Clive Staples Lewis s-a nSscut in data de 29 noiembrie

1898, in Belfast, tttu"Ju' p" cAnd era incd foarte mic' Clive igi

sounea Jack, iar pentru iamilie a rimas cu acest nume qi in anii

:ffi;;;1"'""priarr" era foarbe apropiat de fratere lui mai

mare, Warren, qi cei doipetreceaufoartl Sutt timp impreund'

Fermeca,ti de poveqtill"crit"i-uf" fantastice' cei doi frali Lewis

creeazdo lume i*.giirure roarte complexS, Boxen, care le va

servi chiar 9i mai tArziu'

La zeceani C'S' ";t

rdm6ne orfan de mamd iar primii ani

de qcoali altetteazdintre frecventarea unei qcoli 'si

educalia de

acas6, cu un tutore'Cu o nevoie constantd de a fi incurajat sd scrie' C'S' Lewis

incepe sd publice f" '#:J"""f t"ilor 1920' Pe ldng[ activitatea de

scriitor, intre 1925 giioSa a fost profesor la Magdalen College'

iar din 1954 aa"'""it p'of"sor de literaturd medievali qi renas-

centistd la Cambridge'Ca scriitor pentru copii ajunge crlnosSt odatd ce e publicatd'

incepand cu anii rgs0, ;"r;u;t sJneCronicile d'inNamio' in qapte

volume. Despre '"'i""ii-p""t* copii' C'S' Lewis spunea: "O

carbe

pentru copii de "t;;;'r"""ta doar copiii este o carte proasta

chiar gi pentru "i' S"'iu'if" bune dureazd in timp' Un vals care

ili;;;;"., cdnd valsezi este un vals prost'"

S-a stins ai" "iuga

i" 22 noiembrie 1963' la Oxford'

C.S. Lewrs

CnoxrcrlE DrN Nenxm

Calul si bdiatul,

Traducere din englezd deIrina Oprea gi Radu Paraschivescu

Ilustralii dePauline Baynes

4(quR

Cupnrms

Cum a pornit Shasta la drum. IO pdlanie la margine de drum 22

La porfile Tashbaanului 36

Shasta printre narnieni 48

Prinful Corin 61

Shasta printre morminte 74

AravisinTashbaan. .... 84

in casa Tisrocului g7

Prindegert . . 108

Pustnicul de la Hotarul Sudic tzLTovar5gul de drum nepoftit. 133

Shasta in Narnia 146

Lupta de la Anvard . . . 158

Cum a ajuns Bree un Cal mai inlelept 171

Rabadash cel caraghios . L84

Ceptrolul 1

Cum a pornit Shasta la drum

A""urtu este povestea unor peripelii petrecute inNarnia, in Calormen gi in linuturile dintre ele, in Epo-

ca de Aur, cAnd Peter era Mare Rege al Narniei, iar fra-tele qi cele doui surori ale sale erau Rege qi Reginesupuse lui.

tn zilele acelea, departe spre miazdzi, in Calormen,intr-un golfule! aI mdrii, tr[iau un pescar sirman pe nu-me Arsheesh gi un bdielel care-i spunea Tatd. Pe bdiatil chema Shasta. Aproape ln fiecare dimineafd, Arsheeshpleca Ia pescuit cu barca, iar dupd-amiaza iqi inhdma m6-gdruqul la cdrula incdrcati cu pegte qi pleca weo jumd-

tate de leghe spre miazdzi, in sat, ca sdv6ndd ce prinsese.

Dac[-i mergea bine, se intorcea acasd fdrd griii qi nu se

Iua de Shasta, dar dacd avea vdnzare proastd ii gd.sea

pricinS. qi-l mai qi bdtea. Mai mereu se gdsea cAte-o gre-

qeal6 de aruncat in spinarea lui Shasta, pentru cd bdia-

tul avea multe de fbcut, de la inndditul gi spdlatul plaselor

de pescuit pAnd Ia gdtitul mesei de seard gi cur5lenia pe

care trebuia s-o facd in cocioaba unde locuiau amdndoi.Shasta nu era c6tuqi de pulin curios sd gtie ce se in-

t6mpla larniazdzi de casa ln care stitea, iar asta pentrucd fusese de vreo doud ori in sat cu Arsheesh qi gtia cInu era nimic de vizut acolo. Nu vdzuse decAt bdrbati care

semdnau cu tatdl lui: bdrbopi in straie lungr, soioase, cu

Ar9q6

C.S. Lswts

saboli de lemn cu v6rful ridicat gi cu turbane pe cap, care

vorbeau alene despre lucruri care pdreau plictisitoare.

tn schimb , ar fi.vrut sd cunoascd tot ce se afla lamiazd'noapte, pentru cdnimeni nu mersese weodatdintr-acoloqi nu avea voie nici el. Adeseori, pe cAnd stStea afard qi

innddea plasele de unul singur, privirea i se indreptanerdbditoare spre miazinoapte. Acolo nu se vedea ni-mic in afafi.de un deal acoperit cu iarb6, care se oprea

intr-o coamS dreaptS, iar dincolo, cerul pe care treceau

din cAnd in cAnd c6teva Pdsiri.CAteodatd, dacdArsheesh era pe-aproape, Shasta iI

intreba:

- Ce se-ntinde dincolo de deal, o, TatS?

CAnd pescarul era supdrat, il plesnea peste urechi gi-i

spunea sd-gi vadd de-ale lui' In schimb, cdnd era cu su-

fletul senin ii rdspundea:

- O, fiule, nu-!i osteni mintea cu intreb[ri fdri rost'C5ci, dupd cum spunea poetul, pe darul iscodirii se spri-jind avufia, insd cei care intreabd lucruri ce nu-i privesc

cArmesc corabia prostiei spre st6nca sdrdciei.

Shasta credea cd dincolo de deal se gdsea fHrd doar 9ipoate o taind minunatd, pe care tatdl sdu nu-i ingdduia s-o

afle. La drept vorbind ins6, pescaruI ii vorbea aqa fiindcihabar n-avea ce se intindea spre miazSnoapte. $i nici nu-ipdsa. Era un om care se gandea doar Ia ce trebuia fdcut

gi c6nd.intr-o zi, dinspre miazdzi sosi un strlin care nu se-

mdna cu niciunul dintre bdrbalii pe care-i vdzuse Shasta

p6n5. atunci. Venea c5lare pe un bidiviu pdtat, cu coama

qi coada fluturAnd in vAnt, cu scdrile geii qi cdpdstrul in-crustate cu argint. Bdrbatul purta o cdmagd de zale 9i

un turban de mdtase, din mijlocul ciruia se ind$a vArfu1

a,. 10"6 4,, 11 "6

Calul gi bd.iatul

unui coif. La brAu ii atArna o sabie incovoiatd, in spate

ducea un scut rotund cu linte din alamd, iar ln mAna

dreaptd linea o sulifd. Era smead, dar asta nu-l mird pe

Shasta, fiindcdtoli calormenii ardtau aga. i.t schimb, se

minund cAnd v[zu barba strdinului, vopsitd in stacojiu,rdsucitd qi unsd cu ulei inmiresmat. Dar Arsheesh lgidddu seama dupd podoabele de aur de pe bralul strdi-nului cd era un Tarkaan, adicd un mare domn, aga cd

ingenunche in fala lui pAnd atinse pdmAntul cu barbaqi-l indemnd pe Shasta sd fac[ Ia fel.

Strdinul ceru s5 fie gdzduit peste noapte qi desigur cd

pescarul nu indrdzni sd-i spun[ nu. Tot ce era mai bunii fu pus pe masd Tarkaanului la cin[ (fdrd s5-1 migtedin cale-afard), pe cAnd Shasta primi un codru de pAine

qi fu dat afari din colib6, ca de fiecare datd c6nd venea

cineva la pescar. De obicei, c6nd se lnt6mpla aga, Shasta

dormea lAngd mdgdrug, in grajdul acoperit cu stuf. insd,cum era prea deweme pentru a adormi gi cum lui Shasta

nu-i spusese nimeni cd nu e frumos sd aseulli pe la uqi,

bdiatul se aqezd qi-gi lipi urechea de o cripdturd inperetele de scAnduri al colibei, ca si asculte ce vorbeauoamenii mari. $i iatd ce auzi:

- Iar acum, o, gazda mea, spuse Tarkaanul, afld c5

md gdndesc sd-!i cumpdr bdiatul.

- O, stdpdne,li rdspunse mieros pescarul, fdcAndu-lpe Shasta sd-qi imagineze privirea lui lacom6, oare c6!ibani crezi cd ar fi de-ajuns pentru ca umila slugd a dom-

niei tale, sdracd lipiti cum e, s6-qi v6nd5. singurul fiu,sAnge din sAngele lui, ca pe un sclav? Cdci, dupd cum spu-

nea poetul, dragostea e mai indestuldtoare decAt m6nca-

rea, iar urmagii mai de pre! decAt orice nestemat6.

C.S. Lowts

- Aqu este, rosti sec oaspetele. Dar un alt poet a spus

c[ cel care cuteazd sd-l inqele pe omul drept igi pune

singur spinarea sub bici. Nu-mi turna bragoave acum,

Ia bdtr6nele. Se vede de la o poqtd cd b5.iatul nu-i fiult[u, de weme ce tu egti la fel de negru ca mine in obraji,

iar el e bdlai qi alb Lafald precum barbarii blestemali,dar frumogi, care trdiesc departe, spre miazdnoapte.

- Frumos sund vorba care spune cd sdbiile pot fioprite cu scuturi, insd Ochiul Inlelepciunii str[pungeorice apdrare, glSsui pescarul. Te inqtiin,tez) o, preami-

nunate oaspete, cd din pricina sdrdciei mele lucii num-am insurat gi n-am avut copil. Dar chiar in anul cdnd

Ap t2 "6!- 1O a(U ID q('!

Calul Si bd.iatul

Tisrocul (fie-i viala veqnicd) qi-a inceput augusta qi bine-fdcdtoareadomnie, intr-o noapte cu lund p1in5, zeii num-au l6sat sd adorm. Aqa cd m-am ridicat din pat, amieqit din cocioaba asta qi m-am indreptat spre plajd sd

md inviorez, uit6ndu-md Ia apd qi la lund qi trdg6nd inpiept aerul rdcoros. $i am auzit pe datd dinspre mareun sunet ca de vis1e, iar pe urmd un scAncet slab. N-atrecut mult gi valurile au adus la mal o bdrculd ln care

se afla un bdrbat uscat de foame gi de sete, care pesemne

cd murise cu doar cAteva clipe mai-nainte (fiindc5 avea

trupul cald), iar ldngd eI un burduf gol gi un copil care

incd rdsufla. ,,Fdrd-ndoia16", mi-am spus, ,,nefericiliiscdpaserd de pe vreo corabie dintre cele mari aflatd laananghie, dar, prin frumoasele urzeli ceregti, bdrbatulqia luat de Ia gurd pentru a-l line in via!6 pe copil gi a

murit abia dup6 ce azdrit !5rmul." Amintindu-mi apoicd. zeii nu uitd niciodatd s6-i rdspldteascd pe cei careleagd prietenie cu nevoiagii gi induiogat din fire (pentru

cd sluga dumitale preaplecatd e un om bun la suflet)...

- Hai, las5 palavrele astea cu care telauzi singur, iitdie vorba Tarkaanul. Mi-e de-ajuns sd qtiu c-ai luatcopilul si c5, aga cum vede oricine, ai scos de pe urmamuncii lui inzecit pAinea pe care i-ai dat-o. $i-acumspune-mi repede cAt vrei pe el, cd m-am sdturat de-atAtaflecdreald.

- Chiar dumneata ai avut inlelepciunea sd spui cd

munca bdiatului a fost de neprefuit, rdspunse Arsheesh.

Trebuie sd linem seama de asta cdnd vorbim de bani,fiindcd, dacd o s6-l vdnd pe bdiat, fdrS-ndoiald cd o sd

fiu silit fie sd cumpd.r, fie sd iau cu simbrie un altul caresI munceascd in locullui.

- iti dau cincisprezecearginli pe el, zise Tarkaanul.