cvj nr. 858 vineri 15 mai 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 858

Vineri, 15 Mai 2015

C a în bancurile proaste. „Ajutorul de stat” acordat de GuvernComplexului Energetic Hunedoara reprezintã de fapt

doar un împrumut pe care compania energeticã trebuie sã-l ramburseze cu tot cu dobânda aferentã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

A fost aprobat

ajutorul de statpentru ComplexulEnergeticHunedoara, darliderii minerilordin Valea Jiuluinu sunt foarteoptimiºti.

Petre Nica, liderulSindicatului Muntele,sindicat reprezentativla nivel de CEH,spune cã finalul acestui an ne va gãsiîntr-o situaþie similarã

cu cea de acum, dacãnu chiar mai rãu.

„Dacã va rãmâneacea obligativitate deseparare a activitãþiiminiere de cea energeticã, atât termocentralele, câtºi mineritul mai aufoarte puþin de trãit.Termocentralele îºivor înjumãtãþi atunciefectivul, drepturilesalariale vor fi reduse,iar minele vor intrape un program deînchidere pânã în 31decembrie 2018.Decembrie 2015,

însã, dacã activitatease separã, ne va gãsicu douã termocen-trale atribuiteConsiliului Judeþean

sau Consiliilor localeºi vom avea un plande închidere pentruunitãþile miniere viabile. Anul 2015 seva încheia cumva înaceeaºi construcþie,dar cu probleme multmai noi ºi mai mari”,a spus Petre Nica, liderul de sindicat.

Banii din ajutorulde stat aprobat deguvern miercuri nuvor ajunge ºi la credi-torii minerilor. Cu ei,spune Petre Nica sevor achita certificatelede CO2, sau creditele

de la termocentralaParoºeni, spre exem-plu. „O parte dintreele vor putea fi plãtitedin acest ajutor desalvare, dar nu toate.Sub nicio formãimensa datorie pe care o areTermocentralaParoºeni care seridicã la peste 130 demilioane de euro ºinevoia de investiþii dela Mintia, peste 250de milioane de euro,lucru care nu le maiface atractive acum”,a mai spus Nica.

Guvernul a aprobatOrdonanþa de

Urgenþã privind acordarea unui sprijinfinanciar, sub formaunui împrumut din venituri din privatizare, pentruComplexul EnergeticHunedoara. MinistrulEnergiei, AndreiGerea, a confirmat cã proiectul de actnormativ a primittoate avizele necesareadoptãrii, iar baniivor ajunge la cei de laCEH, care au ºiîntocmit un plan pentru urmãtoareaperioadã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Petre Nica : „Decembrie 2015 ne va gãsi mai rãu”

Guvernul îngroapã compania energeticã

“Ajutorul” pentru CEH, doarun împrumut la care se

adaugã ºi dobânda aferentã!

Acum o vreme, la ceasurileprânzului mã aflam cu unvechi prieten într-un restaurant, hotãrâserãm sãne întâlnim aici pentru cãera vremea mesei... În jurulnostru lume, câte doi, trei,care cum, aºezaþi la mese...Am vãzut un lucru uitându-mãîn jur. Deºi stãteau la aceiaºimasã, oamenii pãreau cã nuse cunosc, nu îºi vorbeau...Aproape toatã suflarea dincârciuma cu pricina era cuochii-n telefon. Butonau,zâmbeau, se încruntau,funcþie de veºtile care ieºeaudin ecran... Nimeni nu vorbea cu nimeni, deºi erauîmpreunã, veniþi împreunã,la aceiaºi masã, împãrþindaceiaºi apã la 0,75... Amvãzut asta de multe ori, înmulte locuri. Ecranul ne-aconfiscat viaþa. Trãim virtual,atât... Suntem atrofiaþi cuochii larg deschiºi înecranele de mare rezoluþie,uitând sã trãim, sã zâmbim,sã strângem o mânã, sãmângâiem un obraz, sãbatem un umãr, sã gustãm oglumã bunã, spusã nuscrisã... Trãim virtual,împãrtãºim gânduri, trãiri,experienþe unor oameni pe

care nu i-am vãzut ºi probabilpe cei mai mulþi dintre ei nicinu îi vom vedea vreodatã...

Copiii sunt educaþi aºa,nu ºtiu sã se mai joace “pituluºu”, sã sarã corda, sãbatã mingea, sã încingã unlapte-gros... Copiii din ziuade astãzi nu mai ºtiu nicimãcar sã îºi belascãgenunchii, stau toatã ziua cuochii-n ecran. Aºa suntem ºinoi, dependenþi... Instinctualdin 30 în 30 de secundearuncãm ochii în telefon, sã vedem cine ce mai spune,sã vedem dramele ºi sã participãm în timp real labucuriile din vieþile milioa-nelor de prieteni, virtuali...

Dacã, într-o zi, se iacurentul, vom înþelege cât desinguri suntem...

Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESCDRÃGOTESC(dragotesc.blogspot.r(dragotesc.blogspot.ro)o)

Cu spatele la lume, cu ochii în ecran...

F ostul prefect de Hunedoara,

Costel Alic, a formulatapel la sentinþa pronunþatã deTribunalul Bucureºti îndosarul în care a fostcondamnat la 3 ani deînchisoare cu executarepentru constituireaunui grup infracþional.

Dosarul a fost instrumentat de procuroriiDIICOT – StructuraCentralã ºi face referire lafalimentarea BãnciiRomâne de Scont„ impli-catã direct în “Afacereacuarþul de la Uricani”.Înacelaºi dosar alþi nouãinculpaþi trimiºi în judecatãde procurorii de crimãorganizatã au primit condamnãri de pânã la 7 ani de închisoare.

Inculpaþii au fost trimiºiîn judecatã de cãtreDirecþia de Investigare aInfracþiunilor deCriminalitate Organizatã ºi

Terorism – StructuraCentralã la data 17decembrie 2010, iarsentinþa a fost pronunþatãde magistraþii de laBucureºti dupã aproape 5ani, în data de 11 mai.

Pânã la aceastã orã,Costel Alic este singurulcare a contestat deciziamagistraþilor de laTribunalul Bucureºti..

Pânã sã ajungã sã fiecondamnat în “DosarulCuarþul”, Costel Alic afãcut mulþi ani cãrþile înpolitica hunedoreanã. Aintrat în politicã încã din1989, când a fãcut partedin organizarea primuluicomitet revoluþionar. Afost, pe rând, subprefect aljudeþului Hunedoara, prefect de Hunedoara,preºedinte al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi dinnou prefect. Din funcþiilepoltice a fãcut un pas cãtrecele din vârful unor socie-tãþi cu capital de stat.AStfel, Alic a fost directorla Electrocentrale Deva, a

fost “uns” apoi directorgeneral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara ºi,dupã schimbarea lui – în martie 2013, a devenitconsilier al directoruluigeneral.

Numele lui se leagãdirect de afacerea de mili-oane de la cariera de cuarþde pe ªiglãu – Uricani, încare a fost implicatã ºi unadintre bãncile controlate deSorin Ovidu Vântu, BancaRomânã de Scont. Dinafacerea respectivã,prezentatã la începutul

anilor 2000 drept unmare boom economic, s-aales praful.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Sesizarea a pornitdupã ce într-un fondforestier din Lupeni aufost descoperite maimulte abateri ceputeau fi constatate ºisancþionate de cãtreinspectorii de laAdministraþia Bazinalãde Apã Jiu. Practic ofirmã care exploateazãlemnul ar fi depozitatpe malul unei ape ocantitatea de lemn,lucru interzis de lege ºiconstatat de angajaþiiSistemului HidrotehnicPetroºani, aceºtia dinurmã fiind fãrã atribuþiide sancþionare. Numaicã pânã sã ajungãinspectorul de Craiova,deficienþele au fostremediate de cãtrefirmã suspectatã de

culpã, iar cum acestan-a mai gãsit neregulia dat un avertisment.Din acest motiv a fostsesizat ºi MinisterulMediului, Apelor ºiPãdurilor, iar instituþiaºi-a trimis Corpul decontrol pentru verificãri.

„Activitatea operatorului economicpe amplasamentulunde se efectuaexploatarea masei lemnoase, a fost verificatã din punct devedere al protecþieimediului (mediu, regimsilvic, protecþia apelor)într-o perioadã deaproape o lunã de zile(17.03 – 15.04) de unnumãr de 3 (trei) instituþii de mediu cu

atribuþii de control(AdministraþiaNaþionalã „ApeleRomâne” prinInspecþia Bazinalã deApã, Garda Naþionalãde Mediu prinComisariatul JudeþeanHunedoara al GãrziiNaþionale de Mediu,Comisariatul deRegim Silvic ºiCinegetic Timiºoaraprin Inspecþia Silvicã ºide VânãtoareHunedoara) ºi deMinisterul Mediului,Apelor ºi Pãdurilorprin Direcþia CorpControl. Ca urmare aacestor controale, cuexcepþia aspectuluisesizat de petent(remediat pânã la

sosirea agentului constatator), conformrapoartelor ºi notelorde constatareîntocmite, nu au fostgãsite iregularitãþiîn activitatea ºi documentele societãþiicomerciale. Având în vedere situaþiaprezentatã la pct. VI.1,corelatã cu rezultatelecelorlalte controaleefectuate, considerãmcã inspectorul I.B.A. aprocedat conform legislaþiei în vigoare”,aratã Direcþia CorpControl a ministerului.

C um s-a ajunsla DNA?

Sesizarea procurori-lor DNA în acest caz

s-a fãcut ca urmare aunor informaþii cum cãadministratorul socie-tãþii controlate s-ar filãudat cã „rezolvã” sãscape de problemechiar înainte cu o zi decontrolul inspectoruluice urma sã vinã de laCraiova.

Astfel, ministerulvrea sã afle dacã existãvreun sâmbure de adevãr în sesizare ºidacã subordonaþii sãisunt corecþi iar dinacest motiv a trimissesizarea ºi cãtre

DNA. „Se impunetransmiterea sesizãriipetentului cãtreDirecþia NaþionalãAnticorupþie, în vede-rea analizãrii de cãtreaceastã instituþie aaspectelor semnalatede petent în legãturãcu posibile fapte decorupþie”, mai aratãinspectorii ministerului.Totodatã, AdministraþiaBazinalã Ape Jiu, prinpersonalul din Petroºaniare obligaþia de a monitoriza zona râuluiJiul de Vest.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Salvat de pompieriPompierii din

cadrul Gãrzii deintervenþie Lupeniau intervenit la uncaz mai aparte,aceºtia fiind nevoiþisã salveze un viþelcare a ajuns în Jiulde Vest pe raza municipiului Lupeni ºi riscã sãfie luat de apã.

Un echipaj a reuºit sã ajungã pânã la animalºi dupã ce a fost asigurat cu o coardã de sal-vare, a fost direcþionat spre un loc accesibil dinalbia râului de unde sã poatã fi adus pe mal însiguranþã. (M.G.)(M.G.)

Un control la Lupeni s-ar putea lãsa cu dosar la DNAC el puþin un angajat cu atribuþii de

control din cadrul AdministraþieiBazinale de Apã Jiu ar putea da cu subsemnatul la Direcþia NaþionalãAnticorupþie dupã ce Corpul de Control alMinisterului Mediului a anunþat cã vatrimite instituþiei de anchetã o petiþie.Angajatul ar putea fi cercetat de DNAdupã un control derulat în Lupeni.

Costel Alic sperã sã scape de închisoare la apel

Cronica Vãii Jiului | Vineri 15 mai 2015 Actualitate 3

C a în bancurileproaste.

„Ajutorul de stat”acordat de GuvernComplexuluiEnergetic Hunedoarareprezintã de faptdoar un împrumut pecare compania ener-geticã trebuie sã-lramburseze cu tot cudobânda aferentã.

Executivul s-a trans-format, peste noapte, în„grecul care face daruri”ºi nu face altceva decâtsã îndatoreze mai multcompania energeticã ºiaºa într-o situaþie finan-ciarã precarã.

Oficialii Executivuluiau nuanþat decizia de aajuta CEH cu o sumã„în limita a 40 de milioane de lei” ºi aurecunoscut cã sumareprezintã de fapt unîmprumut acordat dinvenituri din privatizare,pe o perioadã de 90 dezile. ªi totul pentru caExecutivul sã dea bineîn faþa ComisieiEuropene care i-a cerutsã recupereze ajutorulde stat dat celor douãtermocentrale ºi pentrucare CEH nu avea baniîn vistierie. “Împrumutulva fi destinat ram-bursãrii de cãtreSocietatea Complexul

Energetic HunedoaraS.A a ajutorului de statincompatibil pentrucare ComisiaEuropeanã a dispus îndata de 20 aprilie 2015recuperarea acestuia decãtre statul român.

Obligaþia de recuperare a ajutoruluide stat rezultat din tarifele practicate deHidroelectrica pentru SocietateaTermoelectrica S.A ºi SocietateaElectrocentrale DevaS.A s-a extins laComplexul EnergeticHunedoara în calitatede succesor în drepturial celor douã societãþi”,subliniazã reprezentanþiiGuvernului. Altfel spus,dau cu o mânã ºi iau cudouã, îºi face calculeGuvernul, care demons-treazã ºi cã a recupera-te banii acordaþi ante-rior termocentralelor ºi mimeazã totodatã ºisprijinul pentru CEH.

ªi nici mãcar asta nue sigur, pentru cã,înainte de a fi efectivfãcutã plata, va fi fãcutãºi o analizã economico-financiarã de cãtreEximBank S.A.în vede-rea stabilirii capacitãþiide rambursare ºi a mar-jei de dobândã. “Împru-mutul în limita sumei de40 de milioane de lei se

acordã cu condiþia constituirii unor garanþiicare trebuie sã acoperecel puþin 120% dincuantumul împrumutu-lui. Garanþiile se consti-tuie prin instituirea decãtre organul fiscalcompetent al ANAF aunor sechestre asigura-torii asupra bunurilorimobile libere de oricesarcini, proprietateasocietãþii.

Împrumutul ºi dobânda aferentã vor firambursate de cãtreComplexul EnergeticHunedoara din surseproprii”, anunþãGuvernul.

Împrumutul seacordã dupã încetareaprocedurii de adminis-trare specialã instituitãasupra Societãþii înbaza Legii 137/2002privind unele mãsuripentru accelerarea pri-

vatizãrii, cu modificãrileºi completãrile ulterioare.

A jutorul real…mai târziu

Executivul motiveazãcã a adoptat acest actnormative dat fiind fap-tul cã “nerambursareaajutorului de stat incompatibil de cãtreComplexul EnergeticHunedoara ar fi fãcutimposibilã acordarea,ulterior, a unui ajutor destat individual pentrusalvare în sumã de 167 de milioane de leiacestei Societãþi.

Asupra acestui ajutorde stat individual de salvare a fost notificatãComisia Europeanã. În data de 21 aprilie2015, ComisiaEuropeanã a emisdecizia nr. C (2015)

2652 final, cazulSA.41318 - România,prin care a stabilit sã nuridice obiecþiuni ºi adecis cã acest ajutor destat individual de salvareeste compatibil cu piaþainternã. Condiþiile deacordare a unui ajutorde stat individual de salvare pentru CEHunedoara vor fi aprobate printr-un actnormativ ulterior”.

CEH oricum esteîngropat aproape dedatoriile pe care le are.Compania are de rambursat 7,4 milioaneechivalent dolari dintr-un credit externcontractat de de laBIRD cu garanþia statu-lui, destinat finanþãriireabilitãrii ºi moderni-zãrii, precum ºi 1,05miliarde yeni japonezidintr-un credit de laJBIC cu garanþia statu-lui, în vederea finanþãriireabilitãþii grupului 4 altermocentraleiParoºeni. De asemenea,Complexul EnergeticHunedoara a subîmpru-mutat de MinisterulFinanþelor Publice uncredit de 65,3 milioanede euro, pentruinvestiþii de mediu, dincare mai sunt tragerirãmase de efectuat de7,03 milioane de euro.

SocietateaComplexul EnergeticHunedoara S.A., aflatîn portofoliulMinisterului Energiei,Întreprinderilor Mici ºiMijlocii ºi Mediului deAfaceri, este unul dintre

cei mai importanþi pro-ducãtori de energieelectricã din România,care, cu o capacitateinstalatã de 1.225MW,asigurã o cotã de circa6-7% din totalul pro-ducþiei naþionale deenergie electricã. Estecel mai mare producã-tor de energie electricãdin nord-vestulRomâniei.

Societatea are înprezent aproximativ6.500 de angajaþi.

Societatea a fost înfiinþatã ca o societateintegratã energie-mine-rit, al cãrei principalobiectiv îl reprezintãproducerea eficientã deenergie electricã ºi termicã pe bazã dehuilã din Valea Jiului.

În afarã de producþiade energie electricã,SucursaleleElectrocentrale Deva ºiElectrocentraleParoºeni sunt unici pro-ducãtori care livreazãenergie termicã în sis-tem centralizat în loca-litãþile Deva, Petroºani,Vulcan, Lupeni.Totodatã, SucursalaElectrocentrale Devaeste ºi operator al serviciului public de alimentare cu energietermicã pentrumunicipiul Deva, întimp ce SucursalaElectrocentraleParoºeni asigurã apãcaldã ºi cãldurã pentrulocalitãþile Petroºani,Vulcan, Lupeni.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

PrivatizareaCEH, un visneîmplinitN iciun investitor nu

a fost interesat deComplexul EnergeticHunedoara.

Fostul ministru alEnergiei, Rãzvan Nicolescudeclara anul trecut cã americanii de la QuintanaMinerals Corporation suntinteresaþi de privatizareaproducãtorului de cãrbuneºi electricitate ComplexulEnergetic Hunedoara.

La acel moment, americanii au solicitat anumite lãmuriri ministruluide resort însã se pare cã

aceºtia nu au fost convinºi,astfel cã au renunþat la procedurã.

Acum, s-a decis anulareastrategiei de privatizare.Aceastã mãsurã a fostimpusã de "evoluþiile, situa-þia economicã a societãþii,toate complicaþiile interve-nite, inclusiv lipsa unui anumit interes din parteapotenþialilor investitori, darmai ales de intenþiaGuvernului de a oferi ajutorde salvare pentruComplexul EnergeticHunedoara".

Hotãrârea prin care seaprobã privatizarea CEHprivea majorarea capitaluluisocial prin aport de capitalprivat în numerar prin emi-siunea de noi acþiuni.

Monika BACIUMonika BACIU

“Sã vã fereascãDumnezeu defuria oamenilorcalmi ºiînþelegãtori”!

P rotestul de miercurial minerilor din

schimburile doi ºi trei dela Mina Livezeni, careau intrat cu întârziere înºut, a reprezentat doarun avertisment.

Oamenii atrag atenþia cãnu se joacã ºi cer, din parteaadministraþiei, rãspunsuri clarela patru întrebãri.Pânã marþi,

19 mai, este termenul dat detruditorii din subteran celorcare conduc adminsitrativComplexul EnergeticHunedoara.

Ortacii cer rãspunsuri clarela urmãtoarele probleme: Cese întâmplã cu tichetele demasã ºi tichetele cadou?, cese întâmplã cu primele deconcediu, sã le fie prezentatPlanul de restructurare ºi reor-ganizare al CEH, bineînþelesdacã acesta existã ºi ce se vaîntâmpla cu minele din ValeaJiului în contextul în care OUa Guvernului, de ajutor destat, pentru CEH prevede caactivitatea minierã din cadrulCEH sã fie divizatã de activi-tatea energeticã?

“Minerii de la Livezeni, au

dat dovadã de fiecare datã, deînþelegere faþã de greutãþilefinanciare ale CEH.(...) Nu am participat niciodatã ladiversiuni politice sau can-can-uri sindicaliceºti, gengreva foamei pentru câtevaore pe scãrile CEH. Nu suntem muritori de foame cãcerem tichetele de masã, dareste un drept al nostru pecare nu vrem sã îl cedãm. Sã vã fereascã Dumnezeu defuria oamenilor calmi ºiînþelegãtori”, atrage atenþiaAdrian Jurca, reprezentantulSindicatului “Noroc Bun” –Departamentul Livezeni, carenu este afiliat la Sindicatul“Muntele”.

CarCarmen men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA

Guvernul îngroapã compania energeticã“Ajutorul” pentru CEH, doar un împrumutla care se adaugã ºi dobânda aferentã!

Protestul minerilor de la Livezeni, doar un avertisment

Oameni aflaþi înimpas, în situaþii dificileîn care viaþa i-a aruncat,care se zbat pentru aieºi la luminã, dar par afi blocaþi ºi dejnãdãjduiþi,sunt pe agenda de lucrua Crucii Roºii Petroºani.Miercuri, Asociaþia”Grupul de prieteni” s-a alãturat directorului,Felicia Vitan, ºi împreunã au trecut lasoluþionarea cazului...

O familie de calitate,cu doi bãieþi ca brazii,locuieºte în Petroºani,pe str. Independenþei,

într-un apartamentsãrãcãcios, dar extremde curat. Tatãl bãieþilor,Iosif Rus, de 53 de ani,a fost unul dintreoamenii valoroºi ai fostului ºi înfloritoruluiUMIROM Petroºani, ca specialist rectificatortimp de 28 de ani.Când falnica uzinã deutilaj minier a fost pusãla pãmânt, dupã pãgu-bosa privatizare, IosifRus a devenit ºomer.Cum este un om activ ºiresponsabil, a cãutat ºia gãsit de lucru la o

firmã de amenajãri inte-rioare, apoi la o firmã asenatorului HaralambieVochiþoiu, dupã care laUPSRUEEM, darperioadele de lucru aufost limitate pe duratadesfãºurãrii unorproiecte sau comenzispeciale, dupã carefirmele au sucombat sauºi-au restrâns drasticactivitatea pânã la limitade supravieþuire.

Iosif Rus nu a stat, cis-a recalificat ca instala-tor gaz ºi a fost angajatde SC Marc Instal One

Petroºani, dar niciaceastã firmã nu a mersºi de câþiva ani lucreazãcu ziua pe unde gãseºtepentru a-ºi întreþinefamilia.

De precizat cã IosifRus a fost baschetbalistla ªtiinþa Petroºani, apoila Rulmentul Alexandriaunde a fost detaºat operioadã, dar a revenitla Petroºani. În plus a urmat ºi doi ani cursurile Facultãþii deExploatãri Miniere, dartimpurile ºi condiþiilegrele în care trãiau ºipãrinþii sãi, l-au împinsspre muncã.

Mama bãieþilor, esteo umbrã... La înãlþimeade 1,68 m, are 34 dekg. Se miºcã extrem degreu, oboseºte uºor,parte un om acut sub-nutrit, mãnâncã pentrucã ºtie cã trebuie, nu cãare senzaþia de foame,iar rinichii îi sunt afectaþi de boalã.

În tinereþe, a luatexamentul de admiterela facultate, dar lipsurile familiei sale aufãcut-o sã renunþe. Afost tehnician la o firmãde construcþii, apoi alucrat circa 20 de ani încomerþ, la un magazinde pâine al unei fabrici,dar s-a terminat totulcând fabrica a fostînchisã. Femeia este un pacient vechi alUrgenþei din

Petroºani...Cei doi bãieþi, Silviu,

de 17 ani ºi jumãtate,este elev al Liceului deInformaticã Petroºani,un tânãr plin deenergie, harnic ºi socia-bil, care îºi vede seriosde ºcoalã. Este unul dintre copiii CentruluiPollicino, alãturi defratele sãu Alexandru,de 16 ani, un adoles-cent timid, elev alLiceului Industrial. Decurând, Silviu a devenitvoluntar al Crucii RoºiiPetroºani, iar condu-cerea Societãþii arenumai cuvinte de laudãla adresa bãiatului. ”M-aimpresionat implicarealui ºi hãrnicia. Este untânãr inteligent ºi cumult bun simþ” – a spusdirectorul FilialeiPetroºani a Crucii Roºii,Felicia Vitan.

Lui Silviu îi place

desenul tehnic ºi îºidoreºte sã devinã arhitect...

Asociaþia ”Grupul deprieteni” ºi CruceaRoºie au gãsit soluþiipentru cã tatãl sã fieangajat la o firmã careare nevoie de specialiºticu experienþã cum esteIosif Rus, iar mama sãfie dusã la controalemedicale pentru a i seaplica tratamentul adec-vat. Ajutorul acordat înalimente, în lejerii depat ºi pãturi a produsbucurie însoþitã de jenãpe care o naºte sãrãcia,dar ºi de recunoºtinþã.

”Este mare lucru caniºte strãini, pe care nicinu-i ºtiai, sã-þi întindã omânã de ajutor atuncicând îþi pierzi speranþacã poþi depãºi astfel demomente grele la carene supune viaþa. Cinenu trece prin aºa ceva,nu va ºti sã apreciezeasemenea ajutor la valoarea lui”- a declarat Iosif Rus.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

F amilia a fostcelebratã la

Petroºani. Au trecutpeste toate obsta-colele pe care viaþali le-a scos în cale,iar acum au sãrbã-torit nunta de aur.

Douãzeci de cupluricare au împlinit 50 deani de cãsnicie au fostrecompensate de municipalitatea de laPetroºani, în cadrulevenimentului devenitdeja tradiþie. ZiuaFamiliei a fost marcatã

într-un cadru festiv. “Este sãrbãtoarea

dumneavoastrã ºi acomunitãþii. Ziua familieio sãrbãtorim în toatãlumea, însã cred cã laPetroºani o sãrbãtorimîntr-un mod special prin

faptul cã sunt 20 decupluri care sãrbãtorescacest eveniment. Pentrumine este o mândrie ºio onoare ºi un exemplupentru celelalte comu-nitãþi de model de viaþãºi convieþuire prin faptul

cã aþi reuºit sã treceþiîmpreunã ºi la bine ºi lagreu peste tot ceea ceviaþa v-a oferit sau v-apus înaintea dumneavoas-trã. Faptul cã sunteþiprezenþi ºi sunteþi lângãnoi, generaþiile tinere,conteazã foarte mult, iarexemplul dumneavoas-trã ne întãreºte ºi ne dãconvingere cã putem sãmergem mai departe ºicã depinde foarte multde cât de înþelepþi ºi decât de înþelegãtori sun-tem unii cu alþii pentru aputea trece peste toategreutãþile vieþii ºi amerge înainte, pentru cãacesta este cursul vieþii,sã mergem înainte, sãrãmânã ceva în urmanoastrã, ceva solid, cevatrainic ºi sã fie dusã maideparte familia, numeleºi tot ceea ce existã din punct de vedere alvalorilor creºtine. Vã mulþumim cã existaþi,vã mulþumim cã ne

acceptaþi în continuareºi cã ne sfãtuiþi cu ceeace dumneavoastrã aveþimai bun ºi sperãm canoi sã ne ridicãm laaºteptãrile dumneavoas-trã prin ceea ce facem zide zi ºi sigur noi facemmai puþin decât aþi fãcutdumneavoastrã pentrunoi”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Anii ºi-au pusamprenta asupra corpurilor, însã nu ºiasupra minþii. Cuveselie, dragoste, dar ºiînþelegere cele douãzecide cupluri premiate demunicipalitate au trecutpeste toate obstacolelepe care viaþa le-a scos în cale.

“Au fost ºi momentefrumoase, dar ºimomente grele. Celemai frumoase clipe le-am trãit când s-aunãscut copiii, iar apoinepoþii. Poate dã

Dumnezeu ºi vom trãica sã ne vedem ºistrãnepoþii”, spune ofemeie.

Momentele grelenu au lipsit, însã acestefamilii au ºtiut sã le facã faþã.

“Sã nu credeþi cã ne-a fost uºor. Am trãitºi momente grele, darcu înþelegere ºi curespect am trecut peste toate necazurile ºiiatã-ne aici la 50 de anide cãsnicie”, ne spuneun bãrbat.

Aceste familii sunt un exemplu pentrutineri. Tentanþiile zilelornoastre sunt multe, însãdacã existã încredere ºirespect pot fi trecuttoate cumpenele.

“Bunicii sunt unexemplu pentru mine.Aº vrea ca ºi eu sãajung la performanþalor, dar în zilele noastreeste destul de dificil”, aspus o tânãrã.

Generaþia tânãrã a oferit un spectacolbunicilor care au serbatîntr-un cadru festivaniversarea a 50 de anide cãsnicie.

La final, cu toþii auciocnit un pahar cuºampanie alãturi de familie ºi de primarulTiberiu Iacob Ridzi


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

Nunta de aur

Ziua Familiei a fost marcatãîn familie la Petroºani

Lãsaþi obiectele ascuþite,pãstraþi liniºtea ºi gãsiþi-vã e-ulinterior. Cam asta ne reco-mandã cei care sâmbãtã neaºteaptã la încã o premierãpe scena Teatrului DramaticI. D. Sîrbu. „Bordeline” estecreat dupã un caz real ºievadarea din subconºtient neva face bine. Dan Mirea,regizorul piesei, spune cãvrea sã ne aducã într-o lume,care cândva a schimbatordinea fireascã. „În SUA,dupã ce aceastã carte, care astat la baza piesei de teatru,a ieºit, s-a schimbat Legeapsihiatriei în toatã lumea,datoritã efectului pe care l-aavut în Congresul American

aceastã terapie ce se fãcea cu pacientele în clinicileamericane ºi nu numai. Deasta cred cã acest spectacoldevine o provocare nu numaipentru actori, ºi pentru

public, pentru cã sunt sigurcã fiecare dintre noi avemmomente în viaþã când necãutãm acea lume gri în care sã ne gãsim confortul”,a spus Dan Mirea, regizorul piesei.

Despre tratamente ºioameni care le fac sau leadministreazã este vorba.Sala este îmbrãcatã în alb, iarambianþa este propice uneiterapii. Oana Liciu Gogujoacã un rol dur, dar, spune

ea, doar aºa reuºeºte sãevadeze din pielea sorei ºefã.

„Poate pentru public vapãrea puþin lipsit de umanitate, de fapt nu esteaºa, dar meseria ei, dacã nuºi-ar pune un zid în faþã, arajunge ºi ea tot acolo, lângãbolnavii pe care îi îngrijeºte”,spune Oana Liciu Gogu.

Într-un rol absolut de creaþiejoacã ºi Andrada Samoilã, ceacare ne explicã de ce rolul sãupare o provocare.

„Aparent, personajul meueste unul negativ, însã, cuajutorul colegilor, mi-am datseama cã nu existã personajeprincipale sau secundare înaceastã piesã. Este o lumeasemeni unei închisori, nudegeaba la început se faceasemãnarea cu închisoareaAlcatraz, din care, dupã ce aiieºit, eºti un fel de proscris.Unde te duci? Ce faci?Personajul meu, un sociopoat nu ar trebui sã aibãsentimente, dar, în final, veþivedea, acest sociopat plânge,deci i s-a pus un diagnostictotal greºit, deci ani detinereþe furatã”, ne explicã ºi Andrada Samoilã.

Spitalul ne va întâmpinaîncã din foaier ºi asistentelevor conduce în salon specta-torii. Va fi un spectacol deexcepþie, de la care regizorulDan Mirea, actorii ºiscenografa Vioara Bara sperãsã plecãm cu decizia luatã:mai vrem în lumea de afarã,ori preferãm tonurile de gri?

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

La munte, doarcu echipamentadecvat. Vremeae schimbãtoareV remea schimbãtoare

poate strica planurilecelor care aleg sã-ºi petreacãweek-end-ul la munte, iarjadarmii montani îi sfãtuiescpe turiºti sã nu se aventurezepe traseele montane fãrã unechipament adecvat.

Dacã vreþi ca distracþia sã nuse termine altfel decât v-aþi fidorit sau chiar la spital, atenþiemare cum vã echipaþi, în cazul în

care petreceþi week-end-ul lamunte. Jandarmii montani îi sfãtuiesc pe turiºtii care aleg sãpetreacã acest sfârºit de sãptãmânã la munte, sã nu seaventureze pe traseele turisticefãrã echipament adecvat ºi sã seinformeze temeinic condiþiilormeteorologice ºi asupra traseuluipe care doresc sã îl parcurgã.

De asemenea, trebuie sã adopteun comportament decent, sã nusãvârºeascã fapte de naturã sãtulbure ordinea publicã ºi sã nu recurgã la deteriorarea amenajãrilor turistice, marcajelorsau indicatoarelor.

„În caz de nevoie sau în situaþia în care sunt martori aiunei acþiuni de încãlcare a legii,sã nu ezite sã apeleze la ajutoruljandarmilor ºi salvamontiºtilor, la numãrul unic pentru situaþii de urgenþã 112”, spun reprezentanþii IJJ Hunedoara.

Jandarmii montani vor fiprezenþi în staþiunile din judeþulHunedoara, pe traseele turisticedin munþii Retezat, Vâlcan, ªureanu ºi Parâng.


„Borderline”, în premierã la PetroºaniU n experiment care a schimbat medicina

tradiþionalã acum câþuva zeci de ani în StateleUnite ale Americii. Asta ne propun actorii de laPetroºani sã vizionãm în acest week-end în premierãla Teatrul Dramatic I. D. Sîrbu. Regizorul Dan Mireane promite surprize multe ºi cã vom pleca cu o altãidee despre viaþã din spitalul improvizat al scenei.

Un specialist al, cândva, înfloritorului UMIROM,ajutat sã iasã din ºanþul în care l-a aruncat viaþaI osif Rus, de 53 de ani, din Petroºani, a fost unul dintre oamenii

valoroºi ai fostului ºi înfloritorului UMIROM Petroºani, ca specialistrectificator timp de 28 de ani. Când falnica uzinã de utilaj minier a fostpusã la pãmânt, dupã pãgubosa privatizare, Iosif Rus a devenit ºomer.Cum este un om activ ºi responsabil, a lucrat succesiv la firme care ºi-aurestrâns activitatea sau au falimentat, s-a recalificat, dar degeaba. A rãmas blocat în sãrãcie. Soþia sa este bolnavã, are doar 34 de kg... Aredoi bãieþi, harnici, liceeni, iar unul dintre ei, elev la Liceul de Informaticã,îºi doreºte sã devinã arhitect. Tata ºi fii, lucreazã cu ziua pentru a seîntreþine. Crucea Roºie Petroºani ºi Asociaþia ”Grupul de prieteni” augãsit soluþii pentru cã familia Rus sã depãºeascã umilitoarele momente...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 20156 Actualitate

ANUNÞPrimãria municipiului

Lupeni, prin compartimentulProtecþie civilã, situaþii deurgenþã, anunþã pe aceastãcale cetãþenii localitãþii cã

în perioada 12 – 19 mai, lasistemul de alarmare în

cazul situaþiilor de urgenþãºi protecþie civilã se vor

executa mai multe lucrãri de mentenanþã ºi

modernizare.

Astfel, pe tot parcursulperioadei menþionate anteri-or, este posibil ca sirenele

din localitate sã fie acþionateîn timpul probelor ce vor fiefectuate.

De asemenea, începândcu orele 12 în zilele de 18 ºi19 mai, întreg sistemul dealarmare v-a fi pus în funcþi-une, ocazie cu care se vortransmite toate semnalele dealarmare, dupã cumurmeazã:

- începând cu ora 12:00 ALARMÃ AERIANÃ

(15 sunete a 4 secundefiecare cu pauzã de 4secunde între ele)

- ora 12:05 ALARMÃ LA DEZASTRE

(5 sunete a 16 secunde

fiecare, cu pauzã de 10secunde între ele)

- ora 12:10PREALARMÃ AERIANÃ

(3 sunete a 32 secundefiecare, cu pauzã de 12secunde între ele)

- ora 12:15 ÎNCETAREAALARMEI

(un sunet continuu deaceiaºi intensitate cu duratade 2 minute).

Rugãm cetãþenii sã nu sealarmeze, iar în cazul în careobservã persoane panicatesã îndemne la calmexplicând cã este vorba doarde probe la sirenele de alar-mare.

Viceprimar, Cornel Damon Lungan

PRIMÃRIAMUNICIPIULUI LUPENI

N u se va restricþionacirculaþia în

Defielul Jiului pe arterarutierã ºi firma care atras de timp pânã acumnu a fost scoasã de peproiect.

Spaniolii de la Copisarãmân sã continue ce auînceput, dar vor fi monitorizaþizilnic. Aceasta este concluziafinalã luatã în urma ºedinþeicomune la care au luat partecei de la CNADR.

ªeful CNADR Narcis Neagaa inspectat din nou lucrãriledin Defileul Jiului ºi, în urmaºedinþei, la care au fost invitaþiconstructorii care au întârziatcu finalizarea lucrãrilor în acestloc, s-a stabilit cã aceºtia pot ºitrebuie sã îºi continue treaba,doar cã monitorizarea lor seva face altfel decât pânã acum.

„Prezenþa directorului

generalnu a fostîntâmplã-toare, cicu solu-þionareafoartemultor probleme. S-a hotãrâtcontinuarea lucrãrilor, dar cumonitorizarea zilnicã a acestoractivitãþi. Este o certitudine cã,compania prezentã ieri cu 4directori în zonã dovedeºte uninteres deosebit ºi faþã de acestdrum ºi o certitudine cã vomcircula pe asfalt nou, aºa cumam spus-o anul trecut, de laRovinari la Bumbeºti ºi peDefileu”, a declarat Ion Tudor,ºef CNADNR Gorj.

Traficul va rãmâne în continuare fãrã restricþii ºi asta pânã când în zonã vor fi lucrãri ce vor necesita întreruperea totalã a circulaþiei.În acest moment, pe arterarutierã se circulã normal,

limitãrile fiind fãcute doar desemafoare, pe porþiunile cuvizibilitate redusã ºi lucrãri de omai mare anvergurã.

„S-a luat decizia sã selucreze în continuare sub traficdeocamdatã, urmând ca, înfuncþie de situaþii, sã se ia ºialte decizii”, a mai spus IonTudor.

Constructorul spaniolCopisa va continua sã seocupe de lucrãrile de moder-nizare a drumului DE 79 petronsonul din Defileul Jiului,Bumbeºti-Jiu – Petroºani.Contractul are o valoare de185 de milioane de lei, iarlucrãrile sunt în întârziere.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PrimãriaPetroºani vreaîncã un creditA re deja patru

credite, dar a decissã mai contracteze unulde 6 milioane de lei. Este vorba despre muni-cipalitatea din Petroºani,care are un grad de îndatorare de 7 procentedin veniturile locale.

Nu mai puþin de 6 milioanede lei vrea sã împrumutePrimãria Petroºani pentru aasfalta unele strãzi din cartierulColonie. Este vorba despre fix

6 strãzi ai cãror locuitori aureclamat în repetate rânduricondiþiile în care sunt nevoiþisã circule. Bugetul local nu dispune de banii necesari realizãrii acestui obiectiv deinvestiþii, aºa cã edilul – ºef allocalitãþii, Tiberiu Iacob –Ridzi, a precizat cã este nevoiede un împrumut bancar înacest sens. Oficialii primãrieispun cã acest credit ar urmasã fie luat pe o perioadã de 10 ani, cu condiþia ca sarcinaobligaþiilor de platã sã fie dis-tribuitã unitar pe toatã perioa-da de rambursare a împrumu-tului, dar, în acelaºi timp, sã fieasiguratã „suficientã flexibili-tate pentru contractarea altordatorii, în special pentru a

asigura cofinanþarea pentruobiectivele ce vor fi susþinuteprin fonduri post – aderare dela Uniunea Europeanã”.

De precizat cã acesta ar fial cincilea credit contractat deadministraþia publicã dinPetroºani pentru diverselucrãri de investiþii.„Municipalitatea din Petroºaniare patru credite în derulare.Mai sunt de rambursat aproximativ 29 de milioane de lei, însã gradul de îndatorare al municipalitãþii din Petroºani este de 7 lasutã”, a declarat purtãtorul decuvânt al Primãriei Petroºani,Nicu Taºcã.


Z iua Naþionalã aCostumului

Popular, celebratãsâmbãtã, 16 mai. 16 mai a fost declaratãZiua Naþionalã aCostumului TradiþionalRomânesc, potrivitunui proiect aprobatrecent, de CameraDeputaþilor.

În aceastã zi ar trebuisã fie organizare activitãþisociale, spectacole ºi con-cursuri cultural-artistice cu rolul de a promovatradiþiile ºi portul popular.

Valea Jiului abundã detradiþii, aceasta fiind zonamomârlanilor care au port popular, tradiþie, însãniciunul dintre ei nu a auzide aceastã zi.

“Nici nu am ºtiut cãavem o zi în care serbãmportul popular sau tradiþiile. Dacã am fi cuadevãrat înrãdãcinaþi întrecutul nostru am sãrbãtori aceste lucruri înfiecare zi doar prin simplulfapt cã am purta cu mândrie aceste porturipopulare. Acum, tradiþia s-a pierdut ºi doar la sãrbãtori se mai poartãcatrinþele ºi ciupeagul, casã nu mai zicem de tinericã lor le e ruºine cu hainelenoastre tradiþionale”, nespune un jieþean.

La nivelul municipiuluiPetroºani funcþioneazãdouã muzee cu sfecificlocal. Este vorba deMuzeul Momârlanului ºiMuzeul Etnografic.Complexul Etnografic „Sf.Varvara” din Petroºani,iniþiat de cãtre preotulOctavian Pãtraºcu, odatãcu construirea noii bisericidin lemn. Aici existã dejadouã case vechi ºi o stânã

nou-construitã, dotate cumulte obiecte tradiþionale.Nu totul este încãfuncþional, dar mãcar aiciexistã spaþiu ºi cu puþinsprijin din partea auto-ritãþilor locale am avea unmuzeu pe mãsura dorin-þelor noastre, mai ales cãse aflã într-o zonã uºorabordabilã pentru turiºti.

Primãriile ar trebui sãacorde, dupã posibilitãþi,sprijin material pentrumarcarea acestei zile.

„Autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale, serviciilepublice deconcentrate dinsubordinea acestora cuatribuþii în domeniile edu-caþiei, culturii, cercetãrii,turismului, protecþiei mediului, sãnãtãþii ºifinanþelor pot acorda spri-jin material, financiar ºilogistic pentru organizareasãrbãtorii Zilei Naþionale aCostumului Tradiþional dinRomânia”, se aratã în textul proiectului.

Proiectul mai prevedecã elevii din clasele IV-XII,la disciplinã educaþie civicã– sau disciplinele echiva-lente – în luna mai vor fiincluse 2 ore dedicatetematicii portului tradiþio-nal al zonei ºi portuluitradiþional al minoritãþilornaþionale din România.


Portul popular celebrat la nivel naþional

Valea Jiului abundã de tradiþii pãstrate încã vii

Copisa rãmâne în Defileu,dar supravegheatã

”Din pãcate, de multeori, angajatorul,

ajutat de ambiguitatearegãsitã în textul regle-mentãrilor legale, profitãde neºtiinþa angajatului,lãsându-i acestuia dinurmã impresia cã arefoarte multe obligaþii ºifoarte puþine drepturi…”– din expunerea demotive a Legii 97/2015,care modificã a douaoarã Codul Muncii.

De la începutul anului2015, Codul muncii a suferitdouã modificãri datoritã constatãrii cã legile erau interpretabile, iar salariaþiiaveau de pierdut dovadã stândmultele sesizãri care semnalauderapajele în acordarearepausului sãptãmânal ºi con-cediile de odihnã raporatatedoar la timpul efectiv lucrat.

Astfel, Legea nr. 97/2015pentru modificarea art. 137alin. (1) din Legea nr.53/2003 — Codul muncii aapãrut în Monitorul Oficial,partea I, nr. 316 din 8 maiºi s-a pus în aplicare de luni,11 mai 2015.

Actul normativ -- care afost adoptat de cele douãCamere ale Parlamentului înlunile februarie ºi aprilie --aduce o modificare la Codul

muncii prin care se face oclarificare referitoare larepausul sãptãmânal alsalariaþilor.

Concret, alineatul 1 al articolului 137 din Codulmuncii dispune, de luni, cã"repaosul sãptãmânal este de48 de ore consecutive, deregulã sâmbãta ºi duminica".Iniþiatorii modificãrii spun cãnoua formã este mult maiconcisã ºi nu mai lasã loc de interpretãri.

”Din pãcate, de multe ori,angajatorul, ajutat deambiguitatea regãsitã în textulreglementãrilor legale, profitãde neºtiinþa angajatului, lãsân-du-i acestuia din urmã impre-sia cã are foarte multe obliga-þii ºi foarte puþine drepturi, înspeþã, dreptul la repaus sãp-tãmânal. Pentru a eliminaacest gen de interpretãri princare relaþia angajat - angaja-tor poate fi dezechilibratã (...),am iniþiat aceastã propunere

legislativã care are ca obiectde reglementare înlocuireaformulãrii art. 137 alin. 1 cuprivire la repausul sãptãmâ-nal care se acordã în douãzile consecutive, de regulãsâmbãta ºi duminicã, cu for-mularea repausul sãptãmânaleste de 48 de ore consecu-tive, de regulã sâmbãta ºiduminicã, forma propusã, înopinia noastrã, fiind mult maiconcisã ºi nelãsând loc interpretãrilor", se spune înexpunerea de motive.

De precizat cã tot datoritãinterpretãrii în favoarea anga-jatorului, la începutul acestuian a mai existat o modificarea Codului Muncii referitoarela concediul de odihnã anual,conform avocatnet.ro. Maiexact, concediile medicalereduceau din durata conce-diului de odihnã cuvenit,Codul Muncii fiind în con-tradicþie cu Directiva euro-peanã 2003/88/CE, carespune cã ”durata concediuluimedical nu reduce durataconcediului de odihnã cuvenit".Astfel, perioada în care opersoanã se aflã în concediumedical este consideratã a fiperioadã lucratã, care se ia încalcul la stabilirea duratei concediului de odihnã.

Ca urmare, a fost adop-tatã de Parlament Legea nr.12/2015 pentru modificarea

ºi completarea Legii nr.53/2003 - Codul munciipublicatã în MonitorulOficial, Partea I, nr. 52 din22 ianuarie ºi a intrat învigoare din data de 25 ianuarie.

Actul normativ prevede cã,la stabilirea duratei concediu-lui de odihnã, perioadele deincapacitate temporarã demuncã, cele aferente con-cediului de maternitate, con-cediului de risc maternal ºiconcediului pentru îngrijireacopilului bolnav sunt consi-derate perioade de activitatedesfãºuratã, adicã nuafecteazã numãrul de zile de concediu de odihnã lacare au dreptul salariaþii înfiecare an.

Codul muncii dispuneapânã la aceastã modificare cã acesta "se acordã proporþional cu activitateaprestatã într-un an calendaristic".

Noul act normativ a intro-dus ºi precizarea conformcãreia salariatul are dreptul laconcediu de odihnã chiar ºi

în situaþia în care concediulmedical se întinde pe durataunui întreg an calendaristic.În acest caz, angajatorul esteobligat sã acorde concediulde odihnã într-o perioadã de18 luni, începând cu anulurmãtor celui în care salariatul s-a aflat în concediumedical.

Iniþiatorii legii amintesc înexpunerea de motivehotãrârile CJUE: ”statelemembre sunt obligate sãinterpreteze aceste norme ºisã îºi organizeze ordineajuridicã internã astfel încâtabsenþele de la muncã pentrucaz de boalã sã nu aducãatingere dreptului la operioadã minimã de concediu anual plãtit”.

ªi în Constituþia Românieise stabileºte cã prevederiletratatelor constitutive aleUniunii Europene ºi celelaltereglementãri comunitare cucaracter obligatoriu ”au prioritate faþã de dispoziþiilecontrare din legile interne”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

A dministraþialocalã de la

Uricani considerãcã odatã reluatelucrãrile la drumulCâmpu lui Neag –Herculane se vadezvolta zona.

Turismul va înflori înzona respectivã avândîn vedere faptul cã drumul ar urma sã fietranzitat de turiºtii carese vor îndrepta spreBãile Herculane.Astfel, ar urma sã fiecreate mai multe pensiuni turistice.

“Viitorul ºi multdoritul drum pestemunþi, pânã la BãileHerculane este un viscare se apropie tot mairepede de a fi împlinit.El va porni în conti-nuarea lui DN 66 A,de la Uricani-Câmpu

lui Neag, urmând a ieºispre vest din strâm-toarea dintre MunþiiRetezat ºi Vâlcan, prinPasul Jiu-Cerna,trecând apoi în zonaBanatului, printre piscuri ºi vãi, printr-ozonã între MunþiiCernei ºi cei aiMehedinþilor, urmândapoi ca dupã cca. 35 km, ºoseaua sãcoboare în localitateaBãile Herculane. Cusiguranþã vor apãreape traseu numeroase

oportunitãþi turistice,deja „deschiderea„fiind fãcutã de apariþiaunor case de vacanþãprecum ºi Complexulturistic Cheile Buþii”,se aratã în strategia dedezvoltare a oraºuluiUricani.

Dupã ani de zile încare lucrãrile au foststopate din cauzaactiviºtilor, acestea arputea fi reluate dacã vafi idenficatã sursa definanþare.


Douã modificãri ale Codului Muncii pentruca angajatul sã nu mai fie ”furat” la drepturi

Un drum înseamnã dezvoltare

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 15 mai 20158 Sport

Hercules Lupeni ar maiputea ocupa primul loc înLiga a IV-a Hunedoara? Da,spun calculele pe hârtie:bate tot pânã la final(ªoimul Bãiþa, RetezatulHaþeg, Gloria Geoagiu,

Aurul Certej), Cetate Devase „împiedicã” la Geoagiu ºila Brad ºi treaba-i gata!Uºor de spus, dar oare lafel gândesc cei de la GloriaGeoagiu ºi Aurul Brad?Sunt totuºi niºte calcule

care menþin tonusul unorfotbaliºti. ªi chiar nu ar fiimposibil, dacã Cetate Devanu ar inspira o anumitãteamã. Chiar ºi arbitrilor nule va fi uºor sã se punã cutitanii de la Deva, deºi,nimeni nu contestã valoareaechipei antrenatã de MariusSârbu. ª-apoi, ºi aia-i ade-vãrat, Gloria Geoagiu sau

Aurul Brad nu au forþa sãopreascã iureºul devean.

În rest, pe la noi, Jiul ºi UniversitateaPetroºani n-au spus mare lucru în actualulcampionat.

Ultimele etape le-arputea aduce o ameliorareîn clasament, dar parcãasta nu se mai pune...

Henþ cu mâna

MAI FACEM CALCULE?

Mâine are locetapa cu numãrul 27.Fãrã nicio conotaþie declasament, cu meciurifãrã mizã.

Poate doar oluptã de orgolii întreªoimul Bãiþa ºiHercules Lupeni înlupta pentru locul 2...

„Meci greu laBãiþa, mergem fãrãCurtean accidentat ºiAl. Cojocaru sus-pendat (n.n. 4 car-

tonaºe galbene), darprobabil cu M. Filip,revenit din Germania.Va fi un meci impor-tant, dar nu decisivpentru locul 2. Ne-aravantaja ºi un egal, darmergem la victorie” aspus Dan Voicu,antrenorul de laHercules Lupeni.

În rest, liniºte...Cetate Deva joacãlejer la Geoagiu,Retezatul Haþeg parefavoritã cu Jiul, iar în„Dealul Institutului”,Universitatea Petroºaniar putea face golaverajcu Metalul Criºcior.

S -a tras cortinapeste turneele

finale pe judeþ lajuniori C (15 ani) ºiD (13 ani), mâineurmând a se încheiaºi cel la juniori E(10-11 ani). Dinpãcate, nicio echipãdin Valea Jiului nua încheiat pe loc deaccedere în turneelezonale naþionale...

La juniori C (gr.2000), în ultima etapã,echipele din Simeria ºiHaþeg au ignorat com-petiþia, neprezentându-sela Petroºani (cu Jiul) ºiVulcan (cu Pro FairPlay), pierzând meciu-rile la „masa verde”.Oricum, nu mai conta,calificate pentru

turneul zonal naþional(29-31 mai a.c.) suntFC Hunedoara ºiCetate Deva.

La juniori D (gr.2002), UniversitateaPetroºani a reuºitprima victorie, 3-0 cuPrimavera Deva(autorul golurilor,Cãtãlin Popa), iar Jiulºi CFR Simeria auîncheiat la egalitate,

1-1 (Jiul a condus cu 1-0 prin golul lui A. Istrate).

Din aceastã cate-gorie de vârstã se vorduce la turneul semifi-nal zonal CFR Simeriaºi FC Hunedoara.

În fine, juniorii E (gr.2004) au duminicã, 17 mai, „ultima strigare”, în turneul dela Lupeni. În etapa

precedentã, Jiul –CFR Simeria 1-2 (golpentru Jiul, Cãpriþã)iar Sorii Sport`sLupeni a încheiat laegalitate, 2-2 cuMinifotbal Hunedoara(pentru lupeneniînscriind N. Baraghinºi A. Udvar).

Aºadar, duminicãla Lupeni, CFRSimeria stã la „mâna”Lupeniului pentrulocul 1, la fel FCHunedoara, în joculcu Jiul Petroºani.Douã partide devãzut, fiind ultimele lanivel judeþean lajuniori.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Conturi încheiate?

M. FILIP,posibil sã revinã

la Hercules Lupeniîn partida de la Bãiþa

Fotbal, juniori

Luptã mare la... juniorii mici!TURNEE FINALE JUD. HUNEDOARA

JUNIORI C (GR. 2000)Etapa a 7-a, 9 mai 2015Victoria Cãlan – Cetate Deva 0-2Jiul Petroºani – CFR Simeria 3-0 (neprezentare)Pro Fair Play Vulcan – Ret. Haþeg 3-0 (neprezentare)FC Hunedoara a stat

JUNIORI D (GR. 2002)Etapa a 5-a, 10 mai 2015Univ. Petroºani – Primavera Deva 3-0FC Hunedoara – Dacia Orãºtie 4-1CFR Simeria – Jiul Petroºani 1-1

JUNIORI E (GR. 2004)Etapa a 4-a, 10 mai 2015Aurul Brad – FC Hunedoara 4-1Minifotbal Hunedoara – Sorii Sport`s Lupeni 2-2Jiul Petroºani – CFR Simeria 1-2

Etapa a 5-a, 17 mai 2015 (Lupeni)ora 11:00 Jiul – FC Hunedoaraora 12:30 Sorii Sport`s Lupeni – CFR Simeria

Aurul Brad – Minifotbal HunedoaraPaginã realizatã de

Genu TUÞU

CLASAMENT1. F.C. Hunedoara 6 5 1 0 19-4 16p.2. Cetate Deva 6 5 0 1 17-3 15p.3. ªc. Jiul Petroºani 6 4 1 1 19-5 13p.4. Victoria Cãlan 6 3 0 3 12-14 9p.5. Pro Fair Play Vulcan 6 2 0 4 9-13 6p.6. Retezatul Haþeg 6 1 0 5 3-23 3p.7. CFR Simeria 6 0 0 6 4-22 0p.

CLASAMENT1. CFR Simeria 5 3 0 2 16-3 11p.2. FC Hunedoara 5 3 2 0 15-8 11p.3. Jiul Petroºani 5 3 1 1 21-6 10p.4. Univ. Petroºani 5 1 1 3 4-9 4p.5. Dacia Orãºtie 5 1 1 3 5-20 4p.6. Primavera Deva 5 0 1 4 5-20 1p.

CLASAMENT1. Aurul Brad 4 2 2 0 9-5 8p.2. CFR Simeria 4 2 2 0 5-3 8p.3. Sorii Sport`s Lupeni 4 1 1 2 10-10 4p.4. FC Hunedoara 4 1 1 2 8-6 4p.5. Jiul Petroºani 4 1 1 2 7-8 4p.6. Minifotbal Hunedoara 4 1 1 2 5-6 4p.

Atac al lupenenilor la poarta celor de la FC Hunedoara, într-un meci la juniori E

Juniorii E de la Jiul Petroºani sperã la un loc 3 la finalul turneului final judeþean

cvj nr. 858 vineri 15 mai 2015

Documents