cvj nr 797, vineri 13 februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 797

Vineri, 13 Februarie 2015

De ce IUBESCVALEAJIULUI...

Pentru cã este un locfrumos, cu mulþi oamenifrumoºi, cu obiceiuri dragicu cãrbune negru...

IUBESC VALEA JIULUIpentru aerul tare dinRetezat, pentru pãstrãvuldin Cheile Jieþului, pentrubujorul de munte dinMândra, pentru “cleanþurile”din Cheile Tãii, pentruzãpezile târzii din Cârja,pentru ciutele din Oboroca,pentru ciopoarele dinSlivei...

IUBESC VALEA JIULUIpentru umbrã din PeºteraBolii, pentru minunile dinStrajã, pentru sângelevãrsat în 1916 la Tuliºa.

IUBESC VALEA JIULUIpentru “puii” cusuþi pe ciupeagul de la Jieþ, pentruvatra istoricã distrusã subºenilele comuniºtilor, laCâmpul lui Neag, pentrunedeile de la Cimpa, pentruclãcile din Dâlja, pentrucraii de la Paroºeni, pentrufluieraºii din Tirici...

IUBESC VALEA JIULUIpentru oamenii demni care,în 77`, l-au îngrãmãdit, laLupeni, pe Nicolae

Ceauºescu, pentru eroiicãzuþi în Munþii Vâlcan,pentru cei care, prin DealulBabii, au trecut pe DrumulPoºtalioanelor...

IUBESC VALEA JIULUIpentru cei care ne fac sãfim mândri pentru cã amvãzut lumina zilei aici, întreJii... Ana Colda, ID Sîrbu,Ludovic Bács, Cãlin PeterNetzer, Pius Brânzeu, Josef(Ioji) Kappl, Elena Meriºo-reanu, Tomi Coconea, IonBarbu, Carol Creiniceanusau Daniel Timofte.

IUBESC VALEA JIULUI,aici oamenii încã mai beauapã cu pumnu` din “þuþur”,încã mai îngraºã porcul cucucuruz, încã îl mai primescpe popã cu Iordanu` ºi îºifac cruce înainte de a seaºeza la masã...

IUBESC VALEA JIULUIpentru rãsãriturile de laButa, pentru apusul de laCâmpuºel, pentru prunii dinograda mea din Slãtinioara,moºteniþi de la tata, care îimoºtenise de bunu`,momârlan cu cioareci þesuþiîn rãzboi, cãmaºa pe joljînvergat, cu pãrul pesteumeri, vorba apãsatã dar chibzuitã. Om nãscutdintr-un neam cu fricã deDumnezeu...

Pentru asta, IUBESCVALEA JIULUI...!

Ionuþ DRAGOTESCIonuþ DRAGOTESC

O pauzã înainte de toate, a fost devizapoliþiºtilor ºi procuro-rilor, care, înainte de a începe treaba joidimineaþã, au stat…la o cafea. Toatemaºinile înmatriculatela MAI au atras, însã,atenþia presei, care a

titrat dis de dimineaþã:descinderi în ValeaJiului, numai cã noi l-am gãsit pe proprie-tarul pensiunii fixcând pleca, lucru cenu s-ar fi întâmplatdacã avea mascaþii lapoartã. „Au venit sãbea o cafea”, ne-aspus proprietarul pensiunii Floarea deColþ, în momentul încare pãrãsea locaþia.

Nici oamenii legiinu au zãbovit, însã,prea mult ºi, imediatce s-au vãzut filmaþi ºifotografiaþi, au plecat,spunând cã a fostdoar o întâlnire ºi

atât. „Nu se întâmplãnimic. E o convocareprofesionalã pe liniede criminalisticã”, ne-a spus unul dintrecei care pânã la urmãs-au urcat în maºini ºi au plecat.

Situaþia a stat altfeldecât o vãzuse presadis de dimineaþã ºidoar aºa poliþiºtii auajuns la breakingnews pentru cã aufãcut o pauzã decafea la o pensiuneaflatã la intrarea din-spre Defileul Jiului înmunicipiul Petroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Schi în România – povestea domeniilor schiabile

imaginare din România

P roiectul Schi în România trebuia sã transforme toate zonelemontane din þarã în magnet de schiori sau iubitori ai spor-

turilor de iarnã. Proiectul nu s-a finalizat niciodatã, iar lucrãrile aufost fãcute de firme suspecte. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Poliþiºti laT oatã presa dornicã de senzaþional a vuit aproape dis de

dimineaþã, joi, cum cã ar fi descinderi la o pensiune din Petroºani. Patronul, însã, l-am vãzut plecând, semn cãdescinderile nu l-au vizat, iar poliþiºtii au stat…. LA CAFEA,pentru cã aveau o convocare, dupã cum singuri au recunoscut.

Dragoº MariusBotoroagã, directorulConsmin, spunprocurorii, ar fi datspagã pentru a seasigura cã lucrãrile îisunt decontate latimp de MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului condusla acea vreme chiarde Udrea.

Numele societãþiiConsmin SA a fost

fãcut public caurmare a cercetãrii luiTudor Breazu, fostulconsilier al EleneiUdrea, care ar fiintermediat primireaunei mite de aproxi-mativ 300.000 de lei.Banii ar fi ajuns laElena Udrea.

La sediul societãþiinu este nimeni dinconducere ºi o anga-jatã a declarat cã toþi

ºefii sunt în concediu.Procurorii spun cã

„În perioada 2010 –2011, Tudor Breazule-a ajutat pe ElenaUdrea ºi pe AnaMaria Topoliceanu,directorul CompanieiNaþionale deInvestiþii, sãprimeascã 300.000de lei de la DragoºMarius Botoroagã,administratorul SCConsmin SA”.

C onsmin ºisãlile de

sport din comuneSocietatea din

Petroºani a avut de-alungul anilor mai

multe contracte cuMinisterul Dezvoltãriiºi Turismului. Potrivitinformaþilor de laCompania Naþionalãde Investiþii, societateaºi-a adjudecat maimulte contracte pentru sãli de sport.

Mai exact, societateaa câºtigat contractelepentru realizarea acinci sãli de sport îndiferite judeþen. Maimulte dintre acesteaau fost realizate încomune precumPeºtiºani (Gorj),ªuºani (Vâlcea),Negomir (Gorj). ªi înmunicipiul Petroºanifirma a câºtigat douã

contracte de realizarea sãlilor de sport dela Scoana GeneralãNr. 7 ºi de la ªcoalaGeneralã numãrul 5.

Tot în Valea Jiului,mai exact la Petrila,Consmin a reabilitatºi blocul 27. Milioanede lei a încasat socie-tatea de pe urmaacestor contracte cuMinisterul. Firma dinPetroºani este ceacare a finalizatlucrãrile ºi la bazinuldidactic din Petroºaniasta dupã ce o altãsocietate care acâºtigat licitaþia aintrat în faliment.


Monika BACIUMonika BACIU

Agitaþie mare joidimineaþã la Vulcan.Nu mai puþin de 6maºini de MAI, plineochi cu poliþiºti ºi criminaliºti au descinsla Vulcan, în zonaPreparaþiei Coroieºti.La faþa locului au ajunsºi proprietarii unuigaraj, oamenisimpli, care,dupã ce audeschis uºa, auaºteptat caprocurorii ºicriminaliºtii sãîºi facã treaba.

Aceºtia auintrat în garajulcu numãrul

1071 ºi au început sãsape. „Spun colegiicare sunt mai bãtrânicã acum 15 ani ar fidispãrut o femeie aiciîn zonã. Acum poatecautã cadavrul, pentrucã s-a tot zvonit cã arfi sub garaj. Nu ºtiudacã al ei, ori a altui

complice la crimã. Nu mai lucreazã lapreparaþie nimeni dintre cei care aulucrat cu ea, cã au ieºitla pensie”, a spus unbãrbat care venise sãvadã ce se petrece lagaraj. „Acesta-i cazulElodia de Vulcan, vãzic eu! Îs mulþi ani deatunci ºi poate se faceluminã. Era pe vremeacomuniºtilor ºi îmiamintesc cã era marerumoare, dar atuncicazurile astea semuºamalizau ºi crimi-nalul nu îi exclus sã fieliber”, ºi-a dat cu pãrerea un alt bãrbatce privea la acþiunea

poliþiºtilor.Garajul este situat

chiar lângã poartaPreparaþiei Coroieºti ºiîn spate sunt poziþio-nate ºi haldele de steril, rezultate în urmapreparãrii cãrbunilor.

Au fost zvonuri cumcã, în 13 februarie,deci fix în urmã cu unan, cupa unui excava-tor ar fi scos din haldade steril ce se aflã lacâþiva metri în spateleacestor garaje,rãmãºiþele unei femei,care lucra la Preparaþieacum 20 de ani ºi care ar fi dispãrut laieºirea din schimbul I.Niciunul dintre aceste

zvonuri nu au fost con-firmate, dar au existatsupoziþii cum cã aceafemeie, pe numele deHilda Codorean, arputea fi ºi îngropatãsub unul dintre garaje.

"Confirmãm cã ladata de 12 februarie2015 pe raza localitãþiiVulcan s-au efectuatactivitãþi judiciare îninstrumentarea uneicauze mai vechi, înre-gistratã la Parchetul depe lângã TribunalulHunedoara în anul2012, privind suspi-ciunea sãvârºirii uneiinfracþiuni de omor. Laactivitãþile de cercetarepenalã, inclusivpercheziþii, participãpoliþiºti ºi criminaliºtidin judeþul nostru ºidin judeþe învecinate ºiprocurori dincadrulParchetului depe lângãTribunalulHunedoara,fiind utilizatetehnici crimi-nalistice noi în

vederea strângerii probelor necesarelãmuririi cauzei" -Mirela Negruþiu, purtãtor de cuavantParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.

Proprietarii deacum, care sunt alþiifaþã de cei de acum 20de ani, au fost chemaþijoi la faþa locului ºiprocurorii fac oanchetã ce are la bazão dispariþie. Nu esteexclusã nici ipoteza caun alt cadavru sã fieascuns sub acel garaj,dar nici ipoteza cã armai exista o altãcrimã, cu care autorulsã îºi fi acoperit primafaptã.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Elodia din Vulcan, cãutatã de anchetatoriC azul unei femei dispãrutã acum

aproximativ 15 ani este dezgropat lapropriu la Preparaþia Coroieºti. Joidimineaþã procurori ai Parchetului de peLângã Tribunalul Hunedoara, poliþiºti ºicriminaliºti au fãcut noi sãpãturi într-ungaraj în care sperã sã gãseascã dovezi.Cazul a fost extrem de mediatizat la aceavreme, iar acum se pare cã procurorii aunoi indicii.

Concediu la ConsminU na dintre firmele cercetate încazul Udrea este ºi societatea

Consmin din Petroºani, al cãrui director, Dragoº Botoroagã este acumîn concediu. De fapt, întreaga condu-cere lipseºte în aceste zile, deºi presavuieºte despre implicarea în acestscandal ºi al celor de la Petroºani.

De ceva vreme rãzbate din toate partidele, organizaþiilocale, un sport lamodã: datul la þurloa-iele colegilor care seremarcã prin ceva.Orice poate ºtirbiimaginea sau poate dade gol în interiorul partidului. ªi dacã e ºicu prizã la public e maiaprig atacul... Acestsport este unul dinprincipalele motivepentru care partidelepolitice se confruntã cuo lipsã acutã de politi-cieni care sã vinã dinurmã, lucru dovedit încriza produsã de glasulcãtuºelor la judeþ.

Dupã ce PSD-urilede ici de colo s-au”lucrat” pe asemeneamize mãrunte la primavedere, PNL-urile suntºi mai rãu. În majori-tate aroganþi fãrãtemei, snobi pânã lasufocare, indivizi careau ocupat/ocupãfuncþii doar pe criteriipolitice au pretenþiacovorului roºu ºi aplecãciunilor în faþamãriei sale funcþia.

Tonul l-au dat uniimembri rãsfãþaþi ai liberalilor de la judeþ,iar atitudinea a plãcutmultora, drept pentrucare au adoptat-o rapidºi vreo câþiva dinprovincie, cel mai vizibil fiind veºniculdirector cu merite...care lipsesc cudesãvârºire, vulcãneanulNicolae Petroi.

Acest gen deoameni ºtiu cã trebuiesã fie protejaþi depreºedinþii de filialepentru a accede tocmai pentru cã auinterese personale ºi

lipsã de calitãþi cucarul. Pentru acestlucru fac orice, îºiîmbârligã pânã ºifratele, cã pe colegi -nu se jeneazã...

C el ”cu pieptuldezgolit”

atacat de ”directoriai falimentului”

În ultima vreme, învizorul a cel puþin doi”grei” liberali a fostluat Costel Avram, un moldovean fostPRM-ist, care esteacum vicepreºedinte alPNL Hunedoara dupãce ani buni a fostvicepreºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara ºi a prestattoate muncile de gherilã aferente uneiasemenea instituþii.Pentru cã liberalii nucoborau de pepiedestalul construit deînaintaºi, ºi la care nuau nici un merit, profi-tau de energia ºi abili-tatea de a merge cucapul înainte a luiAvram însãrcinându-lsã se ia de piept cutransportatorii, cu con-structorii, acolo undeapãreau probleme carecereau acþiuni ”cupieptul dezgolit”.

Ulterior l-au pusdirector la Apa ServPetroºani într-unmoment când Regia deApã era la pãmânt ºi,disperaþi, ConsiliulJudeþean ºi primarii dinValea Jiului au hotãrâtdivizarea acesteia pentru a salva ceva.Fãrã minte în ceea cepriveºte percepþiacolegilor, se pusemoldoveanul liberal petreabã, cu scandal ladomnii bogaþi, hoþi deapã, cu reorganizãri înfirmã, a plãtit datorii, amai câºtigat ºi alteproiecte, plus cã a înviat liberalismul dintre Jiuri, care defapt nu exista avându-se în vedere lipsaactivismului accentuatîntr-o zonã muncito-reascã, adicã PSD-istã.Cum sã nu stârneascãla atac pe directorii liberali numiþi ”directoriai falimentului” pentrucã pe unde au trecutei, au pus firmele încap. Apoi protejaþii,crescuþi pentru a urmala tronul judeþean,ºmecheri ºi arãtoºi, darcare poartã acumbrãþãri ale corupþiei.Aceºtia au atacat prindeclaraþii belicoase pe”þãranul de Valea

Jiului”, colegul sãu departid, acelaºi Avram.

”Groparul oficial al CJH” –

în loc de ”Hai, sãtrãieºti!”, ”Hai, sic-tir!”

Este vorba de con-silierul judeþean PNL,Ioan Prip, cel care esteconsiderat ” „groparul”oficial al ConsiliuluiJudeþean”. Asta pentrucã ”Sub conducereasa, atât o firmã de ser-vicii comunale dinHaþeg cât ºi societateaConsiliului Judeþean,Drumuri ºi Poduri SA,au ajuns în faliment” ºitotuºi, cu aceste rezul-tate, a fost numit man-agerul Asociaþiei deDezvoltareIntercomunitarã„Sistemul Integrat deGestionare aDeºeurilor” Hunedoara– relateazã presajudeþeanã, lucruri con-firmate ºi de colegi ºiconsilieri judeþeni.

Ioan Prip a avut oatitudine jenantã în ultima ºedinþã aConsiliului Judeþeanpentru cã ºi-a tras deurechi colegul de partidîntr-un moment în care

ar fi trebuit, ca om civilizat, sã-i transmiþimultã sãnãtate. Adicã,la solicitarea fãcutãConsiliului Judeþean deApa Serv de a i seaproba contractarea deservicii sistenþã juridicã,în prezenþa reprezen-tantului AGA aflat laºedinþã pentrususþinerea proiectului -pentru cã directorul C.Avram se afla de cevavreme pe un pat despital -, colegul consili-er PNL a dat cu bâtaîn baltã dând motiv dediscuþii care încã existãºi care seamãnã cubãtaia pe obraz.

„Mi se pãrea corectca directorul acesteisocietãþi sã fie prezentºi sã justifice aceastãcerere. Vã cer ca defiecare datã cândvotãm hotãrâri careprivesc SC Apa ServValea Jiului domnuldirector sã sedeplaseze pentru aparticipa la ºedinþe ºisã-ºi susþinã pro-iectele”- a spus IoanPrip despre colegul sãuîn plenul ºedinþei CJH.O doamnã consilier a”sintetizat” incidentulîntr-o frazã: ”În loc de”Hai, sã trãieºti!”, Pripi-a zis lui Avram ”Hai,sictir!”, asta cã aºa,prieteneºte, cã e demultã vreme bolnav”.

Z ãngãnitulcãtuºelor a

stopat jocurile ºigafele liberalului”arãtos ºi arogant”

Un alt liberal, bachiar al doilea om dinjudeþ, Tiberiu Balint, i-a purtat ºi-i poartãsâmbetele aceluiaºiAvram.

Unii colegi, caresunt deranjaþi de aro-ganþa lui Balint, dar ºide gafele de proporþiicare au tras în josmunca celor din teritoriu, au declarat cã”pupila lui Moloþ” valovi pe oricine i-arputea pune în pericolpoziþia de protejat ºiurmaº la ºefia judeþului.Doar cã viaþa, mai precis DNA, a stricatjocurile multã vreme deacum încolo. Dar

existã susþinãtori ai luiBalint care-i pot con-tinua bãtãliile pentrupoziþii, deºi în prezentorganizaþia judeþeanãeste descumpãnitã dezãngãnitul cãtuºelor.

Balint a declaratdeschis cã nu-l suportãpe Avram. „Nu suntrecunoscut ca un admirator al lui CostelAvram…”, la care aadãugatcã în ValeaJiului doar þiganii îlvoteazã pe Ponta,înverºunând ºi mai tarelocuitorii din zonã, caremai fuseserã jigniþi deal doilea liberal aljudeþului. Mai mult,Balint a propus sã-lscoatã din circuit peAvram, adicã acesta sãnu mai coordonezeValea Jiului pe liniepoliticã pentru cã nue… compatibil.

„În interiorul PNL,Valea Jiului a deza-mãgit mai tare decâtoricând. S-a dovedit cão coordonare de cãtreo persoanã a uneizone de peste180.000 de locuitorieste falimentarã ºi deaceea, lucrurile trebuiesã se schimbe. Încercarea pe care amfãcut-o, în urmã cu doiani de zile, de a puneun coordonator al uneizone întregi, pentru acoordona activitateapoliticã de acolo, separe cã nu a fost ceamai bunã soluþie. Prinurmare, trebuie sãrevenim asupra acesteidecizii”- a declaratvicepreºedintele PNLHunedoara, TiberiuBalint, deºi nu s-aimplicat niciodatã în consolidarealiberalismului într-ozonã consideratã greapentru liberali.

Dupã ce Cronica VJa arãtat o fãrâmã dinceea ce se petrece îninteriorul PSD ºi acumPNL, sunt mulþi la þarã,de unde vin ºi domnii,cã e bun cutremurul depe scena întregii clasepolitice, chiar dacã vor exista ºi victimecolaterale. Trebuiaînceput de undeva.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015 Actualitate 3

Dupã PSD-ul muncitoresc, PNL-ul domnesc ºi ”niºte þãrani”D espre aroganþa celor care conduc din capitala judeþului, Deva, faþã de ”niºte þãrani”,

cum sunt numiþi cei din teritoriu, se vorbeºte, ºe ºtie, se simte dintotdeauna. Înurmã cu douã zile au rãzbãtut, din nou, efectele atitudinii de falsã superioritate faþã devaloare doar pentru cã ea, valoarea, este din Petroºani – directorul ºi actorul TeatruluiDramatic I.D.Sîrbu. Noroc cã acolo, în Consiliul Judeþean, grav afectat în ultima vreme,existã ºi Oameni. În politicã pare a fi mai rãu. Aceiaºi aroganþi fãrã temei, directori ºidomni de mucava, falºi urmaºi ai liberalilor din istorie, îºi devoreazã colegii pãzindu-ºiscaunele. Dupã PSD-ul muncitoresc ºi lucrãturile sale de detronare a liderilor, PNL-uldomnesc încearcã sã-i ”omoare” din faºã pe cei care ar putea deveni un pericol.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Trei guverne au vrutsã transforme Româniaîntr-un mare domeniuschiabil: Adrian Nãstase,Cãlin Popescu Tãriceanuºi Emil Boc.În 2003,executivul condus deAdrian Nãstase aprobaprimul proiect pentrurevitalizarea ºi reutilareapârtiilor româneºti.Intitulat SCHI ÎNCARPAÞI, planul a fostaprobat prin lege ºiprevedea ca MinisterulTurismului ºi InstitutulNaþional de Cercetare-Dezvoltare în Turism sãidentifice zonele potrivitedin România pentrupracticarea schiului ºi aaltor sporturi de iarnã.

Autoritãþile locale trebuiau sã identificeterenurile pe care seputeau amenaja pârtii,sã elaboreze planurile deurbanism, sã amenajezeºi sã dezvolte zonele deschi, instalaþiile de trans-port pe cablu, cele deiluminat sau de produ-

cere a zãpezii artificiale.De asemenea,

Guvernul spunea cã,pentru transformareaacestor zone în staþiuni,era necesarã dezvoltareasau reabilitareahotelurilor ºi vilelor sauconstruirea unora noi.Proiectul n-a avut niciunrezultat vizibil ºi a fost uitat rapid de guvernanþi.

Cinci ani mai târziu,Emil Boc dã startul unuiproiect intitulat Schi înRomânia. Era practicproiectul vechi, reºapat.Hotãrârea prevedea cãinvestiþiile trebuiaufãcute cu bani de labugetele locale. Atuncicând acestea nu erausuficiente, urmau sã fietransferaþi ºi bani de labugetul MinisteruluiDezvoltãrii Regionale ºiTurismului.

În 2009, 12 consiliilocale urmau sãprimeascã de laMinisterul Dezvoltãrii, întotal, 116 milioane delei (116.575.000 lei),adicã aproximativ 40 de

miloane de euro, pentrua începe amenajareapârtiilor de schi.

În februarie 2010,prin Hotãrâre deGuvern, alte 20 de localitãþi sunt incluse înprogram, însã executivulnu stabileºte exact câþibani urmau sã ajungã la primãrii.

Sumele proveneaudin Fondul European deDezvoltare Regionalã.România avea acces laaceastã formã definanþare pentru cã seîncadra în lista þãriloreuropene cu cele maimici venituri pe cap delocuitor. Prin acest fond,UE urmãrea dezvoltareaturismului în zonelesãrace.

Staþiunile de peValea Prahovei

Staþiunile de pe ValeaPrahovei - Sinaia,Buºteni, Azuga - urmausã beneficieze primelede programul Schi înRomânia. În 2009, pentru cele trei localitãþi,Guvernul a fãcut plãþi de aproape 31 de milioane de lei.

BuºteniLa Buºteni au ajuns

peste 2 milioane deeuro. Cu aceºti bani,autoritãþile locale ar fitrebuit sã reamenajeze,sã reutileze ºi sã termineinvestiþiile de la pârtiaKalinderu 2, pentru carePrimãria luase deja bani din fondul depreaderare.

Pe 19 noiembrie2009, firma Glacial

Prod SRL câºtigã licitaþia pentru montareainstalaþiilor de transportpe cablu de pe pârtiaKalinderu ºi primeºte 5 milioane de lei.

ªase zile mai târziu,aceeaºi Glacial ProdSRL primeºte lucrãrisuplimentare, fãrã licitaþie, de 280 de miide lei, pentru aceeaºipârtie. Dupã doi ani,mai semneazã douã acte adiþionale, în urmacãrora trebuie sã facã totlucrãri de instalaþii detransport pe cablu.Actele adiþionale însu-mate aduc firmei încã unmilion de lei. În 2013,Glacial Prod SRL maiprimeºte, tot direct, uncontract de un milion delei pentru modernizareainfrastructurii turisticedin Buºteni.

Firma, care îi aparþine lui Vasile Ivan,din Caracaliu, judeþulTulcea, e specializatã înconstrucþia de ºosele. Aavut lucrãri în judeþul debaºtinã al proprietaruluidar ºi în Constanþa,Ilfov, Dâmboviþa,Giurgiu, Cãlãraºi,Prahova ºi Bucureºti.

La finalul lui 2012, acâºtigat licitaþia pentruconstruirea unei clãdiri,a unui depozit ºi a unuiperimetru de inspecþie avehiculelor în baza ame-ricanã de la Deveselu.Contractul valora peste14 milioane de lei. Unan mai târziu, firma îºicerea insolvenþa, dupãce nu îºi mai plãtise subcontractorii.

Un alt contract pentruKalinderu a fost încheiat

în 16 ianuarie 2012 cu firma Ziper SRL.Compania, controlatã deun cetãþean olandez, afost singura care a par-ticipat la licitaþia de 1.7milioane de lei pentrucumpãrarea unei maºinide nivelat zãpada.

În 2014, Corpul deControl al premieruluiverificã toate contracteleîncheiate de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului în proiectulSchi pentru România.Este anul în care ANIdescoperã cã EmanoilSavin este în incompa-tibilitate pentru cã asemnat actele prin careprimãria fãcea afaceri cufirma soþiei sale. Acelaºiedil care recunoaºteacum, cu jumãtate degurã, cã a primit baniipentru modernizareapârtiei ºi ca urmare aapartenenþei salepolitice.

Într-un raport deactivitate din 2014,reiese cã, pentru dezvol-tarea domeniului schiabilKalinderu, primãria dinBuºteni a cheltuit peste18 milioane de lei.Conform portalului delicitaþii publice, uneledintre contracte au fostacordate prin încred-inþare directã.

AzugaCinci kilometri mai la

nord, staþiunea Azuga.Aceeºi anchetã aCorpului de Control alGuvernului Ponta, fãcutãîn 2014, vorbeºte deprenereguli grave.

Investiþiile de laGuvern încep tot în

2009, când Primãriaprimeºte 11,5 milioanede lei.

Suma trebuia alocatãprin licitaþie publicã, iar câºtigãtorii sã seocupe de mai multeîmbunãtãþiri ale pârtiei:extinderea instalaþiei deprodus zãpadã artificialã,reabilitarea pârtieiSorica, achiziþia uneibenzi rulante,cumpãrarea echipa-mentelor de protecþie apârtiilor ºi a unui ATV.

Una dintre afaceri afost fãcutã cu societateaZiper, aceeaºi companieipreferatã ºi de primãriaBuºteni. Primãria Azugaîi dã 377 de mii de leipentru cumpãrareaechipamentelor de pro-tecþie, semnalizare ºidelimitare a pârtiilor.

Un alt contract a fostcu firma ACOMIN SA,deþinutã de hunedorea-nul Daniel Faur. Acestaeste fost partener deafaceri cu AdrianGãrdean, acuzat îndosarele Gala Bute ºiSchi pentru România,alãturi de fostul ministruElena Udrea. Firma luiDaniel Faur a primit dela Primãria Azuga peste1,9 milioane de lei.

PredealO altã staþiune, alt

teren de lucru pentruprocurori.PrimãriaPredeal a cheltuit din2009 pânã în 2011,13,5 milioane de lei,bani europeni, pentrureamenajarea pârtiilor.ªi tot primãria achitãanual sume importantepentru întreþinerea lor.

Firma care adminis-treazã telescaunul dinPredeal este TelefericPrahova SA care, spunprocurorii, îi aparþine luiAdrian Sârbu. Omul deafaceri a fost arestatpentru delapidarea soci-etãþii ºi pentru cã ar fiimplicat firma într-unmecanism prin care ar fispãlat bani ºi ar fi preju-diciat statul cu peste 15milioane de lei.

Lucrãrile de la dome-niul schiabil Predeal s-aufinalizat din 2011, însãrecepþia lucrãrilor nu s-afãcutã nici pânã azi.Conform specialiºtilordin Corpul de control alGuvernului, anumitelucrãri au fost efectuatefãrã autorizaþie. La pârtiile Subteleferic ºiClãbucet a fost montatão staþie de pompare aapei pentru producþiazãpezii artificiale. Traseuleste încã nemarcat ºi n-au fost realizate niciºanþurile de evacuare aapelor pluviale.

Valea JiuluiUna dintre cele mai

importante pagube dinprogramul Schi înRomânia s-a produs înValea Jiului. Schi înRomânia a ajuns înValea Jiului în 2009.Proiectul ar fi reprezen-tat salvarea zonei. ValeaJiului urma sã devinã unconglomerat de staþiuni,care cuprindea Vulcan,Parâng ºi Strajã.

VulcanLa Vulcan, investiþiile

au început în vremea

Guvernului AdrianNãstase. În 2003,Primãria a cheltuitaproape 630 de mii delei de la MinisterulDezvoltãrii, pentru aidentifica zonele în careputeau fi construite noipârtii.

Investiþiile au conti-nuat în timpul guvernuluiEmil Boc. În 2009,compania privatãInstitutul de cercetãri ºiproiectãri miniere predãdocumentaþia pentruridicarea unei staþiuni înPasul Vulcan. Zona turisticã urma sã aibã 2telegondole, 3 pârtii deschi, instalaþii de produ-cere a zãpezii artificiale,un punct de salvamont,un centru de informareºi un post pentruJandarmeria Montanã.

Din toate acestea, s-au construit doar otelegondolã de 50 demilioane de lei ºi 300 demetri de pârtie de schi.Banii pentru telegondolãau fost încasaþi de firmaAcomin SA, a lui DanielFaur. Alãturi de AdrianGãrdean, Daniel Faurapãrea ca acþionar ºi înInstitutul de cercetãri ºiproiectãri miniere, celcare dãduse avizul tehnicpentru proiect. În iarnalui 2011, Elena Udrea ainaugurat telegondola.

Corpul de Control alprimului ministru a con-statat în urma unui con-trol ca firma ACOMINSA a achiziþionat com-ponentele telegondolei,le-a vândut mai departealtor douã firme ºi le-arãscumpãrat la un preþmai mare cu peste 7

milioane de lei. Le-avândut primãriei astfel lasuprapreþ.

Anul trecut, terenulde sub telegondolã aînceput sã se surpe ºi,timp de câteva luni,instalaþia nu a mai fostfolositã. Corpul deControl al premierului asesizat DNA în legãturãcu modul în care au fostfãcute achiziþiile. Toatã investiþia pentrustaþiunea Vulcan a ajuns,în trei ani, la 157 demilioane de lei.

Cel mai mare domeniu de schi dinEuropa de Est trebuiasã fie construit laPetroºani, în Parâng.

În afarã de reamena-jarea celor cinci pârtiiexistente, acolo urmausã aparã 17 piste noi, 2telegondole, ºaptetelescaune, 30 de tunuride zãpadã ºi 7 maºini debãtut zãpada. Complexultrebuia sã conþinã ºidouã centre turistice, ocabanã ºi o instalaþie deticketing. Costul final:99 de milioane de euro.

Autoritãþile încheiecontractul cu un con-sorþiu condus de firmaKranz Eurocenter SRLdin Piteºti, careaparþinea unui cetãþeangeman. În 2006,primãria primeºte primiibani, 1,3 milioane delei, din fondul deurgenþã al Guvernuluicondus de CãlinPopescu Tãriceanu.

Ulterior, ministerulElenei Udrea plãteºte ºiel 34 de milioane de leipentru acest proiect, iarprimãria încã 6 mil-ioane. Însã, investiþia seopreºte dupã ceRomsilva se opune unortransferuri de teren pecare urmau sã se facãpârtiile. DNA Alba a verificat lucrãrile fãcuteîn perioada octombrie-decembrie 2010 ºi aajuns la concluzia cãtotul a fost legal.

Corpul de Control alpremierului susþine cãafacerile încheiate dupãdecembrie 2010 au fostilegale. De exemplu, omaºinã de bãtut zãpadaapare în scripteleprimãriei pe data de 16decembrie 2011, deºi eaa fost cumpãratã deconsorþiul de firme

Kranz Eurocenter ºiAcomin ºase zile maitârziu. Pentru utilaj,Primãria a plãtitaproape 3 milioane delei. Anchetatorii spun cãangajaþii primãriei suntacuzaþi de fals ºi abuz înserviciu.

StrajaO altã investiþie din

proiectul Schi înRomânia urma sã sefacã la Strajã, în Lupeni.Consiliul Local aîncheiat douã contractepentru amenajarea pârti-ilor. Primul, de 152 demilioane de lei, estecâºtigat de consorþiulcare se ocupa ºi de con-

strucþiile din Parâng -Termogaz CompanyHaþeg, Acomin ClujNapoca ºi KranzEurocenter Piteºti. Cele trei firme urmau sãasigure transportul cutelescaun, telecabinã ºiteleschi, sã cumpereechipamente pentru producerea zãpezii artificiale, sã amenajezedrumurile de acces ºi unlac de acumulare.

Omul de afaceriAdrian Gãrdean, prinTermogaz Company, amai primit un contractfãrã licitaþie. În schimbula aproape 9 milioane de lei, trebuia sã asigurealimentarea cu energieelectricã a staþiunii turistice Straja.

Procurorii susþin cãatribuirea directã a con-tractului de alimentarecu energie electricã astaþiunii Straja a fost ile-galã, beneficiarul lucrãriiîn valoare de 12 milioane de lei a fostTermogaz Company. La

finalul lucrãrilor preþul afost umflat cu 4 milioanede lei.

Direcþia NaþionalãAnticorupþie verificãtoate contracteleîncheiate la Strajã.Procurorii l-au acuzat peprimarul CornelRãsmeriþã de abuz înserviciu ºi de primire defoloase necuvenite.Adrian Gãrdean estesuspectat de dare demitã. Anchetatorii spuncã Firma TermogazCompany ar fi virataproape 700.000 de lei lui ªtefan Lungu,consilierul personal alElenei Udrea, în schim-bul promisiunii deblocãrii

banilor pentru finanþareacontractelor pe carefirma le avea cuautoritãþile locale.

Suceava,Câmpulung

Schi în România aajuns ºi în judeþulSuceava. OraºulCâmpulung trebuia sãdevinã ºi el magnet pentru turiºti.

Telegondola montatãaici are 38 de cabine ºieste funcþionalã, dar nuo foloseºte nimeni. Înlocalitatea Mãlini, tot înjudeþul Suceava, pârtiaeste pustie.

Iarna acesta afuncþionat doar 2 zilepentru cã atât a fostzãpadã. E dotatã cuinstalaþie de rãcire,tunuri de zpadã, nocturnã ºi teleschi.

Suceava, SuceviþaO altã investiþie urma

sã fie fãcutã la Suceviþa.Însã, pârtia de aici nu afost terminatã niciodatã.

În anul 2009, Guvernula alocat douã milioanelei pentru pârtia dinBucovina, dar banii s-auîntors la Executiv dincauza unui litigiu privindterenul pe care urma sãfie construitã.

BorsecLa Borsec, staþiune

montanã din judeþulHarghita, pârtiaSperanþa a costat 3,7milioane de lei. Banii auajuns tot la AdrianGãrdean.

Primãria a gãsit ometodã de recuperare ainvestiþiei: pârtiaSperanþa e administratãde o firmã a consiliuluilocal. Cel puþin trei lunipe an, toate locurile decazare sunt ocupate.

Corpul de control alGuvernului a descoperitºi aici nereguli. Conformexperþilor din Guvern,primãria din Borsec ar fidat fãrã licitaþie publicãlucrãri de peste 1,6 milioane de lei firmeiTermogaz Company,controlatã de AdrianGãrdean. În 2015,Curtea de Conturi aajuns în Borsec.

În 2009, Elena Udreaanunþa cã va aducepeste 22 de milioane delei în localitate, pentruconstrucþia unui centrubalneoclimateric, careurma sã primeascã1.000 de turiºti pesezon. Între aceste ziduritrebuiau sã se gãseascãun restaurant, saloanede cosmeticã, masaj,fizioterapie, electrotera-pie ºi un spa cu apeminerale. Deºi pânãacum au fost investite12 milioane de lei, dupãplecarea Elenei Udreade la minister, transferulde bani s-a oprit.

Schi în România afost considerat unul dintre cele mai impor-tante proiecte ale EleneiUdrea ca ministru alTurismului. Pe lângãabsorbþia de fondurieuropene, proiectul ar fitrebuit sã aducã zeci demii de turiºti pe pârtiileromâneºti. La 7 ani dela hotãrârea de guvernprin care au fost alocaþiprimii bani, Elena Udreaeste acuzatã de luare demitã pentru modul încare s-au realizat plãþileîn acest proiect.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 20154 Actualitate Actualitate 5

Schi în România - povestea domeniilorschiabile imaginare din România

P roiectul Schi în Româniatrebuia sã transforme toate zonele

montane din þarã în magnet de schiorisau iubitori ai sporturilor de iarnã.Proiectul nu s-a finalizat niciodatã, iar lucrãrile au fost fãcute de firmesuspecte. Iatã povestea domeniilor schiabile imaginare din România, peurma cãreia au mers reporterii DIGI24.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 20156 Actualitate

Descoperirile arheo-logice þin pe loc unproiect de producereal energiei verzi. Înzona Dobreºti, dupã ceau fost fãcute toatemãsurãtorile ºi sunt ºiinvestitori interesaþi sã

construiascã un parceolian, totul stã pe locde un an ºi jumãtate,din cauza avizului pecare trebuie sã-l deacei de la culturã.

„Proiectul tehniceste la CJ Hunedoara

în vederea obþineriiavizelor ºi eliberãriiautorizaþiei de constru-ire, dar, din pãcate,trebuie sã recunoaºtemcã legislaþia este stufoasã ºi greoaie ºicând spun acest lucru

mã refer cã numaipentru obþinerea avizu-lui de la culturã, de lajudeþ, a durat 18 luni.Pentru cã în zonã au

fost cândva dacii sautranºee”, a precizat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Primarul, însã,spune cã proiectul seva realiza, pentru cãtreneazã construcþiaacestui parc de celpuþin 5 ani, timp încare au fost obþinutetoate avizele. Acum,mai este necesar avizulcelor care audescoperit vestigiileistorice ºi poate în2015 va începe cons-trucþia parcului eolian.


Câte 6 salvamontiºipentru fiecare post

N evoie de salvamontiºti. La fiecareformaþie de salvatori montani din

judeþul Hunedoara ar mai fi nevoie deîncã ºase persoane care sã fie angajate cucarte de muncã.

În prezent, majoritatea celor care vegheazã lasiguranþa turiºtilor, sunt voluntari.

“Avem nevoie de cel puþin ºase salvamontiºti

montani angajaþi în fiecare staþiune din judeþ. La cele patru formaþii sunt 12 oameni, dar mulþifac voluntariat aici în timpul liber, adicã îºi câºtigãpâinea din alte pãrþi. La o intervenþie nu potpleca mai puþin de 5 salvamontiºti”, a declaratOvidiu Bodeanu, ºef Salvamont Hunedoara.

Serviciului Public Judeþean SalvamontHunedoara are de acoperit un areal montandeosebit de mare, într-o zonã deosebit de com-plexã ºi diversificatã. Salvatorii montani vor sã fierecunoscuþi, din punct de vedere profesional, încategoria meseriilor cu risc, aºa încât sã poatã ieºimai repede la pensie, dar vor ºi condiþii mai bunede lucru. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Viceprimarul dinPetroºani se retragedin consiliile deadministraþieN oul viceprimar al municipiului

Petroºani, Nicolae Florin, seretrage din toate consiliile de admi-nistraþie sau AGAdin care a fãcutparte în calitate deconsilier local, pentru a nu intrasub incidenþa legiiprivind incompatibi-litatea.

Nicolae Florin a solicitat ConsiliuluiLocal Petroºani înlocuirea sa, careprezentant al legislativului local, în Adunarea Generalãa Acþionarilor dela SC ApaServ Valea Jiului SA, dinConsiliul de Administraþie al ColegiuluiTehnic „Dimitrie Leonida”, precum ºi dinComisia pentru evaluarea ºi asigurareacalitãþii la Liceul Tehnologic „Apollonius”din Petroºani. Locul sãu în aceste organisme va fi luat de un alt consilierlocal, ce va fi desemnat prin vot.

Fost comandant al poliþiei MunicipiuluiPetroºani, Nicolae Florin a fost alesviceprimar al municipiului Petroºani lafinele lunii ianuarie, ca urmare a votuluide încredere dat de aleºii locali. Fotoliulde viceprimar era vacant încã de laînceputul lunii octombrie 2014, dupãdemisia Dorinei Niþã din funcþie, care aales o carierã universitarã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Vor fi deratizaþiL ocuiesc mai rãu

ca în cocinã, iarblocul pe care l-auprimit la cheie, com-plet utilat a devenitacum un focar deinfecþie ºi de hepatitã.

Vorbim despre cei carestau pe strada TudorVladimirescu din Petroºani,în blocul de locuinþesociale, care aratã ca ococinã ºi asta chiar dacãprimarul Tiberiu IacobRidzi le-a tãiat raþia dehranã caldã celor care aurefuzat sã îºi facã ordine înpropria gospodãrie. Acum,cazul a devenit din noualarmant, dupã ce 5 copiiau ajuns la Spitalul dinVulcan, la secþia deinfecþioase cu hepatitã, dincauza celor care vin dinacest bloc. Miercuri DSP avenit la Petroºani, la cen-trul de noapte ºi zi undevin copii din acest bloc casã mãnânce, ºi i-a vaccinat.

Primarul Tiberiu Iacob -Ridzi spune cã va face dinnou deratizare. „Acolo esteun focar de infecþie. Amdezinfectat, am fãcut tot cetrebuie, dar ei nu suntconºtienþi cã trebuie sã-ºi

menþinã curãþenia. O sã reluãm acþiunea dederatizare ºi dezinfecþie”, aspus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Din pãcate, însã, ceicare locuiesc acolo îºiaruncã pur ºi simplugunoaiele în spatele blocului, iar casa scãrii estemizerabilã. În astfel decondiþii trãiesc zeci decopii, care folosesc ghenelede gunoi drept spaþiu dejoacã, iar pãrinþii lor maibine au renunþat la hranade la cantina socialã, decâtsã iasã o datã pe lunã sãfacã ordine în curte. Aºaau ajuns cei mici la centrulsocial, ca sã mãnânce,doar cã i-au îmbolnãvit dehepatitã pe cei care locuiesc acolo în timpulsãptãmânii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dacii nu ne dau VERDEP arcul eolian din zona oraºului Petrila este acum oprit din

cauza dacilor. Aþi vãzut bine, pentru cã niºte vestigii dinvremuri încã neprecizate, au þinut în loc documentaþia ºiînceperea lucrãrilor în zona Dobraia. Acum, ca sã avem energieverde, trebuie sã aºteptãm avizul de la culturã.

Necesitatea moder-nizãri întregii infrastruc-turi de furnizare a apeipotabile precum ºi acelei de canalizare esteevidentã în condiþiile încare operatorul de apã,SC Apa Serv ValeaJiului a avut în anul2014, cheltuieli depeste 1,5 milioane delei cu avariile. Aceastãsumã a fost scoasã dinbugetul societãþii pentru a se interveni laavariile înregistrate peparcursul anului atât lareþeaua de distribuie deapã potabilã cât ºi lacea de canalizare.

Conducerea opera-torului spune cã nu aavut încotro ºi a fostnevoie de alocarea deresurse pentru„creºterea gradului desatisfacþie al clienþilorprin asigurarea

furnizãrii alimentãrii cuapã a consumatorilor24 de ore/zi, dar ºiurmãrirea ºisoluþionarea rapidã a reclamaþiilor cureducerea timpului derãspuns”. Astfel,potrivit directoruluigeneral al societãþii,Costel Avram, în anul2014, SC Apa ServValea Jiului a fostnevoitã sã intervinã pesistemele de alimentarecu apã în 1.350 decazuri, aceste reparaþiicostând societatea840.000 lei. În privinþaintervenþiilor la reþelelede canal din ValeaJiului, operatorul deapã a cheltuit nu maipuþin de 700 de mii delei cu cele 1.550 desolicitãri.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Peste 1,5 milioane de lei cheltuite de Apa Serv la avarii

I nvestiþiile din fondurile europenesunt obligatorii pentru Apa Serv,

în condiþiile în care administraþiilelocale ºi CJ Hunedoara, acþionarii societãþii, nu le pot susþine din propriile bugete. Acest lucru se poateconstata din numãrul de avarii lareþelele nemodernizate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Candidaþii vor trebuisã treacã printr-o probascrisã ºi una practicã,dar ºi printr-un interviu.Conform fiºei postuluide asistent medical generalist la Serviciul deAmbulanþã.

Se pot prezenta laurmãtoarea etapãnumai candidaþii declaraþi admiºi la etapaprecedentã.

Punctajul maximacordat pentru fiecare

probã este de 100 depuncte. Candidaþii trebuie sã obþinã lafiecare probã minimum50 de puncte.

Deºi toate posturilesunt ocupate în cadrulServiciului Judeþean de Ambulanþã Hune-doara, ar mai fi nevoiede cadre medicale.Reprezentanþii acestuiserviciu spun cã lanivelul Vãii Jiului situa-þia este dramaticã.

“Noi avem toateposturile ocupat. Estedeficit de personal, dar nu la fel ca în altejudeþe. Avem nevoie demedici, asistente ºiambulanþieri”, adeclarat ValeriaFilimon, directorul SJAHunedoara.

Puþini sunt mediciicare asigurã asistenþape ambulanþe. Lanivelul Vãii Jiului,

ambulanþele suntdeservite doar de treimedici. Potrivit celor dela SJA Hunedoara,pentru asigurarea linieide gardã ar mai finevoie de doctori.

“Pentru a asigura olinie de gardã completãar mai fi nevoie lanivelul Vãii Jiului de

încã cinci medici. Acumsunt doar trei”, a maisubliniat sursa citatã.

Cei trei medici de peambulanþele din ValeaJiului trebuie sã asigureasistenþa medicalã pentru un numãr deaproape 35 de mii depotenþiali pacienþi. Lanivelul ServiciuluiJudeþean de AmbulanþãHunedoara lucreazã280 de persoane.

M ai mulþi banipentru ser-

vicul de ambulanþã

Bugetul ServiciuluiJudeþean de AmbulanþãHunedoara este de

17.551.000 de lei, înanul 2015, banii fiindrepartizaþi deMinisterul Sãnãtãþii.

“Sunt mai mulþi faþãde anul trecut când amavut alocate 16,5 mili-oane de lei”, spuneValeria Filimon, direc-torul SJA Hunedoara.Potrivit datelor de laMS, în repartizareabugetului s-a þinut contde mai multe criterii,precum populaþiajudeþului, conformdatelor de la InstitutulNaþional de Statisticã,suprafaþa judeþului saunNumãrul total de solic-itãri în cursul anuluianterior ºi numãrul totalde kilometri parcurºi înanul anterior.


U nii pleacãalþii vin.

În cadrul Consiliul JudeþeanHunedoara se organizeazã concurs derecrutare pentruocupare a douãfuncþii publice.

Unul pentru consilieri juridici, clasaI, grad profesionalprincipal ºi al doileapentru ocuparea uneifuncþii publice de execuþie de consilierjuridic, clasa I, gradprofesional superiordin cadrul Serviciuluijuridic - contencios ºirelaþii cu consiliilelocale.

Astfel în data de 17 martie va avea loc

proba scrisã începândcu ora 09.00 iar îndata de 20 martie vaavea loc interviul careva începe de la ora10.00. ambele probeale acestui concursvor vaea loc la sediulConsiliului JudeþeanHunedoara.

Dosarele pentruacest concurs trebuiedepuse pânã în datade 4 martie.

Candidaþii trebuiesã îndeplineascãcondiþiile prevãzute deart.54 din Legeanr.188/1999 privindStatutul funcþionarilorpublici, republicatã, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

Condiþiile specificede participare la con-curs propuse pentrufuncþiile de consilierijuridici, clasa I, grad

profesional superior,respectiv grad profe-sional principal, dincadrul Serviciuluijuridic-contencios ºirelaþii cu consiliilelocale, sunt urmã-toarele: studii universitare de licenþãabsolvite cu diplomã,respectiv studii supe-rioare de lungã duratãabsolvite cu diplomãde licenþã sau echiva-lentã în domeniulºtiinþelor juridice, iarcondiþii de vechimepentru funcþia publicãde consilier juridic,clasa I, grad profe-sional superior suntvechime minimã înspecialitatea studiilorde 9 ani vechime,respectiv 5 anivechime.


Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Se cautã asistent medical pentru Ambulanþã, la Petroºani

Concurs pentru ocuparea unorposturi la CJ Hunedoara

A ngajare la Serviciul Judeþean deAmbulanþã Petroºani. Se cautã un

asistent medical debutant în cadrulServiciului de Ambulanþã Petroºani. Cei care aplicã pentru acest post trebuiesã aibã diplomã de ºcoalã sanitarãpostlicealã cu specializarea de asistentmedical generalist.

Angajãri laPrimãria Aninoasa

D upã ce au fost nevoiþi sãdea afarã din angajaþi

pentru a ieºi din insolvenþãacum fac angajãri.

Este vorba de cei de la primãriaAninoasa care organizeazã concurspentur ocuparea mai multor posturi.Este vorba de ocuparea unui post de

poliþist local ºi de ocuparea unui postde referent. Angajarea poliþistuluilocal se va face pe o perioadã deter-minatã, în timp ce cea de referentpe o perioadã nedeterminatã.

Ambele concursuri de angajarevor avea loc în lunã martie. Anul trecut, autoritãþile locale de laAninoasa au fost nevoite sã facãdisponibilizãri pentru a putea ieºi dininsolvenþã. Acum cã problema s-arezolvat, mai multe persoane îºi vorgãsi loc de muncã în aceastã localitate. (M.B)(M.B)

Proiecte destinate elevilor

L a ªcoala Generalã Nr.7 din cartierul

petroºenean Aeroport va filansat un proiect destinatelevilor aflaþi în dificultate.

Intitulat “Stop abandonuluiºcolar!” acesta se adreseazã copiilorcare au probleme ºcolare. În paran-tezã fie spus, unitatea ºcolarã dinPetroºani este prima din judeþulHunedoara în care va fi aplicat unastfel de program. “Intenþionãm ca

la un numãr de peste 100 de elevisã le acordãm burse pentru a-i motiva sã vinã la ºcoalã ºi pentru a-iface sã vadã ºcoala ca pe “ceva”care-i poate ajuta din toate punctelede vedere. Nu pot detalia mai multedespre acest proiect, deocamdatã,deoarece ne dorim sã rãmânãunic”, a declarat Vasile Pop, directorul ºcolii. Un alt proiect careva fi implemntat la unitatea deînvãþãmânt din cartierul Aeroport sereferã la alocarea de resurse finan-ciare destinate pregãtirii suplimenta-re a elevilor. Acesta este destinatpregãtirii elevilor din clasa a VIII-a lamatematicã ºi limba românã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Miercuri 11 februarie a.c.dupã-amiazã, la Lupeni a avutloc primul joc de pregãtire peanul 2015, între douã echipedin Valea Jiului, HerculesLupeni ºi UniversitateaPetroºani. Meci disputat peterenul privat a lui NeluHaþegan, încheiat cu un scorde egalitate, 1-1 (1-0).

Dacã la echipa dinPetroºani nu a existat decâtun jucãtor nou venit,Tãmãºiloni de la CetateRãchitova, în schimb, lupenenii au folosit toate cele patru achiziþii, ex-jiuliºtiiAdi Farcaº, Daniel Ursachi,Daniel Savu ºi Brânduºe,absentând „senatorul dedrept” Ciocârlan, accidentat.„A fost un prim test util,echipa a dovedit poftã de joc,rezultatul este just” a declaratDan Voicu, antrenorulLupeniului.

„Mã bucur cã bãieþii noºtriau rãspuns cu bine sarcinilorde joc, cred cã suntem pedrumul cel bun” a spus GabiNiþu, antrenorul UniversitãþiiPetroºani.

Genu TUÞUGenu TUÞU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Februarie 20158 Sport

Se þine de uniinorocul, fãrã sã-lcaute. Ãsta o fi destin-ul, horoscopul, soarta.Laurenþiu Reghecampf

este, fãrã îndoialã, unfavorit al sorþii. Mereuagãþat de fustanevestei sale, AnaMaria Prodan, a avutîn viaþã numai traseede boier.

Prima performanþãe cã a rezistat laSteaua doi ani, cel maimult dintre toþiantrenorii - ºi au fost

zece! – perioadeiBecali.

Când a consideratcã nu mai are cestoarce din Steaua, agãsit soluþia obþineriide bani mulþi într-oþarã, Arabia Sauditã,unde fotbalul e unhobby presãrat cuambiþii. Nu i-a mersînsã, spre surprinderea

lui, la celebra Al HillalRyadh, una dinfavoritele coroaneiregale. Modul sãuauster, nereuºitele îndiferite competiþii, audus la marginalizareasa, precum ºi ieºireadin graþiile ºefilor sãi,care l-au avertizat cãar cam trebui sã-ºicaute de lucru. Eee,

dar nu pleacã omuloricum! Ca sã scapede el, arabii saudiþi îidau ºi un milion deeuro ºi cadou pe MihaiPintilii, ex-jiulistulurmând a juca laPandurii Tg. Jiu.

Aºa viaþã, aºa trai,un picior în fund sã-idai, dar milionul e încontul lui Reghe, nu?

Henþ cu mânaUn milionºi-un ºut în fund!

Inedit

Recordurilelui StoichiþãM ihai Stoichiþã

(61 ani) a fost unuldintre cei mai longevivijucãtori de fotbal care auevoluat la Jiul Petroºani.

El a jucat la Jiul între anii 1973-1981, timp de optsezoane, acumulând 212 meciuri în Divizia „A” (locul 7 înclasamentul all time la Jiul), marcând 18 goluri (locul 17 într-un top al Jiului), fiind ºi câºtigãtor al Cupei României cuechipa din Petroºani.

Cariera sa de antrenor este însã una de poveste, dar ºi cuperformanþe. A reuºit trei titluri în trei þãri, în România cuSteaua (1998), în Moldova cu Sheriff Tiraspol (2002) ºi înArmenia cu Pyunik Erevan (2004). Dar a ºi antrenat la treiechipe Naþionale, Panama (2001), Armenia (2003-2004) ºiKuweit (2005-2006). Sã recunoaºtem, un CV impresionant,la o vârstã relativ tânãrã, þinând cont cã a reuºit aceste per-formanþe 44 ºi 52 de ani! Dacã mai adãugãm cã Stoichiþã amai antrenat la echipe de club din Bulgaria, Turcia ºi Cipru,iatã avem o imagine complexã a unui antrenor cãruia i secuvine tot respectul nostru ºi cã dacã a antrenat în atâtealocuri, Mihai Stoichiþã ºtie ceva... (Genu TUÞU)(Genu TUÞU)

Straja, luatã cu asalt de turiºtiD acã zãpadã nu e, atunci nimic

nu e! În acest an, însã, în Strajaa nins din belºug aºa cã ºi numãrulturiºtilor care urcã la munte esteunul foarte mare.

Numai în ultimele zile, în staþiunea montanãdin Valea Jiului, au fost prezenþi câteva mii deturiºti. Asta, ºi spre bucuria cabanierilor dinzonã. “Am constatat cã turiºtii au fost foartemulþumiþi de servicii, cazare ºi masã, care s-auîmbunãtãþit în ultima perioadã. În plus, amavut parte ºi de zãpadã, motivul principal pentru care turiºtii urcã iarna la munte. Faþã de anul trecut, în acest an, chiar ne-a datDumnezeu zãpadã. Pârtiile, ºi ele, sunt foartebune. În plus, s-a ameliorat situaþia cu accesulîn Straja, vis-à-vis de maºini. Nu mai esteaglomeraþie pe traseu”, a declarat Dorin

Chiriþã, preºedintele Asociaþiei “Pro Straja”. Stratul de omãt aºternut în ultimele zile i-a

determinat pe cabanierii din Straja sã spere cãîn acest an sezonul turistic se va întinde pe operioadã de timp mai lungã, decât anul trecut.“În perioada imediat urmãtoare, în Straja, vomavea mai multe competiþii sportive pentru cãavem zãpadã din belºug. În plus, dupã cumaratã vremea ºi potrivit înºtiinþãrilor meteoro-logice pe care le-am primit, sunt sigur cã înStraja se va schia pânã pe 1 aprilie”, a maispus Dorin Chiriþã. În prezent, Asociaþia “ProStraja” are peste 200 de membri, proprietaride unitãþi de cazare ºi case de vacanþã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Primul amical „fratricid” al anului

V rem nu vrem,Hercules Lupeni

este la ora actualã ceamai constantã echipã defotbal a Vãii Jiului.

Înfiinþatã în anul 2011,dupã un sezon în Liga a V-aHunedoara, ocupã locul 3 ºipromoveazã în Liga a IV-a.

Uºor-uºor, echipa se impuneîn peisajul judeþului Hunedoara,fãcând o figurã frumoasã încãdin primul sezon, când ocupãlocul 6 (2012-2013), având 79goluri marcate, RemusMoldovan reuºind 31 dintreacestea. În sezonul urmãtor,2013-2014, Lupeniul ocupalocul 2, marcând în acel campionat 87 goluri, acelaºiRemus Moldovan perforând de22 ori porþile adverse, fiind dinnou golger.

În fine, la sfârºitul turului2014-2015, Hercules Lupeniocupã locul 2 cu 26 goluri

marcate (golgeter, M. Filip cu 7 goluri), având aºadar, în 78meciuri în Liga a IV-a unnumãr de 192 goluri marcate,adicã o medie de 2,5 goluri pemeci.

Returul va începe pe datade 7 martie, ºi dacã Lupeniulva menþine media aritmeticã degoluri marcate pe meci, arputea atinge golul cu numãrul200 marcat în Liga a IV-a înetapa a 19-a (28 martie), lameciul de acasã cu DaciaOrãºtie. De urmãrit...

Genu TUÞUGenu TUÞU

Fotbal. Statisticã. Hercules Lupeni

CINE DÃ GOLUL 200?

BILANÞ LA ZI ÎN LIGA A IV-A HUNEDOARA2012-2013 – Liga a IV-a, loc. 6 34 19 6 9 79-47 63p.

2013-2014 – Liga a IV-a, loc. 2 30 31 5 4 87-23 68p.

2014-2015 – tur, Liga a IV-a, loc. 2 14 11 1 2 26-12 34p.

Rere Moldovan a marcat 53goluri pentru Hercules Lupeni

în ediþiile 2012-2014

Hercules Lupeni – Univ. Petroºani 1-1Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu):

A. Farcaº - Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean, A. Criºan –Harangozo II, Al. Cojocaru, Harangozo I, R. Moldovan –D. Ursachi, D. Savu.

Au mai jucat: Chira, Bursuc, BrânduºeUniversitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu):

Fl. Negrea – Vl. Negrea, Raboj, Chiruþã, Arcuºi – Bulimej,Marton, I. Gavriluþi, Grigoraº - Puian, Ov. Popesc.

Au mai jucat: Tãmãºiloni, Voina, Plic, R. MateescuGolurile: 1-0: R. Moldovan (min. 17)

1-1: Plic (min. 90)

Foºtii atacanþi jiuliºti D. Ursachi ºi D. Savu audebutat la Hercules Lupeni

cvj nr 797, vineri 13 februarie

Documents