cvj nr. 876 vineri 12 iunie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 876

Vineri, 12 Iunie 2015

A bsolvenþii Institutului de Mine Petroºani, promoþia 1965, au fost numiþi ”generaþia de aur” pentru cã ºi-au pus amprenta pe dezvoltarea

remarcabilã din acei ani a mineritului din România ºi nu numai. Au deschismine ºi cariere, au condus companii, mine, ºcoli ºi facultãþi, au dat miniºtriºi cercetãtori, prefecþi ºi primari, finanþiºti, au avut contribuþii importante la”grandoarea” Combinatului Siderurgic Hunedoara, s-au aflat pe marileºantiere hidro etc. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Insolvenþaºi pentruSNÎMVJN u doar Complexul

Energetic Hune-doara este ameninþat cu insolvenþa. ªi societateacare gestioneazã minelece se închid în ValeaJiului este ameninþatã de cei cãrora le datoreazãbani, iar directorul general spune cã faceeforturi sã recupereze larându-i din creanþe.

Încasãrile de laComplexul EnergicHunedoara pentru cãr-bunele livrat de la minelece se închid trag în josSocietatea de Închideri deMine. Deºi au câºtigat îninstanþã dreptul de a primibanii de la CEH, minerii dela societatea de închideri arputea sã se trezeascã, larândul lor, în insolvenþã.

„Din cauza neîncasãrilorde la CEH, în ultimaperioadã, am avut 4 soci-

etãþi care au avut intenþiade a înainta dosarele deinsolvenþã. Prin discuþii, amreuºit cu 3 dintre ele sã neangajãm cã, pe lunileurmãtoare le vom returnabanii la care au dreptul.Mai este o singurã societatecare are pe rol la Tribunaldepunerea insolvenþei, darvom avea discuþii demediere în aceastã sãptãmânã”, a declaratAurel Anghel, director general SNÎMVJ.

Potrivit datelor oficiale,numai pe primele luni aleacestui an, CEH a acumu-lat datorii de aproxmativ50 de milioane de lei, cãtreminele neviabile. De fiecaredatã, responsabilii de laminele viabile au plãtit doaro parte din bani, aºa încâtortacii de la minele neviabile sã-ºi poatã primisalariile, însã SNIMVJ aremari probleme financiaretocmai din cauza facturilorneachitate de CEH. Sunt restanþe la plata furnizorilor de materiiprime ºi materiale, dar ºi labugetul de stat ºi acum sevorbeºte despre insolvenþã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Destin ciudat – ”generaþia deaur” care a produs boom-ul

în industria minierã asistã acum la moartea ei

În subteran parcãnu se vede ce seîntâmplã la minele ce se închid, deºicapacitãþile de pro-ducþie sunt din ce înce mai puþine, dar lasuprafaþã demolãrilene trezesc la realitate.Mineritul se topeºte zide zi ºi clãdirile pleacãuna câte una. LaUricani, spre exemplu

s-a început cu ointrare în minã ºi dejaeste la punctul final.„Închiderile subteranese fac în funcþie derezervele care se consumã ºi suntemîn grafic cu ele. Lefacem în regie propriede cãtre angajaþiinoºtri. La închiderilede suprafaþã putemspune cã acum la

Uricani, am avut unpuþ, puþul Vest ºi incinta aferentã lui,care a fost demolat ºilucrãrile sunt finaliza-te. Mai este o singurãlucrare de ramblare(n.r. umplere cu steril)a puþului, dupã carese va interveni laoperaþia de ecolo-gizare propriu zisã aincintei”, a spus AurelAnghel, director alSNÎMVJ.

Mina Paroºeni esteºi ea în programul deînchideri ºi aici s-areuºit chiar reabilitareaunui drum ce ducespre unul dintrecãtunele de munte.Avantajul momîrlanilor

este acela cã vor aveadrum cum nu au avutpânã acum, darclãdirile minei sunt înprag de demolare.

„La Paroºeni s-audemolat doar clãdirilenefuncþionale, o micãparte dintre ele ºi audemarat lucrãrile pen-tru vechiul funicular(n.r instalaþie de trans-port pe cablu), respec-

tiv pilonii, staþia unghiularã, drumul deacces a fost reabilitatºi toate lucrãrile ºi desuprafaþã sunt în grafic”, a mai spusAnghel.

La Petrila, edilii ºiarhitecþii au fãcut unplan prin care cer sãnu se demoleze toateconstrucþiile. Planul dedemolare, însã, aînceput ºi aici.

„Pentru Petrila înincintã s-a demolat

foarte puþin, pentru cãprima parte cuprindeacele halde de steril,ecologizarea lor ºi ne-amaxat foarte mult peacest element ºi, înperioada urmãtoare,vom trece efectiv lacâteva clãdiri ºi dinincinta minei Petrila”,a conchis directorulSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine dinValea Jiului.

Mina Petrila,Paroºeni ºi cea de laUricani se închid pânãîn 2018. Rezervelevor fi epuizate, spaþiileexploatate vor fiumplute cu steril ºigaleriile inundate, iarla suprafaþã vom aveaiarbã verde.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Încet –încet se ºterge istoria minerituluiA zi o clãdire, mâine un puþ de extracþie,

o haldã, iar apoi, una câte una, clã-dirile. Semãnãm iarbã verde ºi ºtergemca ºi cu buretele istoria mineritului dinValea Jiului. Aºa s-a procedat pânã acumîn cazul tuturor minelor care s-au închisaici ºi la fel se întâmplã ºi acum. Procedu-rile sunt în plinã desfãºurare în 3 oraºe.

P entru reducereacosturilor, dar ºi

pentru atragerea de fonduri la visteria societãþii, conducereaComplexului EnergeticHunedoara a decis sãîºi închirieze activele.

Aceste activitãþi fac partedin mãsurile de eficientizareprin reducerea costurilor.Tot la capitolul de reducerea costurilor se va lua simãsura de renunþare launele contracte de prestãriservicii încheiate cu terþi ºi realizarea respectiveloractivitãþi cu personal propriu.

E ficientizere prinreducere de personal

Conducerea SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara a adoptat lafinele lunii februarie 2015un program pe termenscurt, de reorganizare ºi eficientizare a activitãþiisocietãþii, care se imple-menteazã în cursul anului2015. Printre mãsurile de eficientizare se numãrã ºireducerea numãrului de personal.

“Nouã structurã a CEHva avea în componenþã 7sucursale, organizate cacentre de cost ºi 10 puncte

de lucru. Prin aceste mãsurise va asigura reducerea personalului TESA ºi deconducere ºi va creºtenumãrul personalului deexecuþie. Implementareaunui program de concediericolective pentru un numãrde 540 salariaþi.

În cadrul acestei mãsuriau început negocierile cupartenerul de dialog social,avându-se în vederemãsurile de protecþie socialãcare vor fi acordate salari-aþilor ca urmare a aplicãriimãsurii concedierilor colective, în aplicareaprevederilor OUG nr.2/2015 ºi OUG nr.36/2013”, se aratã într-un document semnat de ministrul Energiei Andrei Gerea.

M ãsuri de eficienti-zare de naturã

comercialãConducerea societãþii

încearcã sã aducã bani labuget pentru a-ºi asiguralichiditãþile. Astfel sedoreºte valorificareapieselor de schimb, aechipamentelor ºi adeºeurilor rezultate în urmadezafectãrii grupului ener-getic nr.1 Mintia, casareamijloacelor fixe, aobiectelor de inventarrezultate în urma reparaþi-

ilor de la SucursalaElectrocentrale Paroºeni ºivalorificarea prin vânzare astocurilor de materiale,piese de schimb ºi echipamente fãrã miºcare,existente în depozitelesocietãþii ºi încheierea decontracte multianuale ºi con-tracte subsecvente, în urmacãrora, datoritã existenþeiperspectivei, predictibilitãþiiºi siguranþei afacerii, se potobþine reduceri ale preþurilorde achiziþie;

Situaþia economico-finan-ciarã a CEH este extrem dedificilã, societatea înregis-trând la finele anului 2014 pierderi de peste 350 milioane lei ºi o valoare a plãþilor restantede circa 370 milioane leidin care numai la bugetul consolidat al statului decirca 290 milioane lei.

L ichiditãþi de milioane

Analizele realizate lanivelul CEH împreunã cureprezentanþii ComisieiEuropene, DirecþiaGeneralã Concurenta, aucondus la un necesar delichiditate pentru perioadaaprilie-septembrie 2015,pentru societate, de aproximativ 167.000.000lei. în data de21.04.2015, ComisiaEuropeanã a emisDecizia nr. C(2012)2652 final, cazul SA.41318 — România,ajutor de stat pentrusalvare cãtre CEH,prin care Comisia adecis sã nu ridiceobiecþiuni ºi cã acestajutor de stat este com-patibil cu piaþa internãconform articolului107(3) din Tratatul deFuncþionare a UniuniiEuropene. AdunareaGeneralã a Acþionarilora CEH a aprobat accesarea de cãtre

Societate a ajutorului de stat pentru salvarea întreprinderilor aflate în dificultate destinat acopeririinecesarului de lichiditãþipentru susþinerea activitãþiipe o perioadã de 6 luni ºi pentru achiziþionarea certificatelor de emisii degaze cu efect de serã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

I nsistenþe petoate planurile

pentru rezolvareaproblemei cãlduriiºi a apei calde pentru oamenii dinValea Jiului.

Primarii care facparte din Asociaþia deDezvoltareIntercomunitarã (ADI)Termoficare, împreunãcu prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu, au redactat oadresã remisãMinistrului Energiei,prin care solicitã ca ser-viciul unic de termofi-care sã fie preluatdirect de Complexul

Energetic Hunedoara.Prefectul SorinVasilescu este cel carefãcut anunþul, iar acestaeste de pãrere cã esteposibilã preluarea prinatribuire directã a servi-ciului de distrbuþie aagentului termic pentrulocalitãþile Vãii Jiului ºiasta în regim deurgenþã,a stfel încâtproblema cãldurii ºi aapei calde în zonã sãfie rezolvatã. Pânãacum, însã, cu toateîncercãrile celor dinADI Termoficare deatribuire a acestui servi-ciu, CEH nu s-a arãtatniciodatã interesat cuadevãrat de distribuþiaagentului termic pentru

Valea Jiului ºi asta cutoate cã, încã de laînceput, sistemul a fostgândit special pentruComplexul EnergeticHunedoara, care ar fiurmat sã-l gestioneze,sub forma unui punctde lucru. La finele luniiianuarie reprezentanþiiADI Termoficare

puteau, legal, sãmeargã pe negociereadirectã cu CEH, maiales cã pentru aceastãprocedurã s-a calificat,oricum, doarTermocentralaParoºeni, singura carear îndeplini toate crite-riile cerute. Numai cãnici oficialii CEH de la

acea vreme ºi nici ceiai Consiliului deAdministraþie al entitãþiienergetice nu l-au vrut,în lipsa unui studiu deoportunitate. ValeaJiului ar trebui sã seuneascã sub un singurserviciu de termoficare,drept pentru care s-aconstituit o Asociaþiede DezvoltareIntercomunitarã, lacare au aderatreprezentanþii admini-straþiilor publice locale.

Iar serviciul urma sãfie concesionat cãtre osocietate care sã seocupe de distribuþiaenergiei termice.Practic, dupã cumspuneau edilii, scopul

era ca populaþia sãbeneficieze de cãldurãºi apã caldã în sistemcentralizat, dar cu cos-turi mai reduse decâtcele de pânã acum.

Pânã acum, înfiecare localitate existacâte o societate de sinestãtãtoare, dar, dincauza datoriilor, auintrat pe rând în insol-venþã sau în faliment.Cei mai mulþi abonaþisunt la Petroºani, dar ºiaici SC TermoficareSA are mari problemefinanciare ºi este, deasemenea, în insol-venþã. De vinã pentruaceastã situaþie suntdatoriile acumulate la furnizorul de agenttermic de cãtre consumatori.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Dacã ministrul Energiei este de acord, termoficarea centralizatãdin Valea Jiului ar putea fi atribuitã direct Complexului Energetic

CEH are nevoie de peste 170 de milioane cash în 5 luni

Activele scoase spre închiriere, vânzarede fier vechi ºi reducere de personal

În 1965, de laInstitutul de MinePetroºani, îºi luauzborul cãtre lumea pentru care au fost formaþi 153 de absol-venþi. ªi pentru cã afost seria cu cei maimulþi studenþi, cursurilese desfãºurau în sala defestivitãþi de astãzi. Laexamenul de admitereîn IMP promovaserã laacea vreme 250 deliceeni, dar dupã primulan de practicã grea, 87 au abandonat...

Generaþia 65 estenumitã ºi ”generaþia de aur” a ºcolii universitare de laPetroºani, o generaþiecare a ºi-a pus seriosampreta pe dezvoltareamineritului dinRomânia contribuind laaºa-numitul boom dinenergetica româneascã.

Au fost cei care audeschis noi mine,cariere – Motru, LeºiiUrsului, Moldova Nouã,Mãcin etc. -, care aucondus ºi contribuitprin muncã efectivã,dar ºi prin cercetare laconstrucþii grandioasede hidrocentrale cumau fost ºi cele de peLotru ºi Someº, ceicare au adus metodenovatoare înexploatarea metalelorrare cum s-a îmtâmplatla Oraviþa, au contribuitsubstanþial la dezvolta-rea a cândva grandio-sului CombinatSiderurgic Hunedoara,au revoluþionatgeologlia etc. Au fostdirectori ºi directorigenerali pe la BaiaSprie, Baia Mare, lareginale CFR, TuneleBraºov, CNLO, RAH(CNH), Ploieºti, Roºia

Poeni... Au condusinstituþii de cercetare,au fost profesori ºidirectori în învãþãmân-tul mediu, dar ºi profe-sori, decani ºi prorec-tori în cel universitar...

Datoritã calitãþiiºcolii de la Petroºani, aprofesorilor care aufost Oameni remarca-bili, paleta activitãþilorabsolvenþilor a fost multmai largã. Au existatvârfuri în sistemulfinanciar-bancar, scriitori ºi artiºti, vreodoi ministri, câþiva primari ºi prefecþi, apoi au fãcut faþã cubrio în economia privatã devenind eiînºiºi oameni de afacerivânaþi de marile com-panii transnaþionale.Pentru toate acestea ºimulte altele au fostnumiþi ”generaþia deaur”. Copiii lor suntspecialiºti în þãri puternic dezvoltate, dar destui activeazã îndomenii rare ºi în þarã.

În aceastã sãp-tãmânã, promoþia1965 a IMP, a fost, din nou, la Petroºani,pentru a aniversa ojumãtate de veac de laterminarea Institutului.

Organizatorii întâlniriiau fost, cu trup ºisuflet, MirceaGeorgescu, fost profesor ºi prorectoral UniversitãþiiPetroºani, ºi BujorBogdan, fost directorgeneral al RAH, director de exploatareminierã, conducãtor pe ºantiereleHidroelectrice Lotru,prefect ºi ziarist, iarUniversitatea Petroºanile-a pus la dispoziþiechiar aula în care auînvãþat. Organizarea s-afãcut conform spuselorprofesorului IsaiaNiculescu: ”Nu judecaþi oamenii dupãlucrurile mari, ci dupã detalii. Acestea suntrelevante!” ªi au fost.

”Vine o clipã cândtot gândul e mai lumi-nos ºi omul mai fru-mos” – a spus BujorBogdan, atunci când i-avenit rândul la strigareacatalogului de cãtreMircea Georgescu.Ceea ce am vãzut ºiauzit în acea salã ”declasã”, la propriu,fiecare spunându-ºipovestea vieþii, a fostimpresionant. Aceioameni pãreau din altã

lume, legende vii, ºifiecare spusã a lor þi-odoreai întipãritã. Stilulde prezentare, conformpersonalitãþii fiecãruia,presãratã cu umor decalitate sau sublinieriinteligente ale unormomente tragice, tefãceau sã-þi þii respiraþiapentru a nu pierdenimic.

Aºa am aflat ºidespre profesorii dinacele vremuri, cotaþi cafiind de excepþie, cuma fost profesorul Lazu,în urma activitãþiicãruia a apãrut o cartede referinþã în domeni-ul electrotehnicii –”Lazu ºi Trofin în elec-tronica româneascã”.Apoi Dan Milcoveanu,

cel care a activat în laboratoarele multiplilorlaureaþi ai PremiuluiNobel în fizicã, soþiiCurie; MonaDobrescu, profesorulcu doctorat la Sorbona,ceea ce la vremearespectivã era ”raraavis”; Nicolae Brãdeau,care a fãcut studiile laUniversitateaHeidelberg, acolo undeau învãþat Mendeleevsau Comenius; ClaudiuMititelu, controversatulmoºier de Iaºi, un om rasat ºi un izvornesecat în ale profesiei,o personalitate la nivelnaþional, unul din con-ducãtorii InstitutuluiCãrbunelui. Au existatprofesori ca VasilePoboran, ºi domnia sa printre primii 2-3conducãtori ai aceluiaºiInstitut al Cãrbunelui.Apoi, prof. Brãdeanu,cel care a tradus dinlimba germanã untratat despre minerit, o carte de cãpãtâi înformarea specialiºtilorîn domeniu. ”Generaþiade aur” a avut ca decanpe Nicolae Leþu, iarrectori - ªtefan Kovacsºi Aron Popa.

Tuturor pare sã le firãmas drept jalon înviaþã, spusele profe-sorului Isaia Niculescu:”Minerul vede câtlumineazã lampa. Voitrebuie sã vedeþi

departe, peste ani”. ªi au vãzut peste aniiaceia ºi faptele lor auvorbit. Doar cã atunciexista preocupare pen-tru valorificarea resurseiumane. Acum, în vre-murile noastre, tinerii –resursa umanã – tre-buie sã se valorifice sin-guri pânã la epuizarerãmânându-le puþin,

foarte puþin, pentrucreaþie ºi construcþie.

”ªcoala a crescut odatã cu noi... În anii60, aula asta nu exista.IMP avea doar 12 ani,iar ªcoala Superioarãdin România avea doartrei ani. A fost o gene-raþie care ºi-a lãsatamprenta în industriaminierã. ªtiþi cã o datãcu trecera timpuluiamintirile trecutuluisunt mai vii” – a spusMircea Georgescucolegilor sãi.

”Începutul nostru acoincis cu o dezvoltareminierã remarcabilã.Generaþia noastrã aavut ca menire o con-tribuþie importantã ºiacum aceastã industriepare sã se încheie cunoi... Ciudat destin!” –a spus ca o constatareºi nu ca o lamentare,Bujor Bogdan. Avândîn vedere contextul,Bujor Bogdan pare sãse fi referit la lipsa studenþilor de laFacultatea de exploatãri miniere...

ªi totuºi, faimaºcolii, consideratã când-va ”capitala mineritului”prin specialiºtii formaþila UniversitateaPetroºani, a trecuthotarele, iar foºtiiabsolveþi care acumconduc companii sausecþiuni de exploatareminereuri din Africa,Maroc, Angola, ceringineri minieri. ªi caei sunt multe companiicare doresc sã aibãoameni pregãtiþi înValea Jiului. Cum tinerii români nu seînghesuie la aceastãspecialitate, companiilerespective s-au oferit sãaducã la Petroºani stu-denþi pentru Facultateade exploatãri miniere,cu condiþia sã sereducã acel an în carestudenþii strãini suntnevoiþi sã-l ”piardã”pentru învãþarea limbiiromâne. Astaînsemnând ca UP sã-ºitraducã cursurile înlimba englezã, ceea cese va întâmpla. Deci”generaþia de aur” vaavea urmaºi!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 iunie 2015 Actualitate 3

Destin ciudat – ”generaþia de aur”care a produs boom-ul în industriaminierã asistã acum la moartea ei

A bsolvenþii Institutului de Mine Petroºani, promoþia 1965, au fost numiþi ”generaþiade aur” pentru cã ºi-au pus amprenta pe dezvoltarea remarcabilã din acei ani a

mineritului din România ºi nu numai. Au deschis mine ºi cariere, au condus companii,mine, ºcoli ºi facultãþi, au dat ministri ºi cercetãtori, prefecþi ºi primari, finanþiºti, auavut contribuþii improtante la ”grandoarea” Combinatului Siderurgic Hunedoara, s-auaflat pe marile ºantiere hidro etc. Aceste legende vii s-au reunit la UniversitateaPetroºani pentru a marca jumãtate de veac de la zborul cãtre lume. Mircea Georgescu ºiBujor Bogdan, alãturi de Universitatea Petroºani, au fost gazde desãvârºite. Poveºtile deviaþã, prezentate la strigarea catalogului, sunt ”minã de aur” pentru cei ce vor urma...

Chiar când era programatã deschidereaunui nou abataj la MinaLivezeni din Petroºani,trei brigadieri care auun rol foarte importantpentru bunul mers allucrãrii, au fost anta-maþi de liderul de sindi-cat al exploatãrii pentrua merge într-o delegaþiela Bucureºti. Mai mulþiortaci susþin cãbrigadierii cât ºi liderulAdrian Jurca ar trebuisã discute despre pro-blemele ComplexuluiEnergetic Hunedoaracu ministrul Energiei.Minerii care au trudit laaceastã investiþie vãdtotul ca pe o tentativãde sabotare a minei.„Noi trebuie sã punem

un abataj, Panoul IV,dar se pare cã unii nuvor sã ajute la bunulmers al minei. Mâine(n.r. vineri) s-au hotãrâtsã plece domnul AdrianJurca (n.r. liderul sindi-cal al exploatãrii) cubrigadierii, la Bucureºti,în loc sã dãm drumul laacest panou. Se duc lao aºa zisã întâlnire cudomnul ministru Gerea.Jurca putea sã se ducãliniºtit oriunde, darbrigadierii ar fi fostnecesar sã rãmânã.Chiar toþi trei brigadieriitrebuia sã plece, noicredem cã ar trebui sãstãm ºi sã ne facem trea-ba, nu sã ne plimbãm.Brigadierul e ºeful carecoordoneazã lucrarea,

investiþia este urgentã ºi noi trebuie sã dãmcãrbune. Vedeþi cãTermocentrala Paroºenie opritã din lipsã decãrbune. Noi, laLivezeni, mai dãm doar400 de tone din 2500cât ar trebui. Dacã amda drumul la abataj arcreºte imediat pro-ducþia. Am lucrat pecartelã pânã la 1 iunie,sã putem da drumul ºiacum nu se mailucreazã pe cartelã.Asta aratã cã unii dintrenoi sabotãm CEH, nu?Oamenii sunt foartenemulþumiþi la Livezeni.

Este o treabã fãcutãintenþionat, pentru cãse doreºte schimbareaunor funcþii, a unordirectori, a directoruluigeneral, ºi noi mineriiavem de suferit”, spunmai mulþi ortaci de laexploatare.

R espinge acuza-þia de sabotaj

Liderul Sindicatului„Noroc Bun” de la EMLivezeni, Adrian Jurcaspune cã întâlnirea cuministrul era progra-matã încã de la vizitaoficialului în ValeaJiului. Jurca mai spune

cã deplasarea estefinanþatã de sindicat ºinu din banii CEH.

„Exclusã nevoiaaceasta de trei oameni,ºefi de brigadã, pentruo zi. Panoul IV nupoate sã porneascãdeocamdatã, mâine,indiferent cã stau ceitrei la muncã sau nustau la muncã. Selucreazã intens acolo,noi lucrãm ºi sâmbeteºi duminici, nu se puneproblema de a între-rupe activitatea pentrutreaba asta. Vizita esteîn urma faptului cãministrul, când a fost înValea Jiului, a vrut sãviziteze Mina Livezeni.Nu a mai venit ºi arãmas sã ne auzim latelefon, iar dânsul apropus sã merg euacolo împreunã cubãieþii, cei treibrigadieri. Trebuia sãfie vizita la începutullunii, nu s-a putut ºi arãmas acum. Mergempe banii sindicatului,deci nu are nici o impli-caþie administraþia întreaba asta. Eu sunt înconcediu, un brigadiereste în concediu ºiceilalþi doi îºi vor bãgalibere”, a declarat

Adrian Jurca, liderulsindical de la Livezeni.

C onducereaCEH face

verificãri Directorul general al

Complexului EnergeticHunedoara, ConstantinJujan, spune cã, într-adevãr, investiþia de laLivezeni este întârziatãºi în aceste condiþii vaîntârzia ºi mai mult.„Dacã este o opþiune asindicatului sã se ducãla Bucureºti, pot sã ofacã pe banii sindicatu-lui. Legat de oportuni-tatea deplasãrii nu vãd

ce sã facã brigadierii laBucureºti, a fost minis-trul aici, însã dacã au ziliberã pot sã se ducãunde vor. Eu nu orga-nizez delegaþii, aºa mãpot trezi cã vrea o dele-gaþie de la Lonea sã seducã la ministru. (…)Sunt pe muchie de cuþitca sã evit insolvenþa ºisã fac Complexul sãfuncþioneze. Sigur,oamenii au gândurileacestea, sã ajungem în2030 etc. Eu nu vreausã se opreascã, pentrucã m-ar durea sufletul,pentru asta stau aici.Dacã ºi ei vor sã sub-

scrie la efortul acestaeste în regulã. Dacã nuvor… Eu nu considercã fac pentru mineceea ce fac, cã estedoar un job, câºtig niºtebani ºi îmi vãd de tre-abã. Sunt legat ºisufleteºte de treabaaceasta ºi ar fi pãcat caîn Valea Jiului sã nu semai scoatã cãrbune ºisã nu ne încãlzim cucãrbunele de aici”, adeclarat, ConstantinJujan, directorul gene-ral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

F ast food-ul dinLupeni care a

îmbolnãvit aproape 40de oameni riscã sã numai poatã funcþionaniciodatã. Inspectoriisanitari aºteaptãanalizele de laboratorale alimentelor, dar ºirezultatele probelor, casã ia mãsuri în conse-cinþã, iar pânã atuncifirma a fost amendatãcu 2.000 de lei.

Amenda de 2.000 delei a fost aplicatãpatronului firmei care acomercializat în piaþa dela Lupeni mâncarea cea provocat îmbolnãvireaoamenilor. Potrivitdirectorului DSV, dr.Mihai Jula, în incintaunitãþii care vindeahamburgeri au fostgãsite o serie de nereg-uli ºi aceasta are acumactivitatea suspendatã.

„Noi am fost sesizaþi ºila controlul efectuat deinspectorul nostru s-augãsit circuitenefuncþionale, igienalãsa de dorit ºi în acelecondiþii se preparahrana ce era vândutãoamenilor. În funcþie deceea ce ni se va confir-ma în urma analizelor,firma riscã interziceareacomercializãrii de ali-mente pe perioadãnedeterminatã”, adeclarat dr. Mihai Jula,director DSVSA Deva.

Gravele abateri aufost semnalate la ultimulcontrol, când inspectoriiau descins în unitate, lacererea Direcþiei deSãnãtate Publicã,direcþie ce a fost averti-zatã de medicii de laSpitalul din Vulcan.Tocmai de aceea,inspectorii de speciali-tate îi avertizeazã ºi peceilalþi producãtori dehranã de tip fast foodsã þinã cont de normeleîn vigoare „Angajaþiisunt obligaþi sã poarte

echipamentul de pro-tecþie complet ºi curatnumai în timpul lucruluipe deasupra altor haineºi sã îºi acopere pãrulîn intregime, chiar ºipiesa pentru protejareabãrbii, mascã, mãnuºide unicã folosinþã, oriîncãlþãminte adecvatã.Este interzisã purtareade bijuterii sau hainepersonale deasupraechipamentului de pro-tecþie, iar personalul tre-buie sã-ºi spele mâiniledupã schimbareavânzãrii unui sortiment,dupã manipularea

materiilor prime vrac, aambalajelor, dupãfiecare pauzã, dupãatingerea pãrului, nasu-lui, a gurii, a pielii, dupãfolosirea WC-ului ºi oride câte ori este nevoie”,a precizat ;i dr.Gheorghe Cristea,medic veterinar igienist,care a precizat cã înaceastã perioadã vaintensifica ºi controalelela astfel de magazine ºila liniile de producþie deacest fel din toatã ValeaJiului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

M ai mulþioameni, care

tranziteazã DefileulJiului au reclamatlucãrile de proastãcalitate ce se fac înDefileul Jiului.

Ei au fost nemulþu-miþi de felul în care s-aturnat covorul asfalticpe anumite porþiuni,dar ºi de tãrãgãnarea

lucrãrilor. Prefectuljudeþului Hunedoara ºiprimarul din Petroºani

s-au întâlnit sã discute ºi acest aspect, care trebuie verificat în teren

ºi remediat imediatFirma care

reabiliteazã artera dinDefileul Jiului a fostchematã la raport, dupãce oamenii au sesizatfelul în care spanioliilucreazã pe acest tronson. Nu numai cãau întârziat nepermis demult, dar au fãcut ºilucrãri de mântuialã, iarasta spun acum cei caretrec pe acolo ºi vãdneregulile cu ochiulliber. „Reclamaþiile aufost legate de modul dereparaþii ºi de faptul cãs-a turnat asfalt cu odiferenþã de nivel foartemare”, a precizatTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Autoritãþile locale ºijudeþene au discutat cu spaniolii ºi le-aucerut sã remedieze deficienþele în timp util.

„Au fost prezenþi ºireprezentanþii firmeicare lucreazã pe defileu.

S-au ridicat niºte probleme pe care eu le-am sesizat ºi maimulþi cetãþeni dinPetroºani, în legãturãcu defileul ºi modul cumaratã drumul acum.Promisiunile au fost cãvor remedia acesteaspecte ºi promisiuneacelor de la firma careexecutã lucrãrile, cã probabil, la fineleacestui an va fi covorasfaltic pe cea maimare parte a drumului,cu excepþia unor porþiuni, unde existãniºte lucrãri maiample”, a mai spusTiberiu Iacob Ridzi.

Lucãrile de reabilitarepe DN 66 în DefileulJiului ar trebui finalizatela sfârºitul acestui an.Din pãcate, însã, firmanu va reuºi, dar promitecã maºinile vor circulamai bine din aceastãtoamnã.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Î n sfârºit DN 7APetroºani – Voineasa

intrã în reparaþii. Lucrãrilese vor desfãºura în cincipuncte, iar la final drumulva fi nu numai reparat, ci ºi reabilitat, a declaratprefectul de Hunedoara,Sorin Vasilescu.

Dupã ce ani de zile a fostlãsat de izbeliºte, în ciudanumeroaselor promisiuni, DN 7Aintrã în reparaþii. Se va lucra dela limita de judeþ înspre Petroºaniîn cel puþin cinci puncte.

“Proiectul dureazã 24 de luni ºiprevede atât lucrãri de reparaþii,cât ºi modernizarea drumuluinaþional”, a declarat Prefectul deHunedoara, Sorin Vasilescu.Acesta a precizat cã, iniþial, sevor face reparaþiile necesare ºisperã cã într-un timp cât maiscurt sã fie finalizatã porþiuneacuprinsã între limita de judeþ ºimãnãstire.

„Lucrãrile au fost licitate decãtre Direcþia de DrumuriCraiova, firma deja este în teren.Îºi face organizarea de ºantier ºi,în cel mai scurt timp, începelucrãrile la DN7A. Am discutatmai mult lucruri tehnice legate deaceastã lucrare”, a spus ºi

Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

De precizatcã, de ani de zile,aici s-au fãcutdoar lucrãri depeticire, mai alespe partea careaparþine dejudeþul Hunedoara ºi asta în ciudãpromisiunilor. DN 7A a fostminge de ping - pong întreRegionala de Drumuri ºi PoduriCraiova ºi cea din Timiºoara.

La începutul verii lui 2011,drumul a trecut de la Regionalade Drumuri ºi Poduri Craiova, la Regionala Timiºoara. În toamna aceluiaºi an a ajuns înapoi la cei de la Craiova,tocmai pentru a putea fi implementat un proiect complex,dupã cum au explicat oficialii.Concret, pânã aproape degraniþã cu Hunedoara, pe parteajudeþului Vâlcea, drumul a fostreabilitat ºi asfaltat de societatea Romstrade, care acâºtigat licitaþia.

Din acest motiv, ºi porþiuneadin judeþul Hunedoara a trecut dela Regionala de Drumuri ºi PoduriTimiºoara în administrarea celordin Dolj, care vroiau sã continue

lucrarea, tot cu cei de laRomstrade. Proiectul nu a maifost, însã, finanþat, aºa cã, de laRegionala de Drumuri ºi PoduriCraiova, drumul a fost dat înapoila Regionala Timiºoara, pentru cãacum în cele din urmã sã ajungãdin nou la cei de la Craiova, dartot nereparat a rãmas, dacã nupunem al socotealã micile plombãri care au fost efectuate.

În schimb, anul trecut în lunaiulie problemele s-au agravat,dupã ce drumul naþional a fostrupt, pe douã porþiuni, de apeleînvolburate ale Jieþului, în urmaunor precipitaþii abundente.

DN7A Petroºani-Voineasa traverseazã pe o porþiune Cheile Jietului, o zonã de unpitoresc aparte, ºi face legãturãcu Transalpina, cea mai înaltãºosea din România.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

CEH. Þara arde ºi… sindicatele se plimbã!O investiþie crucialã demaratã la Mina

Livezeni, unitatea aflatã în subordineaComplexului Energetic Hunedoara, va fiîntârziatã dat fiind faptul cã sindicatulexploatãrii s-a gândit sã ia trei brigadieriimportanþi într-o delegaþie. Rolul lor era crucial, susþin mai mulþi mineri, îndeschiderea unui câmp de lucru care creºteasubstanþial producþia de cãrbune a minei,asta în condiþiile în care TermocentralaParoºeni a anunþat cã se opreºte tocmai pentru cã nu mai are huilã de ars.

Amendaþi ºi, probabil, închiºi definitivReclamaþii pe Defileul Jiului

Dupã ani de promisiuni, încep lucrãrile dereabilitare pe DN 7A

Foto FACEBOOK

HOTÃRÂREANR.59/2015

privind aprobarea contului deîncheiere a exerciþiului bugetar

pe anul 2014hotãrârea a fost aprobatã prin

vot liber exprimat cu unanimitatede voturi

Consiliul Local al MunicipiuluiLupeni;

Examinând Expunerea de motivea Viceprimarului, Raportul DirecþieiEconomice ºi avizul Comisiei de spe-cialitate a Consiliului Local, privindîncheierea exerciþiului bugetar peanul 2014;

În conformitate cu prevederile

Legii nr. 273/ 2006 privind finanþelepublice locale;

În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2)lit. ”a” ºi “b”, alin. (3) lit. “c”, alin. (4)lit. “a” precum ºi ale art. 45 dinLegea administraþiei publice localenr.215/ 2001, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare;

HOTÃRÃªTE:Art. 1 – Se aprobã contul de

încheiere a exerciþiului bugetar pe anul2014 conform anexei nr. 1 care faceparte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2 – Hotãrârea se va comunicaInstituþiei Prefectului JudeþuluiHunedoara în vederea exercitãrii con-trolului cu privire la legalitate fiind dusãla îndeplinire de cãtre ViceprimarulMunicipiului Lupeni ºi DirecþiaEconomicã, urmând a fi difuzatã celorinteresaþi ºi adusã la cunoºtinþa publicãprin grija Secretarului MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 28 mai 2015 Preºedintede ºedinþã, Teofil DOBREANContrasemneazã – Secretar

Jr. Marius Claudiu BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 20156 Administratie

hotãrârea a fost aprobatãprin vot liber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Vãzând Nota de funda-mentare a Viceprimarului,Raportul întocmit ºi prezen-tat de Biroul de specialitatedin cadrul PrimãrieiMunicipiului Lupeni precum ºi avizul Comisieide specialitate din cadrulConsiliului local alMunicipiului Lupeni;

Având în vedere prevederile:

- Legii nr. 273/ 2006privind finanþele publicelocale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare;

- Codului Fiscal (Legeanr. 571/ 2003) precum ºia H.G. nr. 44/ 2004 pen-tru aprobarea Normelormetodologice de aplicare aLegii nr. 571/ 2003privind Codul fiscal;

- Legea nr. 145/ 2014pentru stabilirea unormãsuri de reglementare a

pieþei produselor din sectorul agricol;

- Hotãrârea Consiliuluilocal al Municipiului Lupeninr. 1/ 2013 privind sta-bilirea impozitelor ºi taxelorlocale pentru anul 2013;

- Hotãrârea Consiliuluilocal al Municipiului Lupeninr. 1/ 2014 pentrumenþinerea impozitelor ºitaxelor locale pentru anulfiscal 2014 la nivelul anului2013;

- Hotãrârea Consiliuluilocal al Municipiului Lupeninr. 93/ 2014 pentrumenþinerea impozitelor ºitaxelor locale pentru anulfiscal 2015 la nivelul anului2014

În temeiul art. 36 alin.(1), alin. (2) lit. “b” ºi alin.

(4) lit. “c” ºi art. 45 alin. (2)din Legea administraþieipublice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare

HOTÃRÃªTEArt. 1 Se aprobã modifi-

carea ºi completareaHotãrârii Consiliului Localal Municipiului Lupeni nr.1/ 2013 privind stabilireaimpozitelor ºi taxelor localepentru anul 2013, cumodificãrile ºi completãrileulterioare, anexa nr.1 cap.V art. 268 alin. (4) al cãruiconþinut va fi urmãtorul :

“ Art. 268 alin. (4) Taxapentru eliberarea atestatuluide producãtor 60 lei”

Art. 2 Restul prevederi-

lor Hotãrârii ConsiliuluiLocal al MunicipiuluiLupeni nr. 1/2013 privindstabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul2013, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioarerãmân neschimbate.

Art. 3 Prezenta hotãrârese comunicã InstituþieiPrefectului JudeþuluiHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate ºi seaduce la cunoºtinþã publicãprin grija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 28 mai 2015Preºedinte de ºedinþã,

Teofil DOBREANContrasemneazã –

SecretarJr. Marius Claudiu BÃLOI

HOTÃRÂREA NR.53/2015privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului

Local al Municipiului Lupeni nr.1 /2013 privind sta-bilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2013,

cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Înscrierea laEvaluarea Naþionalã se va face în perioada15-17 iunie, potrivitcalendarului aprobat deMinisterul Educaþiei. La nivelul judeþuluiHunedoara sunt înscriºiîn clasa a VIII-aaproape 4000 de elevi.

“Noi în judeþ avem3815 elevi înscriºi înclasa a VIII-a.Sãptãmâna viitoareîncep înscrierile la eva-luarea naþionalã ºi abiadupã aceastã etapãputem vedea câþi vorsusþine examenul”, adeclarat Marta Mate,inspector ºcolar adjunct

al Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara.

N iciunolimpic

Sesiunea specialã aexamenului deEvaluare Naþionalã2015 a avut loc înperioada 9-10 iuniepentru elevii claselor aVIII-a, participanþi laloturile naþionale depregãtire pentruolimpiadele ºiconcursurile inter-naþionale. La niveluljudeþlui Hunedoara nua fost niciun elev care

sã susþinã evaluareanaþionalã pentruolimpici.

Evaluarea Naþionalã2015. Prima probã aexamenului deadmitere la liceu, cea laLimba ºi literaturaromânã, va fi susþinutãpe 22 iunie.

Elevii aparþinândminoritãþilor naþionalevor susþine evaluarea laLimbã maternã pe 23iunie 2015.

Ultima probã, cea laMatematicã, va fisusþinutã pe 24 iunie,iar rezultatele vor fiafiºate pe 26 iunie,pânã la ora 16,00. Înaceeaºi zi, în intervalul16,00-20,00, se vordepune contestaþiile,care vor fi rezolvate înperioada de 27-29iunie. Rezultatele finaledupã contestaþii se vorafiºa pe 30 iunie.

Admiterea înînvãþãmântul liceal seva face pe baza calcu-lului mediei ponderateîntre media generalã laevaluarea naþionalãsusþinutã de elevii clasei a VIII-a (75%) ºimedia generalã deabsolvire a claselor V-VIII (25%), la fel caºi anul trecut.


Tabere gratuitepentru tineriicu handicapT abere gratuite pentru

tinerii cu handicap.Direcþia Judeþeanã pentruSport ºi Tineret Hunedoaraorganizeazã tabere gratuitepentru preºcolarii, elevii ºi stu-denþii cu handicap, împreunãcu asistenþii personali ºi asis-tenþii personali profesioniºti.

Astfel, cei de la DJSTHunedoara se aliniazã normativelorîn vigoare. “Cererea privind acordarea unui loc de tabãrã sedepune însoþitã de o copie dupãdocumentul care atestã gradul dehandicap ºi o adeverinþa emisã deunitatea de învãþãmânt care sãateste încadrarea într-o formã deînvãþãmânt, la sediul DJSTHunedoara”, spune Szell Lorincz,director DJST Hunedoara.

Cererea poate fi depusã atât depãrintele sãu reprezentantul legal al

persoanei cu handicap cât ºi de unreprezentant al unitãþii deînvãþãmânt de care aparþine. Încazul studenþilor, cererea poate fidepusã atât personal, cât ºi prinreprezentant.

Persoanele cu handicap care nuau mai beneficiat de un astfel deprogram vor avea prioritate laselecþie. Ministerul Tineretului ºiSportului suporta cheltuielile decazare ºi masã ale elevilor ºi stu-denþilor beneficiari ºi a însoþitorilor.Taberele vor fi organizate deDirecþia Judeþeanã pentru Sport ºiTineret Hunedoara. Termenul dedepunere a cererilor este de 16iunie 2015.


C EH vrea sã se retragãdintr-un proiect fantezist

la care a fost obligat sã partici-pe. Complexul EnergeticHunedoara vrea sã iasã dinproiectul Hidro Tarniþa. Înurma deciziei Guvernului a fostînfiinþatã în 2013 compania deproiect Hidro Tarniþa cu un ca-pital social de 115.000 lei ºi doiacþionari, Complexul EnergeticHunedoara ºi SAPE Electrica.

Compania ar trebui sã se ocupede proiectul de peste 1 miliard deeuro privind construirea hidrocen-tralei Tarniþa-Lãpuºteºti. Acum,reprezentanþii societãþii se gândesc sãpãrãseascã acest proiect.

“Pentru reducerea costurilor se areîn vedere ieºirea CEH din proiectulHidro Tarniþa”, se aratã în docu-mentele Ministerului Energiei. HidroTarniþa este un proiect pentru care s-au cheltuit circa 5 milioane de europe studii de fezabilitate care nu audovedit în vreun fel oportunitateaacestuia. Fostul ministru delegat pen-tru energie Constantin Niþã a obligatComplexul Energetic Hunedoara, laînceputul lui 2013, sã participe lamajorarea capitalului social al HidroTarniþa cu 8,8 milioane lei, în douãetape, pânã la 30 aprilie cu 30% dinsuma ºi pânã la 31 decembrie 2014cu restul. Însã CE Hunedoara a vãr-sat doar 30% din suma, pentru restul

neavând bani. Chiar ºi avansul de30% a contribuit la destabilizarea situaþiei financiare a complexului.

În ianuarie 2015, reprezentanþiiHidro Tarniþa susþineau cã cinci companii chineze au depus ofertepreliminare ºi neangajante în cadrulacestei etape de precalificare pentrudezvoltarea hidrocentralei cu acumu-lare prin pompaj Tarniþa-Lãpuºteºti.Proiectul a rãmas la acest stadiu.Pentru cã CE Hunedoara sãprimeascã banii, în primã instanþã,vor fi anulate acþiunile subscrise îndecembrie 2013 de Complex pentrucã apoi sã fie emise altele noi, înacelaºi numãr ºi cu aceeaºi valoare ºiapoi vândute singurului acþionarrãmas, SAPE, societate desprinsã dinElectrica SA ºi care gestioneazã par-ticipaþiile minoritare ale statului lacompaniile de distribuþie de energie.

CE Hunedoara nu va primi toþi ceicirca 2,6 milioane de lei. Din aceastãsumã se vor scãdea dobânzi deîntârziere, contravaloarea daunelorsuferite de Hidro Tarniþa dar ºi altecheltuieli.


Încep înscrierile pentruevaluarea naþionalãÎ ncepe înscrierea pentru evaluarea

naþionalã. Astãzi este ultima zi deºcoalã pentru elevi. Elevii de clasa a VIII-aintrã ºi ei în febra examenelor.

Cu banii daþi, CEH se retragedin proiectul Hidro Tarniþa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 20158 Sport

Iatã cã, la oricenivel, meciurile dinCupa României îºi aufarmecul lor aparte.Chiar ºi la niveljudeþean.

Sâmbãtã 13 iunie,este finala la niveluljudeþului Hunedoara.Cochetul stadion din

Cãlan va fi gazdaultimului act, în care sevor confrunta ªoimulBãiþa (Liga a IV-a, loc3) ºi Mãgura Pui (Ligaa V-a, loc 2), douã din-tre echipele cu stabili-tate la toate capitolele.

Evident cã ajunse înaceastã fazã, ambele

echipe îºi doresc de-acum mai mult. Nu odatã, de la acest nivels-au produs mari sur-prize naþionale. Chiarrecent, în urmã cucâþiva ani, echipe pre-cum Sãnãtatea Clujsau Avântul Bârsanaau ajuns la nivel deconfruntãri cudivizionara „A”!Evident, de la niveljudeþean, e ceva mai

greu sã ajungi pe unasemenea palier, darmai ºtii?

Deocamdatã atenþiacelor douã echipe seîndreaptã spre meciulde mâine. Un matineuîn care se confruntãdouã dintre cele maibune echipe dinjudeþul Hunedoara,douã echipe sprijinitede comunitatea localã,cu doi primari,

Damian Diniº(Bãiþa) ºi VictorStoica (Pui) ceiubesc fotbalul, carecu siguranþã vor fila meciul de laCãlan. Unde, cucertitudine, vor finumeroºi curioºi,neutri sau nu, dor-nici sã vadã con-fruntarea finalã dinfaza judeþeanã aCupei României.

Henþ cu mâna Confruntarea ligilor

C ompetiþia de fotbal Cupa

României a fost „inventatã” în 1933,dar prima finalã oficialã s-a jucat pe 1 octombrie 1934,Ripensia Timiºoara –Universitatea Cluj, 5-0.

Dacã pentru echipelehunedorene Jiul Petroºaniºi Minerul Lupeni, acced-erea în faza de interesnaþional, „16”-imile definalã se fãcuse mai uºor,ele pendulând între Divizia

„A” ºi „B”, celelalte echipedin zonã ajungeau mai greupânã aici, fiind nevoite sãîntâlneascã 8-10 adversaripânã la acest nivel.

ªi totuºi......cea care sparge „lacã-

tul” este echipa Mica Brad,în ediþia 1937-38, aflatã înDivizia „C”, care trece deACFR Braºov din Divizia„A” cu 2-1, ajungând în„16”-imi, cu Jiul, fiindînvinsã cu 6-0. În noiembrie1939, CS Lonea din cam-pionatul judeþean este cugreu învinsã în „16”-imi laBraºov, de echipa deDivizia „B”, Astra Braºov.

Un pas mare îl va face în1940 echipa MetalosportCãlan (Divizia „B”), careajunge pânã în sferturi,acolo cedând cu 0-6 laUnirea Tricolor Bucureºti,echipa celebrilor CosticãMarinescu, SonnyNiculescu, Cârjan sauParaschiva.

În 1942, Mica Brad ºiMinerul Lupeni se vor întâl-ni în „8”-imi (scor 3-1),echipa din Brad ajungândpânã în semifinale!

Venind mai aproape, pe

tabloul competiþiei vomîntâlni destul de des echipeprecum Parângul Lonea,Corvinul Deva, MetalulHunedoara, MinerulGhelari, ªtiinþa Petroºani,Victoria Cãlan.

Minerul Certej,pânã în sferturi!

Ediþia a 44-a a CupeiRomâniei, 1981-1982, astat sub semnul marii sur-prize: Minerul Certej trecede douã tururi: mai întâi 1-0cu Jiul Petroºani, 3-0 la„masa verde” (în teren 0-5)cu Universitatea Craiova(31 martie 1982), craioveniipierzând din cauza folosiriilui Cioroianu care aveadouã cartonaºe galbene,fiind suspendat!

În sferturile de finalã (26mai 1982), jucând laMediaº cu Gloria Bistriþa(Divizia „B”), Minerul Certejpierde cu 0-3... A fost,oricum, o performanþã pen-tru istoria actualã a echipeiAurul Certej.

„Tratãm meciulcu seriozitate”

Preºedintele A.S. ªoimul

Bãiþa, Mirel Dubar, adeclarat: „Ne dorim multcâºtigarea acestui trofeu lanivel judeþean. Chiar dacãjucãm cu o echipã de Liga aV-a, o respectãm, tratãmmeciul cu toatã seriozi-tatea”.

„ªtim cã avem un mecigreu, vom face tot ce ne stãîn putinþã sã câºtigãm” aspus Ovidiu Ciolea,antrenorul celor de laMãgura Pui.

Bronz pentru popicarii din PetrilaS -a încheiat

turneulfinal, la Ploieºti, înCupa Românieila popice,sportivii de laInter Petrila,antrenaþi deMarcel Dobricãreuºind locul 3ºi medalia debronz.

Petrilenii au jucat la acest turneu cuFlorin Niþescu, Cristian Cimpoer, RaduBalaban, Bogdan Iura, Mihai Balaban ºiPetre Cimpoer. „Ne-am atins obiectivul,sunt mulþumit” a spus Marcel Dobricã,antrenorul de la Inter Petrila.

La finalul acestei sãptãmâni (13-14iunie a.c.) la Hunedoara va avea locturneul final naþional la juniori U. 14, lacare va participa ºi Inter Petrila.

CUPA ROMÂNIEIED. 2015 – TURNEU FINAL –

C.F.R. Cluj 13.642 p.d. – 14 pct.CFR Olimpia Iaºi 13.576 p.d. – 14 pct.Inter Petrila 12.497 p.d. – 7 pct.Electro Tg. Mureº 9.213 p.d. – 4 pct.

NISTORESCU(Mariþa)

PAªCA

CÃPRIÞÃ BORBEI(Mamut)

ALBESC I. BÃLUªÃ(Socaci)

LUPULESCU PETRESC(Strinu)

POPOVICI MÂCNEA

PAU(I. Filip)

OV. CIOLEA(Ov. Stoica)

D. CRECIUNESC

CR. CRECIUNESC (V. Savu)

ALBU(Tr. Biriº)

VIªAN (Benea) JICMON

TURCU

STAMATIN M. TÃNASÃ (Cioregari)

PISOIU PEPENAR(Dãrãban)

MÃGURA PUI (ANTR. OV. CIOLEA)

ªOIMUL BÃIÞA (ANTR. ADRIAN PEPENAR)

SÂMBÃTÃ, FINALA JUDEÞEANÃECHIPE PROBABILE Stadion: „Victoria” Cãlan

M. Dobricã, antrenorpopice Inter Petrila

Cupa României. Statisticã.Visul echipelor mici: „16”-imile de finalã

Paginã realizatã de Genu TUÞU

MIREL DUBAR,preºedinte AS ªoimul Bãiþa

OVIDIU CIOLEA, antrenor Mãgura Pui

cvj nr. 876 vineri 12 iunie 2015

Documents