C.S. Lsws

CnoxICILE DIN Nanxm

Cdldtorie cu Zori de zt

Traducere din englezd de

Irina Oprea gi Radu Paraschivescu

Ilustralii dePauline Baynes

afTlruR

ffirudhn-%g&xa@

@

C,qpmolut l-

Tabloul din dormitor

A fort odatd un bdiat pe care-l chema Eustace Cla-rence Scrubb. gi care aproape c-o merita. Pdrinlii ii spu-

neau Eustace Clarence, iar profesorii, Scrubb. Nu potsd vd spun cum il strigau prietenii, fiindcd nu avea. LarAndul lui, copilul nu le spunea pdrintilor ,,tatd" si ,,ma-md", ci Harold qi Alberta. Acegtia erau oameni destu-pali gi la curent cu tot ce era nou. Erau vegetarieni,nefumdtori gi abstinenli, gi purtau un tip aparte de len-jerie de corp. In casd aveau foarte pulind mobild, doar

* Scrub - pitic sau om de nimic (n.tr.).

&F9*6

C.S. LPws

douS-trei cuverturi pe paturi' iar ferestrele erau mereu

deschise.irri Eustace clarence ii plSceau animalele qi mai cu

,"urrra gAndacii, dacd erau morli qi prinEi cu a:e in in-

;;;":ii atrdgeaucdrlile dacd aveau multe informalii

;i;;;" cu silozirri de cereale sau cu copii graqi din alte

ieri, "ur"fdceau gimnasticb in gcoli model'

Eustace Clarence nu puteb s5-qi sufere veriqorii qi

verigoarele, adic[ pe cei patru Pevensie: Peter' Susan'

eJ*trra qi Lucy. Du" '-a

b"'curat din cale-afard cAnd a

aflat cd Edmund * t*t veneau s[ stea la ei' Asta fiind-

c6 in ad6ncul inimii ii piacea sd facd pe geful 9i nelbirul

si chiar dacd era ataf de pirpiriu inc6t nu i-ar fi linut

il;;;il;;*, t ti Lucv, dardmite lui Edmund' qtia cd

existd zeci de feluri in care le poli face viala grea altora'

daci egti la tine acasi, iar ei sunt doar musafiri'

Pe Edmund qi Lucy nu-i trigea ala sd vindqi si stea

cu unchiul Harold gi mituqa Alberta' Numai ci n-aveau

incotro. TatSl lo* u*mu sa lina niqte cursuri peste vari'

timp de qaisprezece sSptdmAni' undeva in America' iar

*u*u urma sa-l insoleascd, fiindcd nu se mai bucurase

J" o rru.urrgd adevdratd de zece ani' Peter trdgea tare

pentru un examen 9i urma sd se pregdteascd sub supra-

vegherea batranului profesor Kirke' in a cdrui casi cei

puI* copii avus"'"'e parte-de aventuri minunate cu

mult timp in urmd, in timpul rdzboiului' Dac-ar fi locu-

it tot in casa u"."u,iar fi chemat pe tofi la el' Numai

c5,, fafiS,de cum o ducea pe vremuri' in ultima vreme

profesorul cam sdrdcise, ajungdnd sd stea intr-o cdsu!6

cu o singurd camerd de oaspefi' Pe de altd parte' luarea

celorlalli t*"i "opii in America l:ar fi costat prea mult

pe pdrinfi, aqa cd mersese doar Susan'

&e 10 "6

Cd.ld.torie cu Zori de zi

Oamenii mari o socoteau pe Susan frumusica fami-liei, numai cd era o elevd slabd (cu toatd maturitateasurprinzdtoare pentru vdrsta ei), aqa cd mama a decis

cd ,,o sd tragd mai multe foloase dintr-o cdlStorie inAmerica decAt 5ia mici". Edmund gi Lucy s-au strdduitsd nu-i poarte picdpentru norocul care ddduse peste ea,

dar ideea de a-gi petrece vacanla de var5la mdtuga lorera de-a dreptul groaznicd..,,Pentru mine o sd fie gi mairdtl", a spus Edmund, ,,fiindcd mdcar tu o sd ai camerata, pe c6nd eu o sd fiu silit sd stau in aceeapi camerdcu-mpufitul de Eustace."

Povestea incepe intr-o dupd-amiazd. cdnd Edmund gi

Lucy ciupiserd cdteva minute prelioase pe care le pu-teau petrece singuri. $i fireqte cd vorbeau despre Nar-nia, numele unei tdri secrete care era a lor si doar a lor.Bdnuiesc cd fiecare dintre noi are o lard secretS, insdpentru cei mai mulli e doar olafi.inchipuitd. in privin-

fa asta, Edmund qi Lucy erau mai norocoqi decAt res-tul. Jara lor secreti era adevdratd. O vizitaserd deja de

doud ori - si nu in joc, ci in realitate. Binelnteles cd

ajunseserd acolo prin magie, care e de altminteri singu-rul fel in care poli si ajungr ln Narnia. Iar odatd sosiliacolo, li se promisese - sau, md rog, aproape cd,li se pro-misese - cd intr-o bund ziaveau sd se lntoarcd. Vd puteliinchipui, prin urmare, cd. vorbeau foarte mult despreasta - de fapt, ori de cdte ori li se ivea prilejul.

Stdteau in camera lui Lucy, aqezalipe marginea patu-lui qi cu ochii la un tablou atArnat pe peretele din fa!5.Era singurul tablou care le pldcea din toatd casa. MdtuqaAlberta n-avea ochi sd-l vadd (de aceea il dusese intr-ocdmdruld de la etaj), dar nu putea sd se descotoroseascd

jb" 11 *dl

C.S. Lnws

de el din cauzdcd-l primise drept cadou de nuntd de la

cineva pe care nu voia si-l jigneasc5'

Era tabloul unei cordbii - o corabie care venea drept

spre tine. Prora ei era poleitd cu aur 9i avea forma unui

cap de balaur cu gura deschisd larg' Avea un singur

"it*ggi o pAnzdmare gipdtrifoasi, deunviolet aprins'

ea4il'faterale ale corabiei - ce se vedea din ele dupd

ce se terminau aripile poleite ale balaurului - erau verzi'

Corabia tocmai se ridicase pe coama unui formidabil val

albastru, spdlatd de spuma qi de bicele mdrii' Era lim-

pede cd despica apele repede, sub un vAnt puternic 9i

inclinati pulin spre babord' (Apropo, dac6'tot aveli de

gAnd sd citi,ti povestea qi nu 9ti{i deja, bdgali la cap cd

p*t"u stAngd a unei nave, cAnd vE uitali in directja de

L".r, e babord'ul, iar cea din stAnga tribordul') Toatd

lumina soarelui cddea pe ea dintr-acolo, fdcdnd ca apa

din partea aceeasd aibd nuanle verzuigi violet' In par-

tea cealalt d', apa era de un albastru inchis' din cauza

umbrei aruncate de corabie'

- intrebarea e' zise Edmund, dacd nu cumva ne fa-

cem sAnge rdu uitdnd'u-ne la o corabie narniand cAnd

gtim bine cd n-avem cum sd ajungem acolo'

- E mai bun dec6t nimic uitatul dsta, spuse Lucy' $i

chiar aratd"nemaipomenit de narnian'

- Tot cu jocu' dla al vostru? intrebd Eustace Clarence'

care trdsese cu urechea Ia uq6, iar acum intrd in came-

rd rAnjind.Cu un an in urmd, c6nd stdtuse la familia Pevensie'

izbutise sd-i audd pe toli vorbind despre Narnia 9i-i fd-

cuse o pldcere nebund s6-i tachinezepetema asta' Era

convins, desigur, cd totul era o scorneald; 9i cum era

A. 1r, c6l

Cd.ld'torie cu Zori de zi

prea incet la minte ca sd n5scoceascd el insugi ceva,

prefera sd nu vadd cu ochi buni povestea celorlalfi.

- Nu eqti binevenit aici, zise Edmund sec.

- i.tcerc sd compun o poezioard, spuse Eustace. Cam

a9a ceva: ,,Niqte puqti doar cu Narnia-n cap / Au visatpAn' li s-a pus capac."

- ttt primul rAnd, cap qica'pac nu rimeaz d', zise Lucy.

- E o asonanfd, explicd Eustace.

- Nu-l intreba ce-nseamnd. aso-ce-o-fi-aia, o sfdtuiEdmund. Abia agteaptd sd-l lntrebi. Nu spune nimic qi

poate se card.Dupd o asemenea primire, cei mai mulli bdieli ori ar

fi plecat, ori qi-ar fi iegit din pepeni. Eustace nu ficu niciuna, nici alta. Rdmase pe loc qi se mdrgini sd rAnjeascS,

dupd care deschise gura din nou.

- Vd place tablou' dla? intrebd el.

- Ei, fir-ar sd fie, s[ nu-i dat ocazia sd ne ia cu arta qi

alte alea, spuse Edmund grdbit, dar Lucy, care era foartesincerd, apucase deja sd rdspundd:

- Da, imi place. imi place foarte mult.

- E-o mizerie de tablou, comentd Eustace.

- Dacd iegi, nu-l rnaivez| zise Edmund.

- Tie de ce-!i place? i se adresd Eustace lui Lucy.

- Pei, in primul rdnd, rispunse Lucy, imi place fiind-cd,aratdca gi cum s-ar migca de-adevdratelea' Iar apa...

nu gtiu, o simli cum curge. $i valurile parcd se ridicd gi

coboard de-adevdratelea.Binelnleles cd Eustace ar fi putut s5-i dea o sumedenie

de rdspunsuri, dar nu spuse nimic. Iar asta din cauzd cd

tocmai in clipa aceea se uitd la valuri qi vdzu cd dddeau

intr-adevdr impresia cd se ridicau gi coborau. Urcase o

singurd datd la bordul unei cordbii (gi atunci mersese

^ an -@. IJ qg')

C.S. Lnws

doar p6nd la Insula Wight), dar avusese parte de un rdu

de rnar" cumplit. Imaginea valurilor din tablou ii stArni

5r:eqadin nou. Se fdcu verde la fali qi incercd si se mai

iit" o dati. Iar de data asta tustrei copiii rdmaserd cu

gura cdscat5.

Ceea ce vedeau acum poate fi greu de crezut cdnd ci-

tegti despre aqa ceva negru pe alb, insd era Ia fel de greu

de crezutcdnd vedeai asemenea lucruri petrecandu-se

aievea. Ceea ce se vedea in tablou se miqca' Dar nu era

deloc ca intr-un fiIm; culorile erau prea autentice' prea

curate gi prea naturale' Prora corabiei se cufunda ho-

tdrdtin apd qi iatS cum lAqnea de-acolo o trdmbd de

spumd gi de stropi. Pe urmd venea rAndul valului din

spate si se ridice, pupa qi puntea corabiei se ficeau qi

ele vdzute pentru prima oatil,pentru ca apoi sd dispard

fiindcdl,",,uu valul urmdtor, care fdcea prora s5 se co.

coale din nou pe creastd' in acelaqi timp' paginile unui

caiet care stdtea pe pat l6ngi Edmund f6lfAird de capul

lor, caietul se ridicd 9i pluti in aer spre peretele din spa-

tele bdiatului, iar Lucy iqi simli pirul biciuindu-i obra-

jii, cum se intAmpls in zilele v6ntoase' $i chiar era o z.i

lrarrtotse; numai cdvAntul bdtea dinspre tablou spre ei'

$i, brusc, odatd cu vdntul incepurd zgomotele - guierul

valurilor, plescditul apei izbindu-se de perelii corabiei'

scdrlAitul lemniriei 9i mugetul neintrerupt qi puternic

at aerului qi apei. insd lucrul care o convinse cu adevd-

rat pe Lucy cd nu visa fu mirosul aspru pe care-l im-

priqtia sarea mdrii'

teamd qi de nervi. E-o porcdrie ce-ncercafi sd facefi'

Potolifi-vd. Md duc sd-i spun Albertei - aoleu!

&p L4 ad

C.S. Lrws

Ceilallidoieraumultmaiobiqnuilicuaventurile,dar scoaserd gi ei un ,,aoleu" la fel cum fdcuse Eustace

Clarence. $i asta din cauzd cd o ditamai trAmba de apd

recegisSratitocmaiiegisedinramatablouluigi.iim.proqcase, lSsdndu-i ciuciulete 9i cu rdsuflarcatdiatd"

in care se intamplard mai multe lucruri in acelagi timp.

Eustace se repezi la tablou. Edmund, care se price-

pea cdt de cAt la magie, !6qni dupd el, prevenindu-l sd-se

feteascd gi sd nu facd prostii. Lucy dddu sdJ inqface

din ceataltd parte qi se tiezi trasd in fa!d' intre timp'

ori ei se fScuserd mult mai mici, ori tabloul crescuse

foarte mult. Eustace sdri, in incercarea de a-l da jos de

pe perete, qi se trezi ajungdnd pe ramd; in fala lui nu se

mai afla sticla tabloului, ci marea adevdratd, iar vdntul

si valurile se izbeau de ramd ca qi cum ar fi fost o stAn-

"a. iqi pierdu capul qi se prinse de ceilal,ti doi copu, care

sdriserS lAngd el. Urmari cAteva clipe de lupte 9i de stri-

g6te gi tocmai cand credeau c6-9i regasiserS echilibrul,

irr,r*iaq talaz albastm ii invdlui, ii lud de pe picioare 9i-i

trase induntru. strigdtul de disperare al lui Eustace se

curmd cdnd ii intrd aPd in gurd.

Lucy mullumi cerului cd trdsese din greu la orele de

inot din semestrul de vara. E adevarat cd i-ar fi fost mai

bine dacd ar fi inotat mai incet 9i cd apa era mult mai

rece decat paruse c6nd era doar in tablou. cu toate aces-

tea, iqi pdstrd cumpitul 9i scdpi de incilfdri, aqa cum

s-ar cuveni sd facS oricine cade intr-o ap6 adanca imbr6-

cat. in plus, rdmase cu gurainchisd qi cu ochii deschiqi'

Erau in continuare foarte aproape de corabie; vdzu bor-

dul verde in[$dndu-1i-se deasupra qi oamenii care o pri-

veau de pe punte. Apoi, cum era de aqteptat, Eustace se

&,, 16 s6

ICd,ld.torie cu Zori de zi

agdt6,de ea cuprins de panicd gi pdnd laurm5. se duserdamAndoi la fund.

CAnd iesird din nou la suprafafd, Lucy vdzuo siluetialbd aruncAndu-se in apd de pe corabie. Edmund ajunse-se intre timp lAngd ea, cdlcAnd apa, qi-l prinsese de bralepe Eustace, care urla ca din gurd de garpe. Pe urmd alt-cineva, al cdrui chip era vag cunoscut, igi petrecu un bra!pe sub ea din cealaltd parte. Se auzeau multe strigdte depe corabie, capetele oamenilor se iteau unul lAng5. altulpe parapet, se aruncau funii. Edmund qi strdinul legardniqte funii in jurul lui Lucy. Dupd aceea trecu parcd o

vegnicie, timp in ca^refata se invineti Lafallsi incepurdsd-i cldnldne dinfii. In realitate insd, nu trecu foarte mult;oamenii aqteptau momentul potrivit ca s-o urce la bordf[rd pericolul de-a o lovi de marginea corabiei. Dar cutoate strddaniile lor, cAnd in cele din urmd Lucy se ridicdgi r5.mase in picioare pe punte, dArd6ind gi udd leoarcd,vdzu cd. se lovise la un genunchi. Dupd ea veni rAndul

C.S. LswIs

luiEdmundsSfiesuitlabord,iarintr-untdrziuseingri-jird qi de amdrAtul de Eustace' Ultimul care urcd pe co-

""Ui" fu strdinul - un biiat blond, cu cdliva ani mai mare

decAt Lucy.

- Ca-Ca-Caspian! icni ea, de indatd ce-gi recdpitd

rdsuflarea.intr-adevir, chiar el era: Caspian, micul rege al Nar-

niei pe care cei patru frali il ajutaserd sd se suie pe tron

in uitima lor cdldtorie. Imediat dupd aceea Edmund ilrecunoscu qi el. Cei trei iqi strdnserd mAinile qi se b6tu-

ri pe spate incdntali.

- Dar cine-i prietenul vostru? se gribi sd intrebe Cas-

pian, intorcAndu-se spre Eustace cu zAmbetul lui vesel'

Numai ed Eustace plAngea mult mai mult decAt ar fi

avut dreptul s-o facd orice bdiat de opt ani care se tre-

zise ud din cap pAnd-n picioare, mul,tumindu-se sd urle

intruna ,,Da!i-mi drumu'. Ldsafi-md sdmd-ntorc' Nu-mi

place."Sd-!i dau drumul? se mird Caspian' Dar unde?

Eustace didu fuga spre bordul corabiei' ca 9i cum

s-ar fi aqteptat sd vadd rama tabloului suspendatd dea-

supramdrii qi eventual cevadin dormitorullui Lucy' Ydzu

in schimb o mullime de valuri albastre tivite cu spumd

gi un cer de un albastru mai deschis, intinzAndu-se im-

preund pAnd hdt departe, spre orizont' Nici mdcar ": pt-

lem sd-l condamndm cd i se ficu inima cAt un purice. Iiveni sd verse imediat.

- Hei, Rynelf'! il strigd Caspian pe unul dintre mari-

nari. Adu nigte vin cu mirodenii pentru MaiestSlile Lor'

O sd aveli nevoie de ceva care sd vd-ncllzeascd' dupd ce

v-a!i udat atAt de rdu.

&e 18 "6