ISU Vrancea. Circa 3.500 de plopi au fost plantați pe malul Siretului. Direcția Silvică Vrancea şi-a propus să împădurească, în acest an, 275 de ha cu specii diverse de foioase şi răşinoase, cu puieți din pepinierele proprii. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588802002-video!!!-s-a-plantat-un-zid-forestier%22-in-jurul-satului-vadu-rosca.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABAComplicităţi periculoase."Băieţii deştepţi" din energie pun barajul Cinciş "pe sec". Şeful barajului ia leafă de la stat şi de la energeticianul privatApele lacului Cinciş au scăzut la cote alarmante. Turismul şi pescuitul sportiv vor fi compromise şi anul acesta. Ca şi în ultimii trei ani, după ce în 2011 a fost construită microhidrocentrala din aval de baraj.O afacere bănoasă la care este branşat şi şeful barajului, plătit de Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Hunedoara, dar angajat şi pe statul de plată al energeticienilor privați. Prefectul Sorin Vasilescu spune că va sesiza corpul de control al ministrului MediuluiLacul Cinciş este o zonă de agrement cum puține sunt în Transilvania, cu 200 de hectare de luciu de apă. Raiul pescarilor şi al orăşenilor dornici de plajă, de linişte şi de scăldătoare este golit peste măsură de mult în fiecare an, de trei ani încoace. Manevra turbionează venituri pentru microhidrocentrala construită pe Cerna, la nici o sută de metri în aval de vana de golire a barajului. Pescuitul se duce pe copcă„Anul trecut au invocat că trebuie să schimbe ceva la o vană de golire. Am făcut sesizări la Ministerul Mediului, la Apele Române, la Ministerul Turismului şi la Prefectură fără nici un rezultat. Au golit barajul exact în perioada de prohibiție la pescuit şi toate icrele s-au împuțit pe mal. Acum se întâmplă la fel. Suntem aproximativ 10.000 de pescari şi totuşi vocea noastră nu a fost auzită. Acum se întâmplă exact la fel şi nu ştim ce scuză

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588802002-video!!!-s-a-plantat-un-zid-forestier%22-in-jurul-satului-vadu-rosca.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/1588802002-video!!!-s-a-plantat-un-zid-forestier%22-in-jurul-satului-vadu-rosca.html

28.03.2014

vor mai invoca”, spune Iosif Benko, preşedintele Asociației Pescarilor Sportivi Hunedoara. Pescarii vor să pornească iar cu jalba-n proțap. E an electoral şi poate vor avea mai mult noroc.Turismul de la malul apei rămâne pe uscatPensiunile de pe lac sunt cu lacătu-n poartă. Sezonul începe în luna mai dacă o să rămână destulă apă în baraj. Cât să nu pută iar a hoit şi a icre împuțite. De jur-împrejurul barajului, pe o fâşie lată de trei-patru metri, malul e ca o buză crăpată de sete. De sub pontoane apa s-a evaporat şi fundul lacului stă la soare ca un mozaic aranjat cu bascula. „Avem câteva luni de sezon turistic pe an. Nu am cerut decât să ne lase şi pe noi să trăim. Pot da apă la hidrocentrală din septembrie până în februarie. Dar să lase barajul la nivel pe timp de vară. Vin turişti din tot Ardealul şi pleacă a doua zi din cauza lacului gol”, ne spune Leandru Dragotă, patronul unui camping îngrijit dar pustiu. Spre izvoarele Cernei, biserica izolată de apele lacului poate fi vizitată cu pasul, acolo unde în urmă cu trei ani se ajungea numai cu barca. Pe fundul lacului o limbă de apă se scurge domol prin albia lată dintre dealuri. Cum se ia legal o şpagăLa paza barajului e apă destulă. Un angajat de la SGA Hunedoara îşi spală cu furtunul maşina. Șeful barajului este Sergiu Ovidiu Costea. El e cel care închide şi deschide vana de scurgere, plătit pentru asta de Apele Române. Dar, începând cu data de 31 august 2011, Costea e angajat şi la Uzinsider General Contractor SA, plătit ca inginer să producă curent cu apa furnizată de acelaşi Costea salariat la stat, la SGA Hunedoara. Ar părea că se află în conflict de interese şi că băieții deştepți din energie au găsit un truc să legalizeze şpaga. Sergiu Costea nu a vrut să comenteze subiectul. Ar prefera să răspundă la toate întrebările doar de față cu şefii săi de la Deva, dacă ei i-o vor cere.Deocamdată n-o să i-o ceară. „Deoarece o parte din informațiile cerute nu sunt de competența SGA Hunedoara, cererea a fost trimisă la ABA Mureş în vederea analizării ei şi formulării unui răspuns”, ne anunță în scris conducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor Hunedoara.Se cere un control de la Ministerul Mediului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

28.03.2014

Prefectul județului Hunedoara, Sorin Vasilescu spune că va sesiza corpul de control al ministrului Mediului. „Noi solicităm corpului de control să verifice situația de la Cinciş. Cel puțin din punctul nostru de vedere credem că este vorba de un conflict de interese în legătură cu şeful barajului care este angajat şi la microhidrocentrală. Apoi, mi se pare aberant să țină nivelul apei atât de scăzut. Chiar dacă destinația inițială a barajului era aceea de a asigura necesarul de apă la combinatul siderurgic din Hunedoara, vremurile s-au schimbat şi Serviciul de Gospodărire a Apelor nu poate ignora că lacul a devenit o zonă de agrement. Sunt zeci de locuri de muncă acolo, mii de turişti şi de pescari sportivi care nu pot fi dați la o parte pentru că acum 50 de ani barajul nu era prioritar o destinație turistică”, a declarat prefectul Sorin Vasilescu. Corpul de control de la Ministerul Mediului va fi sesizat cel mai probabil luni, 31 martie 2013, pentru că Instituția Prefectului are de adunat câteva detalii de la instituții județene.Uzinsider General Contractor face parte dintr-un grup de firme controlat de Emanuel Babici. Despre Babici ştim că a fost secretar de stat la Industrii în guvernul Petru Roman, începând cu ianuarie 1990 şi că a fost şcolit în SUA prin anii 70. Despre Babici a apărut în presă că şi-ar fi pierdut slujba în 89 după incendiul reactorului 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă şi că a fost implicat în scandalul de privatizare de la Siderca SA Călăraşi (Siderca SA figurează ca acționar persoană juridică în SC Uzinsider SA, aceasta din urmă firmă fiind acționar la MHC-ul de pe Cerna – Cinciş, patronată de Uzinsider General Contractor SA) /Cotidianul.ro , http://www.cotidianul.ro/baietii-destepti-din-energie-pun-barajul-cincis-pe-sec-seful-barajului-ia-leafa-de-la-stat-si-de-la-energeticianul-privat-234781/

Teme similareCupru Min Abrud – la mâna tovarășului PontaCupru Min a câştigat o bătălie deosebit de importantă prin rezultatul dat de justiție în procesul cu Energo Mineral SA Bucureşti. Bătălia însă nu s-a sfârşit încă. Cel mai mare producător de cupru din România, mai are de parcurs un drum destul de dificil până când va ajunge să funcționeze aşa cum ar trebui, adică să beneficieze de retehnologizare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://www.cotidianul.ro/baietii-destepti-din-energie-pun-barajul-cincis-pe-sec-seful-barajului-ia-leafa-de-la-stat-si-de-la-energeticianul-privat-234781/



28.03.2014

şi de un număr suficient de angajați care să asigure o producție profitabilă atât pentru statul român cât şi pentru zona unde este situată exploatarea.Cupru Min reprezintă una din temele care mă preocupă în mod constant pentru că are o legătură strânsă cu domeniul în care m-am specializat, dar mai ales pentru impactul social şi economic pe care această exploatare îl are la nivelul județului Alba. Mereu m-am exprimat în favoarea exploatării zăcămintelor miniere pe care ni le-a dat Dumnezeu aici. Această bogăție a pământului înseamnă pentru locuitorii din Apuseni locuri de muncă, bunăstare şi un câştig important pentru județ şi pentru țară. La Abrud, după cum bine ştiți se găseşte unul din cele mai importante zăcăminte de cupru din Europa. Însă pe cât de bogat este acest zăcământ pe atât de mare este şi indiferența actualilor guvernanți față de soarta lui. În repetate rânduri, lideri ai actualei puteri au afirmat că exploatarea de la Cupru Min reprezintă o prioritate pentru ei; dar dacă stăm să ne uităm la felul cum au gestionat problema avem impresia că prioritatea lor este să-l pună pe butuci. Ne amintim foarte bine de isprăvile ministrului Varujan Vosganian, acuzat de subminarea economiei naționale. În 2007, acest Varujan Vosganian era cel care, în urma asocierii în participațiune cu un investitor bine găsit de AVAS, a determinat închiderea Cupru Min. Peste 360 de angajați şi-au pierdut atunci locurile de muncă. În perioada 2007-2009, investitorul, nimeni altul decât Energo Mineral, a făcut praf utilajele exploatând intensiv zăcământul realizând un profit de 6 milioane de euro, din vânzarea producției. A lăsat în schimb societatea cu datorii de peste 60 milioane lei, în condițiile în care avea obligația să investească 150 milioane de euro conform obligațiilor din contract. De altfel nici investițiile de mediu nu au fost realizate; în schimb tot ei s-au considerat nedreptățiți şi au pretins din partea Cupru Min, despăgubiri în valoare de 17 milioane de euro! Investițiile necesare în retehnologizare s-ar ridica la aproximativ 100 de milioane de euro. Acest lucru vedem însă că nu se mai întâmplă, deoarece actualii guvernanți nu au nicio strategie în acest sens, iar pe la ministerul Economiei se perindă unul după altul, miniştri incompetenți. Din vara anului 2013, atât de la nivel guvernamental cât şi de la nivel politic local au venit promisiuni peste promisiuni, termene peste termene; toate s-au înscris însă în stilul unei propagande mincinoase care caracterizează de fapt PSD-ul. Deputatul Ioan Dîrzu ştie foarte bine să promită. Dar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

28.03.2014

cam atât. Din lipsă de realizări şeful celei mai slabe organizații a PSD-ului din țară promite vizite ale miniştrilor de la Bucureşti. Se pare însă că nici aici nu reuşeşte mare lucru, deoarece, potrivit anumitor surse vizita ministrului Economiei, Constantin Niță, la Cupru Min, nu va mai avea loc. Oricum am văzut suficient care este interesul actualului guvern față de exploatarea de la Abrud. Pe de altă parte nu cred că oamenii din Apuseni i-ar fi făcut o primire prea frumoasă unui reprezentant al Guvernului care a majorat abuziv prețurile la carburanți./Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/cupru-min-abrud-la-mana-tovarasului-ponta-252990.html

Teme de mediu“Impact nesemnificativ” sau “bombă ecologică” la KastamonuCasa de Cultură a Tineretului “George Enescu” din Reghin a găzduit joi, 26 martie dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul “Construire fabrică de clei”, beneficiar fiind Kastamonu România SA din Reghin. La dezbatere au fost prezenți reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureş, ISU Mureş, Garda de Mediu Mureş, Primăriei Reghin, reprezentanții Kastamonu România, organizatorul dezbaterii şi cetățeni ai oraşului care au luat la cunoştință studiul de risc, studiul de evaluare adecvată şi studiul de impact al fabricii de clei.“Acest proiect a fost depus la noi la Agenția pentru Protecția Mediului Mureş în anul 2012. Spre sfârşitul anului trecut s-a adus studiul de evaluare adecvată, anul acesta s-a depus raportul la studiu de impact şi studiul de risc, acest proiect încadrându-se sub directive SEVESO, fabrici, unități cu risc major asupra mediului şi populației”, a precizat Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş.“Impactul este absolut nesemnificativ”Dezbaterea a debutat cu prezentarea raporturilor privind impactul fabricii de clei asupra mediului, prezentate de reprezentanții firmelor angajate de beneficiarul fabricii de clei, Kastamonu România din Reghin. Alexandru Man, şef evaluator pe mediu în cadrul SC Ocon Ecorisc SRL a prezentat studiul privind impactul asupra mediului (apă, aer, sol) al proiectului de construire a Fabricii de clei de la Reghin. “Impactul asupra apelor este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.zi-de-zi.ro/impact-nesemnificativ-sau-bomba-ecologica-la-kastamonu/

http://www.ziarulunirea.ro/cupru-min-abrud-la-mana-tovarasului-ponta-252990.html

http://www.ziarulunirea.ro/cupru-min-abrud-la-mana-tovarasului-ponta-252990.html

28.03.2014

practic inexistent deoarece nu se fac nici un fel de evacuări în apă, nici în cele de suprafață nici în cele subterane, cu excepția apelor menajere. În ce priveşte impactul asupra aerului, evaluările care au fost făcute au arătat că acesta ar fi nesemnificativ, practic concentrațiile în aer vor creşte foarte puțin în urma funcționării fabricii de clei. În ce priveşte solul şi subsolul de pe amplasamentul acestei fabrici de clei, va fi aproape în totalitate protejat prin betonare. Fie va fi ocupat de construcții, fie de platforme de cuve de retenție. Emisiile în aer care ar putea să ajungă pe sol sunt extrem de mici şi nu pot influența calitatea solului. Nefăcându-se nici un fel de emisii pe sol, impactul este absolut nesemnificativ”, a precizat Alexandru Man.Zonele afectate doar în interiorul amplasamentuluiÎn ce priveşte riscurile, Man a precizat că au fost identificate o serie de riscuri care privesc în primul rând posibilitatea de producere a exploziilor pe fluxul de amestec metanol în aer înainte de intrare în reactorul de oxidare, scurgeri de gaze din reactor, scurgeri din rezervoarele de metanol, incendiu la rezervoarele de metanol, scurgeri la rezervoarele de formaldedidă. “Există două scenarii care pot fi considerate credibile. Unul se referă la scurgerile de gaz la discurile de rupere. Ele există pe reactor şi în momentul în care presiunea creşte aceste discuri proteajează reactorul la explozie. Câteodată se mai pot sparge şi gazele din reactor ies afară, însă cantitatea de gaze este foarte redusă. Un alt scenariu plauzibil este cel de scurgerea de formaldehidă din rezervoare pe traseele aferente, rezervoarele de zi în care formaldehida curge în continuu din instalație în rezervor. Pentru aceste scenarii s-a făcut o evaluare cantitativă în urma cărora, în urma modelărilor efectuate a rezultat că toate scenariile care au fost evaluate, în condiții normale meteo, zonele afectate sunt doar cele din interiorul amplasamentului. Există însă scenarii, cele privind scurgerile din rezervoarele de formaldehidă şi scurgerile din reactor pe la discurile de rupere şi cele din rezervorul de amoniac. Acestea, în condiții meteorologice nefavorabile pot afecta şi zone din apropierea amplasamentului. Ele se referă la o rază de aproximativ 150 de metri în jurul acestor pompe. De asemenea, în urma evaluării a rezultat că nu este posibil un efect de domino, în sensul că zonele cu efect de domino sunt doar cele din interiorul amplasamentului”, a precizat Man.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

28.03.2014

“Impactul este unul nesemnificativ”A urmat prezentarea studiului de evaluare adecvată cu prezentarea impactului fabricii asupra Sitului Natura 2000 Mociar prezentat de Oana Danci, biolog, din cadrul SC Wildlife Management Consulting, firma care a elaborat studiul de evaluare adecvată. “În ce priveşte impacul asupra Sitului Natura 2000 în faza de construcție a acestei fabrici nu se afectează nici un indicator precum suprafață, stare de conservare a speciilor sau habitatelor pentru care Situl a fost declarat, şi nici rezervațiile naturale declarate prin Legea 5 care sunt incluse în Situl Natura 2000 Mociar. În fază de construcție, impactual asupra Sitului Natura 2000 Mociar este nul. În ce priveşte faza de operare a investiției am analizat impactul asupra speciilor de nevertebrate, care în absența celor două specii pentru care a fost declarat Situl, impactul putem spune că este nul. Impactul asupra integrității stării de conservare de asemenea l-am considerat nul. Nu există o pierdere de habitat sau de hrănire a unor specii pentru care acest acest sit a fost declarat. Pentru impactul în faza de operare asupra habitatelor de interes comunitar, am considerat că impactul este unul nesemnificativ datorită faptului că există în zonă emisii slabe de formaldehiă, care nu afectează vegetația din zonă.”, a precizat Oana Danci.“Faceţi această fabrică de clei în afara oraşului”După prezentarea studiilor, au urmat întrebările celor din public. Aceştia au cerut explicații în ce priveşte investiția celor de la Kastamonu România. Primii la cuvânt s-au înscris reprezentanții Inițiativei Civice Reghin (ICR), contestarii cei mai vehemenți ai proiectului fabricii de clei de la Reghin. “Vedem aici un baner care spune :“Kastamonu România-respect pentru om şi natură” şi nu-mi vine să cred, se pare că ne considerați nişte tâmpiți. Acest investitor a construit fabrica de PAL fără a deține autorizație de construcție, fără acord de mediu, şi nu i s-a întâmplat nimic. A dat în folosință această fabrică de PAL, a funcționat 13 luni fără ca autoritățile să facă absolut nimic. S-a dispus închiderea fabricii şi nu s-a respectat nici acest lucru. S-au plătit 150.000 de euro pentru crearea unui pol de influență şi suport față de autorități,din perspectiva sănătății populației pentru fabrica de clei. Dacă nu are un impact semnificativ, de ce era nevoie o astfel de sumă pentru crearea unui pol de influență ? Am cerut un singur lucru: faceți această fabrică de clei în afara oraşului, nu am cerut închiderea sau demolarea nici unei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

28.03.2014

fabrici, doar ca ea să se facă în altă locație”, a precizat Dan Cotoi, membru Inițiativa Civică Reghin.“Firmă care până acum a făcut tricouri”A urmat la cuvânt Iulius Făgărăşan, fondatorul ICR, care a contestat datele prezentate în studiile prezentate, considerate făcute la “voia întâmplării”. “La pagina 42 se menționează două tancuri de inox cu capacitatea de 1500 mc de metanol. Unde se depozitează restul până la 5.000 care sunt menționați la pagina 41? La pagina 44 se specifică faptul că rezervoarele de metanol au fost proiectate şi executate şi vor opera în deplină concordanță cu tehnica Ball. Știți unde sunt făcute aceste rezervoare ? Vă spun eu: pe strada Muncitorilor, de o firmă care până acum a făcut tricouri şi producea fotomodele. E nevoie de un certificat ISCIL care ar fi trebuit să vină până acum şi nu o tehnică de cumpărare a unei societăți care are deja acreditările respective. La pagina 112 se face referire la rezervoarele de metanol cu toate avizele necesare. Solicit explicații despre ce fel de avize este vorba”, a spus Iulius Făgărăşan.“Pentru noi contează obiectivitatea”În poziția exprimată de liderul ICR, s-au făcut precizări privind efectul de domino în cazul unui accident în cadrul fabricii de clei, contrazicând şi anumite date prezentate în studiu, care, potrivit acestuia au omis unele substanțe chimice care pot produce accidente. “Am văzut în raport că se foloseşte efectul domino doar pe partea de intern. Ei au considerat că razele letale ajung la valori între 15 şi 20 de metri. Nu s-a luat în considerare un scenariu pe toată instalația. Discutăm de un efect domino intern la proporții catastrofice, raportat la un timp improbabil, ceea ce înseamnă că este foarte puțin probabil, dar probabilitatea există. Aş dori să văd şi un efect domino pe extern. Ce se întâmplă în momentul când la fabrica de PAL se produce un incendiu care poate afecta instalația şi depozitul. Raza letală în cazul efectului domino pe toată instalația va fi mult mai mare şi va cuprinde imobilele din jur. În studiul prezentat, hipocloritul nu a fost considerat un material periculos. El în sine nu este, dar să nu uităm că în acea fabrică sunt foarte multe chimicale, acizi şi baze. Hipocloritul de sodiu împreună cu acidul clorhidric formează clorul, care deja este clasificat altcumva decât cele două substanțe paralele. Vreau să vă gândiți serios şi matur deoarece e vorba de viitorul nostru la faptul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

28.03.2014

că acele chimicale împreună pot forma lucruri mari şi vrem scenarii pe aceste lucruri. Cerem atât ISU, cât şi Agenției de Mediu să se gândească serios la aceste posibilități şi să nu se lase induşi în eroare doar de un studiu care dă bine, completați de anumiți doctori ingineri. Pentru noi contează obiectivitatea şi punem mare preț pe obiectivitatea factorilor decizionali, că veți controla absolut toate matricile, toate datele de acolo. Nu poți nicăieri în lume să spui că acea fabrică de clei, conform studiului are o rază letală de 20 de metri, când ştim foarte bine că o butelie care conține 7 litri de gaz lichefiat poate distruge un bloc”, a precizat liderul ICR.“Nu mai pot spune că sunt cetăţean al Reghinului”Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi avocatul Mihai Ștefan, care a invocat dreptul cetățenilor de a participa la deciziile privind construcția unor proiecte cu impact asupra mediului şi sănătății specificat în cadrul Convenției de la Aarhus. “Convenția de la Aarhus se referă la problemele de mediu, unul din principiile acestei convenții, care consider că a fost încălcat se referă la dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor. Aceasta înseanmnă că autoritățile trebuie să fie deschise astfel că publicul interesat să poată influența conținutul final al deciziei. Știu că s-au făcut foarte multe liste cu semnături care s-au opus acestei investiții, şi nu se pune problema de una sau zece persoane. Ca avocat, această chestiune o tranşez foarte simplu şi logic, potrivit legii are dreptul publicul să se opună unei asemenea activități ? Răspunsul este da. Restul discuțiilor mi se par în plus pentru că atât timp cât este considerată o activitate cu impact semnificativ, şi atâta timp cât avem o convenție europeană, dată tocmai în scopul de a proteja populația, căreia i se dă această putere de decizie pentru sau împotriva unei activități cu impact semnificativ, şi atât timp cât populația are acest drept, ea trebuie respectată. Să mai facem încă alte sute de liste de semnături şi să le trimitem la fiecare instituție care să ajungă pe la coşul de gunoi ? Nu acuz absolut pe nimeni, nu am nimic cu nimeni, dar atâta timp cât noi, cei care i-am ales nu avem cuvântul şi opinia noastră, dorința noastră nu ne este respectată, încălcându-se şi legea, pur şi simplu nu mai pot spune că sunt cetățean al Reghinului”, a menționat Mihai Ștefan.“Să nu devenim un oraş al canceroşilor”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

28.03.2014

Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi consilierul local Viorel Ţongea, care a cerut printre altele ca monitorizarea nivelului de impact a fabricii de clei să se fie afişat în centrul Reghinului şi nu la poarta fabricii.“Ni s-s prezentat în raport tot felul de materiale în care apar termeni precum nesemnificativ, neimportant, nul. Dacă sunt aşa de nesemnificative ca impact, de ce ni se mai cere părerea, că oricum le fac. Înțeleg motivele lor economice, să nu se înțeleagă că aş avea ceva împotriva unui investitor, chiar ne bucurăm că vin şi creează locuri de muncă, dar să nu desconsidere siguranța şi sănătatea populației. Ni se spune că nu este necesară monitorizarea calității solului şi a apei subterane. Cred că trebuie monitorizat nu doar solul şi aerul, ci orice activitate a fabricii. Monitorizarea să nu se facă la poarta fabricii, să fie afişată în centrul Reghinului în fața primăriei ca orice cetățean, la orice oră, să vadă situația emisiilor în atmosferă şi pericolul la care sunt expuşi. Mi se pare normal acest lucru. De asemenea nu s-a specificat nimic despre accidentele care se pot întâmpla. Ori din eroare umană, ori din defecțiunea de calculator, ori cade instalația electrică, orice. Ce se va întâmpla atunci când tot procesul tehnologic va fi deversat în aer? Nu trebuie să murim ca cei 230 de oameni din avion, care a fost de asemenea un accident. Ei s-au dus, noi nu vrem să ajungem acolo. Noi vrem să trăim în oraşul viorilor şi peste zeci de ani, să nu devenim un oraş al canceroşilor”, a menționat Viorel Ţongea.Un simplu exerciţiu de imagine ?La cuvânt s-a înscris şi consilierul județean Ioan Tuşnea, care a cerut lămuriri despre rostul dezbaterii publice privind fabrica de clei de la Reghin. “Dacă această dezbatere este organizată de Kastamonu, mai are ea vreun rost ? Se va ține cont de ea sau e un simplu exercițiu de imagine, care trebuie făcut conform legii, trebuie bifat, după care se pune la dosar şi la revedere şi nu contează nicăieri”, a menționat Tuşnea. Răspunsul a venit din partea directorului APM Mureş, Dănuț Ștefănescu care a precizat că “toate întrebările care se pun la această dezbatere, toate sugestiile se dau elaboratorilor care au făcut aceste studii şi ei trebuie să de-a răspuns la aceste întrebări”“Aplaudăm şi spunem că totul e ok”Tuşnea a criticat modul în care elaboratorii studiilor au luat în calcul simularea unui posibil accident. “Nu ni s-a spus de gradul de toxicitate al unor substanțe, ni s-a spus

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

28.03.2014

doar că sunt luate toate măsurile, că riscurile sunt minime sau deloc, totul teoretic, totul simulat. Nu a venit nimeni să ne spună despre vreun accident care s-a întâmplat deja pe la alte fabrici de acest fel. Să ştim şi pe viu cum s-au întâmplat lucrurile, nu doar pe simulările de pe calculator. Apăsăm taste, băgăm cifre, apar cifre după care aplaudăm şi spunem că totul e ok. Eu zic să rămână la nivelul de simulare şi această fabrică, să nu se ajungă la construcția fabricii”, a menționat Tuşnea.Discuțiile au fost presărate cu contre între cele două părți, reprezentanții Kastamonu pe deoparte şi cei ai Inițiativei Civice Reghin pe de alta, care au catalogat unele date din studiile prezentate ca fiind “bull shituri”. În replică, reprezentanții Kastamonu au replicat precizându-şi poziția . “Acest limbaj folosit, precum „bull shit”, să-l folosiți la dumneavoastră acasă. Și casa mea este tot Reghinul. Și îmi pare rău , sunt mai reghinean ca unii de aici. Legat de principiul domino, şi de faptul că se va întâmpla un dezastru, instalația din proiectare va avea un sistem dublu de vane care în mod normal sunt închise. Aceste două vane sunt normal închise. Deschiderea acestor vane care înseamnă alimentarea cu metanol a instalației de formaldehidă se face pneumatic şi electric. În momentul în care ne-a dispărut curentul electric sau aerul comprimat se închide automat vana. Acest sistem de securitate nu va permite crearea unui sistem de tip domino, pornind de la reactorul de formaldehidă”, a precizat reprezentantul celor de la Kastamonu.“De ce nu pot învăţa de la alţii ?”Discuțiile s-au mai calmat, la cuvânt înscriindu-se Szabo Lehel, care a punctat importanța de a învăța din pățania altora, nu să o experimentăm pe propria piele. “În lumea civilizată nu se fac combinate chimice în oraşe ci se fac în afara lor. Sunt suficiente deja astfel de combinate care pot produce probleme mari. Au fost anumite incidente, şi unii oameni au învățat pe propria piele că probele mari se întâmplă şi după aceea nu mai au ce face. De ce românii trebuie să fie mai deştepți şi să învețe ei pe propria piele ? De ce nu pot învăța de la alții ? La Fokushima, în Japonia a fost prevăzut tot sistemul ca să se evite catastrofa, dar nimeni nu s-a aşteptat să se întâmple ce s-a întâmplat. Ziceți că în Reghin nu se poate întâmpla aşa ceva, dar se pot întâmpla alte catastrofe. Cu ceva ani în urmă două avioane de luptă s-au prăbuşit lângă Târgu Mureş. Dacă ele ar fi ajuns în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

28.03.2014

Azomureş probabil Reghinul ar fi reşedința de județ acum. Nu dorim aşa ceva, oricât de mică ar fi probabilitatea”, a spus Szabo Lehel. /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/impact-nesemnificativ-sau-bomba-ecologica-la-kastamonu/

Ministrul Mediului, interogat pe tema fabricii de formaldehidăDeputatul PNL Cristian Chirteş a adresat marți, 25 martie, o întrebare ministrului Mediului şi Schimbărilor Climaterice, pe tema obținerii acordului de mediu pentru construirea fabricii de procesare a formaldehidei din municipiul Reghin.În rândurile care urmează, redăm textul integral conceput de Cristian Chirteş, care a solicitat răspuns în scris din partea ministrului Mediului şi Schimbărilor Climaterice:“Doresc să supun atenției dumneavoastră, prin prezenta întrebare parlamentară, un caz deosebit de grav care mi-a fost semnalat la cabinetul meu parlamentar de numeroşi cetățeni din municipiul Reghin, la care autoritățile responsabile asistă cu pasivitate. Este vorba de construirea la Reghin a celei mai mari fabrici de procesare a formaldehidei din România şi din Europa de Sud-Est. Investitorul SC Kastamonu România SA a reînceput demersul de obținere a Acordului de Mediu, prin dezbaterea publică care urmează să fie organizată miercuri, 26 martie 2014.Vorbim de lucruri foarte grave, pe care doresc să vi le expun în continuare. Reacția opiniei publice locale este îndreptățită deoarece:1. Fabrica urmează să fie amplasată în intravilanul oraşului, în apropierea mai multor obiective de interes public, printre care o grădiniță şi în vecinătatea locuințelor umane, la doar 400 de metri de stația de alimentare cu apă a oraşului. Această investiție, indiferent de cât de benefică este pentru bugetul local, trebuie relocată la o distanță care să confere minimul de risc posibil pentru populația oraşului. Pentru cazuri de urgență sau de incidență, trebuie luat în considerare şi faptul ca locația propusă este inaccesibilă în “timp util”, deoarece este necesară traversarea unei căi ferate, indiferent de ruta aleasă. Într-un scenariu de incident şi cu bariera pusă, nici un echipaj de salvare nu va putea interveni în timp util.2. Investitorul Kastamonu România SA are un istoric în cadrul comunității reghinene care îl face incompatibil cu aceasta, tensiunea socială existentă în oraş fiind relevantă în acest sens. Amintesc faptul că o singură asociație non-guvernamentală – Inițiativa Civică

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.zi-de-zi.ro/ministrul-mediului-interogat-pe-tema-fabricii-de-formaldehida/

http://www.zi-de-zi.ro/impact-nesemnificativ-sau-bomba-ecologica-la-kastamonu/

28.03.2014

Reghin – a strâns 4.500 de semnături pentru interzicerea acordării Autorizației Integrate de Mediu investitorului menționat şi că acesta a fost dovedit, de un control derulat recent de către ITRSV Braşov, cu circa 28 de mii de metri cubi de material lemnos fără acte de proveniență. Din informațiile pe care le deținem, Kastamonu România SA a fabricat PAL în locația situată în intravilanul oraşului Reghin, timp de un an şi jumătate, fără a avea o autorizatie integrată de mediu, într-o fabrică a cărei construire a început fără un Acord de Mediu şi fără o Autorizație de Construcție.3. Investiția expune populația la un risc uriaş de îmbolnăvire, datorită cantităților mari de chimicale rezultate. În România se produce formaldehida în trei locații: Victoria, Sebeş şi Rădăuți. Dintre toate, doar cea de la Sebeş se mai situează în intravilanul oraşului, lucru ce face ca rata anuală a îmbolnavirilor de cancer să situeze județul Alba şi oraşul Sebeş pe primul loc în țară. Din multe puncte de vedere, Sebeş şi Reghin se aseamănă: locație față de formele de relief, număr de locuitori, etc. Diferența este ca la Sebeş se produc anual 30 de mii tone de formaldehidă şi la Reghin se doreşte o producție de 100 de mii de tone anual. Daca în județul Alba se îmbolnăvesc de cancer anual circa 1.800 persoane şi mor circa 800 (date culese din studiul DSP Mureş, pentru anul 2013), la o producție de 30 de mii de tone, întrebarea este care vor fi rezultatele pentru județul Mureş, la o producție de 100 de mii de tone? Este pur şi simplu o ecuație pe care autoritățile şi factorii responsabili par că o ignoră!4. Când Kastamonu Romania SA a depus pentru prima dată cererea eliberării unui Acord de Mediu pentru Fabrica de Clei, în februarie 2013, comunitatea a reacționat ferm prin marşul de protest din 7 martie 2013, marş la care au participat peste 2.000 de persoane, care şi-au manifestat atunci indignarea față de intențiile investitorului turc. A fost sesizat deja Comisariatul General al Comunității Europene în persoana domnului Janez Potocnik, în legătură cu neconformitățile față de legislația europeană existente în această problemă, iar în momentul de față Comunitatea Europeana a deschis o Anchetă-Pilot cu nr. 5653/13/ENVI, privitoare la situația din Reghin. Legislația europeană încadrează proiectul Fabrica de Clei din Reghin sub incidența Directivei SEVESO, al cărui scop este tocmai prevenirea accidentelor majore produse de fabricarea sau manipularea cantităților mari de substanțe toxice şi periculoase. De regulă, asemenea fabrici precum

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

28.03.2014

cea care urmeaza a se da în folosiță la Reghin, se edifică la circa 10-30 de km de orice comunitate, o practică adoptată de toate celelalte state membre din comunitatea europeană.Vă întreb pe această cale, domnule ministru Attila Korodi, care este poziția Ministerului Mediului în această chestiune şi cum vedeți rezolvarea acestei probleme deosebit de importante pentru locuitorii din municipiul Reghin şi împrejurimi, pentru a împiedica apariția unui rezervor inepuizabil de boli şi nenorociri în această zonă?” /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/ministrul-mediului-interogat-pe-tema-fabricii-de-formaldehida/

PROIECTUL "FABRICA DE CLEI", ÎN DEZBATERE PUBLICĂ (2014 03 27) Locuitorii municipiului Reghin au fost invitați miercuri, 26 martie, să se pronunțe asupra construcției fabricii de clei. Reprezentanții proiectului au prezentat studiile privind riscurile unității, în cadrul unei dezbateri publice, la care au fost de față reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Mureş. Scopul întâlnirii l-a reprezentat obținerea acordului de mediu pentru această investiție. Ședința publică a generat discuții, iar responsabilii spun că toate părerile au fost luate în considerare şi vor fi analizate. /Jurnal de Reghin, Ms/ http://news.jurnaldereghin.ro/jurnal-de-reghin/social-si-sanatate/proiectul-fabrica-de-clei-in-dezbatere-publica-2014-03-27.html

Pas înainte pentru proiectul gestionării deşeurilorConsilierii județeni au aprobat joi, 27 martie, într-o şedință ordinară de lucru, Studiul de oportunitate privind delegarea operării Stației de transfer, a Stației de sortare şi a Stației de compost de la Cristeşti şi a Centrului de management integrat al deşeurilor de la Sânpaul, din cadrul proiectului „Sistem de management integrat al deşeurilor solide din județul Mureş”.Studiu pentru fundamentarea deciziei de concesionarePotrivit preşedintelui Consiliului Județean Mureş, Ciprian Dobre, constituirea colectivelor de coordonare şi supervizare pentru atribuirea unor contracte de delegare a gestiunii operării infrastructurii create în cadrul proiectului „Sistem de management

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

http://www.zi-de-zi.ro/pas-inainte-pentru-proiectul-gestionarii-deseurilor/

http://news.jurnaldereghin.ro/jurnal-de-reghin/social-si-sanatate/proiectul-fabrica-de-clei-in-dezbatere-publica-2014-03-27.html

http://news.jurnaldereghin.ro/jurnal-de-reghin/social-si-sanatate/proiectul-fabrica-de-clei-in-dezbatere-publica-2014-03-27.html



28.03.2014

integrat al deşeurilor solide din județul Mureş”, respectiv atribuirea contractelor de delegare a gestiunii operării depozitului ecologic zonal şi a Stației de transfer mecano – biologică Sânpaul a fost aprobată prin Hotărârea Consiului Județean Mureş nr. 194 din 2013 şi fundamentează decizia de concesionare a serviciului public de interes județean. „Acest colectiv avea responsabilitatea fundamentării deciziei de concesionare, elaborarea documentației de atribuire a contractului de concesiune şi stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune”, a precizat Ciprian Dobre.Documentul a fost întocmit de companiile Louis Berger Târgu-Mureş şi Enviroplan SA Consultants & Engineers Bucureşti.Obiectul prezentului studiului de oportunitate este reprezentat de fundamentarea necesității şi oportunității de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare pentru următoarele activități pe teritoriul județului Mureş în cadrul proiectului „Sistem integrat de management al deşeurilor în județul Mureş”:- Precolectare, colectare şi transportul deşeurilor municipale la stația de sortare/transfer, sortarea deşeurilor, inclusiv ale deşeurilor toxice, periculoase din deşeurile menajere, cu excepția celor cu regim special.- Colectarea, transportul, sortarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor provenite din gospodăriile populației, generate de activități de reamenajare şi reabilitare interioară a locuințelor, apartamentelor proprietate individuală;- Sortare/transfer a deşeurilor municipale şi operarea stațiilor de sortare, transfer şi compostare de la Cristeşti, inclusiv operarea stației de transfer de la Bălăuşeri.- Transport a deşeurilor de la stațiile de transfer;- Depozitarea controlată a deşeurilor municipale şi administrarea depozitului de la Sânpaul;- Tratarea deşeurilor şi operarea stației de tratare mecano-biologică;(Sursa: Studiu de oprotunitate)Elaborarea Studiului de oportunitate privind delegarea serviciului public de colectare, transport deşeuri menajere are drept scop analiza unor elemente relevante care includ:- Aspectele generale;- Fezabilitatea tehnică;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

28.03.2014

- Fezabilitatea economică şi financiară;- Analiza şi selecția alternativelor;- Aspectele de mediu, aspectele sociale şi aspectele instituționale;- Matricea riscurilor;- Stabilirea duratei contractului incluzând perioada de amortizare a investițiilor ce se vor realiza.(Sursa: Studiu de oportunitate) /Zi de Zi, Ms/ http://www.zi-de-zi.ro/pas-inainte-pentru-proiectul-gestionarii-deseurilor/

Managementul Staţiei de tratare mecano- biologică a deşeurilor din Sînpaul va fi scos la licitaţie CJ Mureş a aprobat, astăzi, documentația de atribuire a contractului pentru delegarea operării şi administrării depozitului ecologic de la Sînpaul.Aceeaşi documentație vizează şi transportul la depozit al deşeurilor de la stațiile de transfer Rîciu, Târnăveni şi Bălăuşeri, precum şi delegarea operării şi administrării Stației de Tratare Mecano - Biologică Sînpaul, realizate în cadrul proiectului Sistem de management integrat al deşeurilor solide în județul Mureş. Managerul de proiect, Radu Spinei, a precizat că validarea proiectului de Autoritatea Națională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizițiilor Publice - se va face în termen de 14 zile după postarea pe siteul instituției.Însă, pentru ca proiectul să poată fi finalizat e nevoie ca Primăria Tîrgu-Mureş să investească în drumul de legătură şi utilitățile de la stația de la Cristeşti.Preşedintele CJ Mureş, Ciprian Dobre atrage atenția că acest aspect poate atrage sancțiuni din partea Uniunii Europene. La această oră, din proiect s-a construit depozitul zonal de la Sînpaul, stația de tratare mecano-biologică stația de transfer-compostare de la Cristeşti-Vălureni şi s-au închis depozitele neconforme de gunoi de la Luduş, Iernut, Reghin şi Sovata.Potrivit lui Radu Spinei, termenul de finalizare a proiectului a este decembrie 2013, însă unele situații neprevăzute au determinat obținerea unei prelungiri a acestuia până în luna noiembrie 2014. /Radio România Tg. Mureș, Ms/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62



28.03.2014

http://www.radiomures.ro/stiri/managementul_sta_iei_de_tratare_mecano_biologica_a_de_eurilor_din_sinpaul_va_fi_scos_la_licita_ie.html

Directorul general Gabriel Resources nu crede că proiectul Roşia Montană mai poate fi aprobat în anul electoral 2014Reprezentanții Gabriel Resources, acționarul majoritar al companiei Roşia Montană Gold Corporation, nu cred că proiectul minier din Munții Apuseni ar mai putea fi aprobat în acest an datorită campaniei pentru alegerile prezidențiale. Directorul general Jonathan Henry a spus, potrivit cotidianului britanic Daily Telegraph, că ”ar fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în anul 2014”. ȘTIRI PE ACEEAȘI TEMĂ RMGC concediază 400 de angajați. Gabriel Resources aşteaptă un „angaja... Afirmațiile din cotidianul britanic vin în condițiile în care compania canadiană Gabriel Resources intenționa să acceseze piața londoneză pentru vânzarea unor obligațiuni în valoare de 1,5 miliarde de dolari cu care să finanțeze dezvoltarea proiectul minier Roşia Montană. Însă, din cauza incertitudinii politice, obținerea autorizațiilor necesare pentru acest proiect a fost amânată, comentează ziarul britanic. Comisia parlamentară specială pentru Roşia Montană a respins, pe 11 noiembrie 2013, proiectul în forma venită de la Guvern. O a doua încercarea pentru aprobarea proiectului a eşuat în luna decembrie. Între timp, coaliția guvernamentală a fost modificată, locul liberalilor fiind luat de UDMR. ”Roşia Montană a devenit un subiect de dispută în alegerile prezidențiale din luna noiembrie. Aş fi foarte surprins dacă se va întâmpla ceva în restul anului 2014”, a declarat directorul general de la Gabriel Resources, Jonathan Henry. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenționează să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Compania fost înființată în anul 1997, în județul Alba, acționari fiind compania minieră de stat Minvest Deva — cu 19,31% şi Gabriel Resources — cu 80,69%. ”România şi politicienii românii trebuie să înțeleagă că acesta este un proiect fantastic care aduce beneficii economice şi alte beneficii în termeni de curățare a mediului şi refacerea patrimoniului cultural al zonei. Nu este vorba doar de cei 20 de ani în care vom fi acolo. Este vorba despre un proces sustenabil care are în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63



28.03.2014

centru mineritul şi care va revigora zona pentru mai multe generații”, a mai spus Jonathan Henry, citat de Daily Telegraph. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două țări din top, Finlanda şi Suedia. În schimb, săptămâna trecută, Gabriel Resources a anunțat că ar putea concedia aproximativ 80% din angajații subsidiarei sale din România, sau aproximativ 400 de angajați, începând cu data de 1 mai dacă perspectivele pentru proiectul minier Roşia Montană nu se vor îmbunătăți. RNGC a notificat AJOFM Alba cu privire la intenția de a concedia şi trimite în şomaj, pentru început, un număr de 110 angajați./Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/directorul-general-gabriel-resources-nu-crede-proiectul-rosia-montana-mai-aprobat-2014-1_5333ff440d133766a84580ec/index.html

2000 lei amendă pentru furt de lemne din TureniLa data de 24 martie a.c., ora 15:00, polițiştii din cadrul Postului de Poliție Comunală Tureni, împreună cu lucrători din cadrul Ocolului Silvic Turda, au depistat pe raza comunei Tureni, doi bărbați din comună, în timp ce transportau 2 m.c. material lemnos, cu două atelaje hipo, fără a avea acte de proveniență. Bărbații au fost sancționați contravențional conform Legii nr.171/2010 privind stabilirea şi sancționarea contravențiilor silvice, cu amendă în valoare de 2.000 lei, fiecare. Materialul lemnos, în valoare de aproximativ 240 lei, a fost ridicat în vederea confiscării. /Ziarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/tiri/poliia-informeaz/14188-2000-lei-amend-pentru-furt-de-lemne-din-tureni

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

http://www.ziarul21.ro/new/index.php/tiri/poliia-informeaz/14188-2000-lei-amend-pentru-furt-de-lemne-din-tureni



http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/directorul-general-gabriel-resources-nu-crede-proiectul-rosia-montana-mai-aprobat-2014-1_5333ff440d133766a84580ec/index.html



28.03.2014

Teme ABA O taxă de timbru instituită ilegal facilitează Administraţiei Bazinale de Apă Banat fuga de răspundere pentru moartea unui om?„O instituţie de stat imună în faţa Justiţiei”, cataloghează ţărănistul Ciprian Mihok, Administraţia Bazinală de Apă Banat. Instituţie despre care spune că ar fi responsabilă de decesul unui bărbat – acesta a murit într-un canal neîmprejmuit. Directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu comentează subiectul, cerându-ne să-i trimitem în scris întrebările Instituţie de stat imună la JustiţieCiprian Mihok, de la P.N.Ţ.C.D. Timişoara, acuză că o instituţie de stat din Timişoara este protejată de justiţie în mod ilegal şi aberant şi face referire la o situaţie recentă în care este implicată văduva unui bărbat, decedat la începutul anului, în Timişoara, după ce a căzut într-un canal de pe malul Begăi, aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Banat. Canalul, mai spune Ciprian Mihok, nu era protejat de niciun grilaj metalic, aşa cum prevăd normele în vigoare. Văduva acestuia a decis să acţioneze A.B.A. Banat în instanţă. „Procesul, însă, nu va mai avea loc pentru că magistraţii au refuzat să judece acest proces, respingând acţiunea, pe motiv că femeia nu a achitat contravaloarea taxei de timbru judiciar, stabilită la 16.000 de lei”, afirmă Ciprian Mihok. Acesta susţine, citând avocatul văduvei celui decedat, Alin Daniel Socol, că „acţiunile de răspundere civilă delictuală nu se timbrează. Acţiunile ce reclamă pretinse încălcări ale dreptului la viaţă sunt scutite de taxa de timbru”. Avocat: „Încălcarea dreptului la viaţă e scutită de la aplicarea taxei de timbru judiciar”Chestionat telefonic despre cursul acţiunii în instanţă, avocatul Alin Socol spune că, în baza acordului exprimat de clienta sa, a mai făcut recent referiri la acest caz, referiri în urma cărora a fost solicitată o reacţie şi inginerului-şef din cadrul A.B.A. Banat, Dan Ardelean. „A spus că ştie despre situaţie şi că regretă cele întâmplate, dar că nu reprezentanţii A.B.A. Banat sunt vinovaţi pentru nefericitul incident, ci hoţii care au furat grilajele din fier”, declară spune Alin Socol. Care opinează însă că nu există niciun fel de motivaţie pentru incompetenţă şi pentru neducerea la îndeplinire a unor îndatoriri profesionale: „Indiferent cine s-ar face vinovat pentru absenţa acelui grilaj din fier, canalul era dat în administrarea A.B.A. Banat, care trebuia să îşi facă datoria”.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

28.03.2014

Avocatul mai spune că hotărârea de a acţiona A.B.A. Banat în instanţă a venit din partea văduvei bărbatului decedat, care, la o lună de la accident, a trecut pe la locul în care s-a produs şi a sesizat că A.B.A. Banat nu luase nicio măsură menită să remedieze cauzele care au dus la producerea accidentului:„Nefericitul incident s-a produs în 27 ianuarie. La o lună după aceea, clienta mea a trecut pe acolo ca să aprindă o lumânare şi a observat că locul era tot neîmprejmuit. Îngrădirea canalului s-a făcut la aproximativ o săptămână de la data introducerii acţiunii noastre în instanţă”. Alin Socol susţine că deţine ca probe imagini de la locul în care s-a produs accidentul, realizate chiar în ziua în care a fost depusă acţiunea în instanţă, şi care probează faptul că reprezentanţii A.B.A. Banat nu au întreprins nimic pentru a remedia cauzele care au determinat accidentul. Acţiunea în răspundere civilă delictuală în baza căreia clienta sa solicita despăgubiri civile de 300.000 de euro pentru pretinsa încălcare a dreptului la viaţă, spune şi Alin Socol, este scutită de la aplicarea taxei de timbru judiciar. Or, în cazul clientei sale, instanţa a solicitat plata a 16.000 de lei taxă de timbru. „Am făcut cerere de reexaminare, dar şi cererea de reexaminare a fost respinsă, fără prezenţa părţilor”, declară Alin Socol, care opinează şi că, date fiind circumstanţele producerii accidentului, soldat cu pierderea unei vieţi, „Parchetul ar fi trebui să deschidă urmărirea penală in rem, fiind vorba despre o moarte suspectă”. Avocatul mai spune că, în acest moment, aşteaptă să treacă termenul legal în care Parchetul să dispună în privinţa constestării deciziei de aplicare ilegală a taxei de timbru. Şi adaugă că, potrivit noului Cod Penal, este prevăzută o procedură de regularizare, interval în care nu este transmisă citaţia către cealaltă parte implicată. „Există un cadru legal în care mi-am structurat acţiunea şi acum sunt obstrucţionat de instanţă”, reclamă avocatul Alin Socol, adăugând că este îngrădit astfel accesul liber la justiţie şi că se simte frustrat de implicaţiile strict juridice ale cazului. A.B.A. Banat nu comenteazăContactat, directorul A.B.A. Banat, Ervin Luci, nu a oferit nicio informaţie referitoare la situaţia semnalată, solicitându-ne să trimitem în scris toate întrebările la care dorim să obţinem un răspuns oficial. Ervin Luci a mai precizat şi că se va consulta cu reprezentanţii Departamentului Juridic al instituţiei, pretextând că, la momentul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

28.03.2014

convorbirii telefonice, nu ştie dacă împotriva A.B.A. Banat a fost deschisă deja o acţiune în instanţă legată de această situaţie.

Teme de mediu Sorin Frunzaverde, despre deponeul ecologic: „Proiectul este licitat in proportie de 90 la suta”! Preşedintele Consiliului Județean Caraş-Severin a vorbit recent despre stadiul în care se află mai multe proiecte cu finanțare europeană, printre care şi cel de gestiune integrată a deşeurilor. Liderul de la Palatul Administrativ a precizat că în cazul deponeului ecologic care urmează să se amenajeze în județ, proiectul este licitat în proporție de 90 la sută. În plus, în perioada imediat următoare se încheie mai multe evaluări ale segmentelor din proiect, urmând să mai fie organizată o licitație pentru 7 milioane de euro, care se referă la diverse accesorii, cum ar fi utilajele cumpărate din fonduri europene, dar nu numai.,,În cazul deponeului, a proiectului de gestiune integrată a deşeurilor, care este de 75 de milioane de euro, luni se termină evaluarea deponeului propriu-zis de la Lupac, se termină evaluarea licitației, cu alte cuvinte. În două săptămâni se termină evaluarea unei alte secvențe a acestui program: a stației de sortare, drumuri de acces şi închidere depozite urbane, urmând să mai avem o licitație de circa 7 milioane de euro pentru alte accesorii. Și acest proiect este licitat în proporție de 90 la sută!”, a spus preşedintele Consiliului Județean Caraş-Severin la cea mai recentă conferință de presă pe care a susținut-o la sediul Palatului Administrativ. Un alt program amplu care se derulează în Caraş-Severin din fonduri europene, în cazul căruia licitațiile s-au derulat în mare măsură, iar în perioada următoare încep lucrări pe anumite segmente în mai toate oraşele județului este cel care se referă la modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, a cărui valoare este de peste 196 de milioane de euro. Acesta a mai precizat că în cazul proiectelor europene, în general, apar probleme legate de contestarea licitațiilor, întrucât legislația din România este permisivă în acest sens. /EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/sorin-frunzaverde-despre-deponeul-ecologic-proiectul-este-licitat-in-proportie-de-90-la-suta/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://expressdebanat.ro/sorin-frunzaverde-despre-deponeul-ecologic-proiectul-este-licitat-in-proportie-de-90-la-suta/

http://expressdebanat.ro/sorin-frunzaverde-despre-deponeul-ecologic-proiectul-este-licitat-in-proportie-de-90-la-suta/

28.03.2014

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

de pres/revista presei/revista... · web view4. când kastamonu romania sa a depus pentru prima...

Documents