Redactor: prof. Munteanu Mihaela

Micii redactori, elevii clasei a IV-a

Caragea Sebastian - Gabriele

Cordelea George - Ioan

Cristea Carmen - Loredana

Czinkuş Darius - Nicuşor

Grozav Denisa - Naomi

Grozav Denisa - Maria

Nergheş Andreea - Emanuela

Sas Denisa - Naomi

Socaciu Gabriela - Andreea

Vinerean Alexandra

CUPRINS:

1.2.3.4.5.6.7.

Toamna

Toamnă, bine ai venit!

Bucurii ne-ai dăruit.

Vântul suflă iar usor,

Frunzele le ia în zbor.

Frunzele s-au vestejit,

Cad în ploaie lină,

Stol de păsări călătoare

Pleacă spre lumină.

(Cordelea George)

Toamna

Toamna este bogăţie,

În grădini e bucurie,

Fructe bune şi zemoase,

Legume mari şi gustoase.

Toamnă, bine ai venit!

Frunzele le-ai vestejit

Păsările au plecat

Cuiburile şi-au lăsat.

(Sas Denisa Naomi)

Bun venit toamnă!

A sosit toamna mult dorită,

Cu-al ei miros îmbietor,

Zilele iar sunt răcorite

Şi vântul suflă printre frunze-uşor.

Toamnă bogată şi mult visată,

A anului fiică şi scump odor,

Cu mulţumire eşti întâmpinată,

De toţi ce te aşteaptă cu mult dor.

Toamna bună, toamna minunată,

Bine ai venit la noi!

Tu ai venit, ai fost şi aşteptată

Cu multe vânturi şi cu dese ploi.

(Nergheş Andreea)

Toamna

A sosit toamna zglobie,

Câmpul este îmbrăcat

Într-o haină argintie

Frunzele-ntr-o ploaie cad.

Păsările călătoare

Au plecat uşor în zbor

Să ajungă-n ţări cu soare,

Unde nu e niciun nor.

Acum frigul a venit,

Pe la case arde focul,

Pe la geamuri zgribulit

Azorel îşi caută locul.

(Socaciu Andreea)

Toamna

Toamna a sosit la noi,

Cu vânturi multe şi cu ploi,

Câmpurile-ntregi s-au îmbrăcat

În haina de aur curat.

Păsările toate au plecat,

Şi trişti pe noi ne-au lăsat,

Dar vor veni la primavară,

Din nou voioase la noi în ţară.

Vântul suflă lin şi uşor,

Frunzele din copaci toate zbor

În hainele lor colorate

Stau toate de sărbătoare îmbrăcate.

(Vinerean Alexandra şi Nergheş Andreea)

Toamna

Toamnă, bine ai venit!

Bogăţie ai dăruit,

Ai lăsat în multe case,

Fructe bune şi zemoase.

Toamnă, ai venit în zori,

Cu podoabe şi cu nori.

Bine ai venit acasă,

Toamnă dragă şi frumoasă!

Păsările, toate pleacă

Într-un loc mai însorit.

Tu, cu frigul tău cel aprig,

Frunzele le-ai vestejit.

(Caragea Sebastian)

Toamna

Toamnă dragă ai venit,

Noi îţi urăm bun sosit!

Pentru tine noi ne-am pregătit,

Un coş cu legume ţi-am gătit.

Murături pe rafturi multe-am pus,

Şi fructe din livadă am adus.

La şcoală am văzut din nou copii,

Ce alergau prin frunze ruginii.

(Vinerean Alexandra)

Toamna

Toamna iarăşi a sosit,

Cu ploi multe şi cu frig.

Frunzele s-au vestejit,

Toamnă dragă, bine ai venit!

Multe bucurii ne-ai dăruit,

La şcoală iarăşi ne-ai trimis

Să învaăţăm lecturi şi poezii,

Să ni se pară totul ca un vis.

(Cordelea George)

Toamna

(compunere)

Toamna darnică şi bogată a sosit. Afară e un timp plăcut şi călduţ. Acum am plecat spre

via bunicii.

Trec prin livadă. Merele purpurii te îmbie cu mirosul lor dulce. Perele par a fi pârjolite de

focul soarelui.

În livadă mă urmează cineva. E Azorel. Latră puternic şi des şi aleargă în jurul meu. Vrea

să vină şi el cu mine. Îl iau în braţe şi îl mângâi.

- Lasă, Azorel! O să vii altă dată! Acum mă grăbesc.

Azorel latră. Parcă e supărat că nu l-am luat şi pe el.

- Ham! Ham!

Am plecat, nerăbdătoare să ajung la vie. Mă gândeam doar cum va fi când voi gusta

strugurii copţi. Şi gândindu-mă aşa, am ajuns în vie. Peste tot se auzea larma culegătorilor.

Vedeam pe chipul oamenilor bucuria culesului.

Am gustat un strugure. Boabele rotunde erau pline de must dulce. Gustul acela plăcut mi-

a adus aminte de toamna trecută. Dar toamna trecută nu a fost ca aceasta. Timpul a fost mult mai

mohorât, dealurile păreau înnegrite de tristeţe şi pădurile îngândurate de goliciunea copacilor.

Acum pădurile par desenate ca o fulguire de aur. Frunzele multicolore sunt căzute parcă

din rai şi par a fi de aur în bătaia soarelui care mai încălzeşte încă.

Doar pe cer mai zăresc stoluri grăbite de păsărele, pregătite de lungul drum spre ţările

calde.

(Nergheş Andreea)

Proverbe si zicători

Toamna se numără bobocii.

Mărul nu cade departe de pom.

Merele putrede strică pe cele bune.

Nu poţi ţine doi bostani într-o mână.

Toţi copacii înfrunzesc, dar mulţi din ei nu rodesc.

Ulmul nu face pere.

Unii sapă viile, alţii beau vinul.

Vântul adună norii şi tot vântul îi risipeşte.

Vântul bate, câinii latră.

Cine se teme de brumă nu pune viţa de vie.

Ghicitori

Într-un pomişor

Arde-un focuşor.

(Ardeiul)

Pe un deal mare şi rotat,

Zace un moşneag umflat

(Dovleacul)

Am un bordei,

Plin de viţei.

Până nu sparg bordeiul

Nu se văd viţeii.

(Dovleacul)

Ce se naşte cu luna

Şi piere cu soarele?

(Bruma)

Popă în cămară

Şi pletele-afară.

(Morcovul)

Ce trece prin sat

Şi câinii nu bat?

(Negura)

De dorit, toţi mă doresc

Şi când vin toţi fug de mine.

(Ploaia)

Soarele-l coace

Mâna-l rupe.

Piciorul îl calcă,

Gura îl bea.

(Strugurele)

Cămăşi am nenumărate

Şi le port pe toate-mbrăcate.

(Varza)

Cine trece pe la poartă

Şi câinii la el nu latră?

(Vântul)

Află mai multe din lumea plantelor şi animalelor

Veveriţa roşcatăCe face veveriţa roşcată toamna, printre stejari şi castani?Se agită, petrecându-şi zilele adunând şi ascunzând alune,

castane şi alte delicatese după care se dă în vânt. Astfel, odată cu venirea iernii, va avea provizii, în măsura în care le regăseşte.

Coada o foloseşte pe post de balansier atunci când se caţără în copaci şi drept cârmă şi paraşută când sare de pe o ramură pe alta. O poate folosi şi pe post de umbrelă de ploaie sau de soare în funcţie de capriciile vremii.

Veveriţa este regina acrobaţiilor aeriene! Dintr-un salt ea se avântă, cu agilitatea unei micuţe maimuţe, dintr-un copac în altul. Aleargă pe ramuri, se caţără cu toată viteza, coboară din copaci cu capul înainte, face echilibristică pe picioruşe, se agaţă cu lăbuţele din spate pentru a înhăţa un con apetisant. Şi nu cade niciodată! Aceasta deoarece are gheare puternice şi foarte ascuţite pentru a se prinde de scoarţa copacilor. Poate chiar să se agaţe în gol ţinându-se într-o singură lăbuţă.

Dimensiuni: între 20 şi 25 de cm ( plus coada: între 15 şi 20 cm).Lungimea urechilor: între 2,5 şi 3,5 cm.Greutatea: între 250 şi 480 de grame.Durata de viaţă: între 8 şi 10 ani.Habitat: pădurile de conifere şi foioase din Europa şi Asia de Nord.

StejarulCâte ghinde produce un stejar adult?Toamna, stejarul îşi pierde frunzele. În această perioadă cad aproximativ 250 000 de

frunze moarte şi aproximativ 70 000 de ghinde. Aceasta înseamnă cam patru frunze la o ghindă.Odinioara, lemnul de stejar era folosit la fabricarea cărbunelui de lemn şi a vapoarelor.

Astăzi, utilizările lui sunt multiple: structuri pentru susţinerea acoperişurilor, lame de parchet, butoaie, mobilă.

Stejarul ajunge la o înălţime de 2-3 metri la vârsta de zece ani.Altă denumire a stejarului: stejar comun sau pedunculat (datorită codiţei – peduncul –

care leagă ghinda de ramură.Înălţime la maturitate: între 30 şi 45 de metri.Frunze: lobate, căzătoare.Fruct: ghinda.Longevitate: între 500 şi 1000 de ani.Habitat: Europa, cu excepţia nordului extrem şi a regiunii mediteraneene.

ZoomatematicaProbleme

Ghindele din stejarFăcând diferenţa dintre produsul cifrelor numărului 987 şi numărului 765, obţineţi un

număr cu 200 mai mare decât jumătatea jumătăţii numărului ghindelor din cel mai mic stejar de la marginea pădurii.

Câte ghinde sunt în stejar?

Stejari şi coţofene. Problema unei coţofeneCoţofana mare spuse:- Mi-am imaginat 2 stejari bătrâni, fiecare cu câte 3 ramuri groase, fiecare ram cu câte

4 crengi, fiecare creangă cu câte 5 cuiburi de coţofană şi fiecare cuib cu câte 6 pui.Câte coţofene am fi, ştiind că fiecare cuib are şi câte o pereche de părinţi?

Frunzele de fagTimp de 5 minute, din fagul de la marginea pădurii au căzut frunze astfel: în fiecare

minut, de două ori mai multe frunze decât în minutul precedent.Câte frunze au căzut în total, dacă în primul minut au căzut 3 frunze?

Boabele de strugureDintr-un ciorchine cu 50 de boabe negre de strugure, descoperit după cules, ieri fraţii

graur au mâncat19 boabe , iar astăzi, cu 4 mai multe.Câte boabe le-au rămas pentru mâine?

Nucile veveriţei- Am avut o grămadă frumoasă de nuci, spuse cea mai mică dintre veveriţele surori.

Din aceste nuci, 9 am mâncat eu şi câte 9 am dăruit celorlalte trei surori ale mele. Mi-au mai rămas 99.

Câte nuci am avut în total?Ajutaţi-o pe veveriţă, rezolvând problema şi răspunzându-i la întrebare.

Într-o noapte de toamnă, mistreţul…Într-o noapte de toamnă cu lună plină, mistreţul a furat din grădina bunicului 9 jumătăţi de

dovleac, soaţa lui 7 jumătăţi, iar fiecare dintre cei 4 pui ai lor, câte 3 jumătăţi.Câţi dovleci lipsesc din grădină?

Ghindele… Problema Riţei

- În două grămezi, spuse Riţa, sunt 20 de ghinde. Dacă luăm 2 ghinde din prima

grămadă şi le mutăm în a doua, în a doua vor fi câte au fost în prima, iar în prima rămân câte ghinde au fost în a doua grămadă.

Câte ghinde sunt în cele două grămezi?

Pagina noastra

Rebusuri de toamna asta…