studiu de evaluare adecvatĂapmms-old.anpm.ro/files/apm mures/reglementari... · studiu de evaluare...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ

PENTRU PROIECTUL

„Construire fabrică de clei, Reghin, jud. Mureş”

Întocmit pentru:

Reghin

Întocmit de:

Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului – 264/16.09.2010

Autori

biol. Călin Hodor

dr. biol. Oana Danci

dr. biol. Cosmin Manci

dr. ing. Dan Traian Ionescu

octombrie 2013

Studiu de evaluare adecvata Construire fabrică de clei

Reghin, jud. Mureş

Wildlife Management Consulting SRL

2

Cuprins

1. Informaţii privind proiectul supus aprobării ................................................................................ 3

1.1. Informații privind proiectul propus ....................................................................................... 3

1.2. Localizarea geografică şi administrativă ............................................................................... 5

1.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului .................................................. 7

1.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului ............................................................ 8

1.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului ......................... 9

1.6. Emisii şi deşeuri generate ...................................................................................................... 9

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului ........................................... 10

1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului ............................... 11

1.10. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat ........ 12

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

POSIBIL A FI AFECTATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI .................. 13

2.1 Date generale privind situl de importanţă comunitară Mociar ............................................. 13

2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a habitatelor de interes

comunitar prezente în aria proiectului ........................................................................................ 17

2.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate

(suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de

interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;................................................................... 21

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ................................ 21

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de

mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung) ........................................................ 22

2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SCI Mociar............... 22

2.7. Obiectivele de conservare ale SCI Mociar .......................................................................... 22

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a SCI Mociar ......................................................... 23

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI .............................................................. 24

3.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra speciilor și

habitatelor de interes comunitar ................................................................................................. 24

3.2. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea SCI Mociar pe

baza indicatorilor cheie cuantificabili ........................................................................................ 51

4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI .......................................................................... 53

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului ........................................... 53

4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului .................. 54

5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR .............................................................................. 54

CONCLUZII .................................................................................................................................. 55

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................ 57


Reghin, jud. Mureş


3

1. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1. Informații privind proiectul propus

Denumirea obiectivului de investiții: “ Construire FABRICA DE CLEI”, Reghin,

Judeţul Mureş

Titularul proiectului:

- numele companiei: SC KASTAMONU ROMANIA SA

- adresa poştală: str. Ierbus nr.37, loc. Reghin, jud. Mures, cod postal 545300

- numărul de telefon: +40.265 512 362, numar de fax: +40.265 511 481, adresa de e-

mail: [email protected], adresa paginii de internet: www.kastamonu.ro,

www.keas.com.tr.

Scopul obiectivului de investiții:

Categoria de activitate: Conform Anexei 1 a Ordonantei de Urgentă 152/2005 instalatia

propusă se încadrează la categoria 4.1.b „Instalatii chimice pentru producerea de

substante chimice organice de bază şi anume: b - hidrocarburi ce contin oxigen

(formaldehidă) şi h – materiale plastice de bază (răşini ureo-formaldehidice şi melamino-

formaldehidice)”.

Conform Anexei 1 la Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European şi s Consiliului din

24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării)

instalatia propusă se încadrează la categoria 4.1.“Producerea compușilor chimici

organici, cum sunt: b- hidrocarburile cu continut de oxigen (formaldehidă) şi h - materiale

plastice (răşini ureo-formaldehidice şi melamino-formaldehidice)”.

Proiectul presupune construirea unei fabrici de clei în incinta actuală a S.C.

„KASTAMONU ROMANIA” S.A. pe un teren eliberat de constructii şi va fi integrat în

fluxul tehnologic existent pe amplasamentul SC KASTAMONU ROMANIA SA.

Investitia constă în construirea unor hale de productie pentru productia formaldehidei şi

a răşinilor, depozite de materii prime şi materiale, platforme tehnologice, drumuri de

incintă, zone verzi, precum şi retele tehnico-edilitare necesare functionării investitiei.

Instalatia de fabricare formaldehidă cu o capacitate de 100 000 t/an sol. 37% va fi

realizată pe baza unui proiect tehnic realizat de Compania Alder. Instalatia are ca utilaje

principale, un numar de 2 reactoare de oxidare catalitică a metanolului, un numar de 2

coloane de absorbtie a formaldehidei şi unitatea de epurare catalitică a gazelor

reziduale.


Reghin, jud. Mureş


4

Instalatia de fabricare a rasinilor cu o capacitate de 136 000 t/an va fi realizată pe baza

unui proiect tehnic realizat de Kastamonu Entegre. Instalatia are ca utilaje principale, un

numar de 3 reactoare de preparare a rasinilor ureo-formaldehidice si un numar de 1

reactor pentru preparare rasini melamino-formaldehidice.

Necesitatea realizării proiectului

Kastamonu Entegre a achizitionat compania S.C. Prolemn S.A. de la Administratia

Privatizărilor din România în 1998. Panourile de uşi marca "Doorpan" sunt produse în

prima fabrică de uşi finite din Europa Continentală, şi sunt exportate în multe tări din

lume şi în Turcia. Cu 10 % din capacitatea totală din lume în acest moment, are

distinctia de a fi pe locul 4 în lume cu o cotă de piată de 40 % în Europa, şi pe locul 2 pe

continent. Capacitatea de productie de panouri de uşi este 15 milioane de bucăti pe an.

În acest moment, Kastamonu Entegre, care are o experientă de 40 de ani în industria

lemnului, cu 7 fabrici în Turcia şi 3 fabrici în afara Turciei, face investitii semnificative la

Prolemn. În acest scop Kastamonu Entegre a început constructia pentru fabricarea de

plăci aglomerate (capacitatea este de 1900 m3/zi), hârtie impregnată (5 milioane

m2/lună) şi plăci aglomerate melaminate (50 000 m3/lună).

Cleiul este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante materii prime în industria

lemnului. Se aşteaptă să se obtină produse de bună calitate după interactiunea dintre

clei şi fibrele sau aşchiile de lemn doar dacă se foloseşte clei de bună calitate.

În Turcia, Kastamonu Entegre detine 3 fabrici de clei (Gebze, Balikesir şi Kastamonu) în

care se produce clei de bună calitate, şi studiile pentru îmbunătătirea calitătii se continuă

în Departamentul Cercetare şi Dezvoltare.

În lantul furnizor-companie-client, anumite companii pot avea atât furnizori cât şi clientii

proprii. Acest lant are două dimensiuni: furnizor şi client. În ceea ce priveşte furnizorii,

anumiti factori, precum caliatea materiei prime, costul, punctualitatea fată de fabrică şi

încrederea au devenit factori foarte decisivi. Pe de altă parte, calitatea produsului, pretul

şi punctualitatea fată de clienti sunt factori foarte caracteristici în ceea ce priveşte

clientul. Scopul de bază pentru companii este să facă profit. Managementul companiei

ar trebui să scadă costurile cu furnizorii şi să crească profiturile în raport cu clientul.

Pentru acest scop, decizia cea mai rezonabilă este ca productia de clei să se

desfăşoare pe amplasamentul KASTAMONU. Mai mult, achizitionarea creşte

dependenta companiei fată de furnizor, aceasta cauzând pierderea controlului şi a

determinării unor decizii cruciale. Este posibil să se implice competitia cu alte companii

atunci când se fabrică produse de bună calitate cu minimizarea costurilor. Prin urmare


Reghin, jud. Mureş


5

avantajul productiei de clei are un rol important în această competitie. Deoarece

productia de clei este una din cele mai fundamentale capacităti ale Kastamonu Entegre,

decizia de a produce în România va furniza un avantaj competitiv continuu pentru

KASTAMONU. În România va fi un consum de 1500 tone/lună pentru doorskin, 3000

tone/lună pentru pentru plăci aglomerate şi 1000 tone/lună pentru productia de hârtie

impregnată. Pentru a atinge aceste cerinte s-a decis construirea unei fabrici de clei în

zona.

În timpul productiei de clei, compuşii chimici şi reactiile acestora ar trebui cunoscute,

deoarece acestea afectează direct calitatea plăcilor produse. Problemele probabile din

timpul productiei de clei pot fi imediat rezolvate şi prin urmare pierderile de productie pot

fi prevenite cât mai curând posibil doar dacă cleiul se produce pe amplasament.

Ajungând pe primul loc în Turcia, atât din punct de vedere al calitătii cât şi al vânzărilor,

Kastamonu Entegre va transfera experientă şi know-how în legătură cu productia de clei

la KASTAMONU în România.

1.2. Localizarea geografică şi administrativă

Figură 1 Localizarea amplasamentului proiectului


Reghin, jud. Mureş


6

Proiectul propus este situat pe platforma industrială KASTAMONU, în Municipiul Reghin,

judetul Mureş.

Tabel 1 Coordonatele STEREO 70 ale perimetrului investiţiei propuse

Nr. Punct Coordonate STEREO 70

EST NORD

1 479469.8

586714.4

2 479497.5 586708.9

3 479664.2 586622.8

4 479654.2

586602.9

5 479647

586591.6

6 479633.4

586575.3

7 479596.7

586549

8 479541.3

586588.9

9 479537.7

586575.1

10 479534.4

586563.9

11 479502.8

586591.8

12 479477.6

586599.8

13 479440.4

586604

14 479440

586600.2

15 479416.2

586602.1

16 479430.5

586654.8


Reghin, jud. Mureş


7

17 479433.9

586660.8

18 479445.4

586682.5

Nr. Punct Coordonate STEREO 70

EST NORD

1 479763.5

586729.6

2 479802.9

586689.6

3 479826.2

586663.9

4 479916.9

586602.6

5 479753.3

586504.5

6 479651.2

586569.1

7 479685.7

586613.5

8 479703 586630.7

Conform OM 2387 / 2011, locatia proiectului nu se află în nici o arie naturală protejată,

fiind în afara Situl Natura 2000 ROSCI 0320, la limita vestică a acestuia.

1.3. Modificări fizice ce decurg din implementarea proiectului

Proiectul se va realiza pe un teren din incinta platformei industriale Kastamonu, eliberat

de constructii. suprafata pe care vor fi realizate constructii industriale (cladiri, instalatii pe

structuri metalice, rervoare, plarforme betonate si drumuri de incinta) este realativ

redusa, sub 5000 mp. Ca atare modificarile fizice vizeaza doar amplasamentul propriu

zis al viitoarei fabrici, este de mica amploare, si nu afeteaza in nici un fel Situl Natura

2000.


Reghin, jud. Mureş


8

1.4. Resurse naturale necesare implementării proiectului

Consumurile specifice de materii prime, materiale şi utilităti prognozate prin proiect

(raportat la o tona de formaldehidă sol. 37%) sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 2 Consumul de materii prime si utilităţi

Materie prima/Utilitate Consum

Metanol 425 kg/t

Energie electrică:

-Pornire 65 kWh

-Functionare normală 70 kWh

-Încetarea functionarii 80 kWh

Apa de răcire 0.3 Mcal/t

Apa de proces la coloană 300 kg/t

Apa demineralizată 750 kg/t

Aer instrumental 30 Nmc/t

Consumurile specifice de materii prime, materiale şi utilităti prevăzute în proiect (pentru

1 tonă de solutie ureo formaldehidică şi 1 tonă solutie melamino - formaldehidică) sunt

prezentate în tabelul următor:

Tabel 3 Consumurile specifice de materii prime, materiale şi utilităţi prevăzute în

proiect

Materie primă /

Utilităţi

UF % 65 (1,25

mol) MF % 60

Formaldehidă % 37

(kg) 804 451

Uree (kg) 481

Melamină (kg) 421

Dietilen glicol (kg) 39

Acid Formic (kg) 0.3

Hidroxid de sodiu (kg) 0.5 0.3

Apă (m3) 0.45 0.45


Reghin, jud. Mureş


9

Energie Electrică

(kwh) 25 25

Abur (kg/ton) 200 200

Din tabelele de mai sus (nr. 2 şi 3) reiese că singura resursă naturală care va fi utilizată

în procesul de productie este apa.

1.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate în vederea implementării proiectului

Pentru realizarea şi functionarea ulterioară a proiectului nu vor fi exploatare resurse

naturale.

Amplasamentul este alimentat cu apă din reteaua (sistem existent pentru alimentarea

cu apă)

Reteaua de apă potabilă din incintă este concepută în sistem ramificat îşi asigură

alimentarea cu apă a consumatorilor menajeri şi tehnologici din unitate.

În afară de reteaua de distributie a apei proaspete mai există:

- retele de reutilizare a apei recuperate (din răciri);

- retele separate de apă de incendiu.

1.6. Emisii şi deşeuri generate

Principalele deşeuri generate în faza de constructie vor fi deşeurile municipale şi

deşeurile din constructii.

Pe lângă deşeurile municipale, în faza de operare vor fi generate şi deşeuri rezultate în

urma operatiilor de proces, şi anume: catalizatori uzati cu continut de metale

(catalizatorul fero-molibdenic epuizat de la reactoarele de sinteză şi catalizatorul pe

baza de platină de la unitatea de epurare catalitică), uleiuri minerale clorurate de motor,

de transmisie şi de ungere şi eventual paraformaldehidă.

În faza de închidere vor fi generate deşeuri ca: deşeuri de catalizatori, săruri topite,

componente metalice, deşeuri de materiale de constructie.


Reghin, jud. Mureş


10

Managementul deşeurilor

În continuare se prezintă principalele categorii de deşeuri generate din activitatea

instalatiei propuse:

20 03 01 Deşeuri municipale amestecate - Se colecteaza in containere speciale si le

elimina cu firme specialitate pe baza de contract.

15 01 10* Deşeuri ambalaje periculoase. Sunt ambalaje cu continut de subst. chimice

periculoase (Paleti, IBC, saci big-bag). Se colecteaza selectiv in locuri special

amenajate si se elimina prin firme specializate pe baza de contract.

15 01 06 Deşeuri de ambalaje amestecate (folii de plastic, saci necontaminati, etc). Se

colecteaza in containere si se depoziteaza temporar in locuri special amenajate . Se

valorifica prin fireme specializate."

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Alimentarea cu energie electrică

Energia electrică se asigură prin alimentarea unui post de transformare nou de 630

KVA, amplasat în zona fabricii de clei. Puterea totală instalată este de 0,25 MW iar

consumul mediu estimat de energie electrică va fi de 630 MWh pe an ceea ce reprezintă

un consum specific de 70 KWh/t de rasini produse.

Alimentarea de rezervă/avarie a consumatorilor vitali pentru procesul tehnologic se

realizează cu un grup electrogen de 200 KVA .

Alimentarea cu apă a societăţii

Amplasamentul este alimentat cu apă din reteaua (sistem existent pentru alimentarea

cu apă)

Reteaua de apă potabilă din incintă este concepută în sistem ramificat îşi asigură

alimentarea cu apă a consumatorilor menajeri şi tehnologici din unitate.

În afară de reteaua de distributie a apei proaspete mai există:

- retele de reutilizare a apei recuperate (din răciri);

- retele separate de apă de incendiu.


Reghin, jud. Mureş


11

Energie termică

Energia termică pentru instalatia de formaldehidă nouă se asigură prin reactia exotermă

a de formare a formaldehidei (H = 38 kcal/kmol) şi un încălzitor electric la pornire (96

kw) .

Instalatia care face obiectul proiectului se va racorda la retelele de utilităti (apa, abur,

energie electrică) existente pe platformă, fără a fi nevoie de branşamente la retelele

publice.

1.9. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Implementarea proiectului se va face în incinta actuală a S.C. „KASTAMONU

ROMANIA” S.A. pe un teren eliberat de constructii şi va fi integrat în fluxul tehnologic

existent pe amplasamentul SC KASTAMONU ROMANIA SA.

Investitia constă în construirea unor hale de productie, depozite de materii prime si

materiale, platforme tehnologice, drumuri de incintă, zone verzi, precum şi retele

tehnico-edilitare necesare functionării investitiei.

Fabrica de clei este un obiectiv pentru care se estimează un cost de investitie de 8

milioane Euro din care: constructii – montaj 1 milioane de Euro şi cca. 6 milioane Euro

utilaje, echipamente, din care, pentru protectia mediului înconjurător investitia va fi de

cca. 1 milioane Euro (inclusiv arzatorul catalitic).

Instalatia de fabricare formaldehidă cu o capacitate de 100 000 t/an sol. 37% va fi

realizată pe baza unui proiect tehnic realizat de Compania Alder. Instalatia are ca utilaje

principale, un numar de 2 reactoare de oxidare catalitică a metanolului, un numar de 2

coloane de absorbtie a formaldehidei şi unitatea de epurare catalitică a gazelor

reziduale.

Instalatia de fabricare a rasinilor cu o capacitate de 136 000 t/an va fi realizată pe baza

unui proiect tehnic realizat de Kastamonu Entegre. Instalatia are ca utilaje principale, un

numar de 3 reactoare de preparare a rasinilor ureo-formaldehidice si un numar de 1

reactor pentru preparare rasini melamino-formaldehidice.

Mai exista de asemenea un depozit de metanol format din 2 rezervoare cu o capacitate

de 2450 mc fiecare si un parc de rezervoare pentru:

- depozitarea solutiei de formaldehida (un numar de 4 rezervoare cu o capacitate

de 300 mc fiecare);


Reghin, jud. Mureş


12

- rezervor de stocare intermediar pentru solutia de formaldehidă (1 rezervor cu o

capacitate de 150 tone);

- depozitarea rasinii ureo-formaldehidice – rezervoarele de clei (un numar de 4

rezervoare cu o capacitate de 300 mc fiecare); (în plus 4x150 mc rezervoare răşini UF

în zona Pal şi 3x150 + 1x100 mc rezervoare răşini UF în zona Doorskin);

- depozitarea rasinii melamino-formaldehidice (un numar de 3 rezervoare cu o

capacitate de 15 mc fiecare – au fost localizate în zona de impregnare, nu în zona

rezervoarelor);

- depozitarea solutiei de uree (1 rezervor cu o capacitate de 150 mc);

- depozitarea apei de proces (1 rezervor cu o capacitate de 150 mc;

- depozitarea apei deionizate (1 rezervor cu o capacitate de 300 mc);

- depozitarea apei dedurizate (1 rezervor cu o capacitate de 300 mc);

- depozitarea apei de vid (1 rezervor cu o capacitate de 20mc);

- depozitarea hidroxidului de sodiu ( 2 rezervoare cu o capacitate de 50 mc şi

respectiv 3mc);

- depozitarea acidului formic (1 tezervor cu o capacitate de 3 mc);

- depozitarea de dietilen glicol ( 1 rezervor cu o capacitate de 50 mc )

- depozitarea de apă condensată ( 1 rezervor cu o capacitate de 50 mc )

- depozitarea amoniacului solutie ( 1 rezervor cu o capacitate de 20 mc )

Fabrica de clei mai dispune de unităti de stocare pentru uree, melamină şi alte

materiale utilizate în proces, instalatii pentru tratrea apei industriale şi epurarea apei

uzate, instalatii pentru răcirea apei, laborator, retele de utilităti (apă, gaz metan aer

comprimat, energie termică şi electrică, etc).

- Depozitarea uree solida (capacitate aproximativă = 5000t)

- Depozitare melamină solidă (o suprafată de 200 mp – masa calculată 260 t

1.10. Caracteristicile altor proiecte ce pot genera impact cumulativ cu proiectul

analizat

La ora actuala este in faza de autorizare Fabrica de PAL amplasata tot pe platforma

industriala KASTAMONU, care va fi principalul utilizator al cleiurilor ce vor fi fabricate in

noua instalatie care face obiectul evaluarii. De asemenea Fabrica veche DOORSKIN

(care este deja autorizata si functineaza de multi ani) va fi unul din beneficiari. Ambele

apartin firmei KASTAMONU. Prin natura activitatii celor doua fabrici, ele sunt

generatoare de emisii de formaldehida datorate atat utilizarii cleiului cat mai ales datorita

emisiilor de la uscarea aschiilor de lemn. Ca atare va exista un impact cumulativ.


Reghin, jud. Mureş


13

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

POSIBIL A FI AFECTATĂ CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

2.1 Date generale privind situl de importanţă comunitară Mociar

Figură 2 Încadrarea proiectului în perimetrul sitului de importanță comunitară

Mociar

Situl Mociar, cu o suprafață de 4017 ha, cuprinde dealul Pădurea Mlaștinii și lunca raului

Gurghiu, aval de Ibănești și până la vărsarea în râul Mureș. Situl este localizat în bazinul

hidrografic al râului Gurghiu, afluent de stânga al Mureșului.

Sub raport geomorfologic face parte din Dealurile Gurghiului. Situl este împădurit în

proporție de circa 60%, celelate terenuri fiind reprezentate de pășuni, fânețe, terenuri

agricole, cursuri de ape curgătoare.

Pădurile dominante sunt cele de stejari, aici găsindu-se și rezervația științifica de stejari

multiseculari Mociar (amenajament O.S. Gurghiu, 1970). Atitudinea variază în cadrul

sitului de la 375 m, la gura de vărsare a Gurghiului în Mureș, până la 617 m pe Vf.

Bermezeu, în partea sud estică a sitului, configurația terenului fiind relativ plană. Partea


Reghin, jud. Mureş


14

superioară este un platou cu înclinare ușoara spre nord, mărginit de versanți cu înclinare

mai accentuată spre vest, sud și est.

Substratul este reprezentat de roci vulcanice și roci sedimentare. Din punct de vedere al

administației silvice, pădurile sunt proprietatea statului și sunt administrate de RNP

Romsilva prin DS Mureș, OS Gurghiu, UP X Mociar, iar din punct de vedere al

administrației de stat se află pe raza comunei Gurghiu.

Habitat propice pentru speciile saproxylice de coleoptere Lucanus cervus, Osmoderma

eremita, Morimus funereus, Cerambyx cerdo. Entomocenoza cu Gnorimus

octopunctatus, Cerambyx cerdo și Lucanus cervus este caracteristică pădurilor bâtrâne

de stejar și reprezintă entomocenoza tipică pentru Osmoderma și Morimus.

Situl include pajiști și poeni mezofile în care trăiește Isophya stysi.

Situl se întinde pe o suprafată de 4.017 ha, fiind situat în regiunea biogeografică

continentală. Habitatele şi speciile pentru care a fost desemnat acesta în listele de mai

jos.

Tipuri de habitate prezente în sit (și procentul de acoperire)

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (4%)

9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum (2%)

91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen (15%)

91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. (25%)

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4050 Isophya stysi

1084 Osmoderma eremita

Osmoderma eremita (Scopoli, 1763)

Clasificare Clasa: Insecta

Ordinul: Coleoptera

Familia: Cetoniidae

Statutul taxonomic al speciei este discutat in Audisio & all., 2007 și Ranius & all., 2005

astfel că pe teritoriul României se găsește specia Osmoderma barnabita. Din motive

conservative pe moment se optează pentru păstrarea numelui Osmoderma eremita la


Reghin, jud. Mureş


15

nivel european.

Descriere

24-30 mm. Este un gandac mare de culoare neagră sau brună cu luciu metalic arămiu.

Habitat

În rariștile sau marginile pădurilor bătrâne de foioase unde trăiește în scorburile

acestora. Spectrul trofic este foarte larg specia fiind găsită în scorburile a numeroase

specii de arbori (Salix, Populus, Malus, Pyrus, Quercus, Fagus, s.a.) dar preferă speciile

de Quercus.

Răspândire geografică generală

Aproape în toată Europa.

Răspândirea în România

În România este cunoscut din toate regiunile țării dar lipsesc datele noi.

Biologie şi ecologie

Specia este foarte greu de observat fiind necesară căutarea activă a adulților în

scorburile arborilor. Preferă scorburile naturale unde există o cantitate mare de miceliu.

Dezvoltarea larvară durează câțiva ani.

Observaţii asupra populaţiilor

Populatii constante.

Măsuri de protecţie

Conservarea habitatului prin păstrarea în pădure a arborilor cu scorburi, protecția

rariștilor și a marginilor de pădure; promovare exploatării arborilor prin metode

tradiționale (coppiced tree); realizarea unui management natural al pădurilor;

interzicerea/limitarea folosirii tratamentelor chimice.


Reghin, jud. Mureş


16

Statut: categoria de periclitare în întreaga regiune a lantului carpatic este de specie

amenintată (EN), în România specia nefiind considerata ca periclitată (Krzysztof & all,

2003).

Isophya stysi Cejchan, 1957

Clasificare

Clasa: Insecta

Ordinul: Orthoptera

Familia: Tettigoniidae

Descriere

Adultii 20-25 mm. Este un cosaș de culoare verde, determinarea certă a speciei se face

prin studiul stridulației, a cercilor la mascul și a ovipozitorului la femelă.

Habitat

Specie fitofagă, se găsește în arbuști sau pajiști la marginea pădurii. Preferă poienile și

pajiștile mezofile.

Răspândire geografică generală

Specie endemică bazinului carpatic.

Răspândirea în România

În România este comună în Carpații Occidentali (Apuseni) și în Transilvania, și este rară

în Carpații Orientali și unele păduri din Podișul Moldovei.

Biologie şi ecologie

Adulții pot fi găsiți începând cu sfârșitul lui iunie și se poate găsi până în septembrie.

Hibernează în stadiul de ou iar larvele eclozează în martie-aprilie.

Observaţii asupra populaţiilor

Populatii constante.


Reghin, jud. Mureş


17

Măsuri de protecţie

Conservarea habitatelor de pajiști, a rariștilor și a marginilor de pădure; interzicerea

pășunatului sau cositului. Specie cu populații de dimensiuni mici, vulnerabile în fața

impactului antropic reprezentat de pășunat și cosit.

Statut: protejată prin OUG 57/2007.

Vulnerabilitate

Situl este considerat ca vulnerabil ca urmare a acțiunilor: Tăieri ilegale de arbori,

braconaj, turism.

2.2. Date privind prezența, localizarea, populația și ecologia speciilor și a

habitatelor de interes comunitar prezente în aria proiectului

Tabel 4 Prezenţa/absenţa speciilor şi habitatelor de interes comunitar în zona

posibil a fi impactată de implementarea proiectului

Nr crt. Specia/habitatul listat in formularul

standard

Prezent/Absent în

vecinătatea proiectului

1. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Absent

2. 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-

Carpinetum

Absent

3. 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen Prezent

4. 91I0* - Vegetație de silvostepă eurosiberiană

cu Quercus spp *

Absent

5. 4050 - Isophya stysi Absent

6. 1084 Osmoderma eremita

Absent

Habitate de interes comunitar identificate în aria de implementare a obiectivului de

investiții

Colectarea şi analiza datelor de pe teren s-a realizat pentru zona vestică a sitului Natura

2000 RO SCI 0320 Mociar, în apropierea platformei industriale KASTAMONU (cel putin


Reghin, jud. Mureş


18

1000m distantă) care constituie sursa de dispersie a pulberilor în suspensie şi a

formaldehidei. Zona de studiu s-a stabilit în functie de harta preliminare de simulare a

dispersiei pulberilor în suspensie şi a formaldehidei.

A fost identificat tipul de habitat Natura 2000 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen.

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen – R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus

petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus

hallersteinii

Stratul arborilor este format din Carpinus betulus, Quercus petraea, Q. robur, Tilia

cordata, Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Acer pseudoplatanus, câteva exemplare de

Pinus sylvestris.

Stratul arbuştilor este slab dezvoltat, alcătuit din: Corylus avellana, Cornus sanguinea,

Sambucus nigra, Rosa canina.

Stratul ierburilor şi subarbuştilor este bogat în specii ale florei de mull (Galium odoratum,

Stellaria holostea), Allium ursinum, Ajuga reptans, A. genevensis, Brachypodium

sylvaticum, Carex sylvatica, C. pilosa, Euphorbia amygdaloides, Lathyrus vernalis,

Mercurialis perennis, Polygonatum multiflorum, P. odoratum, Sanicula europaea,

Scutellaria altissima, Stachys sylvatica, Salvia glutinosa, Scrophularia nodosa, Ficaria

verna, Anemone nemorosa, Maianthemum bifolium, Isopyrum thalictroides, Convallaria

majalis, Lilium martagon, Helleborus purpurascens, Symphytum tuberosum, Lamium

maculatum, Rorippa sylvestris, Erythronium dens-canis, Galeopsis tetrahit, Alliaria

petiolata.

Valoare conservativă moderată.


Reghin, jud. Mureş


19

Figură 3 Şleau de deal Figură 4 Convallaria majalis

Figură 5 Galium odoratum Figură 6 Polygonatum odoratum


Reghin, jud. Mureş


20

R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi T. Latifolia

În vartea vestică a arealului studiat s-a întâlnit o zonă umedă cu vegetatie edificată

preponderent de Typha latifolia. Specii întâlnite aici sunt: Typha latifolia, Phragmites

australis, Carex acutiformis, C. riparia, Symphytum officinale, Myosotis scorpioides,

Polygonum hydropiper, Mentha aquatica, Stachys palustris, Lemna minor. Acest tip de

habitat nu are corespondent în sistemul de clasificare Natura 2000 şi are valoare de

conservare redusă.

Figură 7Zonă umedă cu Typha, la limita vestică a arealului studiat


Reghin, jud. Mureş


21

Figură 8 Carex acutiformis

2.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora;

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Statutul de conservare a habitatelor și speciilor de interes conservativ la nivelul sitului de

importanță comunitară Situl Natura 2000 Mociar sunt surprinse în formularul standard al

sitului Natura 2000. Acest statut a fost apreciat în lipsa unor studii care să vizeze

habitatele și speciile de interes conservativ la nivelul întregului sit Natura 2000, și ca

urmare este posibil ca în realitate pentru multe dintre acestea starea reală de

conservare să fie semnificativ diferită. O evaluare corespunzătoare a statutului de

conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar în perimetrul SCI Mociar va fi

posibilă doar în urma elaborării planului de management și a desfășurării activităților

specifice de monitorizare ulterioare.


Reghin, jud. Mureş


22

Din observatiile efectuate de noi pentru acest studiu putem afirma că starea de

conservare a habitatului 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen – R4124 Păduri dacice

de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu

Lathyrus hallersteinii este bună.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia

numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,

procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei

pe termen lung)

Având în vedere cele menționate anterior, în lipsa unor studii de actualitate care să se

întindă pe toată suprafața SCI Mociar, datele privind structura și dinamica populațiilor

speciilor de interes comunitar din perimetrul sitului Natura 2000 practic lipsesc în

prezent. Informații concrete, bazate pe activități specifice de inventariere, cartare și

estimare a efectivelor populaționale, vor fi disponibile ulterior elaborării și implementării

planului de management al SCI Mociar.

Totuși, având în vedere informațiile preluate din teren din aria de implementare a

proiectului şi in vecinătatea acesteia, se constată că nicio specie de interes comunitar

din cadrul SCI Mociar nu va fi afectată semnificativ.

2.6. Relaţii structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea SCI Mociar

Relatiile structurale şi functionale care creează şi mentin integritatea sitului de

importanță comunitară Mociar vor fi stabilite în cadrul procesului de elaborare a planului

de management al SCI Mociar, deoarece, pentru a se putea înțelege aceste relații, este

nevoie de colectarea, prelucrarea și analiza a numeroase informații de actualitate din

perimetrul sitului Natura 2000.

2.7. Obiectivele de conservare ale SCI Mociar

În baza art. 4, punctul 34 din OUG nr. 57/2007 aprobată cu modificări de Legea nr.

49/2009, planul de management reprezintă documentul care descrie şi evaluează

situatia prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele, precizează actiunile de

conservare necesare şi reglementează activitătile care se pot desfăşura pe teritoriul

ariilor, în conformitate cu obiectivele de management.


Reghin, jud. Mureş


23

Obiectivele de conservare reprezintă parametri ai mentinerii şi/sau restaurării, după caz,

a statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar din

perimetrul unui sit Natura 2000. Pentru fixarea obiectivelor de conservare este necesară

colectarea, prelucrarea și analiza a numeroase informații de actualitate din perimetrul

sitului Natura 2000 cu privire la distribuția și efectivele populaționale ale speciilor de

interes comunitar, precum și la distribuția habitatelor de interes comunitar, și nu în

ultimul rând la starea de conservarea a tuturor acestora.

Ca urmare a celor menționate anterior, obiectivele de conservare a habitatelor și

speciilor de interes comunitar pot să prindă contur doar în procesul de elaborare a

planului de management.

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a SCI Mociar

În vederea evaluării stării reale actuale de conservare a SCI Mociarse impune realizarea

unei evaluări de bază riguroase, acesta fiind punctul de calibrare de la care, ulterior, prin

activități specifice de monitorizare a componentelor biologice de interes conservativ, se

va putea evalua abaterea de la starea de conservare inițială (practic starea de

conservare la un moment dat).

Astfel, starea de conservare a SCI Mociar va fi posibilă să fie apreciată doar în urma

desfășurării unor activități de colectare, prelucrare și analiză a unui set de informații de

actualitate din perimetrul sitului Natura 2000, în vederea elaborării planului de

management.


Reghin, jud. Mureş


24

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1. Prognoza privind modificările induse de implementarea proiectului asupra

speciilor și habitatelor de interes comunitar

NEVERTEBRATE

În cursul cercetărilor de teren având ca obiect confirmarea prezențe în zona de impact

probabil a speciilor Osmoderma eremita și Isophya stysi, au fost identificate în zona

cercetată :

118 de taxoni

26 specii de coleoptere (gândaci)

77 specii de lepidoptere (fluturi)

2 specii de odonate (libelule)

17 specii de alte nevertebrate (Diptera, Hemiptera, Arachnida)

Figură 9 Anthocharis cardamines

Figură 10 Amphipyra pyramidea

Figură 11 Aglia tau

Figură 12 Libellula depressa


Reghin, jud. Mureş


25

Tabelul 5 sumarizează toate speciile identificate (observate/colectate) în zona cercetată.

Gradul de vulnerabilitate este preluat din diferite lucrari publicate al nivel național

(Rakosy & all, 2003; Ruicănescu, 2002) sau European (Sahlen & all, 2004; van Swaay &

all, 2010; Kalkman & all, 2010). Numeroase grupe de nevertebrate nu sunt tratate din

punct de vedere conservativ, la nivel european (IUCN) sau național, astfel că se

regăsesclistate ca WD (Without Data - fără date).

Alte specii de nevertebrate (Arthropoda) observate/colectate în zona de impact a

proiectului

Tabel 5 Speciile de nevertebrate identificate în urma cercetărilor

Ordinul Familia Specia Vulnerabilitate

1 Lepidoptera Pieridae Leptidea sinapis NoT

2 Anthocharis cardamines NoT

3 Pieris rapae NoT

4 Pieris napi NoT

5 Pieris brassicae NoT

6 Gonepteryx rhamni NoT

7 Lycaenidae Hamaeris lucina NoT

8 Lycaena phleas Not

9 Polyommatus icarus NoT

10 Aricia agestis NoT

11 Nymphalidae Vanessa atalanta NoT

12 Inachis io NoT

13 Polygonia c-album NT

14 Araschnia levana NT

15 Argynnis paphia NoT

16 Pararge aegeria tircis NoT

17 Maniola jurtina NoT

18 Melanargia galathea NoT

19 Zygaenidae Zygaena filipendula NoT

20 Pyralidae Oncocera semirubella NoT

21 Hypsopygia costalis NoT

22 Pyralis farinalis NoT

23 Crambidae Anania hortulata NoT

24 Ostrinia nubilalis NoT

25 Saturniidae Aglia tau NoT


Reghin, jud. Mureş


26

26 Sphingidae Macroglossum stellatarum NoT

27 Deilephila porcellus NoT

28 Drepanidae Habrosyne pyritoides NoT

29 Thyatira batis NoT

30 Cilix glaucata NoT

31 Geometridae Geometra papilionaria NoT

32 Camptogramma bilineata NoT

33 Thera variata NoT

34 Scopula ornata NoT

35 Rheumaptera hastata NoT

36 Eupithecia sp. NoT

37 Ascotis selenaria NoT

38 Hypomecis roboraria NoT

39 Pseudopanthera macularia NoT

40 Abraxas grossulariata NoT

41 Lomographa bimaculata NoT

42 Biston betularia NoT

43 Cyclophora punctaria NoT

44 Erannis defoliaria NoT

45 Ematurga atomaria NoT

46 Lomaspilis marginata NoT

47 Xanthorhoe fluctuata NoT

48 Notodontidae Stauropus fagi NoT

49 Lasiocampidae Malacosoma (Clisiocampa)

neustria

NoT

50 Thyrididae Thyris fenestrella NoT

51 Noctuidae Acronicta rumicis NoT

52 Diachrysia chrysitis NoT

53 Craniophora ligustri NoT

54 Pseudoips prasinana NoT

55 Amphipyra pyramidea NoT

56 Rivula sericealis NoT

57 Laspeyria flexula NoT

58 Autographa gamma NoT

59 Cucullia umbratica NoT

60 Bena prasinana NoT

61 Emmelia trabealis NoT

62 Abrostola asclepiades NoT

63 Orthosia gothica NoT

64 Leucania comma NoT


Reghin, jud. Mureş


27

65 Mythimna albipuncta NoT

66 Mythimna pallens NoT

67 Mythimna l-album NoT

68 Ochropleura plecta NoT

69 Axylia putris NoT

70 Noctua pronuba NoT

71 Xestia c-nigrum NoT

72 Lymantriidae Lymantria dispar NoT

73 Calliteara pudibunda NoT

74 Arctiidae Lithosia quadra NoT

75 Eilema sp. NoT

76 Miltochrista miniata NoT

77 Spilosoma lutea NoT

78 Diptera Calliphoridae Calliphora sp. NoT

79 Syrphidae Episyrphus balteatus WD

80 Cheilosia sp. WD

81 Syritta pipiens WD

82 Sphaerophoria scripta WD

83 Sarcophagidae Sarcophaga sp. WD

84 Scathophagidae Scathophaga stercoraria WD

85 Hemiptera Coreidae Coreus marginatus WD

86 (Heteroptera) Pyrrhocoridae Pyrrhocoris apterus WD

87 Odonata Coenagrionidae Coenagrion puella WD

88 Cordulegastridae Libellula depressa WD

89 Coleoptera Carabidae Carabus ullrichii WD

90 Abax parallelus WD

91 Limodromus assimilis WD

92 Silphidae Dendroxena quadrimaculata WD

93 Geotrupidae Anoplotrupes stercorosus NoT

94 Anthribidae Platystomos albinus WD

95 Cetoniidae Cetonia aurata WD

96 Oxythirea funesta WD

97 Tropinota hirta WD

98 Buprestidae Anthaxia salicis NoT

99 Anthaxia signaticollis NoT

100 Cantharidae Rhagonycha fulva WD

101 Coccinelidae Adalia bipunctata NoT

102 Coccinella septempunctata NoT

103 Oedemeridae Oedemera sp. WD


Reghin, jud. Mureş


28

104 Cerambycidae Rhagium inquisitor NoT

105 Dinoptera collaris NoT

106 Pseudovadonia livida NoT

107 Rutpela maculata NoT

108 Stenurella melanura NoT

109 Clytus arietis NoT

110 Chlorophorus varius NoT

111 Chlorophorus sartor NoT

112 Alosterna tabacicolor NoT

113 Carinatodorcadion aethiops NoT

114 Xylotrechus antilope NoT

115 Arachnida Araneidae Aranaeus diadematus WD

116 Thomisidae Misumena vatia WD

117 Pisauridae Pisaura mirabilis WD

118 Lycosidae Pardosa sp. WD

Vulnerabilitate:

NoT – No Threatened (Specii neamenintate)

NT – Near Threatened (Specii potential amenintate)

WD – Without Data (fără date)

Figură 13 Cyclophora punctaria

Figură 14 Hamaeris lucina


Reghin, jud. Mureş


29

Figură 15 Ponderea nevertebratelor identificate în zona cercetată

Fluturii au fost găsiți în zona cercetată într-un număr de 77 de specii (18 specii fiind de

zi). Doar 2 specii dintre acestea având un grad de periclitare (Rakosy & all, 2003)

(Polygonia c-album - NT, Araschnia levana - NT). Reprezentarea grafică a acestora se

poate vedea mai jos.

Figură 16 Valoarea conservativă a speciilor de fluturi (Lepidoptera) din zona

cercetată


Reghin, jud. Mureş


30

Figură 17 Valoarea conservativă a speciilor de nevertebrate din zona cercetată

Din graficul de mai sus se observă că din totalul de 118 taxoni identificați în aria de

influentă a proiectului 92 de taxoni, reprezentând 77,97% sunt considerate

neamenintate. Specii cu un grad redus de vulnerabilitate (NT, Near Threatened - Specii

potential amenintate) sunt 2 (1,69%) iar despre 24 (20,34%) nu sunt date suficiente.


Reghin, jud. Mureş


31

Figură 18 Dendroxena quadrimaculata

Figură 19 Platystomos albinus

Figură 20 Carabus ulrichii

Figură 21 Carinatodorcadion aethiops

Speciile de nevertebrate de interes comunitar din ROSCI0122 Mociar și impactul

asupra acestora

În zona pentru care există predicție de impactare si în imediat apropiere a acesteia nu

au fost identificate în timpul cercetării specii de interes comunitar (prezente sau nu în

formularul standard al sitului) astfel că impactul direct asupra acestora este nul.

1084 - Osmoderma eremita

Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru investiție și nici în imediata

vecinătate a acesteia.

În concluzie, impactul asupra speciei este nul atât în periodada de construire cât și în

cea de funcționare.

4050 - Isophya stysi


Reghin, jud. Mureş


32

Specia nu a fost identificată în zona propusă pentru investiție și nici în imediata

vecinătate a acesteia.

În concluzie, impactul asupra speciei este nul atât în periodada de construire cât și în

cea de funcționare.

FLORA ŞI HABITATELE

Figură 22 Relația amplasamentului proiectului cu tipurile de habitate de interes

comunitar la nivelul sitului de importanță comunitară Mociar

Urmare a colectării datelor de pe teren a fost elaborată lista speciilor de plante

superioare identificate în situl Natura 2000 Mociar, în zona considerată de interes pentru

proiect, adică în zona acpoerită de hărtile de simulare a dispersiei pulberilor în

suspensie şi a formaldehidei.


Reghin, jud. Mureş


33

Tabel 6 Lista speciilor de plante superioare identificate în zona de studiu

Nr crt.

Genus_Species

Denumirea in limba

romana

IUCN

Status

1. Acer pseudoplatanus Paltin de munte

2. Carex pilosa

3. Carex sylvatica

4. Cornus sanguinea Sanger

5. Corylus avellana

6. Euphorbia amygdaloides Aloir

7. Fagus sylvatica Fag

8. Carpinus betulus carpen

9. Helleborus purpurascens Spanz

10. Lamium maculatum

11. Lathyrus vernalis

12. Lilium martagon Crin de padure

13. Mentha aquatica

14. Mercurialis perennis Brei

15. Myosotis scorpioides

16. Polygonatum multiflorum

17. Polygonatum odoratum

18. Quercus petraea gorun

19. Quercus robur Stejar

20. Ficaria verna

21. Salvia glutinosa

22. Sambucus nigra Soc

23. Sanicula europaea Sanisoara

24. Scutellaria altissima

25. Scrophularia nodosa

26. Stachys palustris

27. Stachys sylvatica Balbisa

28. Stellaria holostea Iarba moarta

29. Symphytum officinale

30. Symphytum tuberosum Tataneasa

31. Tilia cordata Tei

32. Lemna minor

33. Typha latifolia


Reghin, jud. Mureş


34

34. Phragmites australis

35. Pinus sylvestris Pin LC

36. Maianthemum bifolium

37. Convallaria majalis

38. Anemone nemorosa Floarea pastilor

39. Isopyrum thalictroides Gainusi

40.

Polygonum hydropiper

Salcuta, Troscot de

balta

41. Rosa canina Maces

42. Alliaria petiolata Usturoita

43. Rorippa sylvestris

44. Galium odoratum Vinarita

45. Fraxinus excelsior Frasin

46. Ajuga genevensis

47. Ajuga reptans Vinetica

48. Glecoma hederaceae Rotunjioara

49. Glecoma hirsuta

50. Galeopsis tetrahit

51. Allium ursinum Leurda

52. Erythronium dens-canis Calugarei

53. Carex acutiformis

54. Carex riparia

55. Brachypodium sylvaticum

Speciile de plante identificate nu prezintă importantă conservativă deosebită la nivel

global, dintre acestea doar Pinus sylvestris este listată de IUCN ca LC, acestă specie

fiind cel mai probabil plantată în zonă.

Nici una din speciile identificate nu este listată în OUG 57/2007 completată şi modificată

prin L 49/2011.


Reghin, jud. Mureş


35

Figură 23 Alliaria petiolata

Figură 24 Pulmonaria officinalis

Figură 25 Lilium martagon

Figură 26Maianthemum bifolium

Figură 27 Ficaria verna

Figură 28 Anemone nemorosa


Reghin, jud. Mureş


36

De asemenea, nici una dintre speciile identificate de noi pe teren nu este inclusă în

Cartea Roşie a Plantelor Vasculare din România (Dihoru et Negrean, 2009).

Nici una din speciile de plante identificate nu este listată în OUG 57/2007

completată şi modificată prin Legea nr. 49/2011.

Efectele biologice ale formaldehidei asupra vegetatiei sunt tratate într-un număr redus

de studii. Datele furnizate de Canadian Environmental Protection Act Priority List

Substance Assessment Report for Formaldehyde (EC, 2001) sunt prezentate sintetic în

tabelul de mai jos. Nici una dintre speciile asupra cărora au fost efectuate studii privind

influenta formaldehidei nu se regăseşte între speciile de plante identificate de noi în

zona de studiu.

Tabel 7 Extras efecte ale diverselor concentraţii de formaldehidă asupra speciilor

de plante

Nr

crt

Autor Specia Perioada

expunere

concentraţia Efecte

1. Mutters et al.

(1993)

Phaseolus

vulgaris

7 ore pe zi,

3 zile pe

săptămână,

timp de 4

săptămâni.

78, 128, 239,

438 μg m-3

.

Nu au fost

înregistrate

efecte vizibile

precum

cloroza sau

necroza

plantelor.

2. Muir and

Shirazi

(1997)

Psuedotsuga

menziiesii (Mirbel)

franco

6 ore pe zi,

timp de 4

zile

3.6, 18 and

36 μg m-3

Intârziere în

deschiderea

mugurilor şi

slabă

încetinire a

creşterii în

înăltime.

3. Masaru et al.,

(1976)

Lilium longiflorum 5 ore 440 and 1680

μg m-3

Reducerea

lungimii

tubuşorului de

polen la

expunere în


Reghin, jud. Mureş


37

vivo la

concentratii

de 440 μg m-3.

Expunerea la

concentratii

de 1680 μg m-

3

A dus la

pierderea

tubuşorlui şi

implicit a

viabilitătii

grăunciorului

de polen.

4. Shirazi and

Muir (1998)

Psuedotsuga

menziiesii

20 ore . 300, 600, 900

şi 1200 mmol

m-2

Reducerea

ratei de

germinatie

grăuncioarelor

de polen.

5. Haagen-Smit

et al., (1952)

Medico sativa

Spinacia oleracea

Beta vulgaris

Avena sativa

5 ore 840 μg m-3

Lucerna a

prezentat

semne uşoare

de leziuni

datorare

expunerii la

formaldehidă.

Spanacul,

sfecla şi

ovăzul nu au

fost afectate.

6. Giese et al.,

(1994)

2 culturi de tutun 5 hours 4200 μg m-3

Peste 60%

din suprafata

foliară a fost

afectată.

7. Giese et al., 2 culturi de tutun 5 hours 420 μg m-3

Una din cele 2


Reghin, jud. Mureş


38

(1994) culturi a

prezentat

leziuni minore

pe

aproxiamtiv

10% din

suprafata

foliară.

În legislatia natională şi europeană nu există prevederi referitoare la concentratiile

maxime admise de formaldehidă în relatie cu vegetatia. Singurele prevederi care există

sunt normele referitoare la sănătatea umană, respectiv STAS 12574/87 privind calitatea

aerului in zonele protejate (locuite), care prevede o limita de 35 µg/m3 pentru perioade

de expunere de 30 min şi 12 µg/m3 pentru perioade de expunere de 24h.

În anul 2013, la solicitarea S.C. KASTAMONU ROMANIA S.A. CCMD Cluj Napoca a

realizat studiul privind simularea dispersiilor de formaldehidă emise la fabrica de clei.

Acesta are ca obiectiv stabilirea conditiilor în care are loc dispersia formaldehidei emisă

din sursele existente pe amplasament, din sursele de la fabrica de PAL şi din sursele

proiectate pentru fabrica de CLEI în conditiile meteo specifice zonei. Datele puse la

dispoziție prin intermediul acestui studiu au fost folosite de noi pentru evaluarea

impactului asupra sitului natura 2000 Mociar și asupra spciilor și habitatelor pentru care

acesta a fost declarat.

În studiul de simulare a dispersiilor au fost considerate două cazuri diferite referitoare la

utilizarea datelor meteo, şi anume:

CAZUL I: utilizarea datelor meteorologice şi a datelor de emisie măsurate în

perioada 15-16.04.2013, pentru validarea rezultatelor simulărilor de dispersii

pentru comparaţia cu rezultatele imisiilor măsurate în această perioadă.

CAZUL II: utilizarea datelor meteorologice pentru un an întreg şi emisiile măsurate

în perioada 15-16.04.2013, respectiv emisiile din sursele aferente fabricii de CLEI,

pentru analiza dispersiei formaldehidei în zona amplasamentului.

Concentraţia maxim admisă (CMA) stabilită prin STAS 12574/87 pentru

Formaldehidă în aerul din zonele protejate este prezentată în tabelul nr. 8.


Reghin, jud. Mureş


39

. Tabel 8. Concentraţii prestabilite pentru protecţia sănătăţii umane

Valori limita (CMA) 35 μg/m3 - valoarea limita pentru

expunere de 30 min

Prag de alerta 24,5 μg/m3 – 70 % din valoarea limită

pentru expunere de 30 min (conform.

Ordin 756-1997)

Valori limita (CMA) 12 μg/m3 - valoarea limita zilnica

pentru protectia sănătătii umane

Prag de alerta 8,4 μg/m3 – 70 % din valoarea limită

zilnica (conform. Ordin 756-1997)

Pentru o mai sugestivă prezentare a rezultatelor obtinute prin simulările efectuate şi

pentru o interpretare coerentă a acestora, au fost utilizate în reprezentările grafice

valorile şi culorile conventionale prezentate în studiul de simulare a dispersiei

formaldehidei elaborat de CCMD Cluj Napoca. Aceleași culori au fost folosite și de către

noi în hărțile de privind suprapunerea simulării dispersiei formaldehidei asupra sitului

Natura 2000 Mociar.

Rezultate

CAZUL I: utilizând datele meteorologice şi datele de emisie măsurate în perioada

15-16.04.2013, pentru validarea rezultatelor simulărilor de dispersii comparând cu

rezultatele imisiilor măsurate în această perioadă.

În acest caz au fost efectuate simulări de dispersii şi comparate cu măsurătorile de imisii

şi de date meteorologice în punctele de receptori, care au fost efectuate pe o anumită

perioadă în timpul zilei, şi anume:

- 15.04.2013: între orele 11.00 – 23.15;

- 16.04.2013: între orele 09.45 – 10:45;

Neavând date meteorologice complete pe cele două zile, simulările au fost realizate

doar pe perioadele de timp arătate mai sus. Astfel, doar media pe 30 minute s-a putut

calcula.

În fig.29 sunt prezentate rezultatele simulărilor efectuate, sub formă de hărti de

izoconcentratii şi grafice de concentratii maxime obtinute.


Reghin, jud. Mureş


40

În data de 15.04.2013 concentratia maximă pentru 30 de minute obtinută prin simulare

este 13,54 μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=327069,

Y=5182397. Acest punct se găseşte lângă amplasament, pe marginea pădurii Mociar.

În data de 16.04.2013 concentratia maximă pentru 30 de minute obtinută prin simulare

este 6,58 μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326969,

Y=5182697. Acest punct se găseşte în interiorul amplasamentului (Fig. 30).

Comparativ cu rezultatele măsurătorilor de imisii prezentate în anexa 4 a studiului de

simulare a dispersiilor elaborat de CCMD (C < 6,3 μg/Nm3) se poate observa că toate

concentratiile obtinute prin simulări se încadrează sub aceste limite.

Astfel se poate trage concluzia că rezultatele simulărilor se corelează calitativ cu

rezultatele măsurătorilor, validând modelarea şi simularea dispersiei de formaldehidă.

Analizând rezultatele din Cazul I, observăm că în situl Natura 2000 Mociar concentrațiile

de formaldehidă sunt situate mult sub CMA și inclusiv sub pragul de de alertă. Punctele

de maxim sunt situate în perimetrul platformei Kastamonu și la limita sitului Natura 2000.

Dispersia formaldehidei deaspra sitului natura 2000 în data de 15.04.2013 este

observată conform hărților de dispersie peste pădurea de stejar și carpen, tip de habitat

natura 2000 91Y0. Suprafața afectată este de aprox. 85 ha. Impactul asupra habitatului

91Y0 este unul nesemnificativ datorită concentrațiilor scăzute de formaldehidă.

Dispersia formaldehidei în data de 16.04.2013 are efect nul asupra sitului Natura 2000

Mociar.

În concluzie afirmăm că valorile rezultate în cazul I urmare a simulării dispersiei și a

măsurătorilor directe de formaldehidă nu au efecte semnificative asupra speciilor și

habitatelor din situl Natura 2000 Mociar.

Cazul II Varianta 1. Surse vechi existente pentru formaldehidă şi cele aferente

fabricii de PAL pe platforma KASTAMONU ROMANIA

Concentratia maximă pentru medie de 30 de minute obtinută prin simulare este 30,51

μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326869, Y=5182697. Acest

punct se găseşte în interiorul amplasamentului.

Concentratia maximă pentru medie zilnică obtinută prin simulare este 0,92 μg/m3 şi se

localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326969, Y=5182597. Acest punct se

găseşte în interiorul amplasamentului.


Reghin, jud. Mureş


41

În fig. 31-33 se prezintă hărtile de dispersie cu concentratiile maxime primare pentru

timpi de mediere 30 minute. Se observă că există o depăşire a pragului de alertă pentru

medie de 30 minute, dar aceste punct se află în interiorul amplasamentului.

Pe suprafața sitului Natura 2000 Mociar pragul de alertă nu este depășit, concentrațiile

de formaldehidă obținute ca urmare a simulării dispersiei sunt cuprinse între 10 și 30%

din CMA.

Concentratiile obtinute pentru medie zilnică nu au fost reprezentate grafic, fiindcă nu au

depăşit limitele minime stabilite în studiu.

Datorită faptului că nu s-a atins pragul de alertă pe teritoriul sitului putem concluziona că

impactul asupra habitatelor și speciilor este neseminificativ. Suprafața sitului Natura

2000 peste care se suprapune dispersia formaldehidei din surse existente, este

acoperită de păduri care se încadrează în tipul de habitat 91Y0, aceasta fiind de aprox.

445ha.

Varianta 2: Surse aferente fabricii de CLEI proiectate pe platforma KASTAMONU

ROMANIA

Concentratiile maxime obtinute prin simulare, folosind datele şi parametrii surselor

aferente fabricii de clei, sunt sub limita folosită de program pentru generarea hărților de

simulare a distribuției formaldehidei. NU s-a atins CMA nici pragul de alertă.

Putem concluziona că impactul datorat emisiilor de formaldehidă provenite de la fabrica

de clei proiectată pe platforma Kastamonu România au impact nul asupra speciilor și

habitatelor din situl Natura 2000 Mociar și asupra integrității acestuia.

Varianta 3: Surse vechi existente pentru formaldehidă, cele aferente fabricii de

PAL şi cele aferente fabricii de CLEI pe platforma KASTAMONU ROMANIA

Concentratia maximă pentru medie pentru 30 de minute obtinută prin simulare este

30,51 μg/m3 şi se localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326869, Y=5182697.

Acest punct se găseşte în interiorul amplasamentului.

Concentratia maximă pentru medie zilnică obtinută prin simulare este 0,94 μg/m3 şi se

localizează în punctul cu coordonatele UTM X=326969, Y=5182597. Acest punct se

găseşte în interiorul amplasamentului.

Se observă că există o depăşire a pragului de alertă pentru medie de 30 minute, dar

acest punct se află în interiorul amplasamentului (fig 34-36).


Reghin, jud. Mureş


42

Datorită faptului că nu s-a atins pragul de alertă pe teritoriul sitului putem concluziona că

impactul asupra habitatelor și speciilor este neseminificativ. Suprafața sitului Natura

2000 peste care se suprapune dispersia formaldehidei din surse existente, este

acoperită de păduri care se încadrează în tipul de habitat 91Y0, aceasta fiind de aprox.

450ha.

Figură 29 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 1 ziua 15,

primul maxim – timp de mediere 30 min


Reghin, jud. Mureş


44

Figură 30 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 1 ziua 16,



Reghin, jud. Mureş


45

Figură 31 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 1,



Reghin, jud. Mureş


46

Figură 32 Figură 33 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2

varianta 1, al cincilea maxim – timp de mediere 30 min


Reghin, jud. Mureş


47

Figură 34 Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 1, al

zecelea maxim – timp de mediere 30 min


Reghin, jud. Mureş


48

Figura 34. Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 3,



Reghin, jud. Mureş


49

Figura 35. Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 3, al

cincilea maxim – timp de mediere 30 min


Reghin, jud. Mureş


50

Figura 36. Distribuția concentrațiilor de formaldehidă în relație cu situl Natura 2000 Mociar – Cazul 2 varianta 3, al

zecelea maxim – timp de mediere 30 min

3.2. Analiza și evaluarea diverselor tipuri de impact în raport cu integritatea SCI

Mociar pe baza indicatorilor cheie cuantificabili

Impactul în faza de constructie

Impactul fazei de constructie asupra integritătii sitului Natura 2000 Mociar este nul

datorită faptului că toate lucrările de constructie sunt realizate în exteriorul limitelor

sitului Natura 2000 și anume în incinta platformei industriale KASTAMONU

ROMANIA SA.

Impactul fazei de constructie asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar

pentru care a fost desemnat situl este nul, datorită faptului că pe platforma industrială

nu au fost identificate specii şi habitate de interes comunitar.

Impactul fazei de constructie asupra integritătii ariilor naturale protejate de interes

national Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu, mentionate prin Legea 5/2000

este nul.

Impactul în faza de operare

Impactul fazei de operare asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar

este nul datorită faptului că nu există pierderi de habitate de interes conservativ, nu

se produce fragmentarea habitatelor, nu se produc pierderi de suprafete ale

habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor

de interes comunitar.

Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar

pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Mociar este nul.

Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a habitatelor de interes

conservativ din sit este nesemnificativ spre nul. Există emisii de formaldehidă reduse

din punct de vedere al concentratiei acestora, cuprinse între 10 și 30% din CMA.

Aceste emisii sunt datorate surselor vechi existente pe amplasament.

Impactul emisiilor de formaldehidă de la fabrica de clei, conform datelor de dispersie,

este nul.

Impactul fazei de operare asupra ariilor naturale protejate Pădurea Mociar şi Poiana

cu narcise Gurghiu este nul.

Impactul cumulat

Pentru estimarea impactului cumulat al emisiilor de formaldehida, au fost cumulate emisiile

provenind de la fabrica de clei, fabrica de PAL şi cele din sursele existente. Mai multe date

despre sursele pentru care s-a calculat impactul cumulat sunt disponibile în studiul elaborat


Reghin, jud. Mureş


52

de cărtre CCMD Cluj Napoca. Dispersia acestora a fost raportată la harta de distributie a

tipurilor de habitate Natura 2000 din situl Mociar, folosind 3 curbe de izoconcentratii

generate de program pentru primul, al cincilea şi al zecelea maxim inregistrat (fig 34, 35,

36).

Impactul cumulat asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar este nul.

Impactul cumulat asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar din situl

Natura 2000 Mociar este nul.

Impactul cumulat asupra stării de conservare a habitatelor de interes conservativ din

situl Natura 2000 este nesemnificativ.

Estimarea gradului de afectare al vegetatiei datorită emisiilor de formaldehidă s-a

realizat prin extrapolare, având în vedere că între limita vestică a sitului Natura 2000

Mociar şi platforma industrială există pădure care este de acelaşi tip de habitat 91Y0 şi

care a fost expusă perioadă lungă de timp emisiilor de formaldehidă, concentratie de

până în 30% din CMA (fig. 21, 32, 33) similară cu cea cumulată, starea ei de conservare

fiind bună, nefiind semnalate fenomene de uscare, pătare a frunzelor, etc. Pădurea

prezintă toate stadiile de dezvoltare de la lăstăriş la arboret matur, fără a fi înregistrate

efecte vizibile asupra stării ei de conservare.

Impactul cumulat al emisiilor de formaldehidă asupra ariilor naturale protejate

Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu este nul.

Indicator cheie nr. 1: procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut:

Suprafata nici unui tip de habitat Natura 2000 din situl Mociar nu se va diminua ca urmare a

implementării proiectului propus.

Indicator cheie nr. 2: procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru

necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

În zona pentru care există predicție de impactare si în imediat apropiere a acesteia nu au

fost identificate în timpul cercetării speciile de interes comunitar pentru care a fost declarat

situl, astfel că impactul direct asupra acestora este nul şi implicit procentul ce va fi pierdut

din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale

speciilor de interes comunitar este zero.


Reghin, jud. Mureş


53

Indicator cheie nr. 3: fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în

procente):

Implementarea proiectului nu presupune fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

Indicator cheie nr. 4: durata sau persistenta fragmentării:

Nu este cazul.

Indicator cheie nr. 5: durata sau persistenta perturbării speciilor de interes comunitar,

distanta fată de aria naturală protejată de interes comunitar:

Nu este cazul.

Indicator cheie nr. 6: schimbări în densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafată):

Nu este cazul.

Indicator cheie nr. 7: scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea proiectului:

Nu este cazul.

Indicator cheie nr. 8: indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de

resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor

ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar:

Nu există reglementări la nivel national şi european privind normele de emisie ale

formaldehidei în raport cu biodiversitatea, cu toate acestea, considerăm ca indicator chimic

cheie concentratia de formaldehidă emisă.

4. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului

Măsuri propuse de reducere a impactului la faza de construcție:

Nu sunt necesare.

Măsuri propuse de reducere a impactului la faza de operare:


Reghin, jud. Mureş


54

Mentinerea limitelor de imisie ale formaldehidei la nivelul de concentrații estimat pe baza

emisiilor cumulate actuale, concentrații care nu afectează starea favorabilă de conservare a

habitatului 91Y0. Acest fapt este dovedit de starea de conservare buna a acestui habitat în

apropierea platformei KASTAMONU ROMANIA, chiar dacă a fost supus impactului asociat

formaldehidei in ultimii ani.

4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Monitorizarea concentratiilor de formaldehida la emisie si la imisie se va realiza de către

beneficiar, conform cerintelor legislatiei nationale în vigoare.

Pentru monitorizarea impactului emisiilor de formaldehidă asupra habitatului 91Y0 este

necesară elaborarea unui protocol de monitorizarea, care va fi aplicat de 2 ori pe an, în

perioada de vegetatie şi care va putea surprinde toate posibilele modificări ale stării de

conservare a habitatului.

5. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR

Colectarea datelor de pe teren cu privire la habitatele și flora de interes comunitar din zona

potențial afectată a SCI Mociar s-a realizat în perioada mai-iulie, fiind surprinse atât stadiile

de vegetatie vernală cât şi estivală.

Identificarea habitatelor s-a realizat prin recunoaşterea fitocenozelor care le caracterizează

şi anume prin luarea în considerare a speciilor edificatoare (în general dominante) şi

indicatoare ecologic şi/sau cenologic, precum şi prin recunoaşterea caracteristicilor statiunii,

în primul rând localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol. Acestă etapă s-a realizat

având ca bază de pornire studiile existente pentru acestă zonă și amenajamentele silvice.

Descrierea habitatelor include pe lângă datele de identificare şi de localizare ale sitului şi o

descriere detaliată a tipurilor de habitate şi a structurii acestora. Structura este definită prin

caracterul geografic, ecologic, fitosociologic al fitocenozei şi descrierea acesteia pe straturi.

În acceptiunea sistemelor de clasificare a habitatelor (NATURA 2000, EMERALD, CORINE,

PALAEARCTIC HABITATS, EUNIS) prin habitat s-a înteles, de fapt, un ecosistem, adică un

,,habitat” stricto senso şi biocenoza corespunzătoare care îl ocupă, lucrarea de fată va

folosi notiunea de habitat în sensul celor mai sus mentionate.


Reghin, jud. Mureş


55

In scopul descrierii habitatelor au fost parcurse următoarele etape: identificarea speciilor

(folosind modelul sistematic din Flora ilustrată a României, de V. Ciocârlan, 2009),

determinarea compozitiei floristice, a structurii bioformelor şi geolementelor.

Descrierea habitatelor s-a realizat în concordantă cu Lucrarea „Habitatele din România”

elaborată de Donită et al., 2005, și cu Manualul de interpretare a habitatelor Gafta et

Muntford, 2008.

Cercetările au fost realizate în cursul anului 2012 (mai-iulie), atât în zona în care există o

predicție posibilă de impactare cât şi în zonele imediat apropiate pentru a se putea observa

dacă aceste specii sunt prezente doar în zona proiectului sau nu.

A fost colectat material biologic din urmatoarele grupe Coleoptera (gândaci). Pentru restul

grupelor fiind făcute numai observații, unele dintre acestea fiind și fotografiate.

Printre metodele de cercetare mentionăm: colectarea cu fileul entomologic, capcane

Barber, colectarea cu fileul acvatic și noaptea colectarea la ecranul luminous.

Figură 35 Capcana Barber

Figură 36 Colectarea cu fileul acvatic

Cercetările noastre au avut în vedere obținerea unor datele calitative (ce specii) în

defavoarea datelor cantitative. Au fost făcute unele observatii despre frecventa relativă a

fluturilor (de zi), a unor specii de gândaci şi a libelulelor adulte. Pentru taxonomie am folosit

unele lucrări cu caracater monografic sau site-ul FaunaEuropaea

(http://www.faunaeur.org/).

CONCLUZII

În vederea evaluării corespunzătoare a impactului potențial al proiectului asupra habitatelor

și speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 SCI Mociar a

http://www.faunaeur.org/


Reghin, jud. Mureş


56

fost implicată o echipă multidisciplinară care să acopere toate aspectele considerate

necesar a fi studiate.

În urma prelucrării datelor de teren şi a corelării lor cu informatiile primite de la beneficiar

concluzinăm următoarele:

În zona de studiu, situată în vecinătatea locatiei de implementare a proiectului şi

stabilită conform hărtilor de distributie a formaldehidei, a fost identificat un singur tip

de habitat Natura 2000 - 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen, habitat aflat în stare

bună de conservare;

Au fost identificati 118 taxoni de nevertebrate, dar speciile pentru care a fost

desemnat situl Natura 2000 RO SCI 0320 nu au fost identificate, de asemenea nu au

fost identificate nici alte specii de nevertebrate de interes comunitar;

Impactul fazei de constructie asupra integritătii sitului Natura 2000 Mociar este nul

datorită faptului că toate lucrările de constructie sunt realizate în exteriorul limitelor

sitului Natura 2000.

Impactul fazei de constructie asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar

pentru care a fost desemnat situl este nul datorită faptului că pe platforma industrială

nu au fost identificate specii şi habitate de interes comunitar.

Impactul fazei de constructie asupra integritătii ariilor naturale protejate de interes

national Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu, mentionate prin Legea 5/2000

este nul.

Impactul fazei de operare asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar

este nul datorită faptului că nu există pierderi de habitate de interes conservativ, nu

se produce fragmentare a habitatelor, nu se produc pierderi de suprafete ale

habitatelor folosite pentru necesitătile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor

de interes comunitar.

Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar

pentru care a fost declarat situl Natura 2000 Mociar este nul.

Impactul fazei de operare asupra stării de conservare a habitatelor de interes

conservativ din sit este nesemnificativ. Există emisii de formaldehidă generate de

fabrica de clei, reduse din punct de vedere al concentratiei acestora, astfel încât ele

nu au putut fi reprezentate grafic în programul de simulare a dispersiior. Concentrația

cumulată de formaldehidă de la surse vechi și de la fabrica de clei, care se

suprapune peste suprafața sitului este cuprinsă între 10 și 30% din CMA.

Impactul fazei de operare asupra ariilor naturale protejate Pădurea Mociar şi Poiana

cu narcise Gurghiu este nul.

Impactul cumulat asupra integritătii sitului Natura 2000 ROSCI320 Mociar este nul.


Reghin, jud. Mureş


57

Impactul cumulat asupra stării de conservare a speciilor de interes comunitar din situl

Natura 2000 Mociar este nul.

Impactul cumulat asupra stării de conservare a habitatelor de interes conservativ din

situl Natura 2000 este nesemnificativ.

Impactul cumulat al emisiilor de formaldehidă asupra ariilor naturale protejate

Pădurea Mociar şi Poiana cu narcise Gurghiu este nul.

Pentru monitorizarea impactului emisiilor de formaldehidă asupra habitatului 91Y0

este necesară elaborarea unui protocol de monitorizarea, care va fi aplicat de 2 ori

pe an, în perioada de vegetatie şi care va putea surprinde toate posibilele modificări

ale stării de conservare a habitatului.

BIBLIOGRAFIE

1. *** Commision Européene DG Environnement, 1999, Manuel d’interpretetion des

habitats de l’Union Européene.

2. *** Directiva Consiluilui Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice

adoptată la 2 aprilie 1979

3. *** Ordinul 19 din 13 ianuarie 2010 Ministrul Mediului și Pădurilor - Ghidului

metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau

proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

4. ***, 2005. “Cartea Roşie a Vertebratelor din România”, Academia Română şi Muzeul.

National de Istorie Naturală G. Antipa

5. ***, 2006, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind

aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de

completare al acestuia, M.O. nr. 284 din 29.03.2006;

6. ***, 2007, Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964 privind

instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca

parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România, M.O. nr. 98

din 07.02.2008;

7. ***, 2007, Ordonanta de Urgentă 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor

naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice ;

8. Blamey, M., Grey – Wilson, C., 2003, Wild flowers of Britain and Northern Europe,

Cassell, Londra, 544 pg.

9. Ciocârlan, V., 2009, Flora ilustrată a României: Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.

Ceres, Bucureşti, 1141 pg.

10. CCMD, 2013, Simularea dispersiei de formaldehidă emisă de la fabrica de CLEI;


Reghin, jud. Mureş


58

11. Dihoru, Gh., Negrean, G., 2009, Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Ed.

Acad. Rom, Bucureşti, 630 pg.

12. Donită N., Popescu, A., Păucă - Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2005,

Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pg.

13. Donită N., Popescu, A., Păucă - Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I-A., 2006,

Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România şi

Bulgaria la directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 95 pg.

14. Gafta D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 101 pg.

15. Sanda, V., Olerrer, K., Burecu, P., 2008, Fitocenozele din România, Ed. Ass

Docendi, Bucureşti;

16. Streetler, D., 2010, Flower guide, ed. HarperCollins Publisher, Londra, 704pg.

studiu de evaluare adecvatĂapmms-old.anpm.ro/files/apm mures/reglementari... · studiu de evaluare...

Documents