cvj nr. 896 vineri 10 iulie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 896

Vineri, 10 Iulie 2015

D oar patru adãposturi în caz de conflict armat sunt pregãtiteexemplar la Petroºani, toate patru fiind gestionate de

Protecþia Civilã, însã acestea nu pot oferi protecþie decât unuinumãr mic de locuitori. Instituþia nu are nici cadru legal pentru a obliga asociaþiile de locatari sã-ºi menþinã curate ºi funcþionalesubsolurile blocurilor, locuri ce au fost prevãzute a fi amenajate caloc de refugiu în caz de necesitate. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Codru-i frate cu românul!

Grota - locul încare viaþa ar rezista

în caz de rãzboiA bsolvenþii

vulcãneni,felicitaþi deadministraþialocalã. EleviiColegiului TehnicMihai Viteazudin Vulcan auobþinut rezultateîmbucurãtoare laexamenul maturitãþii, iaraceºtia au fost apreciaþila scenã deschisã.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale din Vulcan auþinut sã îi felicite pe aceºtitineri care pãºesc într-o nouãetapã a vieþii.

“M-am bucurat foarte multcând doamna director aColegiului nostru - prof.Malvine Socaci mi-a declaratcu mândrie profesionalã cãelevii din clasele a XII-a deanul acesta au reuºit într-unprocent foarte mare sã treacãcu bine de examenele de labacalaureat. Peste 90% din-tre elevii de la Uman auobþinut rezultate foarte buneiar cei care au fost evindenþi-aþi la festivitatea de premierede la sfârºitul anului ºcolar auconfirmat cã notele bune dela ºcoalã au fost primite pemerit... aceºtia obþinând ºi labacalaureat note foarte mari.

Este îmbucurãtor faptul cã ºielevii absolvenþi de la Real(tehnologic) au crescut performanþa anul acesta însensul cã numãrul celor careau trecut cu bine de exame-nul de matematicã este multmai mare. De altfel numãrulcelor ce n-au reuºit sã treacã deloc aceste exameneeste nesemnificativ ceea cedemonstreazã încã o datã calitatea corpului didactic dela Colegiul Tehnic MihaiViteazul. Felicit în mod sincertoþi absolvenþii Colegiului.Drumurile le sunt deschise.Îi aºteaptã multe examene

pe care le doresc sã le treacãla fel de bine ca ºi pe cele de acum”, a spus primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile.

Procentul de promovabili-tate la Colegiul Tehnic MihaiViteazu din Vulcan este mairidicat faþã de anul trecut.

Monika BACIUMonika BACIU

U n cunoscutom de afaceri

din Petroºani esteacuzat cã ar fi ade-menit o puºtoaicãde numai 14 ani, a dus-o în aparta-mentul lui, a lovit-o ºi a violat-o.

Fapta s-ar fi petre-cut miercuri seara,dupã ce fetiþa ar fifost acostatã într-o

zonã centralã dinPetroºani. Potrivitprimelor informaþii,omul de afaceri iran-ian Nasrollah ShariatNalkiashari, cunoscutdrept Naser, ar fi ademenit-o pe fetiþãîn aparatamentul sãu,iar apoi a întreþinutrelaþii sexuale împo-triva voinþei acesteia.Sunt informaþii con-form cãrora minoraar fi fost ºi lovitã cu

palma dar ºi cucureaua, lovituri carei-ar fi provocat mai

multe echimoze lanivelul corpului, iarcel care a sesizat

poliþia este chiar tatãlfetiþei. „Plângerea afost înregistratã ºi s-a constituit un dosar penal care se aflã în cercetaresub supraveghereaParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani. Deocamdatãse administreazã pro-batoriul”, a declaratpurtãtorul de cuvântal Inspectoratului dePoliþie al Judeþului

Hunedoara, BogdanNiþu. În cauzã a fostdispusã ºi o expertizãmedico – legalã,absolut necesarã înastfel de situaþii.Deocamdatã, bãrbatuleste cercetat în starede libertate, dar, înfuncþie de cursulanchetei, lucrurile sepot schimba, iaranchetatorii ar puteasã cearã arestareapreventivã a acestuia.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Absolvenþii Colegiului MihaiViteazu din Vulcan, felicitaþide primarul Gheorghe Ile

Om de afaceri cercetat penal pentru violarea unei fetiþe de 14 ani!

Primãria Petrila adecis sã încheie uncontract de asociere înparticipaþiune, pe operioadã de 10 ani, cuAsociaþia Pro PescarPetroºani. Iar pentrulacul cu o suprafaþã de9 hectare a fost stabi-litã la fix 1.500 de leianual. Edilii au decissã încheie contractulde asociere în partici-paþiune, pe o perioadãde 10 ani, direct cureprezentanþiiAsociaþiei PescarilorSportivi Pro Pescar,consideraþi a fi apropiaþi ai senatoru-lui UNPR HaralambieVochiþoiu, fãrã sã

organizeze vreoselecþie de oferte sauvreun eventual concurs de programede dezvoltare a zonei.Iniþiatorul proiectuluide hotãrâre este primarul Ilie Pãducel,despre care se spunecã ar fi în negocieri cuUNPR pentru a trecela aceastãformaþiunepoliticã. Pãducel amotivat cã oricumîntre cele douã pãrþiexista deja un contractde comodat, încheiatîn 2013, ºi care maiera în vigoare încãvreo 8 ani de acumîncolo ºi spune cã s-agândit doar la “opor-

tunitatea punerii învaloare, în interesulcomunitãþii locale, aresurselor naturale depe raza oraºuluiPetrila, prin pro-movarea pescuituluirecreativ/ sportive decompetiþie, precum ºiprin crearea unei zonepropice pentru petre-cerea timpului liber înmijlocul naturii”.

S -a abþinut dela vot

Proiectul a intratiniþial în dezbatere înºedinþa CL Petrila deacum douã luni.Atunci a fost amânatîn cele din urmã, din

cauza opoziþiei puter-nice a unor consilieri,deranjaþi de perioadamare de timp pe cares-a decis asocierea ºivaloarea extrem demicã a redevenþei.

Luna trecutã,proiectul a fost adop-tat în aceeaºi formã,cu majoritate simplã.Unul dintre opozanþi afost consilierul inde-pendent Florin Þurcaº,daracesta a lipsit de laºedinþa de luna trecutã, însã acum a luat atitudine. A declarat grevãjaponezã ºi s-a abþinutde la toate proiecteleaflate pe ordinea de zi.

„Proiectul a fostaprobat cu 10 voturipentru, cu majoritatesimplã, în urmã cu oºedinþã. Aveam impre-sia cã ar fi fost nevoiede douã treimi pentruaprobarea lui, nu ºtiucât e de legal. Apoi,redevenþa de 1.500 delei pentru 9 hectare mise pare foarte micã,când noi cerem sumemult mai mari pentrusuprafeþe mult maimici. De asemenea,din punctul meu devedere, trebuia sã seconcesioneze pe operioadã mai micã, de4 ani sã zicem, cuposibilitatea derevenire, sã dãm ºansaºi celor care vor venidupã noi sã decidã cevor sã facã. Nu suntde acord sã renunþiaºa de uºor la niºtelucruri”, a explicatFlorin Þurcaº. Alesullocal a precizat cã laPetrila suprafeþele deteren se concesioneazãde regulã cu 10 bani/mp, aºa cã sumacerutã pentru baltamultdisputatã esteexterm de micã. La

începutul ºedinþei de consiliu, acesta adiscutat cu primarulPetrilei, cu vicepri-marul, cu preºedintelede ºedinþã, dar ºi cucolegii din consiliu, pecare i-ainformat cã vaface grevã japonezã.Demersul sãu seopreºte aici, iar FlorinÞurcaº a precizat cãavrut doar sã arate cãnu poate fi de acordcu astfel de proiecte.

Balta de pe razaoraºului Petrila paredestul de profitabilã,mai ales pentru ceicare o administrezã.S-au fãcut investiþiipentru curãþarea bãlþiiºi pentru popularea ei, an de an, cu peºte,însã, în acelaºi timpreprezentanþii asocia-þiei vorbesc de peste1.000 de membriînscriºi, plãtitori decotizaþie, iar în conturile asociaþiei mai intrã ºi bani dintaxa de pescuit pentrubalta administratã.

România Curatãnoteazã cã printremembrii fondatori aiAsociaþiei Pro Pescarse aflãºi senatorulUNPR HaralambieVochiþoiu.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Valea noastrãaur poartã, noi milogi din poartã-npoartã...

Valea Jiului, un loc atât de frumos, atât de bogat, cuoameni harnici, cu atâtea bogãþiisãdite de Dumnezeu în munþiicare ne înconjoarã, ºi totuºi...atât de sãracã.

ªtiu, ºi voi ca ºi mine v-aþisimþit umiliþi, priviþi de sus, evitaþi, doar suntem din Valea Jiului, de aici de unde auplecat minerii, nu? Nimeni nu ºi-a deschis ochii sã priveascãacest loc dintr-o altã perspectivã.Nici mãcar noi, cei care trãimaici... Suntem resemnaþi,deznãdãjduiþi, îmbãtrâniþi înaintede vreme... Soluþii ? Sunt...Oare cât din potenþialul turistic

al acestui colþ de lume este valorificat... Oare câte borcanede dulceaþa din tonele dezmeurã, afine, mure ori fragicare se recolteazã în Valea Jiuluisunt produse aici, în Vale.

Câte sticle de sirop dinmugurii brazilor din Parâng seîmbuteliazã aici...? Nimeni nu s-agândit sã facã asta, oare de ce?Mã întreb, neamþului cu bani nui-ar “prii” câteva zile în grija uneifamilii de momârlani din Vale, cubrânzã proaspãtã, balmoº, câteo glajã de rachiu la fiecare masã, cu sloi ºi câte o hârbeicade costiþã afumatã tãvãlitã-nsmântâna? Ziua pe crestelemunþilor, ori prin locuri precumPeºtera Bolii, Cheile Jietului oriCampuºel, seara lângã foc cu unfluieraº din Cimpa zicând de joc,o mãmãligã-n aburi, prãvãlitã-nciuhaiul cu lapte proaspãtmuls...Noaptea-n purculete,învelit în otava proaspãt cositã,sub cerul satului din Vale... Astfelde lucruri, în ziua de astãzi suntcãutate în întreaga lume, noi leavem, însã nu spunem despre

ele nimãnui... Agroturismul estenecunoscut în Valea Jiului, avematâtea locuri frumoase, atâteaobiceiuri dragi, atâtea mâncãruritradiþionale, necunoscute...Nuexistã nici mãcar un material depromovare care sã plece din Vale ºi sã descrie acestelucruri simple, însã atât de frumoase... Noi încercam sãlãmurim turiºtii cu telegondolã,uitând cã putem face lucruri pecare nimeni în nici un alt loc dinlume nu le poate face... Ori decâte ori în Vale vin oameni deseamã, aceºtia sunt duºi în ace-leaºi locuri, sã vadã aceleaºilucruri, mãnâncã în aceleaºirestaurante din centrul oraºulu-lui, apoi pleacã... Cu ce rãmân?Cu nimic, poate doar cu impre-sia cã în Vale se poate faceminerit ºi atât. Oare dacã le-amorganiza o searã ca-n ValeaJiului în ograda unui gospodarde sub Parâng, ori de la poaleleRetezatului nu le-am schimbapãrerea despre noi...? Zic...

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

Consilier local din Petrila în grevã japonezã pentrubalta concesionatã pe un pumn de mãrunþiºU n consilier local din Petrila a fost

joi, la ºedinþa de consiliu, în grevãjaponezã. Florin Þurcaº a protestat înacest fel pentru modul de atribuire aunei bãlþi din Petrila, pe un pumn demãrunþiº, cãtre o asociaþie despre care sespune cã este apropiatã senatoruluiUNPR Haralambie Vochiþoiu.

Guvernul Românieia emis pe data de 30iunie 2015 o ordo-nanþã de urgenþã -OUG 27/2015 princare se prevede cãautoritãþile adminis-traþiei publice localepot stabili o creºteresalarialã pentru personalul angajat în instituþiile publicelocale de pânã la12%, dacã suntîndeplinite cumulativurmãtoarele condiþii:

a) încadrarea cheltu-ielilor de personal înlimita bugetului apro-bat;

b) încadrarea cheltu-ielilor de personal înlimita plafonului decheltuieli de personalrepartizat conformprevederilor legale.

Analizând acesteprevederi legislative,conducerea consiliuluijudeþean a decis sã

majoreze salariiletuturor angajaþilor dinaparatul de speciali-tate, condiþiile dinordonanþã fiindîndeplinite.

Prin urmare,preºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara,Adrian Nicolae David,a semnat o dispoziþieprin care aceastãmãrire salarialã depânã la 12% sã intreîn vigoare cu data de02.07.2015.

Cronica Vãii Jiului | Vineri 10 iulie 2015 Actualitate 3

Complexul EnergeticHunedoara- datoriide 170 de milioane

A dministraþia complexului,sindicatele cât ºi politicul

ºi-au dat mâna pentru a gãsisoluþii care sã þinã în viaþã com-pania energeticã hunedoreanã.Actuala administraþie a reuºitsã þinã în frâu datoriile CEH.

În urma unei întâlniri cu conducerea Complexului EnergeticHunedoara ºi sindicatul reprezenta-tiv, un senator s-a angajat sã facãtoate demersurile necesare pe lângãGuvern, astfel încât sã se gãseascão soluþie pentru salvarea principaleiindustrii a Vãii Jiului.

„Nu am contracte cu CEH-ul,dar mi-am asumat sã ajut la sal-varea acestei companii. Nu pot sãcred cã este la final de drum acest

complex. Nu toþi avem posibilitãþisã ne mutãm în alte oraºe,Timiºoara, Bucureºti, pentru a negãsi un loc de muncã. Totodatã,sunt mulþi din zona politicã ºi sindi-cate care aºteaptã la cotiturã. Voiavea grijã ca personajele acestea sãfie deconspirate cât mai curând,aceste personaje trebuie eliminate.Nu le putem lãsa sã taie acest complex pentru a-l duce la fiervechi cum ºi-ar dori”, spune polici-tianul. Directorul general al CEH,Constantin Jujan, spune cã a vãzuto deschidere pentru ca demersurileadministraþiei sã fie susþinute ºi lanivel guvernamental, mai ales cãastãzi CEH-ul este într-o situaþiecriticã.

De cealaltã parte liderulSindicatului Muntele, Petre Nicaspune cã „lucrurile esenþiale se dis-cutã la nivel politic” ºi din acestmotiv susþinerea politicienilor estefoarte importantã. Pe de altã parte,Jujan, chiar dacã CEH-ul are pro-bleme, a avut un management bunde la numirea în funcþie. Acesta apreluat compania cu o datorie de170 de milioane de lei, iar aceastãcreanþã comercialã nu a crescut încele patru luni de când este condusde actuala administraþie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Chiar dacã banii vin pentru divizia ener-geticã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara,nici unitãþile minieredin Valea Jiului nuscapã din algoritmulconstituirii garanþieipentru accesarea ajutorului de stat acordat de guvern.

De asemenea,SucursalaElectrocentrale Deva –Mintia se va constituidrept gaj pentru baniiacordaþi sub formã deîmprumut cu dobândã.“Termocentrala Mintiaare cea mai mare valoare, dar ºi unitãþileminiere vor fi constitu-ite drept garanþie.Paroºeniul este dejagajat pentru celelaltecredite”, a declarat

directorul general al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Constantin Jujan.

Constituireadegaranþii a fost chiar o cerinþã aExecutovului înmomentul în care aaprobat acordareal,îndouã tranºe a ajutoruluide stat în valoare totalãde 167 de milioane delei.Prima tranºã arevaloare de 98,4 mili-oane de lei potrivitdeciziei Executivului,iar suma va fi împãrþitãpentru achiziþionareacertificatelor de carbonpentru cele douã ter-mocentrale, respectivpentru a achita TVA-ului aferent instalaþieide desulfurare de laTermocentrala

Paroºeni, dar ºi pentruefectuarea reparaþiilorla grupurile energeticede la termocentraleleMintia ºi Paroºeni. Deprecizat, însã, cã baniisunt alocaþi strict pen-tru sectorul energetic ºiîn condiþii foarte binedeterminate ºi niciunleu nu poate ajungepentru divizia minierã.

“Ajutorul reglemen-tat prin acest act nor-mativ nu se acordã însectorul cãrbunelui ºipentru a demonstra cãnu va fi utilizat în sec-torul minier, activitateaminierã a societãþii seva separa legal de cele-lalte activitãþi. În acestscop, dupã intrarea învigoare a acestei ordo-

nanþe de urgenþã ºiavând în vedere cã aju-torul de stat individualde salvare a fost autorizat de ComisiaEuropeanã în data de21 aprilie 2015, socie-tatea va iniþia demer-surile pentru separareaactivitãþii miniere decelelalte activitãþi”, aprecizat Guvernul într-un comunicat.

ª ase luni pen-tru rambur-

sarea împrumutuluiDe asemenea,

Executivul a precizat cãacordarea celei de-adoua tranºe, în sumãde 68, 524 milioanelei este condiþionatã dereîntregirea veniturilor

rezultate din privati-zare, respectiv de rambursarea împrumu-tului acordat în bazaOrdonanþei de urgenþã a Guvernuluinr.11/2015 privindacordarea unui împrumut SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A. dinvenituri realizate dinprivatizare. “Împrumu-tul se acordã, în bazaunei analize economi-co-financiare realizatede cãtre EximBank -S.A. în vederea stabilirii capacitãþii de rambursare.Rambursarea împru-mutului de 167 de milioane de lei seefectueazã integral, în

termen de 6 luni de laacordarea acestuia,împreunã cu dobândaaferentã. Pânã la datascadenþei împrumutu-lui, SocietateaComplexului EnergeticHunedoara S.A. areobligaþia sã prezinteMinisterului FinanþelorPublice planul derestructurare notificatComisiei Europene. Înbaza acestui Plan derestructurare, la solicitarea societãþii,Ministerul FinanþelorPublice poate prelungiperioada de acordare aîmprumutului, în aceleaºi condiþii dedobândã. Dacã întermen de 6 luni de lamomentul acordãriiîmprumutului de statindividual pentru salvare, societatea nuprezintã un plan derestructurare sau dova-da restituirii ajutoruluide stat individual pentru salvare, aceasta este obligatã sã prezinte un plan delichidare voluntarã”, se mai aratã în comunicatul menþionatanterior.


Termocentrala Mintia ºi unitãþile miniere, puse gaj pentru accesarea împrumutului guvernamental

Cresc salariile funcþionarilor din aparatul de specialitate al CJ Hunedoara

T ermocentrala Mintia ºi unitãþileminiere din Valea Jiului vor constitui

gajul cerut de guvern pentru accesarea decãtre Complexul Energetic Hunedoara aîmprumutului numit “ajutor de stat”.Termocentrala Paroºeni nu poate intra în calcule din cauzã cã este deja gajatãpentru alte credite anterioare.

D oar patru adã-posturi în caz de

conflict armat suntpregãtite exemplar laPetroºani, toate patrufiind gestionate deProtecþia Civilã, însãacestea nu pot oferiprotecþie decât unuinumãr mic de locuitori.

Instituþia nu are nici cadru legal pentru a obligaasociaþiile de locatari sã-ºimenþinã curate ºi funcþionalesubsolurile blocurilor, locurice au fost prevãzute a fiamenajate ca loc de refugiuîn caz de necesitate.

Serviciul de ProtecþieCivilã aflate în subordineamunicipalitãþii Petroºani aremai multe soluþii pentru aproteja populaþia în cazulunui rãzboi ºi nu se bazeazãdoar pe subsolurile de blocori pe adãposturile pe carele întreþine. ªi de aceastãdatã ”codru-i frate curomânul”, iar arealul carspical regiunii Vãii Jiului se

dovedeºte salvator. Astfel,Peºtera Bolii ori alte peºteriºi grote pot salva mii de vieþi ºi din acest motiv suntincluse într-un plan deapãrare a populaþiei.

”Adãposturile în caz de conflict se fac din subsolurileluate în evidenþã, adicã vreo300. Acestea sunt date în folosinþa oamenilor, subsolurile de blocuri ºi încaz de ceva, oamenii leelibereazã în cel mai scurttimp ºi se doteayã cu ce tre-buie. Sunt niºte planuri carese pun imediat în aplicare”,declarã Ioan Bunea, ºefulProtecþiei Civile Petroºani.Cea mai mare problemãeste cã o parte însemnatã asubsolurilor acestea nu pot fieliberate într-un timp scurtdat fiind faptul cã suntinundate. MunicipalitateaPetroºani nu poate admi-nistra ºi întreþine acestesubsoluri ca adãposturi din

cauza costurilor foarte mari,iar în plus nici legislaþia nupermite administrarea unuibun privat cum sunt multedintre blocurile de locuinþe.Nici nu poate obliga pro-prietarii sã le întreþinã corespunzãtor, tot din lipsaunei reglementãri legale petimp de pace.

În aceste condiþii salvareavine de la naturã. ”Se faceautoevacuare dacã se întâm-plã ceva. Avem sistemulacesta cu peºteri, cu dealuri. De exemplu avemîn evidenþã ºi tunelurile de laBolii, dispre Bãniþa, de laMeriºor ori Peºtera. Adicã tot ce existã ºi poateadãposti populaþia. ªi în þarãsunt puncte de comandãfoarte bine puse la punct dar necesitã niºte costuriextraordinar de mari”, mai spune ºeful ProtecþieiCivile Petroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

La cea de-a 39-aediþie a ComitetuluiPatrimoniului Mondial

UNESCO, programatãîntre 28 iunie ºi 8 iulie,la Bonn, în Germania,

propunerea României a fost respinsã. De vinãa fost poate birocraþiadin România ºi docu-mentaþia insuficientelaboratã, iar UNESCOs-a pronunþat deja dedouã ori în legãturã cu aceastã propunere.Chiar pe site-ulUNESCO este prezen-tat faptul cã Ansamblul

„Calea Eroilor“ de laTârgu Jiu a mai fostpropus de România sãfie inclus în patrimoniulmondial, în anul 1991.Dar Petroºaniul a pierdut ºi asta o spuncei care se ocupã deacest lucru ºi care voiausã invite în Petroºani,la Peºtera Bolii ºi laCasa lui I. D. Sîrbu,specialiºtii UNESCO ceveneau la Târgu Jiu.

„Ar fi fost o acþiuneextrem de beneficã,pentru cã în faþa celormai importanþi oameniîn arta sculpturii, am fireiterat importanþaPetroºaniului larealizarea ansamblului.Ar fi o soluþie ca înurmãtoarea analizã,care se va desfãºuraanul viitor în Turcia sãnu mai fie propus întregansamblul de la TârguJiu ºi doar ColonaInfinitã. Sã sperãm cã

va fi aºa ºi cã vom aveasemnale pozitive”, adeclarat Ovidiu Rizopol,promotor al lui Brâncuºiîn Valea Jiului.

Potrivit specialiºtilor,din Ansamblul Brâncuºifac parte Masa Tãcerii,Aleea Scaunelor, Poarta Sãrutului,Biserica Sfinþii Apostoli,precum ºi Coloana Fãrã Sfârºit, monumentcare impresioneazã prin dimensiunile sale.Judeþul Hunedoara aravea de câºtigat pentrucã pãrþile coloanei s-auturnat la Atelierele dinPetroºani, scaunele dela Masa Tãcerii au fostmodelate iniþial la Devaºi tot acolo ºi PoartaSãrutului, iar ColoanaFãrã Sfârºit de la TârguJiu s-a nãscut practic înVale ºi, odatã intratã înpatrimoniul UNESCOar aduce un plus de valoare locului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Aleargã cuSan Montan!P este 100 de tineri

promoveazã miºcareaºi buna dispoziþie la Baru,la câþiva km de Petroºani,pe drumul spre Deva.

Aleargã cu San Montan este sloganul lor ºi organizatoriispun cã la cea de a doua ediþiecare începe sâmbãtã vin sãfacã miºcare, pe un traeu întreBaru ºi Tuliºa, atleþi din toatãþara, dar ºi din afara graniþelor.La final, toþi se pot delecta cu un gulaº.

„Aleargã cu San Montan!”este un mijloc de viaþã, un mod de a trãi sãnãtos, de apromova miºcarea ºi de acunoaºte împrejurimile. Totulse datoreazã organizatorilor, un grup de tineri pasionaþi desport ºi lui Daniel Rãducanu,primarul din Baru, care aagreat încã de acum un anideea unui astfel de tip de promovare. „La acest maraton,semimaraton, plus o cursã decopii, aºteptãm în jur de 150

de sportivi din toatã þara. Dejasunt înscriºi cam 100, avem ºi2 concurenþi din Spania, Italia,SUA ºi aºteptãm ºi alþi sportivisau oameni care vor sã vadãzona”, a spus Erika ªanta,organizatoarea competiþie carea ajuns la ediþia a doua ºi aadunat foarte mulþi concurenþi.

Totul începe la Baru ºi maratoniºtii, care primesc laînscriere un kit, trebuie sãtreacã peste munte, la odiferenþã de nivel apreciabilã,iar pe parcurs au mai multepuncte de hidratare. „Traseuleste unul montan, cu diferenþãde nivel la proba de semimara-ton de 1.000 m. Proba are 23de km, maratonul are 40 dekm, cu o diferenþã de nivel cuplus 1.700 m ºi avem o cursãpentru copii, pe categorii de

vârste, începând cu copilaºi dela 7 ani, care vor alerga de la400m, pânã la 2 km în zonaBaru, în funcþie de vârsta pecare o au. Vom avea 7 punctede hidratare. Le vom asigurahidratare cu apã, cu izotoni, cu fructe ºi tot ce este necesar.Practic, vom face o buclã,plecãm din comuna Baru,ajungem în Tuliºa ºi de acolocoborâm pe un alt trasseu, totîn comuna Baru, unde aºteptãmconcurenþii la final sã îºi ridicepremiile”, a mai precizat Erika ªanta.

ªi dacã nu iau premiile mari,care constau în diverse sume debani ºi articole sportive, atuncimãcar se vor delecta cu o searãla foc de tabãrã ºi mâncare laceaun, în zona comunei Baru.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

De la aproape290.000 de lei, cât s-a aprobat iniþial, lapeste 346.000 de lei.Aceasta este contribuþiape care trebuie sã osuporte municipalitateadin Petroºani pentruimplementarea proiec-tului privind reabilitareaCinematografului„Victoria” dinPetroºani.

În luna februarie aacestui an, aleºii localidin Petroºani au apro-bat participarea la sub-programul „Sãli de ci-nema”, derulat de CNI.Pentru implementareapropriu – zisã a proiec-tului, CNI a solicitattrasmiterea unor docu-mente suplimentare,dar ºi emiterea uneihotãrâri de consiliu dis-tincte privind predareacãtre MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice,

prin CompaniaNaþionalã de Investiþii, a amplasamentuluiCinematografului„Victoria” ºi a terenuluiaferent. În plus,primãria trebuie sã seangajaeze cã va asiguracondiþiile pentru reabili-tarea ºi modernizareafostei sãli de cinema,iar la finele lunii mai s-a aprobat ºifinanþarea din bugetullocal a cheltuielilorpentru servicii ºi lucrãri,respectiv 289, 316 miilei. Numai cã suma a

crescut cu vreo 60.000de lei, aºa cã s-a revenitîncã o datã asuprahotãrârii iniþiale.

„În urma verificãriide cãtre CNI a docu-mentaþiilor întocmite de proiectant, au fostsolicitate anumite modificãri în DevizulGeneral, care au condus la modificareavalorii de finanþarecareva fi suportatã demunicipiul Petroºani lavaloarea de 346, 518mii lei, cu TVA”, aexplicat primarul

municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.

Clãdirea cine-matografului, situatãîntr-o zonã centralã amunicipiului Petroºani,aproape de sediuladministraþiei publicelocale, se aflã într-oavansatã stare dedegradare dupã ce afost abandonatã ani dezile. În 2009, imobilul atrecut din proprietateaprivatã a statului ºiadministrarea RegieiAutonome a Distribuþieiºi Exploatãrii Filmelor„RomâniaFilm” îndomeniul public almunicipiului Petroºaniºi administrarea CLPetroºani. Doi ani maitârziu, însã, un om deafaceri din Petroºani aluat în concesiune prinlicitaþie publicã fostulCinematograf Victoriapentru a-i redafuncþionalitatea. Pelângã obligativitatea dea-i pãstra obiectul deactivitate timp de 5 ani,investitorul anunþa cãvrea sã deschidã ºi osalã de bowling cudouã piste, o salã dejocuri, o casã de pariurisportive ºi un fast food.Locaþia a fost curãþatã,atât în exterior, cât ºi în

interior, iar apoi muni-cipalitatea a decis sã iaînapoi clãdirea pentru aputea finanþa proiectuldin fonduri europene.

P este 4 milioanede lei pentru

reabilitarePractic, primãria

vrea sã aplice, în cadrul subprogramului„Sãli de Cinema”, derulat de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice prin CompaniaNaþionalã de Investiþii,un subprogram noucare ar putea sã redea strãlucireaCinematografului„Victoria” dinPetroºani. În con-secinþã, primãria acomandat efectuareaunui studiu tehnic, unproiect de reabilitare a

conematografului, careindicã cu exactitate cetrebuie fãcut ºi undetrebuie intervenit.Documentaþia tehnico –economicã elaboratãpentru obiectivul deinvestiþii „Reabilitareaºi modernizarea cinematografuluiVictoria din municipiulPetroºani” are la bazãconcluziile expertizeitehnice ºi ale raportuluide audit energeticîntocmit la cerereamunicipalitãþii. Pe dealtã parte, pentru aputea fi inclus în pro-gramul derulat de CNI, sala de cinema arurma sã fie transmisã înfolosinþã gratuitãMinisterului DezvoltãriiRegionale, prin CNI, petoatã durata construiriiobiectivului. În schimb,municipalitatea seobligã sã asigurefinanþarea pentru racordurile la utilitãþi, sãasigure suprafeþele deteren necesare orga-nizãrii de ºantier, dar ºisã menþinã destinaþiaobiectivului realizat ºisã-l întreþinã pe operioadã de minimum15 ani.


Tomi a pornit ziua de joi din poziþia din care a depãºit al 4-lea turnpoint ºicontinua sã se pozi-þioneze pe locul 12,la 114 km în spatelelui Maurer – favoritulcursei, dar a ajuns în primii 10, recupe-rând diferenþa.

Toatã Româniaeste cu ochii pe

petroºãneanul Toma Coconea ºianul acesta, mai multca oricând a reuºit sãne þinã cu sufletul lagurã, fiind la un pasde penalizare, dupãce alãturi de alþiparapantiºti, a ieºitde pe traiectoriazborului. ªi-a folositnight pass-ul ºi arecuperat din

diferenþã, iar joi s-aluptat cu vântul puternic ºi ploaia,fiind pe locul 10.

La miezul zilei,Toma avea 38 km înzbor ºi 25 de km dealergare. În total 334de km a zburat, alþi331 de km i-a fãcutîn alergare, iar joi laora 13,00 îºi luasezborul înspre punctul5 de la Brenta, Cima Tosa Italia.

Tomi Coconea a fost concurentulpentru care s-aimpus timpul desomn, pentru cãsportivul romândoarmea foartepuþin, organizatoriifiind de pãrere cã îºiforþeazã limitele.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Încã 60.000 de lei pentru reabilitareaCinematografului „Victoria” din Petroºani

M unicipalitatea din Petroºani a trebuit sã suplimenteze contribuþia pentru proiectul privind reabilitarea

Cinematografului Victoria, inclus în Programul „Sãli de cinema”.Asta dupã ce Compania Naþionalã de Investiþii, care implementeazãprogramul, a verificat documentaþiile întocmite de proiectant.

Coloana Infinitului – singura ºansã UNESCOD oar Coloana Infinitului mai poate fi

inclusã în patrimoniul UNESCO.Experþii au respins la începutul acestei lunipropunerea ca ansamblul Brâncuºi de laTârgu Jiu sã intre în acest for mondial. Maiavem o ºansã anul viitor, dar asta a afectatdeja turismul chiar ºi în Valea Jiului.

Tomi Coconea - în zborºi alergare pentru RomâniaT omi Coconea, parapantistul nostru de la Petroºani scrie

din nou istorie la Red Bull X Alps ºi dupã câteva zile grele,în care a fost la un pas sã fie penalizat ºi a alergat o noapteîntreagã ca sã recupereze din diferenþã, acum ne dã mari spe-ranþe cã se aflã în primii 10. Joi a fost o zi extremã pentru el ºiTomi a îndurat vântul puternic, ploaia ºi umiditatea crescutã.

Codru-i frate cu românul!

Grota - locul în care viaþa arrezista în caz de rãzboi

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 20156 Invatamant

Proiectul a fost iniþiat de o tânãrã studentã la Medicinã,Ioana-Maria Andrioaie,cu ajutorul SocietãþiiStudenþilor Mediciniºtidin Iaºi (SSMI).Avantajul acestuiproiect este cã oricinepoate dona. Trebuiedoar ca cea mai scurtãºuviþã de pãr sã aibãminim 17 cm.

În rest, condiþiilesunt rezonabile: pãrulpoate fi drept, ondu-lat, cârlionþat, vopsitatât timp cât culoareaeste naturalã ºi nu onuanþã artificialã, deexemplu verde. Deasemenea, se acceptãºi codiþe ce au fosttunse cu mult timp înurmã, dar au fost pãs-trate în condiþii bune.În schimb, nu se

acceptã extensiile,dredurile, pãrul tipafro sau pãrul grizo-nant. Pãrul necesardonãrii este relativsimplu de obþinut.Acesta poate fi tunsatât la un salon decoafurã, cât ºi acasã,atât timp cât suntrespectaþi urmãtoriipaºi: pãrul trebuiespãlat ºi uscat bineînainte, prins cu unelastic sus (undeurmeazã sã fie tuns),împletit, prins cu unelastic jos (la bazacodiþei împletite) ºiapoi secþionat dea-supra elasticului desus. Pãrul trebuie sãfie complet uscat înmomentul tunderii,apoi sigilat într-opungã curatã. Înmomentul de faþã,

peste 100 de persoa-ne din România ºi-autuns pãrul, cu scopulde a-l dona copiilor,prin intermediulproiectului LPT. Odatãcu extinderea concep-tului la nivel naþional,s-a mãrit ºi echipaLPT. Pentru a lucramai organizat ºi pen-tru a asigura maximumde eficienþã în proce-sul de informare cuprivire la principiileproiectului, mai mulþivoluntari români audecis sã se implice ºisã ofere detalii celorcare doresc sã se alãture campaniei. Înjudeþul Hunedoara,Larisa Duþã, din oraºulHaþeg, la rândul eidonatoare în cadrulproiectului LPT, estecea care se implicã

activ în promovareaconceptului la nivellocal, dar ºi judeþean,ºi poate oferi detaliituturor celor caredoresc sã se alãturecampaniei. Larisapoate fi contactatã pee-mail, la adresa: [email protected],sau pe Facebook:https://www.face-book.com/larisa.duta.Larisa a aflat de campania LPT înurma unei ºtiri de tele-viziune ºi a decis ca

schimbarea ei de looksã-i ajute pe cei mici,care suferã din cauzauneia dintre cele maitemute afecþiuni. „Pemine mã încearcã unsentiment de neputinþãde fiecare datã cândprivesc durerile lumii încare trãiesc ºi îmidoresc enorm sã ajut,fie cã e vorba de ges-turi mici sau de sacri-ficii. Simt cã avem odatorie faþã de semeniinoºtri ºi faþã de întrea-ga Planetã, de aceea

nu trebuie sã privimnepãsãtori, gândindu-ne cã atâta timp cât nu ni se întâmplãnouã, nu conteazã. Iarîn acest caz, bucuriacopiilor de a avea dinnou pãr te miºcã ºi teface sã simþi cã poþisã-i susþii cumva.

Doar faptul cã amrenunþat în urmã cu olunã la câþiva cen-timetri m-a fãcut sã fiu mai preocupatã deastfel de cauze, fiindinteresatã ºi de alteiniþiative de ajutor.”- adeclarat Larisa Duþã pe blogul personal(www.larisa-duta.ro)Echipa LPT încercã sãstrângã cât mai multecodiþe de pãr ºi sãalcãtuiascã fondulnecesar pentru con-fecþionarea lor ºi trimi-terea câtorva donaþii în Marea Britanie, laorganizaþia The LittlePrincess Trust. Costulunei peruci variazã dela 600 la 1.400 de leiºi orice sumã donatãpoate fi de mare ajutor. Perucile vor fidistribuite în mod gra-tuit copiilor bolnavi decancer din þarã ºi dinstrãinãtate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã

director marketing, bucãtar ºi contabilã.

Salariu motivant. Detalii latelefon 0751.199.100

2.000 de leiamendã pentruPrimãriaPetroºaniD ouã amenzi de câte 1.000

de lei fiecare a primitPrimãria MunicipiuluiPetroºani din partea AutoritãþiiElectorale Permanentã.Sancþionatã a fost ºi PrimãriaLunca Cernii, tot cu un total de 2.000 de lei, în timp ceBãniþa a scãpat doar cu unavertisment.

Autoritatea ElectoralãPermanentã a desfãºurat, în lunaiunie 2015, peste 603 acþiuni decontrol la nivel naþional, în scopulîndeplinirii principalelorobiective ale activitãþii de instruire ºi controlelectoral.

În urma acestora, aufost aplicate 208 sanc-þiuni contravenþionale, 69 dintre acestea con-cretizându-se prin amenziîn cuantum total de74.600 lei, iar 139 prinavertismente scrise.

Pe raza de competenþã a FilialeiVest a AEP au fost aplicate 23 de sancþiuni contra-venþionalem din care 7 amenzi încuantum total de 7.000 lei ºi 16avertismente scrise, pentru neres-pectarea prevederilor Legii nr.35/2008 pentru alegerea CamereiDeputaþilor ºi a Senatului ºi pentrumodificarea ºi completarea Legiinr.67/2004 pentru alegereaautoritãþilor administraþiei publicelocale, a Legii administraþiei publice locale nr.215/2001 ºi aLegii nr. 393/2004 privindStatutul aleºilor locali, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.

Printre administraþiile publicesancþionate se numãrã PrimãriaPetroºani ºi Lunca Cernii – cu câtedouã amenzi de câte 1.000 de leifiecare, respectiv Primãria Bãniþa,care a primti de aceastã datã doarun avertisment.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Ajutã copiii bolnavi de cancer,dãruindu-le pãrul tãu!U rmând un model britanic, al organizaþiei

The Little Princess Trust (LPT), donarea de pãrpentru a confecþiona peruci ce vor fi oferite copiilor bolnavide cancer este un concept nou în România.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 iulie 20158 Sport

„Sportivii” noºtri defrunte, alde motociclis-tul Popescu-Tãriceanuori baschetbalistulPonta, ºi-au mãrit„indemnizaþiile” de„jucãtori”, cu un „fair-

play” unic în istorie. Întimp ce þara stã sã iafoc, la propriu ºi lafigurat, nenorociþiiãºtia de la Bucureºti s-au gândit cã n-ar firãu sã-ºi tripleze salari-

ile!? Cicã sã nu-i maicorupã nimeni. Adicãmãi, valori naþionalece sunteþi, puneþi voibotul la 3.000-4.000de euro salariu, cândputeþi da oricândtunuri de milioane?Aºadar, goþulanii,demnitarii cum leplace lor adresarea,

vor fi scoºi ºi dinfoame, începând cu 1august, când vor aveasalarii undeva spre200.000.000 leivechi. Bravos naþiune,bravos iubiþi conducã-tori, „`re-aþi ai dracu-lui”, vorba lui RaduBanciu. Dragi românifraieri, strângeþi

buzunarele, sugeþiburþile ºi daþi-lenenorociþilor deconducãtori de 18 ori salariuminim peeconomie. Ruºineºi lehamite, pentruaceºti greþpºi de conducãtori ai României.

Henþ cu mâna Canicula le-a luat minþile

Acolo însã, stupoare, o cireadã de vaci, peterenul numãrul 3, îºi luamicul dejun, se plimbau, se uitau ºi se bãlegau.Adicã, tot tacâmul. Ar fi urmat o siesta, dar cu eforturi ºi rugãminþi (!),cornutele mioritice au fost îndepãrtate.

„Am ajuns de râsul lumii!Un dezinteres total dinpartea celor care rãspundde baza sportivã a C.S.M.-ului, cred cã totul se duce

de râpã. Pe nimeni nu mai intereseazã nimic, nici nu mai ºtim ce sãfacem”, a spus dezamãgitantrenorul Cosmin

Kanduth.Aºadar, gazonul Jiului,

a devenit tãpºan pentruvacile comunitãþii.

Demn (!) de reþinut.

INEDIT

În „probe” la JiulPetroºani - CINCI VACI!

FOTBAL TENIS

Trei titluri pentruComexim R LupeniD acã în anul 2014, echipa de fotbal-tenis

Comexim R Lupeni s-a impus doar într-osingurã probã în Cupa României, de data aceas-ta, în finalele de la Mamaia, echipa lui DidiDruncea a reuºit un triplu succes.

Sportivii din Lupeni ºi-au confirmat valoarea,impunând-se în trei finale, în partida cu ViitorulAlexandria. La simplu ºi la triplu, sportivele Ana MariaGherghel, Ana Maria Rizescu, Letiþia Bivolaru ºi MarianaLicã au cucerit trofeul, apoi victorie ºi la echipa mixtã de

tineret (cu bãieþii Rãzvan Vornicu, Daniel Popovici ºiDavid Licã în plus faþã de numele de mai sus) ºi în fine,un trofeu la juniorii U.16, cu Darius Pufu, David Licã,Daniel Popovici, Raul Dobirci ºi Bogdan Bob, victorioºila dublu ºi triplu. Lupenenii au pierdut doar finala lajuniori U.18, 0-3 cu F.T. Rãzvan Cluj.

„Au fost cinci zile grele, cu ploaie ºi vânt. Am jucat pe zgurã, noi fiind obiºnuiþi cu suprafeþe de salã, dar una peste alta, eu sunt mulþumit de majoritateasportivilor noºtri” a spus Didi Druncea, antrenorulComexim R Lupeni.

C ând a fostadus la Jiul

Petroºani în varalui 2006, de ladivizionara „C”Fink FensterCarei, avea doar18 ani. Era golgeterul aceleiserii de „C”.

Venise la oselecþie, l-a vãzutantrenorul Jiului deatunci, Florin Marin,ºi l-a reþinut în lot.Ulterior, Eric Bicfalvis-a impus, devenindtitular la Naþionalade Tineret, jucândmijlocaº la Jiul, într-o echipã dincare fãceau parte,

printre alþii, C. Mulþescu,Hotoboc,Scarlatache, Kalai,Pintilii, MirceaGheorghe, Gabi

Apetrei, Dulcea,Cipr. Petre, M.Constantinescu,Vrãjitoarea sauDrida. Apoi a jucatla Steaua ºi GloriaBuzãu, ajungând înUcraina, la VolynLuþk, devenind înediþia trecutã gol-

geterul Diviziei „A”,fapt ce l-a propulsatºi spre NaþionalaRomâniei, unde adebutat în noiembrie2014 (2-0 cuDanemarca).

Recent, EricBicvalvi (27 ani) aoptat pentru campi-onatul din China,unde a semnat pen-tru ocupanta locului14, echipa LiaoningWhowin, unde vaavea un salariu de1,2 milioane europe an.

Fostul jucãtor dela Volyn Luþk (undeîn trei sezoane a

jucat 77 partide,marcând 28 goluri),a mai avut oferte de la ªahtiorDoneþk ºi DneprDnepropetrovsk, dar ºi de la echipe dinRusia ºi Ucraina.

S ituaþia dramaticã în care se aflã viitorulechipei Jiul Petroºani ia ºi aspecte

tragi-comice: joi dimineaþã, pe la ora 9:00,antrenorii Marin Tudorache ºi Cosmin Kanduthau descins la stadionul din Lunca Jiului, pentruantrenamentele cu juniorii C, D ºi E.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

FOTBAL. TRANSFER.

„Chinezul” de pe Jiu!

Eric Bicfalvi pe vremea când evolua

la Jiul Petroºani

cvj nr. 896 vineri 10 iulie 2015

Documents