revista eco

35
CUPRINS Deşeurile, o problemă a viitorului Sfaturi de urmat Ziua Mondiala a Apei Concurs naţional “Şcoli pentru un viitor verde” Eleganţă şi stil Spune-ţi nu fumatului! Mărţişorultradiţie şi simbol Trăieşte în armonie cu natura Eco-art Noi şi pământul Să protejăm pădurile şi aerul curat Concurs interşcolar PoluareaFactori fizici, chimic şi biologici Pictură pe lemn în mijlocul naturii România prinde rădăcini Târg de paştete Vine iepuraşul Eco—turism in M—tii Retezat Ce inseamna eco ? Amuza—te si fii creativ Schimbarile climatice Cercetasii nostri 2 3 4 6 7 8 10 12 14 16 18 20 21 22 24 26 28 30 32 34 1

Upload: danutzionutz

Post on 19-Jun-2015

977 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Revista Eco

CUPRINS Deşeurile, o problemă a viitorului Sfaturi de urmat Ziua Mondiala a Apei Concurs naţional “Şcoli pentru un viitor verde” Eleganţă şi stil Spune-ţi nu fumatului! Mărţişorul– tradiţie şi simbol Trăieşte în armonie cu natura Eco-art Noi şi pământul Să protejăm pădurile şi aerul curat Concurs interşcolar Poluarea– Factori fizici, chimic şi biologici Pictură pe lemn în mijlocul naturii România prinde rădăcini Târg de paştete Vine iepuraşul Eco—turism in M—tii Retezat Ce inseamna eco ? Amuza—te si fii creativ Schimbarile climatice Cercetasii nostri

2 3 4 6 7 8

10 12 14 16 18 20

21 22 24 26 28 30 32 34

1

Page 2: Revista Eco

Dacă ai un ambalaj de hârtie, plastic, aluminiu şi are semnul celor trei săgeţi, înseamnă că pot fi recic late—adică vor pu tea f i transformate printr-o tehnologie specială în obiecte cu o altă destinaţie, alta decât cea de ambalaj pentru produse alimentare.

ESTE EFICIENTĂ COLECTAREA DEŞEURILOR?

Aluminiul — este cel mai indicat deoarece pentru obţinerea lui sunt necesare cantităţi mari de energie; prin reciclare se consumă doar 1/12 din această energie.

Hârtia — dintr-o tonă de maculatură se obţin 2500 de caiete şi se salvează 5 arbori seculari.

Plasticul — poate fi reciclat, dar, conform unor norme internaţionale, nu va putea servi niciodată la obţinerea de ambalaje în industria alimentară.

Sticla — se obţine din nisip, iar energia consumată pentru reciclare este aproape egală cu cea de fabricare.

Ce ştim despre e-deşeuri?

Echipamentele electrice şi electronice (TV, calculatoare, monitoare, maşini de spălat, frigidere etc.) uzate, trebuie predate conform directivelor europene, unor centre speciale de recuperare, deoarece dacă s-ar topi, prin arderea lor s-ar emite în atmosferă substanţe nocive.

Pornind de la principiul “poluezi, plăteşti! ”, şi la noi în ţară s-au înfiinţat astfel de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor.

2

Page 3: Revista Eco

Pe lângă flori plantaţi şi arbori care să păstreze umiditatea şi răcoarea! Se evită evaporarea şi risipa de apă.

Şerveţelele şi hârtia se dau uneori gratuit,

nu le risipiţi! Fiţi rezon-abili şi copacii vă vor

“mulţumi”!

Lasă şcoala curată!

Coşurile de gunoi

aşteaptă să le

foloseşti!

Nu scrijeli copacii şi nu inscripţiona pereţii!

Lasă timpul să-ţi aşeze numele acolo

unde faptele tale merită!

Nu lăsa preocupările

pentru mediu să ia

vacanţă. Noi, oamenii,

suntem parte integrantă a

naturii şi aceasta contează

permanent. Dacă doriţi o vacantă în-sorită, oferiţi-vă voluntari pentru o activitate de con-servare a naturii!

Nu arunca detergenţi sau substanţe chimice în râuri sau

fântâni!

Viaţa nu e posibilă fără apă!!!

Fă curat în jurul tău! Nu te simţi excelent după ce faci

baie? Aşa se simte şi mediul în care trăieşti

după ce-l ajuţi să fie curat.

Nu fuma!!! Fumul de ţigară

poluează!!!

3

Page 4: Revista Eco

Fiecare element viu al planetei noastre are o importanţă covârşitoare (ar fi ideal să avem un pământ fertil, nepoluat, aer curat şi fără găuri în pătura de ozon, vegetaţie, floră şi faună diversificată), dar parcă APA – esenţa sine qua non are un rol esenţial. Pe de o parte APA este catalizator şi parte constitutivă a tuturor celorlalte forme de viaţă, pe de altă parte ea reprezintă pentru planeta noastră ceea ce reprezintă sângele pentru un organism viu. Având o apă „nesănătoasă” se va îmbolnăvi întreaga planetă.

Există milioane de oameni care suferă din lipsa apei. Aceştia îi cunosc cel mai bine valoarea. Noi ceilalţi care o avem la discreţie trebuie să învăţăm să o privim altfel, aşa cum spunea Jack Cousteau „să nu uităm că cercul apei şi al vieţii este acelaşi”.

Sub egida „Apa, sursă de viaţă”, la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad s-a desfăşurat Sesiunea de referate şi comunicări a elevilor, precum şi expoziţia de afişe dedicată acestei zile. Elevii liceului au prezentat af işe şi proiecte interesante, deosebite, rodul muncii lor fiind răsplătit astfel: la secţiunea de referate şi comunicări, premiul I a fost ocupat de eleva Petronela Marksteiner de la Grup Şcolar Pâncota cu lucrarea „Picătura în ocean” şi de Victor Lucaciu, Alb Claudiu de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, cu lucrarea „Problema apei în lume”. Premiul II a fost acordat elevilor Moruţ Răzvan şi Baltă Darius, cu lucrarea „Apă curată pentru o lume mai sănătoasă” şi elevelor Telcian Andrada şi Lucaciu Laura cu lucrarea „Apa, elementul esenţial al vieţii”. Premiul III a plecat spre Liceul cu Program Sportiv Arad, elevului Ţica Andrei, cu lucrarea „Efectele poluării apei” şi elevelor Reghiş Loredana şi Iuhasz Melinda cu prezentarea „Mesajul secret al apei” de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad.

La secţiunea de afişe, lupta a fost foarte strânsă, elevii reuşind să surprindă în operele lor semnificaţiile şi importanţa celei fără de care viaţa nu ar fi posibilă, şi anume apa. Premiul I a fost împărţit de trei eleve şi anume Schrontaler Anita (Liceul cu Program Sportiv Arad), Perea Anamaria (Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici” Arad) şi Ioja Denisa (Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad). Premiul II s-a acordat elevilor: Petronela Jigovan (Grup Şcolar

ŞCOLI PARTENERE:

Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu” Medgidia; Liceul Teologic Baptist Ara Grup Şcolar Pâncota Liceul cu program Sportv Arad

PARTENERI:

Parcul Natural Lunca Muresului Arad

Compania de Apă Arad

Fundatia Educatio

Părinţii

4

Page 5: Revista Eco

Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad) şi Constantin Lefter (Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu” Medgidia). Premiul III a fost câştigat de elevele: Ungureanu Lorena şi Buglea Fabiana (Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici” Arad) şi de către Cora Adelina (Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad). Lucrările tuturor copiilor au fost expuse în cadrul expoziţiei cu tema „Apă curată pentru o lume sănătoasă”. Pentru buna desfăşurare a activităţilor dedicate Zilei Mondiale a Apei 2010, au colaborat directorii prof. Eugen Bocăniciu şi Diana Duca şi cadrele didactice: Petronela Ioja, Simona Savulov, Aneta Mihalcsik şi Gabriel Iazbinsky.

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE:

- fluturaşi împărţiţi de către elevi locuitorilor oraşului; - expoziţie de afişe cu titlul „Apa, sursă de viaţă”; amenajarea unui panou cu afişele elevilor; - sesiune de referate şi comunicări power point „Apele planetei Pământ”.

5

Page 6: Revista Eco

22 Februarie 22 Februarie

ReRecycled fashion eventcycled fashion event

Expoziţie de pălării din materiale

Pornind de la ideea că „a fi eco este la modă, dar prea puţini oameni ştiu ce implică asta cu adevărat”, noi, elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad am încercat să demonstrăm ce înseamna a fi eco şi am transformat liceul, simbolic, în capitala modei ecologice timp de o zi.

Noi, cei mici din scoală, împreuna cu doamnele profesoare Petronela Ioja, Simona Savulov şi Aneta Mihalcsik am încercat să demonstrăm că protejarea mediului înconjurător este o adevărată artă. Timp de o zi, colegii noştri mai mari au primit lecţii demonstrative din partea noastră, a copiilor, prin care vor să protejeze mediul înconjurător. Noi, cei mai tineri dintre elevi dovedim că simţul civic poate fi dezvoltat, chiar dacă în viaţa de zi cu zi nu suntem ecologişti convinşi.

Noi elevii, ne-am consumat timpul liber încercând să-i facă pe oameni mai atenţi cu ei înşişi şi cu spaţiul în care trăiesc.

6

Page 7: Revista Eco

7

Page 8: Revista Eco

8

Page 9: Revista Eco

În fiecare an în a treia joi a lunii octombrie se sărbătoreşte Ziua Naţională Antitutun. Cu această ocazie la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” se organizează mai multe acţiuni de conştientizare a tinerilor cu privire la efectele fumatului, în cadrul campaniei coordonate de prof. Iazbinscky Gabriel, Mihalcsik Aneta, Savulov Simona, Ioja Petronela şi Văleanu Livia:

Spune un “NU” hotărât fumatului!!!

Debutul Săptămânii Naţionale Antitutun la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” a fost marcat de elevii clasei a X – a A împreună cu diriginta prof. Aneta Mihalcsik în cadrul lecţiei deschise cu tema “Tinereţe fără tutun”; în relizarea de fluturaşi şi distribuirea lor în zona Spitalului Judeţean şi în parcarea complexului Kaufland. Scopul activităţilor a fost acela de informare şi sensibilizare a elevilor în legătură cu riscurile consumului de tutun.

9

Page 10: Revista Eco

10

Page 11: Revista Eco

Grup ţintă: - elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad ş i E c o - Ş c o a l a Generală nr. 5 Arad

Cadre didactice implicate: - Prof. de geografie, f i z ică, biolog ie , educaţie tehnologică, diriginţii claselor implicate

A c t i v i t ă ţ i desfăşurate: - realizarea unor mărţişoare şi felicitări pentru cei dragi din deşeuri

11

Page 12: Revista Eco

Luna Pădurii - la Pădurea Ceala

Grup ţintă: - elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte 2 0 de elevi) - un totral de 80 de copii.

Cadre didactice implicete: Prof. de geografie, fizică, biologie

Parteneri: Parcul Natural Luca Mureşului Arad

Protecţia Mediului Arad

12

Page 13: Revista Eco

Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o inundaţie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu. Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.

13

Page 14: Revista Eco

Scopul activităţii: -transmiterea de me-saje privind protecţia mediului înconjurator prin intermediul artei -îndemnarea oamenilor spre reci-clare, nu aruncarea întamplătoare a de-şeurilor -educarea disponibili-tăţii de a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a naturii prin exersarea unui comportament ecologic

Roboței construiți din cutii de carton de lapte, suc, iaurt, ciocolată etc

Elevele din clasa a VI/a A au construit roboței din materiale reciclabile

Eu sunt roboțelul

........., iar

stăpânul meu e

Raul

14

Page 15: Revista Eco

Obiectivele proiectului: - să descopere soluţii de valorificare optimă a materialelor refolosibile în

combinaţie cu alte materiale; - să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente es-tetice;

- sensibilizarea elevilor pentru protejarea mediului înconjurător; - stimularea imaginaţiei, creativităţii, spiritului de competiţie; - dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevi; - îmbogăţirea cunostinţelor despre materiale şli tehnici de lucru necesare realizării lucrărilor;

- însuşirea unor norme de comportament ecologic specifice asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a so-cietăţii şi mediului şi formarea unei atitudini dezaproba-toare faţă de cei care încalcă aceste norme.

Aşa a început ....

Începem montarea lui Dino

Eu sunt Dino! și

am peste 600 de pet-uri ... înălţime şi ...... lungime

O mică parte din echipa de lucru

15

Page 16: Revista Eco

Elevii clasei a X-a A, din cadrul liceului nostru au participat în luna martie 2010 , la o acţiune de împădurire pe baza de voluntariat , acţiune iniţiată de Consiliul Judeţean Arad şi Direcţia Silvică Arad.

Prin acţiunea lor, elevii din şcoala noastră împreună cu reprezentanţii Romsilva au încercat să dea un semnal de alarmă celor care au exploatat fără discernământ, şi să îi îndemne pe aceştia să pună mâna şi să replanteze suprafeţele defrişate.

Conform datelor statistice, judeţul Arad este afectat de o s c ă d e r e impor tan tă a s u p r a f e ţ e i împădurite, în contextul în care, din suprafaţa totală a judeţului de 7.745 km2, s u p r a f a ţ a împădurită este de doar 27%, un procent aflat mult

16

Page 17: Revista Eco

22 Aprilie22 Aprilie20102010

Î n cadr ul concur sul ui naţi onal :

,,ŞCOLI PENTRU UN VI I TOR VERDE ! ”

COORDONATORI: Prof. Simona SavulovProf. Ioja PetronelaProf. Iazbinsky GabrielProf. Mihalcsik Aneta

PARTENERI:PARTENERI:Parcul Natural Parcul Natural ““Lunca MureLunca Mureşşuluiului”” AradAradAgenAgenţţia de Protecia de Protecţţie a Mediului Aradie a Mediului AradASA Servicii Ecologice SRLASA Servicii Ecologice SRLAsociaAsociaţţia ia MilleniumMillenium CenterCenterAsociaAsociaţţia Educaia Educattioio

„„NOI NOI ŞŞI PĂMÂNTULI PĂMÂNTUL!!””

Concurs pe secţiuni

LICEUL TEORETIC LICEUL TEORETIC ““VASILE GOLDIVASILE GOLDIŞŞ””GRUP ŢINTÃ:

- elevii şcolilor implicate

ŞCOLI IMPLICATE: 1. Liceul Teoretic „Vasile Goldiş ” Arad

2. Colegiul Economic Arad

3. Grup Şcolar de Industrie Alimentară Arad

4. Grup Şcolar Forestier Arad

România verde!!!

Urmează-ne

exemplul -

plantează şi tu

un copac !

17

Page 18: Revista Eco

18

Page 19: Revista Eco

Ştiaţi că .... - Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ? - Un stejar în decursul vietii produce oxigenul necesar unui om timp de 20 de ani ? - Un ha de padure absoarbe 3,7 tone de dioxid de carbon din atmosfera şi redă acesteia 2 milioane de tone de oxigen ? - Grosimea stratului de ozon a Planetei este de 20-40 km altitudine ? - La fiecare 30’ dispare o specie vegetala şi o specie animală datorita despăduririlor ?

La început, pădurea a fost considerată numai ca sursă sau mijloc de producere a unor bunuri materiale si privită ca atare, in schimb in ziua de azi participăm la o redescoperire a pădurii. Pădurea indeplineste un rol de importanţă deosebită in viaţa omenirii, atat ca resursă naturală regenerabilă de lemn si alte produse vegetale si animale, cat si ca parte, de neinlocuit a mediului de viaţă (resursele forestiere la nivel mondial, ocupă 4592 milioane hectare, respectiv 35% din suprafata uscatului). S-a demonstrat că pădurea reprezintă un factor de echilibru de neinlocuit în cadrul biosferei, acumulând si schimband permanent energie si substanţă cu mediul fi zic in care se află si contribuind, din acest fel, la transformarea si perfecţionarea ecosistemelor.

19

Page 20: Revista Eco

PARTENERI: I.S.J.ARAD; CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD; LICEUL TEORETIC „VASILE GOLDIŞ” ARAD; LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL ARAD; LICEUL DE ARTĂ „SABIN DRĂGOI” ARAD; GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ ARAD; GRUP ŞCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO „HENRY COANDA” ARAD; ASOCIAŢIA PENTRU FORMARE ŞI CONSILIERE NĂDLAC; UNIUNEA SLOVACILOR DIN ROMÂNIA; ASOCIAŢIA MILLENNIUM CENTER.

Concursul—on line este una din activităţile proiectului educaţional “Bune practici în educaţia pentru protecţia mediului”. Acest proiect sprijină îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare prin activităţi interdisciplinare, extracurriculare. - formarea de atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, un demers practic eficient - modelarea cetăţeanului prin concentrare pe educaţie ecologică de protecţie a mediului.

OBIECTIVE SPECIFICE -dezvoltarea abilităţilor unor categorii de elevi de a proiecta şi desfăşura, în echipă, activităţti ecologice, de educaţie pentru mediu, în şcoală şi comunitate - crearea la nivelul şcolilor partenere a unor structuri, mecanisme şi materiale informative care pot facilita proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor ecologice, de educaţie pentru mediu - educaţia relativă la mediu vizează acumulare de cunoştinţe, stimularea creativitaţii

20

Page 21: Revista Eco

Cur

ăţire

a le

mnu

lui

Să în

cerc

pict

ez ..

.

Cin

e va

pic

ta c

el m

ai fr

umm

os?

Primim

indicaţii

Muncim

, muncim

, D

in nou...sfaturi

Rezultatul m

uncii noastre

Oar

e ce

vom

face

?

21

Page 22: Revista Eco

“România prinde rădăcini” este o campanie Realitatea TV, susţinută de Petrom şi realizată în parteneriat cu Romsilva şi Mai Mult Verde.

Vineri, 14 noimbrie 2009, 70 de elevi voluntari de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad au ajutat la plantarea celor 25.000 de puieţi de sânger, stejar şi cireş prevăzuţi pentru împădurirea unei suprafeţe de 5 ha în localitatea Remetea Mică, judeţul Timiş. Activitatea de împădurire a avut loc la iniţiativa organizaţiei “Mai mult verde”, care are nobila misiune de a construi o nouă cultură a voluntariatului pentru mediu în România. Toţi elevii participanţi au ajutat la plantarea puieţilor de pe parcelele 30 şi 5, alături de profesorii lor: Cornelia Babocsik, Petronela Ioja, Gabriela Lazăr, Aneta Mihalcsik şi Simona Savulov.

22

Page 23: Revista Eco

Participanţii au legat etichete cu numele lor puieţilor plantaţi de ei. Fiecare voluntar “Mai Mult Verde” a primit echipament de protecţie, sandviş şi apă înainte de începerea plantării. Voluntarii au fost asistaţi de către specialişti care au explicat pas cu pas etapele procesului de plantare.

Acţiunea noastră de plantare a fost un adevărat succes. Ceea ce am realizat acum este vizibil deja, iar în viitor va fi vizibil de la 1-2 kilometri depărtare. Voluntarii au răspuns apelului la "şi mai mult verde" şi au fost bucuroşi să îşi petreacă în mod activ o zi de toamnă atât de frumoasă în natură, mai ales că timpul a ţinut cu noi, oferindu-ne o zi de neuitat.

23

Page 24: Revista Eco

Primăvara semnifică renaşterea naturii, sevele dătătoare de viaţă, iar învierea lui Isus sărbătorită primăvara readuce speranţa, înalta existenţă umană la un alt nivel spiritual. Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină. Farmecul deosebit al Paştelui este dat atât de semnificaţia religioasă, cât şi de tradiţii: oul pictat, iepuraşul, masa cu mâncăruri tradiţionale de paşte - cozonac, pasca, mielul, slujba de sâmbătă seara cu luarea luminii. Creştinii din lumea întreagă se pregătesc printr-un întreg ritual să sărbătorească Paştele.

În grădiniţe şi şcoli prin activităţile de educaţie pentru societate, educaţie civică, educaţie religioasă cadrele didactice îi pregătesc pe copii/elevi să preia tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti ale Marii Sărbători. A cunoaşte propriile valori religioase, culturale, indiferent de extinderea lor în spaţiul local, naţional şi internaţional reprezintă o modalitate de a transmite ceea ce a dăinuit peste secole şi va dăinui încă, identitatea poporului român.

Proiectul intitulat „TÂRG DE PAŞTE – VINE IEPURAŞUL” are menirea de a aduce laolaltă copii din diferite medii, de a crea legături durabile, prietenii unite sub acelaşi ţel, al faptelor bune, al respectului pentru obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti.

Copiii înscrişi în acest proiect se vor manifesta prin lucrări practice şi plastice realizate cu iubire, dăruire, păstrându-şi identitatea, valorizând istoria, credinţa şi obiceiurile locurilor din care provin.

Iepuraşi 3D

Puişori

Flori colorate

Puţină MAGIE...

Mărgele din aluat

24

Page 25: Revista Eco

SCOP: Cunoaşterea de către elevi a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti legate de această mare sărbătoare:

Sărbătoarea Paştelui.

OBIECTIVE:

- să înţeleagă semnificaţia simbolurilor pascale: crucea, oul roşu, pasca, iepuraşul, mielul, slujba religioasă; - să descopere obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti legate de sărbătorile pascale, specifice zonei în care trăiesc; - să organizeze acţiuni prin care să marcheze Sărbătoarea Paştelui: activităţi antreprenoriale - expoziţii cu vânzarea unor lucrări plastice şi practice, ajutorarea unor persoane cu nevoi speciale.

GRUP ŢINTĂ: elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, Centrul de Zi „Curcubeul”, Şcoala Specială Arad, Liceul Pedagogic „Dimitrie Tichindeal” Arad.

BENEFICIARI: Elevii Liceului Teoretic „Vasile Goldiş” Arad şi ale şcolilor invitate; cadre didactice, părinţi, Parcul Natural Lunca Mureşului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, A.S.A., Comunitatea locală

Ne pregătim de sărbători...

Ce bine ne simţim ÎMPREUNĂ!!!

25

Page 26: Revista Eco

Cetate Colţ Lacul Pietrele

Lacul Bucura

Pe drumuri de munte

Trasee turistice

Ca în fiecare vară, elevii Liceului Teoretic “Vasile Goldiş” Arad, participă la excursiile şi taberele organizate de cadrele didactice. Daca în vara anului 2008, ne-am bucurat de traseele făcute în Masivul Parâng, vara anului 2009 am petrecut-o în M-ţii Retezat

26

Page 27: Revista Eco

Cabana Lolaia Cascada Lolaia

Lacul Galeşu

Ohaba de sub piatră

Cu tiroliana peste cascasa Lolaia

In mijlocul naturii

27

Page 28: Revista Eco

28

Page 29: Revista Eco

- mai mult verde

- să protejăm pădurile şi aerul curat

- mai puţină poluare

- mai mult optimism pentru viitor

- sănătate - curăţenie

29

Page 30: Revista Eco

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator

7

6

5 4

3

1

2

30

Page 31: Revista Eco

12

11

10

9

8

14

13

31

Page 32: Revista Eco

Schimbările climatice prof. Simona Savulov

prof. Petronela Ioja

Diversitatea geografică teritorială a judeţului Arad este şi o consecinţă directă a factorilor climatici, ceea ce relevă conlucrarea în timp şi diferenţierea în spaţiu. Explicarea acestei situaţii rezidă în poziţia geografică , respectiv extremitatea vestică a ţării, în dispoziţie largă a amfiteatrului arădean cu trepte, cvasiconcentrice de la cca 100m până la peste 1400 m, configuraţia culoarelor de vale şi a depresiunilor deschise către vest sau bine de versanţi , precum şi în circulaţia generală vestică, cu amprente evidente în toţi parametrii climatici. Rezultă deci o încadrare teritorială cromatică în funcţie de aria circulaţiei vestice, precum şi o diferenţiere locală pe fondul treptelor de relief.

Din această complexitate climatică nu trebuie exclus rolul activităţii antropice care a introdus modificări evindente prin defrişări, regularizari de cursuri de apă, prin drenarea bălţilor şi a mlaştinilor.

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră Protocolul de la Kyoto nominalizează următoarele gaze cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O),

hidroflorcarburi (HFC6), perflorocarburi (PFC6) şi hexafluorura de sulf. Prin protocolul de la Kyoto se nominalizează şi următoarele sectoare care produc astfel de emisii: energie , procese industriale (produse minerale, industria chimică, producţia metalelor), utilizarea solvenţilor, agricultura (fermentaţie, arderea reziduurilor agricole, gestionarea îngrăşămintelor naturale, cultivarea orezului), deşeuri (depozitate pe sol , ape uzate, incinerare).

La nivelul judeţului Arad s-au identificat sectoarele care produc emisii de gaze cu efect de seră şi în baza ordinului nr524/06.2000, privind instrucţiunile de calcul al emisiilor, s-au stabilit cantităţile de poluanţi:

Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră în anul 2009

Ponderea cea mai mare în emisiile de gaze cu efect de seră o are arderea combustibililor pentru producerea energiei în instalaţiile de

ardere neindustriale (sursele areale) , arderile din industria energetică, transportul rutier dar şi tratarea şi depozitarea deşeurilor. În anchetele statistice de mediu, evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, protoxid de carbon, hidrofluorcarburi,

perflourocarburi şi hexahexaflourina de sulf) exprimate în echivalent CO2 este realizată prin procedee de estimare bazate pe factori de emisie şi date statistice privind sursele de emisie.

Indicatorul 1. Emisii totale de gaze cu efect de seră, arată tendinţele emisiilor antropogene , exprimate în echivalent CO2, transformare realizată pe baza coeficienţilor de încălzire globală GWP. Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la încălzirea globală într-un interval de timp de 100 de ani. Coeficienţii de încălzire globală, pe baza cărora s-au calculat emisiile de gaze cu efect de seră sunt următorii: dioxidul de carbon = 1, metan= 21, protoxid de azot =310. În urma calculelor efectuate s-au obţinut datele evidenţiate în tabelul şi graficul din figura 1.

Tabelul & graficul 1 - Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Mii tone de CO2Eq

Nr.crt

Categorii de surse

CO2 CH4 N2O

1 Arderi în industria energetică 715089 10 13

2 Instalaţii de arderi neindustriale 1 197058 1642 76

3 Arderi în industria de prelucrare 30931 10 2

4 Transport rutier 500203 104 18

5 Alte surse mobile ------ 1 2

6 Tratarea şi depozitarea deşeurilor 7393 37092 3

7 Agricultura ------ 11362 235

8 Alte surse ------ 23 247

9 Total 2 450.694 50244 596

0500

10001500200025003000350040004500

emisii totale

anul 2006 2007 2008 2009Emisii totale 3823 4081 3737 3691

1 2 3 4

32

Page 33: Revista Eco

Analizând tabelul şi graficul prezentat se constată faptul că după o creştere din perioada anilor 2006- 2007 urmează o diminuare a emisiilor totale de aceste gaze cu efect de seră, valoarea înregistrată în anul 2009 este doar cu 1,2 % mai redusă decât cea din anul 2008.

Un alt indicator de dezvoltarea durabilă este indicatorul 3. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori, care se regăseşte în anchetele statistice de mediu. Acest indicator reprezintă raportul dintre emisiile totale de gaze cu efect de seră, exprimate în echivalentul CO2 şi populaţia totală (a judeţului Arad) şi care este evidenţiat în tabelul şi graficul din figura 2.

Tabelul & graficul 2 - Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori

t/cap locuitori

Analizand tabelul şi graficul prezentat se constată o uşoară scăderea continuă începand cu anul 2007 a acestui indicator.

Emisiile anuale de protoxid de azot (N 2O)

Protoxidul de azot din atmosferă provine în proproţie foarte mare din arderea combustibililor fosili şi din transportul rutier. Chiar şi agricultura contribuie substanţial la poluarea atmosferică mai ales prin consumul sporit de îngrăşaminte cu azot. Faţă de 2008, s-a semnalat o scădere a emisiilor de protixid de azot cu 62,2%. Tabelul și graficul 3 - Evoluţia emisiilor de N2O

Diminuarea emisiilor de N2O ar trebui să se facă pe seamă:

Aplicării de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe baza de azot. Măsurilor de diminuare a emisiilor în ecosisteme de păduri , cu ar fi: extinderea ariilor de pădure. Îmbunătătţirea speciilor şi formelor de copaci Realizarea întregului volum de protecţie a lemnului Diferenţierea semnificativă ale valorilor emisiilor calculate în anul 2006-2007 faţă de 2002-2003, apar datorită extinderii calculului

emisiilor la sursele areale de emisii (utilizarea combustibililor în gospodăriile populaţiei), agricultură, aeroporturi.

0500

10001500200025003000350040004500

emisii totale

anul 2006 2007 2008 2009Emisii totale 3823 4081 3737 3691

1 2 3 4

0

500

1000

1500

2000

2500

anul 20022003200420052006200720082009

N2 O 37 80 89 49 155712791549 596

1 2 3 4 5 6 7 8

33

Page 34: Revista Eco

Centru Local „Phoenix” Arad este afiliat Organiţiei Naţionale Cercetaşii României. Printre numeroasele activităţi întreprinse de membrii acestui centru se numãrã şi ecologizãrile. Cercetaşii au ecologizat numeroase zone, precum malul Mureşului, Strada Pãdurii, împrejurimile Lacului Mãltãreţ, zona Micalaca - Selgros şi o porţiune din Lunca Mureşului, în parteneriat cu Primãria Municipiului Arad, BricoStore, Selgros şi Parcul Natural Lunca Mureşului.

34

Page 35: Revista Eco