revista orizonturi

1

ISSN 2344 – 1399

ISSN–L 2344 – 1399

2

ORIZONTURI NR. 1 IULIE 2013

Revista Cabinetului Interşcolar de

Asistenţă Psihopedagogică

Liceul Tehnologic Agricol– Beclean

COLECTIVUL DE REDACTIE:

COORDONATOR: Prof. Stela Romanese

ECHIPA MANAGERIALĂ:

Inspector de specialitate, Prof. Daniel Pavelea

Dir. C.J.R.A.E. B-N, Prof. Daniela Hudrea

Coordonator C.J.A.P. , Prof. Luciana Sidor

Dir. Liceul Tehnologic” Henri Coandă“ , Prof. Vlaicu Săplăcan

Dir. Liceul Tehnologic Agricol, Prof. Ovidiu Măierean

Consilier educativ: prof. Medgyeşi Margareta

COLABORATORI:

Prof. Emeşe Cîmpan

Prof. Ioana Doroş

Prof. Dora Florean

Prof. Rubinca Lakatoş

Prof. Tatiana Silveşan

Prof. Veturia Seserrman

Prof. Maria Romanese

Redactare: Stela Romanese

Coperta: Mihuţ Onel

ISSN 2344 – 1399

ISSN–L 2344 – 1399

3

C.J.R.A.E.– BN

CABINETUL INTERŞCOLAR DE ASITENŢĂ

PSIHOPEDAGOGICĂ

LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL

BECLEAN

REVISTĂ PENTRU :

. ELEVI

. PROFESOR

. PĂRINŢI

4

PROFESORI MAI BUNI,

PĂRINŢI MAI IMPLICAŢI

PENTRU

ELEVI MAI BINE PREGĂTIŢI !!!

Ce fac pentru a îmbunătăţăţii rezultatele elevilor?

. Evaluez nivelul de pregătire al elevilor

. Depistez lacunele în învăţare.

. Ofer sprijin permanent pentru îmbunătăţirea

nivelului de pregătire.

. Încurajez elevul şi celebrez succesul !!!!

STĂ ÎN PUTEREA NOASTRĂ !

5

ARGUMENT

De ce...ORIZONTURI?

Pentru că– mi doresc o revistă!

Ce este pentru mine....această revistă ?

Este “ o carte de vizită “.

Este un mecanism de informare, expri-mare şi mediatizare a activităţilor desfăşu-rate la cabinetul de asistentă psihopeda-gogică şi implicit a “ vieţii” din cele două licee tehnologice, Liceul Tehnologic Agri-col şi Liceul Tehnologic “Henri Coandă “.

ORIZONTURI, ar putea constitui un mijloc de a dialoga cu elevii care vin, cu generaţiile viitoare şi în acelaşi timp să fie o legătură cu trecutul, odată ce elevii părăsesc băncile acestor instituţii.

Ne vom regăsim în ea, elevi şi pro-fesori, într-o încercare frumoasă de a ne înţelege preocupările, de a ne apropia in-

teresele, de a ne găsi modele. Este o lecţie nouă despre educaţie.

Fiecare număr o să aducă ceva nou, astfel încât să se apropie de o publicaţie profe-sionistă, să placă elevilor, şi nu munai, să fie utilă, iar conţinutul conceput să fie atrăgător.

Nu o să reuşesc să cuprind în paginile revistei toată activitatea cabinetului sau totul despre Proiectul “Educaţia pentru timpul liber “ dar sunt convinsă că fiecare număr al re-vistei va reprezenta scopul revistei… acela de a ajunge cât mai aproape de sufletele citito-rilor, de a deschide lumi şi de a face cunoscute idealurile şi activităţile elevilor.

Sper că mi- am atins din obiective, dar pentru asta vă invit la...lectură, ca să vă con-vingeţi singuri!

Coordonator: Profesor Romanese Stela

6

Din activităţile proiectulu

POEZIE

PROZĂ

GRAFICĂ

FILME DOCUMENTARE

7

“Felul cum întrebuinţăm timpul liber ne trădează caracterul”.

GÂND BUN! Pe parcursul activităţi profesionale, am avut ocazia să îmi valorific competenţele socia-

le şi relaţionale, operând cu concepte şi modele de comunicare interpersonală şi interactivă,

în activităţile şcolare, extracuriculară şi extraşcolare în egală măsură. De fapt , aceste activi-

tăţi însumate înseamnă activitate didactică.

Cât despre activitatea de planificare, organizare şi analiză, aceasta mi-am îmbogăţit-o

folosind metode diverse şi eficiente de comunicare, în vederea realizării scopurilor educaţi-

onale raportate la conţinutul acestora, manifestând exigenţă maximă în evaluarea lor.

După ce m-am documentat asupra criteriilor de evaluare a PROIECTELOR EDUCATIVE EXTRAŞCOLARE “CAEN 2013”, am gândit, că experienţa pe care am dobândit-o în calitate de iniţiator şi organizator al unor proiecte şi programe extraşcolare poate continua.

În acest sens, am iniţiat Proiectul Naţional “ Educaţia pentru timpul liber “, care cuprinde trei activităţi distincte:

1.Proiecţie de filme documentare „Turismul la noi acasă”;

2.Concurs de grafică pe calculator - in vedeerea realizarii unei coperţi de revistă;

3.Concurs de creaţie literară pentru elevi:,,Cum îmi petrec timpul liber!” SECTIUNI: A. Proză - compuneri, eseuri

B. Poezie - versuri

Scopul acestui proiect a fost acela, de implicare a elevilor în realizarea unor lucrări in-genios concepute şi transmiterea unor mesaje educaţionale de impact prin intermediul dife-ritelor tehnici de exprimare respectând tematica proiectului - EDUCATIA PENTRU TIM-PUL LIBER.

Un accent deosebit de important îl acord muncii mele, care mă preocupă în mod ex-pres, şi anume, acela de a obţine rezultate măsurabile în competiţiile provocate prin acest proiect. Evaluarea lucrărilor/jurizarea a fost făcută de cadre didactice de specialitate cu ex-perienţă în domeniu şi în evaluare.

Capacitatea de a găsi soluţii şi de a mă adapta diverselor situaţii de muncă, precum şi importanţa acordată în a oferi servicii de calitate, reprezintă atu-uri suplimentare în a orga-niza şi desfăşura activităţi, aşa cum rezultă din clasamentul fiecărei activităţi, cuprins în monitorizarea proiectul ,,Educaţia pentru timpul liber”. În această revistă se vor regăsi materiale ale unor elevi care s-au implicat în activităţile proiectului şi care au dorit să-şi promoveze lucrările, colaboratori ai proiect .

Profesor Romanese Stela

8

Ce înseamnă o profesie de economist? O profesie de economist înseamnă a organiza eficient o activitate umană, fie la nivel de întreprindere, la nivel de stat, la nivel de familie. Ariile de angajare acoperă o gama extrem de variata: multe dintre departamentele firmelor de producţie (strategie, marketing, vânzări, contabilitate etc.), şi tot ce ţine de comerţ şi ser-vicii: financiare, bancare, transporturi interne şi internaţionale, telefonie fixă şi mobilă, so-cietăţi de consultantă, turism etc. În principiu, un loc de muncă trebuie să fie ales în funcţie de specializarea absolvită, însă fenomenul "migrării" este frecvent: absolvenţi de Contabili-tate ajung să lucreze în Finanţe, cei care au terminat Relaţii Economice Internaţionale op-tează pentru Marketing sau muncă în bănci şi exemplele ar putea continua. Economiştii nu sunt cei care produc bunuri tangibile, care pot fi sesizate, apreciate du-pă calitate şi care să corespundă unor standarde. Economiştii sunt cei care produc idei, so-luţii, analize, fac prognoze, scenarii ce ţin de eventuale evoluţii economice. Economiştii din toată lumea s-au implicat de fiecare dată în a-şi face meseria, chiar dacă au fost învinuiţi şi li s-au adus critici dure, în primul rând pentru faptul că nu au reuşit să anticipeze şi să previ-nă situaţia de criză financiară şi economică care a afectat majoritatea statelor lumii, inclu-siv România. Această criză a adus prejudicii de imagine profesiei de economist.

O pregătire economică devine atractivă în ceea ce priveşte dezvoltarea unei cariere şi de luat în seamă este aspectul de remunerare a muncii care este mai înalt pe piaţa muncii (şi în prezent ), în comparaţie cu alte specialităţi (lideri la acest capitol sunt cei din sistemul financiar-bancar). Economiştii analizează alegerile concentrându-se pe stimulente, evaluând alternative pro şi contra. Astfel, dacă salariile pedagogilor (sau inginerilor) cresc faţă de ce-le a absolvenţilor unei facultăţi economice, creşte stimulentul alegerii unei facultăţi pedago-gice (sau inginereşti) faţă de alegerea celei de economie. În plus, în condiţiile date, absol-venţii unei facultăţi economice au posibilităţi mai mari de angajare pe piaţa muncii.

În orice activitate trebuie să ne axăm pe criterii de eficienţă şi rentabilitate. Dacă tinerii absolvenţi, vor avea aceste bariere, nu vor reuşi să- şi găsească un loc de muncă, decât la fel de greu ca şi până acum, şi vor porni în viaţă descurajaţi şi dezamăgiţi.

9

Ca o tendinţă de îmbunătăţire ar fi faptul ca marile companii de la noi din ţară, inclusiv cele cu capital străin, la fel şi instituţiile de stat, să promoveze un număr mai mare de absolvenţi ai facultăţilor noastre fără să- i condiţioneze (chiar şi în funcţii de conduce-re), renunţând la ,, tradiţionalismul”:

“ – Câţi ani de vechime ai?„ sau

,, - Unde ai mai lucrat…”

Creşterea calităţii învăţământului superior economic şi cultura economică a populaţiei trebuie să devină o preocupare prioritară în zilele noastre, dar aici există rezerve şi mai mari. Nu oricine va înţelege ce înseamnă creşterea PIB-ului, creşterea ratei de angajare în câmpul muncii a populaţiei, scăderea inflaţiei sau creşterea deficitului bugetar. Şi mai puţi-nă lume doreşte să înţeleagă esenţa compromisului economic: că este limitat bugetul, că tre-buie să alegem între mai multe alternative etc…, că a avea mai mult dintr-un lucru înseam-nă a renunţa la altul. De asemenea populaţia va aştepta întotdeauna o îmbunătăţire a calităţii vieţii, în special prin creşterea salariilor, pensiilor, burselor. În consecinţă aceste speranţe ţin de cei care promovează şi implementează politici economice, în deosebi la nivel de stat. De regulă, toate succesele economice ale unui stat sunt atribuitele economiştilor, dar şi insuc-cesele la fel.

Cred că, această “cultură economică “, despre care am amintit anterior, ar trebui culti-vată în şcoală, binenţeles că în clasele de liceu (cum este şi în alte ţări), şi atunci fiecare in-divid ar deţine câteva noţiuni economice minimale, fapt ce i-ar determina să-şi dezvolte propriile afaceri, pe de o parte. Iar în altă ordine de idei ar exista o înţelegere mai bună a tuturor fenomenelor economice ce apar spontan în societate.

În încheiere doresc să menţionez, că orice profesie este bună şi îţi oferă şanse în cazul în care o faci din suflet şi cu multă responsabilitate, creativitate şi cunoştinţă de cauză.

Profesor, economist, Maria Romanese

10

CARNAVALUL PRIMĂVERII

Vântul adie încetişor trezind la viaţă

totul. Primăvara se instalează.

- Treziţi-vă! Strigă vântul plantelor si

insectelor. Aţi dormit suficient.

- O, ce frumos miroase! strigă un

cărăbuş cu barba care începu să urce pe

un fir de păpădie ce se înalţă uşor din iarbă.

- Mai încet cărăbuşule, îi strigă păpădia. Cu greutatea ta o să mă dobori la pamânt şi nici n

-am apucat să-mi deschid florile galbene cu petale aurii.Furnicuţa se uită speriată în jurul ei.

- Ce minge mare şi călduroasă a apărut pe cer!

- E soarele cu razele lui puternice! îi strigă greierele morocănos. Numai un gândăcel

mic şi roşu stătea întins la soare pe o buturugă mititică. Admirând natura spuse:

- A sosit primăvara! În poiană e mare carnaval!

Apoi toate gâzele s-au adunat pentru a participa la “Carnavalul primăverii”.

Greierele şi-a scos bagheta şi a dat startul. Acestea şi-au etalat pe scenă rochiile lungi, cu

trenă, în culori transparente. Aici a avut loc şi concursul “Miss şi mister primăvara”.unde au

ieşit învingători fluturele şi albina care au primit multe daruri. Toţi aplaudau cu putere.Câtă

bucurie şi frumuseţe !

SILVEŞAN CRISTINA, Clasa a V a B,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,GRIGORE SILAŞI” BECLEAN

11

VIAŢA MEA, TIMPUL MEU...

Când un om scapă din lumea dură şi plină de stres a muncii, a şcolii…cred că vrea să

fugă în lume, să privească razele soarelui cum cad lin pe oglinda apei.. Asta vreau şi eu, as-

ta fac…

În puţine clipe trăiesc momente cât într-un an. Închid ochii şi încep să visez, visez cum fac

paşi sub soare explorând lumea toată, cum fluier pe ritmul dat de vântul lin care trece printr

-o şuviţă creaţă a parului meu. Mă plimb şi soarele după mine.. Uneori mă gândesc dacă e

bine să- mi vindec durerile sufleteşti sau doar îmi agravez situaţia. Dar acesta este un alt

semn de întrebare care mi-l pun,la care nu-i voi găsi răspuns dacă îmbrăţişez izolarea…

Când vezi doi copii cum se joaca îţi revin atâtea amintiri. Te pătrund atâtea sentimente. E

înduioşător când îţi priveşti trecutul şi vezi o fata veselă care se bucura de orice bănuţ pe

care să-şi poată cumpăra o gumă sau o îngheţată.

Uneori în viaţa mai primeşti câte o lovitură. Lângă cele bune apar şi cele rele.. E dure-

ros să vezi persoane dragi care se duc cu paşi repezi sau foarte încet, când vezi că cei care

te-au crescut se îndepărtează de mâna TA şi TU înaintezi în vârstă.

12

.

Mă gândesc cât rău mă înconjoară… dar uneori cate-o melodie mă alină sau… un chip cu

doi ochi frumoşi, pe care m-i imaginez…îmi dă putere şi mă întorc în lumea mea…Acolo,

nimic nu e perfect dar merg mai departe.

Soarele se duce aşa cum se duc şi visele şi speranţele la o viaţă mai bună. Merg si eu mai

departe. Mă duc către soare, să mai fredonez un vers din viaţa mea.

Privesc în micile oglinzi ale vieţii mele şi încep să dansez cu pozele vechi să-mi amintesc

de mine, parcă nu mai cunosc pe nimeni, văd doar feţe străine. Aveam un zâmbet frumos,

ştiu, mi l-am văzut în poză. Acum zâmbesc altfel…

Am rănit persoane dragi, asta mi-e firea. Mă uit în ochii mei, în poză şi-mi întorc privi-

rea. Am dezgropat destul trecutul, acum am pe obraz o rază de soare dar în sufletul meu

plouă. După câteva momente în care am trăit multă bucurie şi tristeţe…deopotrivă, revin la

realitate şi ca orice persoană când rămâne fără inspiraţie spun, "STOP!

FAZECAŞ REBECA, Cls IX a B,

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDA”- BECLEAN,

Îndrumător, Prof. ROMANESE MARIA

13

LA BUNICI

Aştept cu nerăbdare sfârşitul de săptămână ca să plec la bunici. Ei mă aşteaptă cu drag de fiecare dată. Şi vacanţele le petrec acolo. Bunicii mei sunt oameni buni. Pe chipul lor se pot citi anii care au trecut. Mâinile aspre cu care mă mângâ-ie îmi amintesc de zilele când mergeam împreună la

câmp. Eu ajutam doar la plivitul buruienilor, dar bunicii mei săpau din greu cu sapa. Îmi plăcea când mă duceam la fân. Ce frumos mirosea fânul abia cosit! O ajutam pe bunica să întoarcă brazdele, adunam cu grebla şi apoi ei făceau clăi. Eu eram cea „călca claia” ca să se aşeze fânul mai bine. Seara ne adunăm mai mulţi copii în faţa casei bunicilor. Ne jucăm „de-a v-aţi ascunse-lea” sau povestim tot felul de întâmplări. Câteodată vine şi bunicul şi ne povesteşte despre copilăria lui, despre viaţa grea pe care o aveau copiii atunci. Parcă nu-mi vine a crede ceea ce spune. Cât de mult lucrau copiii atunci! M-a uimit foarte mult când ne-a spus că nu aveau curent electric în casă, că nu aveau televizor, radio, frigider, calculator. Cum se poate trăi fără toate acestea..mă întreb? Îmi plac serile când ne vorbeşte despre şcoală. Atunci nu mergeau toţi copiii la şcoală că nu aveau cu ce se îmbrăca sau încălţa. Noi avem acum multe haine şi cred că ar trebui să fim mai generoşi cu cei care nu au. Cu bunica mă duc duminica la biserică. Când ne întâlnim cu cineva care nu mă cu-noaşte ea spune bucuroasă: „E nepoata mea.”. Iar eu aş striga din răsputeri: „Aceasta e bu-nica mea şi mi-e tare dragă!”. Îmi place mult la bunici şi aş vrea să petrec cât mai mult timp alături de ei.

NĂSTASĂ CRISTINA MARIA, Clasa a III-a, COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN,

Îndrumător, prof. înv. primar, DOROŞ IOANA

14

Oare, ce am chef să fac?

Nu fac mereu acelaşi lucru. Uneori citesc, de-senez alteori mă plimb sau merg cu rolele şi cel

mai mult, ascult muzică…Pot să spun că pasiunea mea este muzica. Când ascult muzică mă simt mai relaxată.

În principiu trebuie să-mi găsesc mereu altceva de făcut ca să mă relaxeze. Şi cum am spus, muzica îmi place foarte mult, o ascult chiar şi când am ceva de lucru sau altceva de făcut. Când ascult muzică, parcă şi timpul trece mai repede. O muzică buna “mă unge la suflet”. Aceasta este părerea mea care nu trebuie să o împărtăşească toată lumea dar , pen-tru că exixtă un dar, trebuie să fim foarte atenţi la alegerea genului de muzică, care fără să ne dăm seama, ne va influenţa în tot ceea ce facem,(la şcoală, acasă, cu prietenii, cu iubi-tul…în viaţa de zi cu zi).

Muzica este prezentă în viaţa tuturor adolescenţilor, prin ea ne exprimăm sentimentele sau chiar ne regăsim în versurile unor piese muzicale.

Datorită versurilor, muzica îmi induce, uneori o anumită stare în funcţie de situaţia în care mă aflu în acel moment când o ascult. Această stare poate să mă binedispună sau să-mi provoace suferinţă. Cred că cel mai bine este ca muzica să fie simţită în adevăratul sens al cuvântului.

Sunt convinsă că în realitate fac multe lucruri în timpul liber dar, uite acum îmi dau seama că este destul de greu să mă concentrez, să gândesc şi să aştern pe hârtie câteva idei despre un subiect foarte bine cunosc.

VIDICAN SILVIA IZABELA, Clasa a X-a E,

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDA”- BECLEAN

Îndrumător, Prof. ROMANESE STELA

15

Muzică! Muzică!

Majoritatea tinerilor cred că timpul liber este timpul acela în care se “plictisesc” de aceea au păreri diferite.

Aşi vrea să mă opresc puţin la unul dintre hobbyuri-le multor tineri din ziua de astăzi şi al meu, binenţeles. Muzica!

Unii preferă muzica clasică, alţii hip-hop sau rap şi pot enumera multe alte tipuri de mu-zică.

Ascultată şi fredonată de către adolescenţi în tren, pe strada, în casă sau,,.oriunde. Dar oare …ascultăm muzică pentru că simţim nevoia, pentru a fi în trend cu cei care ascultă o anumită muzică sau din pură curiozitate? Ei bine da, la început muzica ne stârneşte curio-zitate, apoi începe să ne placă “sentimental” . Uneori mă întreb dacă muzica îmi induce o anumită stare sau nu? Ei bine, eu cred că, da, muzica trebuie simţită în adevăratul sens al cuvântului.

Ce vreau să spun? Când ascult o muzică, gen Tokyo Hotel, părerea mea este că nu tre-buie să mă las influenţată de versuri pentru că ar putea să-mi inducă stare de depresie, mai ales dacă am păţit ceva sau m-a supărat cineva chiar atunci.

Cântecul Mădălinei Manole ”Fără lacrimi nu există dor adevărat” spune multe, îmi aminteşte despre anumite lucruri trăite, astfel că ar putea să-mi facă rău fizic sau psihic, aducându-mi în prim plan amintiri triste. Da, îmi place muzica dar ….uneori îmi provoacă un gust amar pe care l-am gustat din paharul anilor care au trecut.

Ţarcă Alexandra-Ambra,Clasa a X-a E,

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDA”- BECLEAN

Îndrumător, Prof. ROMANESE MARIA

16

- MUZICA -

NOTE PENTRU SUFLET

Majoritatea dinte noi căutăm şi

ne găsim câte o activitate de care ne

ataşăm şi o practicăm cât mai des.

De cele mai multe ori, această înde-

letnicire devine un hobby. Fie că

unii citesc, alţii înoată, câţiva scriu

sau se plimbă, aceste ocupaţii domi-

nă mai ales în timpul liber.

Ceea ce face din timpul meu liber cu plăcere, este muzica. Nu îmi pot imagina un mo-

ment în care să nu am absolut nimic de făcut şi să nu ascult muzică. Orice plimbare pe care

o fac, orice lucru pe care îl scriu, orice mişcare înfăptuită trebuie neapărat să o fac pe un

fundal muzical.

Muzica este ceva ce pur şi simplu face parte din mine. Este cel mai simplu mod de a-ţi

asculta trăirile spuse (cântate) din gura altora. Partea cea mai bună este faptul că noi înşine

ne alegem melodia, tipul de muzică, artistul sau trupa pe care o ascultăm, toate acestea după

bunul nostru plac. Datorită multitudinii de genuri muzicale, chiar şi cele mai pretenţioase

gusturi pot fi satisfăcute.

Un moment de libertate. O şansă să pot face ceva ce îmi place, fără să mă gândesc la

ceea ce am de făcut sau la sarcinile care îmi revin mie. Este timpul meu liber şi, de exem-

plu, aleg să merg la calculator, să îmi irosesc timpul acolo. Primul lucru pe care îl fac după

ce sistemul este pornit, e să îmi pornesc muzica.

17

O zi plictisitoare, dar totuşi liberă, cel mai adesea mult-iubita zi de sâmbătă. Niciun pri-

eten disponibil. Ce fac atunci? Aleg să ies la o plimbare. Ceea ce nu lipseşte niciodată este

muzica. Paşii mei urmează ritmul melodiei, expresia feţei se schimbă de la un vers la altul,

buzele murmură cuvintele atât de cunoscute şi atât de dragi mie.

Noaptea, înainte de culcare. Chiar şi atunci există acel răgaz cuprins între ,,treaz şi ador-

mit”. Aceeaşi preocupare - muzica, aceleaşi bune prietene gemene - căştile, acele versuri

minunate. Ascult acele banale melodii care descriu cum mi-a fost ziua: superbă, şi atunci

cântăreţii îmi conturează un zâmbet pe buze prin veselia lor, un zâmbet pe care îl iau cu mi-

ne în lumea viselor.

Câteodată ascult acele versuri parcă ,,de răzbunare,” versuri care îmi dau curajul să ridic

capul sus, indiferent dacă obrazul este încă umezit de lacrimi şi ele îmi dau mereu speranţa

că, într-un final, totul, absolut totul, va fi bine.

Uneori îmi fac toate treburile în grabă, rapid, ca să îmi eliberez programul şi să mă pot

refugia în colţul meu, în care să-mi ascult cea mai bună prietenă vorbindu-mi, ajutându-mă

şi dându-mi sfaturi, aceleaşi sfaturi inserate în versuri, pe care le spune mereu, însă de fie-

care dată pentru altă situaţie. Întotdeauna voi avea alături muzica şi ea este cea care face

timpul meu liber unic şi chiar special.

Jjregan Estera Flavia,Clasa a IX a F,

COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN

Îndrumător, Prof. FLOREAN DORA LAURA

18

O ZI DE NEUITAT

E vară. Soarele îşi trimite razele fierbinţi asupra pământului. Întinderea albastră ca floa-rea de nu-mă uita este brăzdată de câteva zburătoare. Am ieşit în livadă împreună cu surorile

mele. Pomii erau încărcaţi de roade. Florile multicolore îşi ridicau capetele spre soare. Am admirat iarba mătăsoasă şi moale din jur. Ne-am aşezat la umbra unui măr ca să ne bucu-răm de privelişte.

- Ce frumos e aici! a spus Nicola. - Da, mi-ar plăcea să vină şi părinţii mei. Nu trecu mult timp şi numai că-i văd pe tata şi pe mama . - Ce faceţi aici, fetelor? V-am căutat! - Admirăm peisajul. Priviţi câtă frumuseţe! Iarba se întinde ca un covor verde, flori-

le râd soarelui, iar pomii s-au îmbrăcat cu roade. - Ascultaţi şi păsările! a spus tatăl meu. Aud trilurile lor. Se îngână una pe cealaltă. - Uite câţiva fluturaşi! Zboară prin toată livada. Văd şi câteva albine. Ele vizitează florile ca să culeagă polen. - Sunt un exemplu pentru noi, a adăugat mama. Cât e ziua de mare lucrează .

Ce bine ne-am simţit toată familia! Îmi amintesc că am rămas acolo până seara târ-ziu. Ne salutase şi luna. Stelele se aprindeau una câte una. A fost o zi de neuitat

MOLDOVAN BIANCA LOREDANA,Clasa a III, COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN


19

ÎN POIENIŢĂ

Când vin de la şcoală Eu în poieniţă merg,

Desenez pe câte-o coală Sau cu drag alerg.

Se-aud cântând păsărele

Mai sus sau în jos, Ele stau pe rămurele

Şi se-ngână-n glas duios.

Florile-şi ridică capul Spre cerul senin,

Galbene sau ca şi macul Şi totu-i divin.

Acolo mă simt bine

Şi mă recreez, Uneori şi muza-mi vine

Poezii ca să creez.

SFECHIŞ ANDA, Casa a III-a, COLEGIUL NAŢIONAL„PETRU RAREŞ ” BECLEAN


20

IUBITELE FLORI

Tu, narcisă minunată

Eşti floarea mea preferată!

Primăvara înfloreşti

Pe mine mă-nveseleşti.

.

Toporaşi şi albăstrele,

Trandafiri catifelaţi

Şi crinii cei parfumaţi

Toate sunteţi minunate!

Îmi sunteţi ca nişte surate.

Eu pe toate vă iubesc

Şi cu drag vă îngrijesc.

ŞNEAGA CRISTINA Clasa a III-a,

C.S.E.I. , BECLEAN,

Îndrumător, Prof. SILVEŞAN TATIANA

21

Codrul

Codrule, tu înverzeşti

Când primăvara vine,

Iar iarna iar te dezgoleşti

De verdele din tine.

Tu codrule ai înverzit,

Răsuni când cântă cucul

Şi păsările şi-au găsit

Pe ramuri loc să-şi facă cuiburi.

Eu voi veni mereu la tine,

Să stau la umbra ta,

S-ascult cum cântă păsărele,

S-aline dorurile mele.

CRISTIAN VLĂDUŢ,Clasa a III-a

C.S.E.I., BECLEAN,

Îndrumător, Prof. SILVEŞAN TATIANA

22

O ALTĂ LUME!

Pentru mine, timpul liber

Este darul cel mai scump,

Doar atunci mă simt eu bine,

Când nu trebuie să lupt

Cu "obstacolele vieții"

Care mă opresc din drum.

Aerul proaspăt de munte,

Îmi dă senzația de vis

Și când privesc înainte,

Parc-aș fi în paradis !

Natura-i libertatea mea,

Unde eu îmi pot crea

Propria mea lume perfectă

Care este și corectă.

Așa-mi petrec eu timpul liber,

În natură, fără nimeni,

Căci numai aici găsești

O lume de vis, ca în poveşti!

RUS GABRIELA MARIA, Clasa a IX-F,

COLEGIUL NAŢIONAL ,,PETRU RAREŞ,,BECLEAN


23

MIMEZ, POZEZ ŞI MĂ DISTREZ!

Ora şapte!

Ce mă fac?

Altă zi de îndurat.

Note bune, proaste, iar,

Ochii mei plini de amar

Se gândesc la marea zi

Când vor fi şi ei “copii”

Şi m-am luat cu vorba iar

Dar toate sunt in zadar.

Timpu' trece, nu mai vine

Să profit cum ştiu mai bine!

Timp liber nu prea am...

Şcoala e tot timpu-n plan.

Însă ştiu să mă distrez

Şi timpul să-l folosesc.

Merg la şcoală de cinci ori

Însă se ivesc şi nori...

Nori ce mă-nconjoară blând

”

24

Cu al lor zâmbet surâzând

Nori ce aruncă “gheaţă”

Ce strică ziua de dimineaţă!

Dar eu nu încetez să fac

Toate care-mi sunt pe plac.

Învăţ şi pictez,

Cânt şi dansez

Mă joc şi pozez

Alerg şi mimez.

Lumea să impresionez

Şi sufletul să-l încălzesc.

Toate astea ţin de mine

Doar eu ştiu cum e mai bine

Să îmi aduc pe chip

Zâmbetul cald şi voinic.

Facebook e virusul ce se extinde

Ce blochează a noastră minte

Şi-mi răpeşte zi de zi

Timpul ce nu-l poţi opri

Însă am timp să evadez

Pe Facebook să-l sabotez

25

Cartea să o lecturez.

Liniştită şi cuminte

Ca şi timpul ce ne minte.

Teatrul e pasiunea mea

Modelling cam tot aşa

Timpul îl ocup cu ele

Când am timp și nu-s în toane rele.

Timpul trece

E şi rece

Nu doar roz cu floricele

Amintirile rămân

Aducând doar gânduri bune

Nu rele!

LIBER ANDRA, Clasa a IX-a F

COLEGIUL NAŞIONAL „ PETRU RAREŞ ”, BECLEAN


26

EVADARE DIN PROPRIUL UNIVERS

Stres,emoţii, lacrimi, ,fericire

Multe sentimente plus un strop de iubire,

Ajung să ne ghideze spre un colţ din suflet mai

aparte,

Constituit o bună parte din libertate.

.

Suntem oameni, avem raţiune, simţire, voinţă,

Şi mai avem şi noi câte o dorinţă.

Tindem mereu spre o scurtă evadare,

Dintr-un univers monoton, spre o poartă de salvare.

Şi eu sunt copil, mai bine zis adolescent

Şi am şi eu vise,ca un om coerent.

Însă înainte de toate

Îmi place să mă bucur de a mea libertate.

Să mă joc, să dansez, să cânt, să mă plimb,

Sunt unele din pasiunile spre care tind.

“Evadare” uneori pot să mă mai numesc,

Pătrunzând în alt univers, îmi place să trăiesc

27

Totuşi înainte de toate,

Această libertate eu o găsesc in carte.

Citind, simt că dau tot la o parte,

Că trăiesc o viaţă dintr-o poveste de departe.

Când mă simt captivă în propria-mi lume,

Prefer să îmi petrec timpul liber prin puţină acţiune.

Îmi place să fac drumeţii, să am parte de-aventură,

Excursiile cu prietenii fiind cea mai bună cură.

Aşadar timpul liber cam aşa mi-l petrec

Într-o lume “colorată” îmi place să trăiesc.

Fiecărei clipe îi dau importanţă,

Fiindcă îmi place să mă simt liberă în această viaţă.

TODORAN ALINA, Clasa a IX-a F,

COLEGIUL NAŞIONAL „ PETRU RAREŞ ”, BECLEAN


28

LEGĂTURA DINTRE SUBSTANŢELE CHIMICE,

PIETRELE SEMIPREŢIOASE ŞI CELE

12 ZODII

Putem să ne ajutăm organismul să funcţioneze corect, ţinând cont de substanţele necesare, printr-o alimentaţie

corectă, dar şi purtând pietrele asociate semnului zodiacal, care exercită o influenţă bene-fică asupra vieţii noastre, având efecte de potenţare sau calmare a unor caracteristici zodia-cale, ducând la o armonie.

S-a stabilit că sunt 12 substanţe necesare proceselor vitale: fosfat de fier;fosfat de mag-neziu;fosfat de sodiu;fosfat de calciu; fosfat de potasiu; sulfat de sodiu;sulfat de potasiu; sulfat de calciu; clorură de potasiu;clorură de sodiu; fluorură de calciu; siliciu. Fiecare per-soană, în funcţie de zodia sa, are o afinitate specifică pentru una din cele 12 substanţe, nu-mite şi „sărurile lui Schussler”.

BERBEC ( 21.03-20.04 )

Piatra recomandată este ametistul.Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de potasiu.

Sursele naturale de fosfat de potasiu sunt : salata, varza, conopida, spanac, cartofi, cas-travete, ridichi, ceapa, măsline, mere.

TAUR ( 21.04-20.05 )

Patra recomandată este agatul. Substanţa caracteristică zodiei este sulfatul de sodiu. Sursele naturale de sulfat de sodiu sunt : sfecla roşie, spanac, conopida, ridichi, castravete, ceapa, dovleac.

GEMENI ( 21.05-21.06 )

Piatra recomandată este acvamarinul. Substanţa caracteristică zodiei este clorura de potasiu. Sursele naturale de clorură de potasiu sunt : fasolea verde, spanac, conopida, morcovi, ţe-lina, prune, caise.

RAC ( 22.06-22.07 )

Piatra recomandată este chihlimbarul. Substanţa caracteristică zodiei este fluorura de calciu. Sursele naturale de fluorură de calciu sunt : secara şi gălbenuşul de ou crud.

LEU ( 23.07-23. 08 )

Piatra recomandată este rubinul. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de magneziu.

29

Sursele naturale de fosfat de magneziu sunt : produse de grâu şi secară, alune, ţelina, smochine, nuci, lămâi, piersici, seminţe de floarea-soarelui, mere

FECIOARA (24.08-22.09)

Piatra recomandată este onixul. Substanţa caracteristică zodiei este sulfatul de potasiu.

Sursele naturale de sulfat de potasiu sunt : grâu, secară şi ovăz (germinate ), andive, alune, măsline, brânză, citrice.

BALANŢA ( 23.09-22.10 )

Piatra recomandată este malahitul. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de sodiu. Sursele naturale de fosfat de sodiu sunt : fasolea, spanac, cartofi, sfecla, porumb, orez nedecorticat, alune, căpşuni, stafide,mere.

SCORPION ( 23.10-22.11 )

Piatra recomandată este hematitul. Substanţa caracteristică zodiei este sulfatul de calciu. Sursele naturale de sulfat de calciu sunt : conopida, ridichi, prune, smochine.

SĂGETĂTOR (23.11-21.12)

Piatra recomandată este turcoazul. Substanţa caracteristică zodiei este siliciul. Sursele natu-rale bogate în siliciu, sunt : smochine, prune, căpşuni, cartofi, gălbenuşul de ou crud, coaja fructelor şi legumelor.

CAPRICORN(22.12-20.01)

Piatra recomandată este fluorina. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de calciu. Sursele naturale de fosfat de calciu, sunt : varza, orez nedecorticat, alune, citrice, lapte, brânza de vaci.

VĂRSĂTOR ( 21.01-19.02 )

Piatra recomandată este zirconul. Substanţa caracteristică zodiei este clorura de sodiu (sarea de bucătărie). Sursele naturale de clorură de sodiu sunt : spanac, salata, ţelina, varza, ridi-chi, porumb, alune, nuci, mere, pere, piersici, lămâi, portocale, mandarine.

PEŞTI ( 20.02-20.03 )

Piatra recomandată este citrinul. Substanţa caracteristică zodiei este fosfatul de fier.

Sursele naturale care conţin suficient fosfat de fier sunt: fasolea uscată, caise, piersici, mere, struguri, stafide, citrice, gălbenuşul de ou crud.

Culese şi tehnoredactate de prof. Tatiana Silveşan

30

SĂ RÂDEM: Ion şi Gheorghe se întâlnesc la un colţ de stradă. Întreaba Ion pe Gheorghe: - Unde meri, mă? - Nu ştiu! Da‟ tu unde meri, mă? - Nu ştiu! - No, atunci hai p-aci că-i mai aproape.

CULMI

Culmea mişcării: Cu o mână să înoti şi cu cealaltă să dai din picioare.

Culmea prostiei: Să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a stins. Culmea mizeriei: Să aiba păduchii pureci.

Culmea fitness-ului: Să reuşească să slăbeasca un ardei gras.

Culmea zgârceniei: Să-ţi pui ceasul cu trei ore în urma ca să faci economie de timp.

Culmea politeţii: Să baţi la uşă şi când ieşi afară.

Culmea furatului: Să furi gaz cu roaba.

Culese de COMAN OVIDIU, elev clasa a XI-a E, LICEUL TEHNOLOGIC AGRICOL– BECLEAN

31

DIN SUMAR

Cele trei pălării

Argument

Din activităţile proiectului

Gând bun

Profesie, ocupaţie, funcţie, meserie

Carnavalul primăverii

Viaţa mea, timpul meu..

La bunici

Oare, ce am chef să fac?

Muzică, muzică

Muzica-note pentru suflet

O zi de neuitat

În poieniţă

Iubitele flori

Codrul

O altă lume

Mimez, pozez şi mă distrez

Evadare din propriul univers

Cele 12 Zodii

Să râdem

32

Succesele se obţin greu, ele sunt cununa truditorilor.

Fără muncă, pasiune şi dăruire nu putem avea bucuria îm-plinirii.

Să ne bucurăm împreună de valorile pe care le avem.

Mulţumim pentru tot ce am realizat în 2012-2013.

Suntem mândri de voi!

COLECTIVUL DE REDACŢIE

Notă:

Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor publicate aparţine auto-rilor.

Unele imagini din revisită sunt prelu-ate de pe Internet.

ISSN 2344 – 1399

ISSN–L 2344 – 1399

33

ORIZONTURI

URMEAZĂ

NUMĂRUL URMĂTOR

ÎN 2014

ISSN 2344 – 1399

ISSN–L 2344 – 1399

revista orizonturi

Documents