Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 871

Vineri, 5 Iunie 2015

L a mina Petrila se vinde ºi se furã tot ce poate scoate banifrumoºi. Atelierul electric aproape cã nu mai existã. Un

tranformator, de exemplu, costã în jur de 500 lei funcþie de mãrimeºi ca bun afacerist, poþi scoate de 5-10 ori mai mult din ”produselecumpãrate”, produse care conþin cupru, aluminiu, iar pentru astaexistã un cumpãrãtor preferat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Se îmbogãþesc pe mormântul Minei Petrila

I nstitutul Naþional de

Cercetare-Dezvoltarepentru SecuritateMinierã ºi ProtecþieAntiexplozivã va organiza ºi în acest an simpozionul internaþional SESAM,manifestare aflatã lacea de-a VII-a ediþie.

Locul de desfãºurare alevenimentului va fi înPoiana Braºov, în perioada 30 septembrie –2 octombrie.

Potrivit organizatorilor,temele abordate în acestan sunt legate de ventilaþiaminierã ºi industrialã, risc profesional ºi risctehnologic pentru industriaextractivã ºi pentru alteindustrii cu atmosfereexplozive ºi/sau toxice,explozivi de uz civil, arti-cole pirotehnice, echipa-mente destinate utilizãrii în atmosfere potenþialexplozive, protecþiazãcãmintelor de substanþeminerale utile, închidereaobiectivelor miniere, activitãþi de salvare pentru

industria minierã ºi pentrualte industrii cu mediu cupericol de atmosferãexplozivã ºi/sau toxicã,protecþia mediului, soluþiide prevenire, ameliorare ºi combatere a poluãrii,psihosociologia muncii ºiorganizaþionalã.

ªi anul acesta organizatorii se aºteaptã lao participare foarte mareºi de calitate. Data trecutãau fost participanþi dinRomânia, Rusia, Poloniasau Ucraina.

Monika BACIUMonika BACIU

S ãptãmâna trecutã,minerii din Valea

Jiului au ieºit din nouîn drum... Nu vreau,astãzi, sã mã refer lamotivele pentru care aufãcut-o. În nici un cazde bine, nu.

Dupã câteva zile în carerevolta minerilor a fost lãsatãsã dospeascã, Dominic de laenerjie` a decis sã vânã-n Vale.

Dominic Andrei Gerea,ministrul Energiei, despre dânsul vorbim în paginã.

Dupã ce ºi-a sorbit cafeauaîmpreunã cu o parte dintreprimarii ºi parlamentarii dinValea Jiului, Andrei Gerea apornit la pas, “dezbumbat laultimul bumb al cãmãºuþei”spre C.E.H. În bãtãturã zarvãmare, minerii l-au întâmpinatcântând “În fund de munþi,noi, des intrãm...”, unmoment emoþionant. Cu greu ºi vorbe bine ticluite,Gerea s-a vãzut intrat pe uºaC.E.H... Cât de mulþi miniºtriau mai pãºit ºi pe aceastã uºã,ºi cât de multe lucruri au maipromis, ºi cât de puþine aumai fãcut... Dupã câteva ceasuri în spatele uºilorzãvorâte a ieºit Nica, liderul dela Muntele. ªi-a bãgat gurã-ngoarnã ºi a anunþat oameniicare aºteptau afarã cã pãrþiledin clãdire sunt pe cale sãsemneze un protocol. Apoi s-abãgat înapoi. Dupã o vremeîntâlnirea s-a isprãvit,Dominic de la enerjie` s-aaºezat în faþa jurnaliºtilor ºi aspus urmãtoarele: “Împreunãvom face demersurile nece-sare la toate organismele abilitate pentru prelungireatermenului limitã de închiderea minelor de huilã, de la 2018la 2024. Polonia face presiuniîn acest sens ºi alte þãrieuropene, la fel. E un contextfavorabil ºi nouã. CEH va trebui sã poatã vinde pe piaþareglementatã o cantitate deenergie corespunzãtoare uneiputeri de 200 de MW, puterea

minimã a celor douã termocentrale.

Se demareazã procedurilepentru separarea termocen-tralei Paroºeni (mãsurã cerutãinsistent de sindicatele dinaceastã unitate). Protocolulmai prevede ca separarealegalã a activitãþii miniere sã seproducã doar dacã programulde restructurare (ce va fiîntocmit în acest an – n.red.)va ajunge la concluzia cãaceasta este necesarã. Se constituie un grup de lucrucare sã asigure îndeplinireapunctelor din acest protocol”.

Apoi, a zâmbit pe su`musteaþã ºi dus a fost. Bine,dar cu noi cum rãmâne, cunoi cei mulþi ºi...?

În protocolul semnat laPetroºani, nici urmã deasumare, nici urmã degaranþie, nimic. Doar poveºti.Mai mult, Andrei Gerea neliniºteºte, “...vom face demersurile necesare la toateorganismele abilitate pentruprelungirea termenului limitãde închidere a minelor dehuilã, de la 2018 la 2024 ”.

Pãi, dom` Gerea, parcãpânã în 2018 urmau sã fieînchise minele botezate cafiind neviabile, nu? ParcãLonea, Livezeniul, Vulcanul ºi Lupeniul erau bune, erauviabile. Înþelegem cã sunt atâtde viabile cã este nevoie deeforturi ca sã nu se închidã ºiacestea în 2018?

Aºadar, dacã veþi reuºi sãîmpingeþi înmormântarea Vãii Jiului pânã în 2024 esteo împlinire, un succes...

Oameni buni, dragii mei,sfârºitul este mai aproapedecât credem, îl trãim deja!

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

GEREA: UN MINISTRU,ZÂMBIND PE SU` MUSTEAÞÃ

INSEMEX organizeazã ºi în acest an simpozionul internaþional SESAM

Costuri suplimentarepentru PrimãriaLupeni

E xpertize peste expertize ºi plãþi supli-

mentare. Reprezentanþiiadministraþiei locale de laLupeni au cerut realizareaunei expertize pentru careau fost nevoiþi sã alocesuma de 5500 de lei.

Acum expertul a suplimentatcosturile cu încã 1200 de lei,bani care trebuie achitaþi demunicipalitate pânã la termenulde sãptãmâna viitoare. În acestproces este vorba de un controlal inspectorilor financiari care aavut loc în anul 2012 laPrimãria Lupeni, control înurma cãruia s-a constatat cãmunicipalitatea a acordat aju-toare de urgenþã pentru situaþiimedicale tratamente ºi investi-gaþii în clinici de specialitatefãrã documente care sã justificecheltuirea sumelor respectiveîn scopul pentru care au fostacordate.

Potrivit raportului, Curtea deConturi a stabilt cã municipali-tatea a acordat, ilegal, între2010 – iunie 2012, ajutoare de

urgenþã pentru situaþii medicale.În raport se aratã faptul cã4.375 de persoane au benefici-at ajutoare de urgenþã acordatepentru situaþii medicale, pentrutratamente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã docu-mente care sã justifice chel-tuirea sumelor respective înscopul în care au fost acordate.

Inspectorii de la Curtea deConturi susþin cã banii au fostacordaþi „în baza unor bilete detrimitere nepuse în circuit decãtre Casele de sãnãtate, ºi cumotivul trimiterii – la cerereapacientului, fãrã ca solicitanþii sãprezinte documente care sãdovedeascã „prejudiciul suferit”,aºa cum cere formularul privindancheta socialã efectuatã ºinormele financiar contabile”.Deconturile realizate de munici-palitate pentru aceste ajutoarese ridicã la suma de aceste plãþi1.852 mii lei

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

ileana.firtulescu@yahoo.com

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

La începutul acestuian, judecãtorii de laPetroºani au dat verdictulîn dosarul MarianeiMateescu. Dupã unrechizitoriu refãcut,recuzarea preºedinteluide ºedinþã, ori solicitareaunor contraexpertize încauzã, Mariana Mateescua fost gãsitã vinovatã demagistratul care a avutspre judecare dosarul fos-tului director al spitaluluidin Lupeni. Judecãtorul aapreciat cã MarianaMateescu se face vinovatã de infracþiunileimputate de procurori ºiau condamnat-o la un anînchisoare pentrusãvârºirea infracþiunii deabuz în serviciu contraintereselor publice.Totodatã, magistratul amai condamnat-o peMateescu ºi la trei luni de

închisoare, pentru cã nua recuperat prejudiciulindicat de Curtea deConturi.

Pedepsele au fost con-topite, dar ºi suspendatecondiþionat pe o perioadãde trei ani, termen deîncercare stabilit de magistrat. Conformsentinþei JudecãtorieiPetroºani, MarianaMateescu este obligatã sãachite SpitaluluiMunicipal Lupeni sumade 45.987,65 lei cu titlude despãgubiri civile.Dosarul manageruluiSpitalului MunicipalLupeni a ajuns la judecatãîn anul 2013, iar medicula fost acuzat cã a folositbani publici în interes per-sonal. Practic, managerulMariana Mateescu aprobasumele de bani pentruservicii de avocaturã ºi, în

unele cazuri, chiar ea eracea care ridica banii.

Mai mult, deºi unitateamedicalã nu avea banipentru medicamente,managerul nu þinea contde acest lucru ºi dãdeadirective clare sã se facãurgent plãþi cãtre avocat.Pentru contractele deasistenþã juridicã nu auexistat documente care sãstea la baza deconturilor,iar de multe ori, sumelecerute de avocat (onora-riu, plus diurnã, cazare ºitransport) pentru un pro-ces la Alba Iulia, erau maimari decât cele pentru unproces la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie. Înperioada 2005-2009,Spitalul Municipal Lupenia fãcut plãþi pentru servicii de avocaturã în valoare de peste200.000 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Pentru cã magistraþii intrã învacanþã, instanþa dela Petroºani a fixatun nou termen dejudecatã în dosarulcelor doi abia pentrutoamnã atunci cândvor fi citaþi ºi doimartori.

“Acordã un noutermen de judecatãla data de 10 septembrie 2015.Se citeazã martoriiSãceanu Alin ºiPancu Gabriel .Menþine dispoziþiileîn sensul cã pune învedere reprezen-tanþilor pãrþilor sã

pregãteascãinterogatoriile pen-tru urmãtorul ter-men”, se aratã însoluþia instanþei dela Petroºani.

Costel Avram a fost dat în judecatãde cãtre senatorulHaralambie Vochiþoiu.Senatorul îl acuzã peAvram de faptul i-aprejudiciat imagineaatunci când l-aacuzat cã furã apã.Daunele cerute desenator sunt de120.000 de lei, iar.Scandalul dintre ceidoi a debutat înurmã cu doi ani, în

urma unui controlfãcut de reprezen-tanþii ApaServ la SCArt Forest CompanySRL, firmã contro-latã de senatorulHaralambieVochiþoiu.

Echipele de control au stabilit cãsocietatea a fostbranºatã ilegal lareþeaua de apã pota-bilã, aspect consem-nat în procesul ver-bal de constatare nr.129/ 24.09.2012 ºiNota de constataredin 24.09. 2012,încheiate în urmacontrolului efectuatde reprezentanþiifurnizorului de apãla punctul de lucru lafirmei, din Livezeni.Cu ocazia respec-tivei verificãri s-aconstatat existenþa

unui by – pass ilegalexecutat pe reþeauapublicã de apã.

Când echipa decontrol a ajuns lapoarta firmei, anga-jaþii l-au sunat ime-diat pe HaralambieVochiþoiu – care eraconsilier judeþean lavremea respectivã –ºi, potrivit acteloroficiale ale ApaServ,„acesta s-a prezentatimediat la faþa locu-lui ºi nu a permisefectuarea controlu-lui, motivat de faptul

cã reprezentanþiisocietãþii noastre nuau prezentat dele-gaþii, deºi aceºtia selegitimaserã cu legiti-maþiile de serviciu”.

Ulterior, dupã cereprezentanþiiApaServ au venit cudelegaþiile, acestorali s-a permis sãefectueze controlul,iar prejudiciul calcu-lat pentru racordulilegal a fost de aproape13.000 de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

R ãzboiul apei, amânat pânã înluna septembrie. Costel Avram

ºi Haralambie Vochiþoiu îºi vornsusþine cauza pe tema furtului apeiabia în luna septembrie.

Apa care spalã sau pãteazã imaginea, opritã pânã în toamnã

Studiul probelor în dosarulde abuz în serviciu

F ostul manager al Spitalului municipalLupeni, Mariana Mateescu, va fi chematã

la barã sãptãmâna viitoare, datã pânã cândjudecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia autimp sã administreze probatoriul din dosar.Dupã ce a fost condamnatã la un an deînchisoare cu suspendare pentru abuz în servi-ciu, Mariana Mateescu a fãcut contestaþie ladecizia judecãtorilor de la Petroºani.

Sfârºitul anului2015 aduce ºi sfârºitulMinei Petrila. O istoriede peste 150 de anipusã la pãmânt cu buldozerul ºi asta dincauza încãpãþânãriicelor de la MinisterulFianþelor care nu vorsã cedeze cu titlu gratuit cãtre adminis-traþia publicã localã nicimãcar clãdirile cu marevaloare istoricã de laMina Petrila. Le-aucerut edililor nici maimult nici mai puþin de7,5 milioane de leidacã vor activeleexploatãrii miniere.

„Cei de la MinisterulFinanþelor ne-au cerut75 de miliarde de leivechi pentru activeleMinei Petrila. Este osumã mult prea marepe care nu o putemplãtit nici eºalonatã.Nu pot angaja bugetul

Petrilei la aºa cheltuialãpentru cã ºi aºa estesãrac. Noi am cerutclãdirile cu titlu gratuit,dar nu au vrut sã ni ledea, dar în acelaºi timp avem de primitde la bugetul de stat187 de miliarde de leidin eprioada 2000 –2004”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Interesant este, însã, faptul cã în loc sã salveze istoriaGuvernul preferã sãinvesteascã în demo-larea ei. Astfel, pentruînchiderea ºi ecolo-gizarea Minei Petrila s-au prevãzut20.538.550 lei, iarpânã la sfîrºitul lui2015 pe unitateaextractivã se va pune

lacãtul. Potrivit datelorcuprinse într-un proiectde ordonanþã deGuvern publicat pesite-ul MinisteruluiEnergiei, „pânã la 31decembrie 2015urmeazã a înceta activitatea deexploatare pentru unitatea Petrila”. Iarmai apoi, aºa cum s-aîntâmplat la MinaDâlja, de exemplu,zona va fi acoperitã cuiarbã ºi va aºtepta,mult ºi bine, investitoriinteresaþi de teren.

Aºa va lua sfârºitistoria celei mai vechiunitãþi miniere dinValea Jiului, unde maibine de 150 de ani afost adus la suprafaþãcãrbunele. Nimic nu i-aconvins pe guvernanþi

sã schimbe proiectulsau sã renunþe lademolarea unor clãdiricu valoare istoricã ºiasta chiar dacã ºi ungrup local de iniþiativã,în frunte cu artistul IonBarbu, a încercat dinrãsputeri pãstrareaclãdirilor de suprafaþã,unele în patrimoniulindustrial naþional.

Au existat proiectedetaliate realizate dearhitecþii care au venitîn sprijinul lui IonBarbu ce demonstreazãcum ar putea fi pus învaloare tot acest spaþiuindustrial, dupã modeledeja existente la mineleînchise din Germaniasau Franþa, dar înzadar.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

L a mina Petrila sevinde ºi se furã

tot ce poate scoate bani frumoºi. Atelierulelectric aproape cã numai existã.

Un tranformator, deexemplu, costã în jur de500 lei funcþie de mãrime ºica bun afacerist, poþi scoatede 5-10 ori mai mult din”produsele cumpãrate”,produse care conþin cupru,aluminiu, iar pentru astaexistã un cumpãrãtorpreferat. Furturile au luatamploare sub pretextul ”cã ºi aºa mina se închide”.Azi s-a sustras un cablu detransformator, care oricumera prea lung, mâine unmotor de 5,5 kw, apoi unulde 22 kw, mai niºte cofrete,mai niºte ulei de motor etc.

Pentru cã Mina Petrila seînchide pe repede înainte,Consiliul de Administraþie alSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului adat verde la dezafectareasubteranului ºi a atelierelorde întreþinere. Gradual trebuie scos din inventar tot

ce se foloseºte în minã pen-tru desfãºurarea activitãþii.

Unele utilaje, motoare,transformatoare etc., vor fifolosite de alte întreprinderiminiere, dar sunt destulecare se pot vinde. ªi cum însubteran nu se poate cuan-tifica ce a fost îngropat ºi ces-a recuperat, s-a trecut la

ceea ce românul ºtie maibine – furtul.

De-a lungul timpuluimulþi conducãtori de liniaîntâi, sau doi ºi trei, cuvestiþii cãpuºari ai fostuluiCEH, au scãpat de con-damnãri grele din cauzacombinelor care au dispãrutpentru cã subteranul, prinsurupãri, ”înghite” multe,dar mai ales probe ceputeau fi folosite în instanþe de judecatã.

Aºa se face cã la minaPetrila existã un cumpãrãtorpreferat de asemenea utilajece trebuie scoase din inven-tar. Un tranformator, deexemplu, spun surse dininteriorul minei, costã în jurde 500 lei funcþie demãrime ºi ca bun afacerist,poþi scoate de 5-10 ori mai mult din ”produselecumpãrate”, produse care

conþin cupru, aluminiu, pelângã fier, metale care sevând bine. Cum un transformator poate cântãriºi 2-3 tone, afacerea esteprofitabilã.

În plus, pe principiul bulgãrelui de zãpadã, fur-turile au luat amploare subpretextul ”cã ºi aºa mina seînchide”. Azi s-a sustras uncablu, care oricum era prealung, mâine un motor de5,5 kw, apoi unul de 22kw, mai niºte cofrete, mainiºte ulei de motor etc.Atelierul electric al mineiaproape a dispãrut...

Cu alte cuvinte se devasteazã totul, iar unii sevor îmbogãþi pe mormântulminei Petrila.

Unii mineri, vãzânddezastrul, au preferat sãplece în concedii pentru anu fi martori la asemeneamizerie.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 5 iunie 2015 Actualitate 3

Se îmbogãþesc pe mormântul Minei Petrila

Aproape 8 milioane de lei stau în calea salvãrii Minei PetrilaA proape

8 milioane de lei împiedicã salvarea activelor cuvaloare istoricã de laMina Petrila, caresunt puse la pãmântîn aceste zile.

FMI cere studii pentruviabilitatea CEH ºi CEOC ele douã companii energetice,

Complexul Energetic Hunedoaraºi cel din Oltenia, sunt mari genera-toare de pierderi iar Fondul MonetarInternaþional cere ca autoritãþile sãînceapã sã gãseascã soluþiile pentru ale pune pe profit.

Cererea fãcutã cãtre executiv privitor ºi laComplexul Energetic Hunedoara vine din parteareprezentantului FMI, rezident în România,Guillermo Tolosa. „Am vãzut ceva progrese în ceea ce priveºte preþul la energie ºi situaþiacompaniilor de stat din sectorul energiei, undeau fost luate recent niºte decizii. Cu certitudine,sectorul de energie este în mijlocul preocupãrilornoastre, are pierderi mari ºi credem cã trebuiesã avem o înþelegere profundã de ce existã aceste pierderi ºi sã se ia mãsuri pentru a rezolvaproblemele. (...) Recomandãm Guvernului sãîntreprindã studiile ºi analizele necesare pentru arestabili viabilitatea acestor companii (Oltenia ºiHunedoara – n.r.) pentru cã acum sunt compromise”, a spus Tolosa. Prin urmare FMInu cere lichidarea acestor companii dupã cumau susþinut membri ai guvernului.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Natura este un imenslaborator în care sedesfãºoarã miliarde de experienþe pe care,observându-le ºi studiindu-le, omul le-afolosit ca model - exemple vii concretizateîn acþiunile tehnicii - ºipuse în practicã audus la progresul societãþiiumane în totalitate.Supravieþuirea omuluidepinde nu atât de con-

trolul pericolelor naturale, cât de celeproduse de oameniiînºiºi. De necrezut ºitotuºi adevãrat…

R ezistenþaambalajelor de

sticlã – 4000 de aniAmbalajele de tot

felul au un rol nefast înpoluarea naturii. Înurma experimentelor,oamenii de ºtiinþã au

calculat urmãtoarele: o cutie de tablã (tip conserve) aruncatã laîntâmplare în pãdure,este distrusã de ruginãabia dupã o sutã de ani;un ambalaj de aluminiuse macinã numai dupã cinci sute de ani; o pungã de plastic„supravieþuieºte”aproape douã sute cin-cizeci de ani; rezistenþa

ambalajelor de sticlãdureazã peste patru miide ani, iar un litru depetrol este suficient pentru a polua milioanede litri de apã ºi nu în ultimul rând,amintim de poluarearâurilor din zonã cureziduuri sau deºeuri.

F agul purificã4800 mc de aer

Trebuie intensificatãlimitarea industrieisprayurilor ºi conser-varea fondului forestier.Unele specii de arboridin þara noastrã purificãmai bine aerul, faþã dealte specii: teiul (Tiliacordata) degajã de 2,5ori mai mult oxigendecât bradul, iar plopul(Populus nigra), de 7 orimai mult; liliacul(Syringa vulgaris) de 8ori mai mult decât salcâ-mul (Robinia pseudaca-cia), iar fagul (Fagus silvatica) produce într-oorã 1700g de oxigen,

satisface necesarul de oxigen a 64 de persoane, prelucreazã2350g de bioxid de carbon din gazele deeºapament, purificând înacest mod 4800 metricubi de aer. Mesteceniitrãdeazã secretele soluluiindicând prezenþa cãrbunelui în adânc.Crinii (Lilium candidum)purificã aerul absorbind omare cantitate de gazetoxice; stuful absoarbefenolul din apa poluatã,curãþind-o, iar ciupercilereprezintã un barometrual poluãrii aerului: eleînmagazineazã cea maimare cantitate de mercurdin aer, indicând gradulde poluare al atmosfereicu aceastã substanþã.Atragem atenþia con-sumatorilor de ciupercidin pãdure!

F ãrã insecteleplanetei, omul

ar supravieþui doarcinci ani

Sunt plante care pot convieþui paºnic ºirodesc bine: ceapa curidichea, prunul cu arinul, mãrul cu cireºul,merii cu roºiile (dispardãunãtorii obiºnuiþi: viermele mãrului, puriciiverzi, etc.), castraveþii cufasolea, pepenii verzi ºigalbeni intercalaþi curânduri de ceapã, straturile de varzã ºi depepeni împrejmuite cubusuioc sau izmã nusunt atacate de dãunã-tori; dar sunt ºi plantecare se distrug reciproc:

castraveþii cu roºiile,ceapa cu coacãzul, viþa -de - vie cu ulmul, carto-ful cu ridichea, nucul cu stejarul, frasinul custejarul, mãceºul cubradul, iar un duºmande temut al multorplante cultivate de omeste buruiana numitãalior sau laptele – cucului, mai ales pentru:porumb, grâu, cartof,sfecla de zahãr ºi viþa-de-vie. Lumea plantelorluptã ºi ea cu propriilearme împotriva dãunã-torilor, dar o impor-tanþã deosebitã are ºiregnul animal în echili-brarea lanþului trofic, a ecosistemului.

Dacã insectele ar dispare de pe planetã,omul nu ar puteasupravieþui mai mult decinci ani. Deci, sã necontopim cu natura, s-o protejãm, sã înfru-museþãm cu puterilenoastre ºi sã pãstrãmcurat mediul în caretrãim, sã economisimspre valorificare oriceprodus: hârtie, cutii de conserve, de bere,sticle, peturi sauapataturã electricã uzatã având cãlãuzitordictonul marelui chimistmodern: „În Naturã,nimic nu se pierde,nimic nu se câºtigã,totul se transformã” – (Antoine Lavoisier).

Rodica Ciocoi-Bulsz,profesor chimie,

ªcoala Gimnazialãnr.7, Petroºani

S ãptãmâna trecutã s-au

derulat (!) ceea cegeneric se numeºtede vreo j`de ani,Zilele MunicipiuluiPetroºani. Un fel demanifestare-specta-col-carnaval care adevenit un kitsch pecare, cu siguranþã,nimeni nu ºi l-ardori pe strada lui.

S-o spun din capullocului, jos pãlãria pentru momentele cuparada costumelor depoveºti ºi cu cel de folk, oferit în parte deforþele locale.

Î n rest, vailume!

Trecem peste discutabila prestaþienegativ & playback

îmbrãþiºatã mai nou ºide rapsozi populari,care merg pe aceeaºietichetã „sã iasãbanu`”, cum cã poporulflãmând priveºte tot ce-i moca – sã se fi„înghesuit” vreo 500de oameni la seara de vineri - ºi sã vedemcum stãm la capitolulcomerþ, în secolul „laptoapelor” ºi „aipodurilor”...

B uda de peste tot

Fereascã toþi sfinþiidin Sfânta Treime(de 1 iunie), numele bisericii ortodoxe delângã podul Maleii, demirosurile ºi balsamurileemanate de fecalele ºiurina din zona lãcaºuluide cult ºi a parcurilorde lângã Judecãtorie ºi„Pensionarilor”.

Ca sã nu mai zicemde budã publicã dintufele clãdirii ICPM, oadevãratã latrinã a„comercianþilor” zoioºiºi slinoºi, care frigeaucãrnurile îndoielnicproaspete, printr-unscãrpinat în fund ºi un deget bãgat printre... degetele de la picioarele lor mizerabile. ª-apoi dã-iservire la popor, cãpoporul pune botul la orice...

C are bon, carecarton?!

Dacã ai noºtri comer-cianþi, care cu marieforturi îºi þin terasele ºilocalurile publice sublupa igienei fac o micãgreºealã, organele suntcu amendã la purtãtor.În schimb, slinoºii caredormeau în corturi,nespãlaþi ºi împuþiþi, n-aunicio lege. Ce bon fiscal, ce apã curentã,ce detergent? Direct cuºatra-n scãrile bisericii,cu marfã-n praf ºi mizerie, cu câte-o halcãde carne cãzutã de pegrãtar pe caldarâm ºi„readusã la viaþã” câte-va momente mai târziu.Mãrfuri de calitate

îndoielnicã ºi chiar jalnicã, începând de lamãrgele de pãcãlitpieile roºii, pânã la produse zaharoase fãrãniciun „carton” care sã indice anumiþiparametri alimentari,precum sunt obligaþi lasânge cei cu mãrfuriledin supermarketuri.

Cam astfel de comerþ „civilizat”, un fel de talmoº-balmoº-rahat-pe-bãþ au vândutla greu pseudo-comer-cianþii cu tarabele plinede jeg ºi infecþii.

Sunt aceiaºi pe careîi vedem de ani de zile,de la Petrila pânã-nUricani ºi viceversa.

Aceia care nu þincont de nici cea maielementarã normã decivilizaþie a comerþului.Încercaþi sã vã parcaþimaºina pe „biscuiþii” depe trotuare sã vedeþicum vin organele ºi vãiau la încins. Câtdespre comercianþii lu`peºte prãjit, ºi-au fãcut

loc de parcare la greu pe respectiveletrotuare, fãrã a-i luacineva la întrebãri.

O ignoranþã deneînþeles a celor caredau girul unor astfel depractici. Ne ducem,aºadar, spre EvulMediu, la þinuta deºatrã, care a camdevenit reperul actual.

La aºa manele, aºatreabã. Ringhiºpiluri,tiribombe, carne, cârnaþi ºi zorzoane, sãcurgã berea, sã chintemuzichia. Ãsta-i trãi pevãtrai, române, câtãrãbdare mai ai?

Genu TUÞUGenu TUÞU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

S ituaþia din Valea Jiuluieste deprimantã, iar

acest lucru se vede la fel ºidin exterior. Mineritul serestrânge puþin câte puþin,iar anul 2018 sau cu indul-genþã 2024 s-ar putea sã fieultimul în acest domeniu.

Nu a fost pus nimic în loculacestei industrii, cel puþin nupânã acum, iar acest lucru seresimte.

“Valea Jiului este caracterizatãde situaþia monoindustrialã ºi defaptul cã în locul mineritului, dinpãcate, pânã în acest moment,nu a fost pus altceva. Asta esteo teorie destul de veche,începutã de Marx care vorbea de marile industrii conducãtoare.Pânã acum 25 de ani aceastãmare industrie în Valea Jiului era reprezentatã de industria

cãrbunelui. Situaþia s-a schimbat mult ºi asta determinão schimbare pe orizontalã lanivelul întregii societãþi, la nivelultuturor famiilor din Valea Jiului.Cunosc imaginea de ansamblucât ºi foarte multe situaþii specifice”, a declaratIon Chirigiu, directorul regionalal unei societãþi bancare.

Cei care lucreazã în domeniul

bancar cunosc situaþia Vãii Jiuluifoarte bine. Cei care au contrac-tat credite se aflã în imposibili-tatea de a-ºi mai achita ratele,însã aceºtia sunt optimiºti. Încãmai existã speranþã.

“Încã existã o ºansã. ªansaeste cultura, învãþãtura, iar copiii, studenþii îi coordonez suntºansa noastrã de mâine. Cãtre eitrebuie sã ne îndreptãm atenþia,noi facem tot ceea ce putem,dar viitorul stã într-o bunãmãsurã la ei. Cum vom gãsisoluþii, asta este una dintre întrebãrile arzãtoare”, a maispus sursa citatã.

ªi edilii din Valea Jiuluiîncearcã sã atragã investitori.Aceºtia au realizat un ADI- Polide dezvoltare Valea Jiului tocmaipentru a gãsi investitori ºiresurse financiare pentru promovare potenþialului zonei.

Monika BACIU Monika BACIU

Zic ºi eu, nu dau cu parul...

Cu cortul în uºa bisericii

Letargia din Valea Jiului, cunoscutã

”Mestecenii trãdeazã secretele soluluiindicând prezenþa cãrbunelui în adânc”N atura a fost creatã în armonie perfectã

pentru om. Argumentele sunt aduse deprofesorul de chimie Rodica Ciocoi-Bulsz, de laªcoala nr.7 Petroºani. Lucrarea sa, ”Ocrotiþinatura!” readuce în faþa elevilor realitãþi subformã atractivã precum rubrica de curiozitãþi...la îndemânã ”ªtiaþi cã?”... Doar cã aceste curiozitãþi ºtiinþifice sunt gustate cu plãcere ºide pãrinþi ºi de bunici.

Proprietarii de animale de companie din centrulPetroºaniului au fost infor-maþi în nenumãrate rânduricã au obligaþia de a strângedupã animalul de companieînsã mulþi nu s-au conformat.

Din acest motiv poliþiºtii locali au trecut laavertismente ºi sancþiuni.

Totodatã, atât lor cât ºicelor care-ºi plimbã patrupe-dele din rasele considerateextrem de periculoase fãrãbotniþã, poliþiºtii locali le-au

explicat cã dacã nu respectã legislaþia nu scapãde sancþiuni.

Toþi sunt monitorizaþi prinsistemul de supravegherevideo ºi pot fi amendaþi ºifãrã ca patrulele sã-iopreascã. Din cauza mizerieilãsatã în urmã de patrupede,mulþi locuitori ai municipiuluis-au plâns administraþiei cãnu mai pot ieºi la plimbare înzona de promenadã.

„Noi am dat amenzi la cei care intrã cu câinii de

companie în parcuri ºi zoneleinterzise, dar ºi celor care aucâini care fac parte din categoria celor agresivi.

În cazul acestora, dacãsunt scoºi la plimbare fãrãbotniþã, le punem în vederecã nu au voie. Este adevãratcã nici noi nu putem stadupã fiecare proprietar decâine sã vedem dacã strânge

sau nu dupã el, însã din verificãri am descoperit ºipersoane care aveau punguþaºi se conformau, dar sunt ºicare nu strâng. Noi le-amadus la cunoºtinþã ºi cã estezonã monitorizatã video”, a declarat Nicolae Stãncioi,ºef Birou Poliþia LocalãPetroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Amendaþi pentru lipsa bunului simþP roprietarii de câini din municipiul Petroºani sunt monitorizaþi prin

sistemul de supraveghere video montat în centrul civic, atât pentru a vedeadacã rasele periculoase sunt plimbate cu botniþã, dar ºi pentru a-i descoperi pecei care nu strâng mizeria lãsatã de animal.

Locul unde icoanele numai plâng, ci eventual

se îngreþoºeazã...

În Dâmboviþa ºi la Petroºani,parcarea este admisã pe trotuare

„Meºtesuguri populare”inspirate din spaþiul verde

Natura este un imenslaborator în care sedesfãºoarã miliarde de experienþe pe care,observându-le ºi studiindu-le, omul le-afolosit ca model - exemple vii concretizateîn acþiunile tehnicii - ºipuse în practicã audus la progresul societãþiiumane în totalitate.Supravieþuirea omuluidepinde nu atât de con-

trolul pericolelor naturale, cât de celeproduse de oameniiînºiºi. De necrezut ºitotuºi adevãrat…

R ezistenþaambalajelor de

sticlã – 4000 de aniAmbalajele de tot

felul au un rol nefast înpoluarea naturii. Înurma experimentelor,oamenii de ºtiinþã au

calculat urmãtoarele: o cutie de tablã (tip conserve) aruncatã laîntâmplare în pãdure,este distrusã de ruginãabia dupã o sutã de ani;un ambalaj de aluminiuse macinã numai dupã cinci sute de ani; o pungã de plastic„supravieþuieºte”aproape douã sute cin-cizeci de ani; rezistenþa

ambalajelor de sticlãdureazã peste patru miide ani, iar un litru depetrol este suficient pentru a polua milioanede litri de apã ºi nu în ultimul rând,amintim de poluarearâurilor din zonã cureziduuri sau deºeuri.

F agul purificã4800 mc de aer

Trebuie intensificatãlimitarea industrieisprayurilor ºi conser-varea fondului forestier.Unele specii de arboridin þara noastrã purificãmai bine aerul, faþã dealte specii: teiul (Tiliacordata) degajã de 2,5ori mai mult oxigendecât bradul, iar plopul(Populus nigra), de 7 orimai mult; liliacul(Syringa vulgaris) de 8ori mai mult decât salcâ-mul (Robinia pseudaca-cia), iar fagul (Fagus silvatica) produce într-oorã 1700g de oxigen,

satisface necesarul de oxigen a 64 de persoane, prelucreazã2350g de bioxid de carbon din gazele deeºapament, purificând înacest mod 4800 metricubi de aer. Mesteceniitrãdeazã secretele soluluiindicând prezenþa cãrbunelui în adânc.Crinii (Lilium candidum)purificã aerul absorbind omare cantitate de gazetoxice; stuful absoarbefenolul din apa poluatã,curãþind-o, iar ciupercilereprezintã un barometrual poluãrii aerului: eleînmagazineazã cea maimare cantitate de mercurdin aer, indicând gradulde poluare al atmosfereicu aceastã substanþã.Atragem atenþia con-sumatorilor de ciupercidin pãdure!

F ãrã insecteleplanetei, omul

ar supravieþui doarcinci ani

Sunt plante care pot convieþui paºnic ºirodesc bine: ceapa curidichea, prunul cu arinul, mãrul cu cireºul,merii cu roºiile (dispardãunãtorii obiºnuiþi: viermele mãrului, puriciiverzi, etc.), castraveþii cufasolea, pepenii verzi ºigalbeni intercalaþi curânduri de ceapã, straturile de varzã ºi depepeni împrejmuite cubusuioc sau izmã nusunt atacate de dãunã-tori; dar sunt ºi plantecare se distrug reciproc:

castraveþii cu roºiile,ceapa cu coacãzul, viþa -de - vie cu ulmul, carto-ful cu ridichea, nucul cu stejarul, frasinul custejarul, mãceºul cubradul, iar un duºmande temut al multorplante cultivate de omeste buruiana numitãalior sau laptele – cucului, mai ales pentru:porumb, grâu, cartof,sfecla de zahãr ºi viþa-de-vie. Lumea plantelorluptã ºi ea cu propriilearme împotriva dãunã-torilor, dar o impor-tanþã deosebitã are ºiregnul animal în echili-brarea lanþului trofic, a ecosistemului.

Dacã insectele ar dispare de pe planetã,omul nu ar puteasupravieþui mai mult decinci ani. Deci, sã necontopim cu natura, s-o protejãm, sã înfru-museþãm cu puterilenoastre ºi sã pãstrãmcurat mediul în caretrãim, sã economisimspre valorificare oriceprodus: hârtie, cutii de conserve, de bere,sticle, peturi sauapataturã electricã uzatã având cãlãuzitordictonul marelui chimistmodern: „În Naturã,nimic nu se pierde,nimic nu se câºtigã,totul se transformã” – (Antoine Lavoisier).

Rodica Ciocoi-Bulsz,profesor chimie,

ªcoala Gimnazialãnr.7, Petroºani

S ãptãmâna trecutã s-au

derulat (!) ceea cegeneric se numeºtede vreo j`de ani,Zilele MunicipiuluiPetroºani. Un fel demanifestare-specta-col-carnaval care adevenit un kitsch pecare, cu siguranþã,nimeni nu ºi l-ardori pe strada lui.

S-o spun din capullocului, jos pãlãria pentru momentele cuparada costumelor depoveºti ºi cu cel de folk, oferit în parte deforþele locale.

Î n rest, vailume!

Trecem peste discutabila prestaþienegativ & playback

îmbrãþiºatã mai nou ºide rapsozi populari,care merg pe aceeaºietichetã „sã iasãbanu`”, cum cã poporulflãmând priveºte tot ce-i moca – sã se fi„înghesuit” vreo 500de oameni la seara de vineri - ºi sã vedemcum stãm la capitolulcomerþ, în secolul „laptoapelor” ºi „aipodurilor”...

B uda de peste tot

Fereascã toþi sfinþiidin Sfânta Treime(de 1 iunie), numele bisericii ortodoxe delângã podul Maleii, demirosurile ºi balsamurileemanate de fecalele ºiurina din zona lãcaºuluide cult ºi a parcurilorde lângã Judecãtorie ºi„Pensionarilor”.

Ca sã nu mai zicemde budã publicã dintufele clãdirii ICPM, oadevãratã latrinã a„comercianþilor” zoioºiºi slinoºi, care frigeaucãrnurile îndoielnicproaspete, printr-unscãrpinat în fund ºi un deget bãgat printre... degetele de la picioarele lor mizerabile. ª-apoi dã-iservire la popor, cãpoporul pune botul la orice...

C are bon, carecarton?!

Dacã ai noºtri comer-cianþi, care cu marieforturi îºi þin terasele ºilocalurile publice sublupa igienei fac o micãgreºealã, organele suntcu amendã la purtãtor.În schimb, slinoºii caredormeau în corturi,nespãlaþi ºi împuþiþi, n-aunicio lege. Ce bon fiscal, ce apã curentã,ce detergent? Direct cuºatra-n scãrile bisericii,cu marfã-n praf ºi mizerie, cu câte-o halcãde carne cãzutã de pegrãtar pe caldarâm ºi„readusã la viaþã” câte-va momente mai târziu.Mãrfuri de calitate

îndoielnicã ºi chiar jalnicã, începând de lamãrgele de pãcãlitpieile roºii, pânã la produse zaharoase fãrãniciun „carton” care sã indice anumiþiparametri alimentari,precum sunt obligaþi lasânge cei cu mãrfuriledin supermarketuri.

Cam astfel de comerþ „civilizat”, un fel de talmoº-balmoº-rahat-pe-bãþ au vândutla greu pseudo-comer-cianþii cu tarabele plinede jeg ºi infecþii.

Sunt aceiaºi pe careîi vedem de ani de zile,de la Petrila pânã-nUricani ºi viceversa.

Aceia care nu þincont de nici cea maielementarã normã decivilizaþie a comerþului.Încercaþi sã vã parcaþimaºina pe „biscuiþii” depe trotuare sã vedeþicum vin organele ºi vãiau la încins. Câtdespre comercianþii lu`peºte prãjit, ºi-au fãcut

loc de parcare la greu pe respectiveletrotuare, fãrã a-i luacineva la întrebãri.

O ignoranþã deneînþeles a celor caredau girul unor astfel depractici. Ne ducem,aºadar, spre EvulMediu, la þinuta deºatrã, care a camdevenit reperul actual.

La aºa manele, aºatreabã. Ringhiºpiluri,tiribombe, carne, cârnaþi ºi zorzoane, sãcurgã berea, sã chintemuzichia. Ãsta-i trãi pevãtrai, române, câtãrãbdare mai ai?

Genu TUÞUGenu TUÞU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

S ituaþia din Valea Jiuluieste deprimantã, iar

acest lucru se vede la fel ºidin exterior. Mineritul serestrânge puþin câte puþin,iar anul 2018 sau cu indul-genþã 2024 s-ar putea sã fieultimul în acest domeniu.

Nu a fost pus nimic în loculacestei industrii, cel puþin nupânã acum, iar acest lucru seresimte.

“Valea Jiului este caracterizatãde situaþia monoindustrialã ºi defaptul cã în locul mineritului, dinpãcate, pânã în acest moment,nu a fost pus altceva. Asta esteo teorie destul de veche,începutã de Marx care vorbea de marile industrii conducãtoare.Pânã acum 25 de ani aceastãmare industrie în Valea Jiului era reprezentatã de industria

cãrbunelui. Situaþia s-a schimbat mult ºi asta determinão schimbare pe orizontalã lanivelul întregii societãþi, la nivelultuturor famiilor din Valea Jiului.Cunosc imaginea de ansamblucât ºi foarte multe situaþii specifice”, a declaratIon Chirigiu, directorul regionalal unei societãþi bancare.

Cei care lucreazã în domeniul

bancar cunosc situaþia Vãii Jiuluifoarte bine. Cei care au contrac-tat credite se aflã în imposibili-tatea de a-ºi mai achita ratele,însã aceºtia sunt optimiºti. Încãmai existã speranþã.

“Încã existã o ºansã. ªansaeste cultura, învãþãtura, iar copiii, studenþii îi coordonez suntºansa noastrã de mâine. Cãtre eitrebuie sã ne îndreptãm atenþia,noi facem tot ceea ce putem,dar viitorul stã într-o bunãmãsurã la ei. Cum vom gãsisoluþii, asta este una dintre întrebãrile arzãtoare”, a maispus sursa citatã.

ªi edilii din Valea Jiuluiîncearcã sã atragã investitori.Aceºtia au realizat un ADI- Polide dezvoltare Valea Jiului tocmaipentru a gãsi investitori ºiresurse financiare pentru promovare potenþialului zonei.

Monika BACIU Monika BACIU

Zic ºi eu, nu dau cu parul...

Cu cortul în uºa bisericii

Letargia din Valea Jiului, cunoscutã

”Mestecenii trãdeazã secretele soluluiindicând prezenþa cãrbunelui în adânc”N atura a fost creatã în armonie perfectã

pentru om. Argumentele sunt aduse deprofesorul de chimie Rodica Ciocoi-Bulsz, de laªcoala nr.7 Petroºani. Lucrarea sa, ”Ocrotiþinatura!” readuce în faþa elevilor realitãþi subformã atractivã precum rubrica de curiozitãþi...la îndemânã ”ªtiaþi cã?”... Doar cã aceste curiozitãþi ºtiinþifice sunt gustate cu plãcere ºide pãrinþi ºi de bunici.

Proprietarii de animale de companie din centrulPetroºaniului au fost infor-maþi în nenumãrate rânduricã au obligaþia de a strângedupã animalul de companieînsã mulþi nu s-au conformat.

Din acest motiv poliþiºtii locali au trecut laavertismente ºi sancþiuni.

Totodatã, atât lor cât ºicelor care-ºi plimbã patrupe-dele din rasele considerateextrem de periculoase fãrãbotniþã, poliþiºtii locali le-au

explicat cã dacã nu respectã legislaþia nu scapãde sancþiuni.

Toþi sunt monitorizaþi prinsistemul de supravegherevideo ºi pot fi amendaþi ºifãrã ca patrulele sã-iopreascã. Din cauza mizerieilãsatã în urmã de patrupede,mulþi locuitori ai municipiuluis-au plâns administraþiei cãnu mai pot ieºi la plimbare înzona de promenadã.

„Noi am dat amenzi la cei care intrã cu câinii de

companie în parcuri ºi zoneleinterzise, dar ºi celor care aucâini care fac parte din categoria celor agresivi.

În cazul acestora, dacãsunt scoºi la plimbare fãrãbotniþã, le punem în vederecã nu au voie. Este adevãratcã nici noi nu putem stadupã fiecare proprietar decâine sã vedem dacã strânge

sau nu dupã el, însã din verificãri am descoperit ºipersoane care aveau punguþaºi se conformau, dar sunt ºicare nu strâng. Noi le-amadus la cunoºtinþã ºi cã estezonã monitorizatã video”, a declarat Nicolae Stãncioi,ºef Birou Poliþia LocalãPetroºani.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Amendaþi pentru lipsa bunului simþP roprietarii de câini din municipiul Petroºani sunt monitorizaþi prin

sistemul de supraveghere video montat în centrul civic, atât pentru a vedeadacã rasele periculoase sunt plimbate cu botniþã, dar ºi pentru a-i descoperi pecei care nu strâng mizeria lãsatã de animal.

Locul unde icoanele numai plâng, ci eventual

se îngreþoºeazã...

În Dâmboviþa ºi la Petroºani,parcarea este admisã pe trotuare

„Meºtesuguri populare”inspirate din spaþiul verde

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 20156 Actualitate

U niversitateadin Petroºani

îºi aºteaptã viitoriistudenþi. Absolvenþiiclaselor de liceuîncep în câteva zileexamenul debacalaureat.

Pentru cei care vorreuºi sã ºi promovezeexamenul maturitãþii,la instituþia deînvãþãmânt superiordin Valea Jiului suntpuse la dispoziþia viito-rilor boboci peste 600de locuri la învãþãmân-tul de licenþã.

“Pe lângã cele 625de locuri, mai avem100 de locuri pentrutinerii din republicaMoldova ºi de regulãsunt mulþi care

opteazã pentruUnbiversitatea dinPetroºani. Ei reprezin-tã un segment de 10%din totalul studenþilorpe care îi avem lalicenþã. Mai avem 200de locuri bugetate lamasterat, avem 18programe de masteratfoarte cãutate”, adeclarat conf. Univ.

Dr. Ec Codruþa Dura,prorector UPET.

Reprezentanþii insti-tuþiei de învãþãmântsuperior din ValeaJiului se bazeazã ºi petinerii care vor urmacursurile la locurile cu taxã.

“În ceea ce priveºtelocurile cu taxã, acolodepinde de noi, deUniversitate ºi avem ocapacitate foarte bunã.Important este sãavem candidaþi pentrucã la taxã putem sãajungem la triplulnumãrului e studenþicare sunt pe locurilebugetate”, a declaratprof. Univ. Dr. IngAron Poantã, rectorUPET.

Pentru studiile universitare de licenþã,

admiterea candidaþilorse face prin concursde admitere, organizatpe bazã de dosar, prinevaluarea rezultatelorobþinute în studiileprecedente absolvite.

La calculul medieigenerale de admiterela studii universitare delicenþã pot fi luate înconsiderare media dela bacalaureat ºi/saunotele de la probele de

bacalaureat, conformspecificului fiecãruidomeniu de studii.

Media generalã deadmitere la studiile uni-versitare de masterateste datã de mediaobþinutã de candidatulrespectiv la examenulde licenþã. Admitereapentru toate formelede învãþãmânt aleciclului universitar delicenþã se realizeazã

prin concurs. Media deadmitere este calculatãcã medie ponderatãîntre media generalã aexamenului debacalaureat (cu pon-derea de 60%) ºi notaobþinutã la examenulde bacalaureat la o disciplinã din cadrulexamenului debacalaureat (cu pon-derea de 40%), calcu-latã cu douã zecimale,fãrã rotunjire. Pot can-dida la admiterea înînvãþãmântul superior,în ciclul de studii uni-versitare de licenþã,absolvenþii de liceu cudiplomã de bacalaureatsau diplomã echivalen-tã cu aceasta. Pentruînscrierea la concursulde admitere se percepe o taxã deînscriere de 70 lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Orice ploaie torenþialãaduce de pe versanþi, prinalbia râurilor de munte, tonede rumeguº. Þapinarii caretaie pãdurile trag buºteniiprin apã ºi, cu toate intervenþiile celor de laMediu, ori a celor de la ape,situaþia se repetã periodic.

Responsabilii de la Apa Serv din Valea Jiuluispun cã numai la finele sãptãmânii trecute au fãcutultimele verificãri ºi au constatat cât de mare estepoluarea. „Am mers undevazona Taia cã a venit apafoarte tulbure ºi, ca sã vãdaþi seama despre gravitate,

dacã noi la staþia de trataremergem cu turbiditate demaxim 10, la un mometdat, turbiditatea era 1.400.Am vrut sã vedem exactdacã nu cumva e o prob-lemã la microhidrocentralade pe Taia, dar nu a fostaºa, a fost din cauza ploilor,dar tot aºa vin ºi din cauza tãietorilor de lemne,care ne duc în continuare la cheltuieli uriaºe pentrunoi”, a spus Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului.

Imediat ce turbiditateacreºte, responsabilii de lastaþiile de tratare sunt

nevoiþi sã opreascãfurnizarea cãtre populaþie.

Atât municipiul Petroºani,partea de nord, cât ºi toatãzona de est a Vãii Jiuluiprimeºte apã de la staþia depe Taia, iar pentru ca aceas-ta sã poatã fi folositã, estenevoie de reactivi. Apa Servcheltuieºte pentru a con-tracara efectul þapinarilor,pânã la 2.000 de euro,timp de 24 de ore, atuncicând staþiile sunt oprite.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Spectacolcaritabilpentru ofetiþã cu oboalã gravã

„S alvãm o viaþã cu numai 10 lei”,

este sloganul care aîndemnat o mânã deoameni sã organizezeun spectacol caritabil,pe 6 iunie, la Teatrulde Artã din Deva.

O fetiþã de numai un anºi trei luni suferã de oboalã gravã ºi are nevoiede operaþii repetate pentrua-ºi reveni.

Pentru ajutorarea fetiþei,Crucea Roºie Hunedoara,în colaborare cu mai mulþi

sponsori organizeazã unspectacol caritabil în urmacãruia fondurile adunate dela cei care doresc sã-iîntindã o mânã micuþeiElena Luiza.

Fetiþa s-a nãscut cu malformaþii craniene ºi arenevoie de operaþii repetatepânã la maturitate, iaracum organizatorii sperã sãstrângã 4.000 de euro,prin donaþiile publicului.Pentru a da greutate acþiunii, cunoscuta actriþãClaudia Motea va susþineun specatcol de teatru –film, celebra piesã „Iubeºte-mã America”, încare ea joacã opt roluri.

„Practic, noi încercãmsã rãsplãtim publicul,oferindu-i un spectacol decalitate. Donaþia minimãeste de 10 lei. Avem o salãcu 400 de locuri ºi pentru180 dintre ele avem dejaconfirmare. Ne-am bucuratfoarte mult cã doamna

Claudia Motea, pe care ocunosc de foarte mult timp,a acceptat imediat invitaþiade a susþine spectacolul.Sunt absolut sigur cã vaumple sala”, au declaratorganizatorii campaniei„Premianþii fãrã premii”.

Spectacolul „Iubeºte-mãAmerica!”, care a primitnumeroase premii înRomânia ºi America, alClaudiei Motea va începesâmbãtã, 6 iunie, la ora18.00, la Teatrul de Artãdin Deva.

Cei care doresc sã oajute pe Elena Luiza sãducã o viaþã norma potface donaþii în conturile:

CONT BCR pe numeleKurti Lajos: RO 83 RNCB0166027006350007

CONT BRD pe numeleKurti Monica Ioana: RO08 BRDE 220 SV62217902200

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Sute de studenþi aºteptaþi la Universitatea Petroºani

Ploile ºi þapinarii ne pun la platã mereuN u existã ploaie care sã nu opreascã staþiile de

tratare a apei din Valea Jiului. De vinã suntcei care taie pãdurile sus în munþi ºi sigurii careavem de pierdut suntem noi, cei din Valea Jiului,pentru cã apa, ca sã fie potabilã trebuie tratatã, iarasta înseamnã costuri suplimentare.

Numai în Valea Jiului amavut, în urmã cu câþiva ani,operaþiunea denumitã demascaþii BCCO, „Curteaªcolii”, pentru cã, direct dela ºcoala generalã, au fostsãltaþi minori consumatoride etnobotanice. Cei miciºtiu cã drogurile existã ºichiar au venit cu propuneriinteresante în faþa celor dela DSP care au organizat unseminar pe aceastã temã.

„ªtim cã sunt ierburi caredãuneazã foarte mult ºi, dinpãcate, tot mai mulþi sunttentaþi sã încerce acestedroguri, pentru cã ori auprieteni care le consumã ºiîi asigurã de senzaþiile tari,ori au vãzut filme, ori penet ºi ajung la lucruri grave.Am avut un prieten acum 2ani, care a ºi avut probleme

cu poliþia din aceastã cauzãºi a trebuit sã facãînchisoare”, ne-a spus ofetiþã care a participat laseminar, iar un alt copil le-aexplicat colegilor lui cãavem o singurã viaþã, numai multe.

„Eu cred cã drogurilesunt nu tocmai foarte bune,chiar dacã ne atrag pe noi,tinerii ºi nu cred cã ar fibine sã consumãm aºa cevanici acum, nici mai târziu,

pentru cã nu este sãnãtos ºinu suntem tocmai atât dematuri sã ne dãm seama ceefect au drogurile asupranoastrã. ªi noi nu ne dãmseama ºi am vãzut copiifoarte mici care fumeazã ºiconsumã droguri ºi nu credcã este în regulã, cã nuavem 10 vieþi”, le-a explicatacesta colegilor lui.

Nu avem 10 vieþi spun ceimici, dar sunt tineri care cadîntr-o astfel de plasã ºi nu

puþini. Din pãcate, despreconsumatori aflãm doarcând ajung la spital, iarnumãrul copiilor ce setrezesc la urgenþã nu estemic.

„În 2014 am avut rapor-tate un numãr de 10 cazuridintre care 3 internãri. Maigrav este în acest an, pentrucã, pânã în martie am avutraportate tot 10 cazuri, din care 8 dintr-o singurãlocalitate, Hunedoara, de laaceeaºi unitate ºcolarã.Vorbim despre adolescenþide 16, 17 ani, care au ajunscu efecte acute la urgenþã”,a spus dr. Cecilia Birãu,purtãtor de cuvânt al DSP Hunedoara.

Tocmai pentru a stopaîntr-un fel acest flagel,responsabilii DSP vin în ºcoli

ºi promoveazã viaþa sãnã-toasãâ în rândul tinerilor.Mai mult, îi îndrumã sã facãsport ºi sã evite consumul deorice substanþã care le-arputea da dependenþã.

„Existã adolescenþi carede curiozitate, datoritã dorinþei de a aparþine unuigrup, încep sã consumedroguri. E o problemã gravãºi trebuie sã le dãm alterna-tivã. Asta înseamnã o viaþãsãnãtoasã, sã îºi gãseascã unhobby, sã practice un sport,mai ales unul în echipã, cãacolo e fair play, e dorinþade a ajuta pe cel de lângãtine”, a mai adãugat Cecilia Birãu.

Chiar ºi despre obezitatele-au vorbit cei de la DSP,pentru cã ºi mâncarea leface rãu celor tineri ºi astfelde campanii au loc în toateºcolile ce devin partenere cuDSP. La aceastã campanie s-au alãturat ºi cei de laEpiscopia Devei ºi copiiiprimesc broºuri din care sãse informeze despre riscurilela care se pot supune cu saufãrã voia lor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Retezat SkyRaceIntersport este unadintre cele mai tehniceºi dificile competiþii dealergare din þarã ºi vaaduna pe data de 20iunie 2015 mai multde 600 de concurenþi

într-un cadru unic:Parcul NaþionalRetezat. În dorinþa dea stimula cât mai multspiritul competiþional,ediþia de anul acestava aduce la start pelângã cei mai buni

aleragatori dinRomânia ºi competi-tori de talie inter-naþionalã precumMohamed Ahansal,cvintuplu câºtigãtor adificilei competiþii deanduranþã MarathonDes Sables,desfãºuratã în Sahara,Ionuþ Zinca, alergãtorclasat pe locul al doileaîn clasamentul mondialde skyracing (Skyraceseries ranking) în anul 2014 ºi Zaid AitMalek, alegãtor pelocul al treilea în clasamentul mondialde skyracing (Skyraceseries ranking) în anul 2014”, spunorganizatorii.

Evenimentul va avealoc în data de 20 iuniela Cheile Buþii. RetezatSkyRace Intersporteste primul concursorganizat de AsociaþiaSport La Orice Vârstã.

Douã dintre probelecompetiþiei se

încadreazã la categoriaSkyRunning, iar unadintre ele se adreseazãcelor care iubesctrekkingul sau celorcare vor sã înceapãalergarea montanã.

Traseele sunt celecare fac ca aceastãcompetiþie sã fie unicã.

Acestea sunt o îmbinare întreforestier, poteca de trail, creasta calcaroasã cu urcare-coborare tehnicã, oadevãratã provocarepentru oricine.

Creasta Piule-Pleºaoferã o perspectivãunicã pentru toþi con-curenþii, dar cei care

vor ajunge în timpulcompetiþiei pe VârfulCustura la aproape2500 m altitudine nuvor uita asta niciodatã.

Zona de start/sosireeste complexul turisticCheile Buþii, un locprimitor din spatelecãruia se înalþã imediatRetezatul Mic.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Alergãtori de talie mondialã vin la Cheile BuþiiC ei mai buni alergãtori din lume se vor

întrece în aceastã lunã în Retezat.Asociaþia “Sport la orice vârstã” în colabo-rare cu Clubul Alpin Valea Jiului, organi-zatorul unor competiþii unice în Româniaprecum Red Bull Oslea HiRide sauIorgovanu Night Run, vã propun o nouãcompetiþie adresatã iubitorilor de munte ºimiºcare: Retezat SkyRace Intersport.

10 consumatori tineri în 3 luniD espre droguri, metode de prevenire a consumului, sau despre o viaþã lipsitã

de riscuri ºi mult mai sãnãtoasã au vorbit copiii de la ªcoala Avram Stancadin Petroºani, structurã a Colegiului Naþional Mihai Eminescu. La ei a ajuns ºi oechipã a DSP Hunedoara, iar copiii au aflat ce alternative au pentru a duce oviaþã sãnãtoasã, dar ºi unde s-a ajuns cu consumul de droguri, pentru cã înprimele 3 luni, 10 copii au ajuns la spital din acest motiv.

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

O CETATE GREU DE CUCERIT

Punct final în cele douã serii de ligã a cincea,cu o victorie de 1-0 a liderului Cetate Rãchitova (golBogdan Danciu) cu C.S. Ghelari, echipa lui Sãlãºanavând o singurã înfrângere tot sezonul ºi cea maibunã apãrare.

Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea) a reuºit scoruletapei, 7-1 la S. Orlea (goluri Cr. Creciunesc 2, D.Creciunesc 2, A. Turcu, Pau, Albu) încheind pe locul 2.

Cetate Rãchitova are ºi satisfacþia a douã victoriiîn meciurile directe, ceea ce a detaºat-o la egalitate de puncte, 39, de Mãgura Pui.

În aceeaºi situaþie s-au aflat ocupantele locurilor5 ºi 6, Cerna Lunca Cernii ºi C.S. Ghelari.

În Seria a 2-a, deºi a pierdut cu 2-3 derby-ul cuZarandul Criºcior, echipa Mureºul Pricaz a încheiat cuun punct avans, pe locul 1.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 iunie 20158 Sport

Îl ºtiu pe MarianConstantinescu de pevremea când juca laJiul Petroºani.

Venise în vara lui2006 în „contingentulTimiºoara”, cu AdrianIlie, Teuºan etc. A rezistat la Petroºaniun tur de campionat,cu Florin Marin, apoi

cu Marin Tudorache. Un conflict cu

patronul Alin Simota l-a fãcut sã plece.Avea 26 de ani. S-adus la Ceahlãul PiatraNeamþ, dar gândul luiera la oraºul natal,Braºov. Pânã la urmã,Braºovul intrã în Liga I ºi Marian

Constantinescu devineîncet-încet omul deatac al echipei.Indiferent de schim-bãrile de pe bancatehnicã, MarianConstantinescu arãmas mereu în primalinie. Iatã cã finalul desezon 2014-2015 îlprinde într-un nefericit0-0 al Braºovului, cuGaz Metan Mediaº,scor care duce (ºi)Braºovul în Liga a II-a.

Moment-surprins decamerele de televiziune–, care va declanºa ocrizã de plâns ºideznãdejde pentrubravul fotbalist ajunsacum la 34 de ani.

Extrem de afectat,Marian Constantinescuºi-a povestit drama,despre posibila lui plecare la o altãechipã, în cazul în careBraºovul va sucomba.

„Era un bãiat

muncitor, cu mult bun simþ care ºi-afãcut bine treaba laPetroºani în acel turde campionat 2006-2007. Nu meritaaceastã soartã cuechipa lui de suflet” aspus Marin Tudorache,cel care i-a fostantrenor la Jiul.

Þinând cont de caracterul ºi bunul simþcare îl caracterizeazãpe Marian

Constantinescu, vreausã cred cã pentru acestbãiat drumul în fotbalnu se opreºte aici.

Henþ cu mâna Drama unui fotbalist

Fotbal, semifinale, Cupa României jud. Hunedoara

Cetate Rãchitova –Mãgura Pui 2-3 (0-1)

Meci pestenivelulLigii a V-aD isputat pe o cãldurã

toridã – 31 gradeCelsius la ora meciului –,jocul dintre primele douãclasate la nivelul Seriei 1a Ligii a V-a Hunedoara afost unul al orgoliilor ºiambiþiilor, mai ales cãechipa din Pui nucâºtigase niciun meci cuRãchitova în campionat.

Poate tocmai de aceea cei de la Rãchitova au rãmasoarecum surprinºi de combativitatea echipei de peValea Streiului, care pânã laprimul gol va rata trei mariocazii: min. 12 Albu trageputernic, portarul C.Olãrescu scoate incredibil,min. 14 Pau, de la 20 m, iatransversala la þintã, min. 17C. Olãrescu intervine excelent la lovitura liberãexpediatã de Albu de la 30m! Dupã deschiderea

scorului, portarul C. Olãrescu(min. 28) mai salveazã odatã, apoi D. Creciunesc(min. 43) trimite în barã.

Dupã pauzã, Mãgura Puise desprinde la 3-0, Albu(min. 57) rateazã singur cuportarul scorul de 4-0,moment din care Rãchitovaprinde curaj, reducând dinhandicap, 1-3. Mãgura Puirateazã ºi un penalty în min.71 de D. Creciunesc (ºut înbarã), Ursa vede un al doileagalben ºi eliminare (min. 75)

dar Rãchitova joacã tot maibine, reduce la 2-3 (superbãacþiunea lui Danciu!), MãguraPui tremurã pânã la final, darbucuria victoriei le aparþinedupã un meci realmente frumos, în care cele douãechipe ºi-au depãºit condiþiade ligã a cincea.

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Cetate Rãchitova – Mãgura Pui 2-3 (0-1)Cetate Rãchitova (antr. Cr. Sãlãºan):Cosm. Olãrescu – Urs (elim. min. 75), Popovici, Em. Bãiconi,

An. Bãiconi – P. Olãrescu, Sãlãºan, Danciu, Tomoni – Fl. Dragoº(min. 56 Mailat), Al. Marin.

Mãgura Pui (antr. Ovidiu Ciolea): A. Nistorescu – Cãpriþã (min. 70 Borbei), Albesc, Mamut (min.

81 Tr. Biriº), I. Bãluºã – Ciolea, A. Turcu, D. Creciunesc, Cr.Creciunesc – Albu, Pau (min. 83 Socaci).

Arbitru: Denis Haidiner – HunedoaraObs AJF: Sever Bogdan – Deva Spectatori: 300GOLURILE: 0-1: Cr. Creciunesc (min. 20), din 5 m; 0-2:

Ov. Ciolea (min. 48), din acþiune; 0-3: Cr. Creciunesc (min. 55),din acþiune; 1-3: Popovici (min. 62), de la 25 m cu boltã; 2-3: Danciu (min. 80), din acþiune

Bucuria celui de-al3-lea gol marcat de

Mãgura Pui

VICTOR STOICA, un primar relaxat dupã

rezultatul echipei MãguraPui din Cupa României

La 3-0, Mãgura Pui îºi „permite” sã rateze un penalty prin Albu