C.S. Lnwrs

CnoNrcILE DIN Nanum

I{epotul Magicianului

Traducere din englezd de

Irina Oprea qi Radu Paraschivescu

Ilustralii dePauline Baynes

€ilafTnuR

CupnrNs

Cealaltd u95........... .................. 7

Digory ei unchiur,;; ..::.......::::.......:..:... ... 20

Pddurea dintre Lumi .............. 31

Clopolelul gi ciocanul............... ................ 41

Cuv6ntul Migelesc.. ................. 53

incep necazurile unchiului Andrew ........ 65

Ce s-a intdmplat Ia intrare 77

tncdierarea de la felinar...... .... 89

tntemeierea Narniei................ ................. 99

Prima glumd gi alte lucruri .... LLz

Digory gi unchiul lui dau de bucluc. ........L23

P5lania lui Cdp9unel.............. .................. 135

O int6lnire neagteptatd............ ................ 148

Plantarea pomului .................. 159

SfArqitul acestei povegti si inceputul celorlalte....... 170

Caprrolul I-

Cealaltd, ugd,

A".rtu este o poveste despre ceva ce s-a intAmplatdemult, pe cdnd bunicul vostru era copil. E o poveste

foarte important6, pentru cdaratd.cum au inceput toate

cdlStoriile din lumea noastrd spre (qi intoarcerile din)

,tinutul Narnia.Pe atunci, domnul Sherlock Holmes incd locuia in

Baker Street, iar familia Bastable c[uta comori in timpce-qi ducea traiul in Lewisham Road. Pe atunci, baieliierau nevoili sd poarte zilnic scorloasele gulere Eton,iar de reguld qcoala era mai stricti decAt acum. tnsdmAncarea era mai bund; cdt despre dulciuri, nu vd potspune cAt de ieftine gi de bune erau, pentru cd v-ar 16sa

gura apd de poman6. $i tot pe atunci trdia Ia Londra ofatl pe nume Polly Plummer.

Ea locuia intr-o casd dintr-un qir lung de locuin,telipite una de alta. lntr-o diminealI se afla in gridinadin spate, c6nd un b[iat din curtea vecin6 se c5!5r5gi-gi ili fala peste zid. Polly se ardtd foarte surprinsS,pentru cd pdnd atunci nu apdruser[ niciodatd copii inacea casd, ci numai domnul qi domniqoara Ketterley,frate qi sord, un burlac gi o fatd bdtr6nd, care locuiauimpreun6. Aqa cd privi curioasd in sus. Biiatul strdinera foarte murdar pe fa!5. Ar fi putut ardta mai mur-dar de-atAt numai dacd gi-ar fi frecat intdi mdinile cu

^nlda / q6r

C.S. Lswrs

pdm6nt, ar fi tras apoi o porlie zdravdnd. de pl6ns, iarin cele din urmd s-ar fi frecat la ochi. De fapt, asta qifdcuse, lntr-o oarecare mdsur6.

- Bun6, spuse Polly.

- Bund, rdspunse bliatul. Cum te cheamd?

- Polly, zise ea. Pe tine?

- Digory, spuse eI.

- Ce nume caraghios, fdcu Polly.

- Nu-i nici pe jumdtate at6t de caraghios pe cdt ePolly, rdspunse Digory.

- Ba da, e, zise Polly.

- Nu, nu e, ii spuse Digory.

Nepotul magicianului

- Cel pu,tin, eu md, spd,l pe fa,td, li zise Polly' $i aga

ar trebui sd faci qi tu, mai ales dupi ce...

Apoi se opri. Avea de g6nd s5 spund ,,Dupd ce tesmiorcdi", dar se g6ndi cd n-ar fi politicos din partea ei.

- Bine, recunosc, ii rdspunse cu o voce mult maiputernicd Digory, ca un bdiat care, de necdjit ce era,

nici nu-l mai interesa cine afla cd plAnsese. La fel aiface gi tu, continud el, dac-ai fi tr6it toatd viala lalard',unde-ai fi avut un ponei si-un rAu in capdtul grddinii,gi-ai fi fost adusd sd trdiegti intr-o fund6turi ca asta.

- Londra nu-i o fund[turd, spuse Polly indignatd.insd bdiatul era prea incordat ca sd se opreascd qi

continud:

- $i dacd tatdl tdu ar fi fost plecat in India, iar tu aifi fost nevoitd sd vii sd locuiegti cu o mltugd qi cu ununchi nebun (cui i-ar pldcea asta?), pentru cd ei suntcei care au grijd de mama ta, 9i dacd mama ta ar fi bol-navi gi pe cale s5... pe cale s5... moard-

$i figura i se schimbd ca atunci cAnd incerci s6-!iindbuqi lacrimile.^

- N-am qtiut. Imi pare rdu, ii zise Polly incet.Apoi, pentru c5 nu prea mai qtia ce sd-i spund, qi ca

sd-l facd sd se g6ndeasci la ceva mai vesel, il intrebd:

- Domnul Ketterley e nebun de-adevdratelea?

- Ei bine, fle e nebun, zise Digory, fie e vorba de

altceva. La ultimul etaj are un birou, iar mdtuga Lettyspune cd n-am voie sd urc acolo. Asta e ciudat din capullocului. $i mai e ceva. De fiecare datd cAnd incearcdsd-mi vorbeascd in timpul mesei - nici mdcar nulncearcd sd discute sJ ea -, mdtuqa il reduce la tdcere.

Zice: ,,Nu-l face pe bdiat sd se ingrijoreze, Andrew"sau ,,Sunt sigur6 cd Digory nu vrea sd audd o,sta", oti,Digory, n-ai vrea sd iegi in grddind laioacil?"

AFgn6

C.S. Lpwrs

- Si ce-ncearce si-!i spun5?

- Nu qtiu. Niciodat5 n-ajunge prea departe. $i astainc6 nu-i tot. Intr-o noapte - de fapt, noaptea trecutd -,pe cAnd treceam pe l6ngd scara de la pod ca si md ducla culcare (qi line cont ci nu-mi place s5 trec pe-acolo),sunt sigur c-am auzit un fipdt.

- Poate cd fine-o solie nebund incuiatd in pod.

- Da, m-am g6ndit la asta.

- Sau poate face bani falgi.

- Ori poate-a fost pirat, Ia fel ca tipul de Ia incepu-b,tl Comorii din insuld,, iar acum se ascunde de vechiitovardqi.

- Ce tare! zise Polly. Habar n-aveam cS.locuinla tapoate fi atdt de interesantS..

- Poate o crezi interesantd, spuse Digory, dar nu!i-ar mai pldcea dac-ai fi nevoitS. sd dormi in ea. Ce-aizice dac-ar trebui sd stai treazd" p6ndind ca unchiulAndrew sd.-qi tArascd paqii pe holul din dreptul camereitale? Ca s[ nu mai zic cd are nigte ochi de te bagd-nsperieli!

Asa se cunoscurd PoIIy gi Digory; iar pentru cd eraabia inceputul vacanlei de vard gi niciunul dintre ei numergea la mare anul acela, se intdlnird aproape zilnic.

Aventurile lor incepurd in principal din cauzd. cdera una dintre cele mai friguroase si umede veri dinultimii ani. Asta li impinse s5. se dedice activitdlilor deinterior - de explorare interioard, cum ar veni. Esteextraordinar cdte poli descoperi cu o mAnd de lumAndriintr-o cas5 sau intr-un gir de locuinfe. Cu mult timp inurm5, Polly igi ddduse seama c5., dacd deschideai o anu-mitd ugild a boxei din pod, dddeai de bazinul de apd gi,in spatele lui, de un loc intunecos, unde puteai sd ajungi

A, 10 q6

Nepotul ru.agicianulut

dacd te cdldrai cu atenfie. Locul intunecos ardta ca unculoar lung intre un perete de cdrdmidd gi acoperiqulin pantd. Prin acoperig rdzbdteau dintre ligle mici razede lumin5. Tunelul [sta nu avea podea; trebuia sd calcipe grinzi, iar intre ele nu se afla decAt tencuial[. Dacdpdqeai pe tencuialS, cddeai prin tavanul camerei de

dedesubt. Polly folosise porliunea de culoar de lAngdbazinul de apd pe post de peqterd a contrabandiqtilor.Urcase aici bucdli de cutii, Eezuturile de la scaunelede bucdtdrie rupte gi alte lucruri de genul dsta, qi leimprdqtiase de la o grindd la alta, astfel inc6t sE cre-eze ceva care sd !in5loc de podea. Aici pdstra o cutiecu felurite comori, o poveste la care scria gi, de obicei,cdteva mere. Adeseori bea cAte o sticluld de bere deghimbir, iar sticlele rdmase fdceau ca locul sd semene

gi mai mult cu o peqterd a contrabandigtilor.Lui Digory ii pldcu peqtera (Polly nu-l ISsd sd vadfl

povestea), dar se ardtd si mai interesat sd exploreze.

Ap 11 .6

C.S. Lpwrs

- Uit5-te aici, zise el. CAt line culoarul dsta? Se ter_mind la capdtul casei tale?

- Nu, spuse Polly. perelii nu dau spre acoperig. Con_tinud. N-am idee p6nd unde.

- Atunci am putea mdsura intreaga lungime a giruluide case.

- A;a-i, rdspunse polly. $i... hopaaa!

-Cee?- Am putea intra in celelalte case.

- $i sE fim luali drept spdrgdtori? Nu, mulfumesc.

- Nu face pe degteptul. Md gAndeam la casa de din-colo de-a ta.

- Ce-i cu ea?

- Pdi, e nelocuitd. Tati zice cd.de cAnd ne_am mutataici e tot goali.

- Atunci cred c-ar fr cazul sd aruncdm o privire,spuse Digory.

Eramult mai entuziasmat dec6t arfi,crezut, auzindu_lvorbind. Pentru cd se gAndea, firegte, Ia fel ca oricine,la toate motivele pentru care casa ar fi putut rdmAnegoalS at6.ta amar de weme. La fel si polly. Nu pronunfd.niciunul cuvAntul ,,bAntuitd,,. $i amAndoi simfird cl,odatl rostitd sugestia, ar fi fost o lagitate sd nu_i deacurs.

- incercdm acum? zise Digory.

- Bine, rdspunse Polly.

- Nu-i obligatoriu dacd n-ai chef, spuse el.

- Gata c6nd eqti gata, spuse ea.

- $i de unde-o sd gtim ed ne afldm in a doua casdde-aici?

Hotrrard sd se ducrin box6 gi s-o strd.batd cu pasi rafel de lungi ca spaliul dintre grinzi.Asta re dadu o ideedespre cdte grinzi corespundeau unei camere. Dupd.

a, L2 q6

Nepotul magicianului

aceea addugard patru pentru pasajul dintre cele douipoduri ale casei lui Polly, iar apoi acelaqi numdr pentrucamera servitoarei gi pentru boxd. In felul dsta calcu-lard lungimea casei. Dupd parcurgerea unei distanle de

doud ori mai mari, aveau sd ajungdla capdtul casei luiDigory; oricare dintre uqile intdlnite dupd aceea aveasd-i ducd spre podul casei pdrdsite.

- Dar nu m-agtept sd fle complet goa15, zise Digory.

-Lace te-aqtepfi?

- Me aqbpt sS locuiasci totugi cineva acolo in secret,

ieqind qi intrAnd numai noaptea, cu un felinar. Probabilc-o sd descoperim nigte bandili disperali qi-o sd primimo recompensd. E aiurea sd spui ci o casd ar sta goald

toli anii Sqtia f6rd sd existe un mister la mijloc.

- Tati se gAndea cd-i din cauza conductelor, spuse

Polly.

- Pffl Adul,tii se gdndesc intotdeauna la cele maineinteresante explicafii, zise Digory.

Acum cd stdteau de vorbd in pod, la lumina zilei, 9inu in Pegtera Contrabandigtilor, la flacdra lumAndrilor,pdrea qi mai pulin probabil ca locuin,ta aceea goald sd

fie bdntuit5.CAnd mdsuraserd podul, trebuiseri sd gdseascd un

creion qi s5 facd o adunare. La inceput, au avut rezrtl-tate diferite qi nici chiar dupd ce s-au pus de acord nusunt sigur c5le-a dat suma corectS. Erau nerdbditorisd inceapi explorarea.

- Nu trebuie sd scoatem niciun sunet, spuse Polly,in timp ce urcau din nou prin spatele bazinului de api.

Fiindcd era o ocazie at6t de importantd, fiecare iqilud c6te-o lumdnare (Polly avea provizii serioase la ea

in peqter[).

a, 13 o6

C.S. Lows

Era foarte intunecos, plin de praf gi trS.gea curentul,iar ei trecurS. de pe o grindd pe alta fdrd sd scoatd uncuvdnt, in afara momentelor in care igi qoptird unulceluilalt ,,Acum trecem prin dreptul podului td,u" sau,,Trebuie sd flm pe la jumdtatea casei noastre". Nu se

impiedicd niciunul, lum6n5.rile nu se stinserd, iar lncele din urmd ajunserd in locul de unde se vedea o ugildin peretele de cdrdmidd din dreapta lor. Desigur, par-tea asta a uqii nu avea incuietoare sau mdner, pentrucd uga fusese fdcutd pentru intrare, nu pentru iesire;insd exista un c6rlig (aga cum existi adeseori pe parteainterioar5. a uqilor de dulap), pe care erau siguri c5-1puteau intoarce.

- S-o deschid? intrebd Digory.

- Gata cdnd egti gata, rdspunse Polly, la fel ca maiinainte.

Am6ndoi simlird ci lucrurile deveneau foarte seri-oase, dar niciunul n-ar fi dat inapoi. Digory impinsegi roti cArligul cu oarecare dificultate. Uga se dddu inldturi si lumina neasteptatd. a zilei ii fdcu sd clipeascddes. Apoi, cu mare surprindere, observatd. cd. nu se

uitau la un pod pSrdsit, ci Ia o camerd mobilatd. - careinsl pdrea destul de goald. Era o tdcere de morm6nt.Curiozitatea invinse gi o acapard cu totul pe Polly.Stinse lumdnarea gi pdqi in camera stranie, f5.rd s5. fac5.

mai mult zgomot decAt un Foarece.Avea forma unui pod, bineinteles, insd era mobi-

IatE ca o camerd de zi. Fiecare perete era acoperit pede-a-ntregul cu rafturi gi fiecare raft era plin de cfuli.in gemineu ardea focul (dac5. vI amintifi, in anul acelaa fost o vard foarte friguroasi gi umedd), iar in falacdminului, cu spatele la ei, se afla un fotoliu cu spdtar

a, 14 "6

inalt. tntre acesta qi Polly, gi ocup6nd cea mai mareparte din mijlocul camerei, se gdsea o masd mare, pe

care std.teau ingrimddite tot felul de lucruri - cdr,ti gi

caiete, sticlule de cerneald, tocuri, ceard de sigiliu qi unmicroscop. Insd ceea ce-i atrase atenlia in primul rAndfetei era o tavd roqu aprins din lemn, pe care se vedeaucdteva inele. Acestea erau agezate pe perechi - unulgalben gi unul verde, iar la mic[ distanld inc[ unul gal-

ben qi unul verde. Aveau mS.rimea unor inele obiqnuitegi strdluceau atAt de puternic, incAt ar fl atras privirileoricui. Erau cele mai frumoase obiecte strdlucitoare pe

care !i le-ai fi putut inchipui. Dac-ar fl fost mai mic5,Polly qi-ar fi dorit sd v6re unul ln guri.

.?p 15 "6r