cvj nr 827, vineri 27 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 827

Vineri, 27 Martie 2015

Ultima vizitã a luiNicolae Ceauºescu în

Valea Jiului

U ltimul conducãtor comunist al României, Nicolae Ceauºescu (a condus þara între 1965-1989) a vizitat Valea Jiului de ºapte ori,

în calitate de ºef suprem al statului român. Mai fusese într-o delegaþieîn 1962, ca aghiotant a lui Gh. Gheorghiu-Dej, împreunã cu N. S.Hruºciov, liderul Uniunii Sovietice. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

ANUNÞIMPORTANT

PENTRUPENSIONARI

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor

din sistemul minier aferentesemestrului II 2014,

se vor efectua eºalonat,dupã cum urmeazã:În intervalul

31.03.2015 – 03.04.2015 –pensionarilor al cãror numeîncepe cu litera de la A la F

În intervalul07.04.2015 – 10.04.2015 –pensionarilor al cãror numeîncepe cu litera de la G la O

În intervalul14.04.2015 – 17.04.2015 –pensionarilor al cãror numeîncepe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vor prezenta lasediul sucursalelor la care suntarondaþi (minele Petrila, Paroºeni,Uricani).

Pensionarii care nu se prezintãpentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putearidica aceste drepturi în intervalul20.04.2015 - 30.04.2015.

Conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri Mine

Valea Jiului SA”

Nimic nudoare maimult decâttrãdarea...N imic nu doare

mai mult decâtcuþitul celui apropiat,“ implantat” când nu te aºtepþi, de cele mai multe ori“prin dos”...

ªtiu, aþi pãþit-o fiecaredintre voi, dacã nu,aºteptaþi-vã... Mai repedesau mai târziu se vaîntâmpla. Când nu maiputeþi “da”, când nu maiputeþi “face”, când numai sunteþi de folos veþi fi înlãturaþi, trãdaþi...

Puþini sunt cei carepreþuiesc omul, ºi nuceea ce are, nu ceea cepoate. Dacã astãzi eºti“cineva” se va întâmplasã înþelegi cã te cunoaºte,te salutã, te pupã-n dosoameni pe care nici nu îicunoºti... Mâine dacã nuvei mai fi “cineva”, aceºtioameni nu te vor maicunoaºte, nu îþi vor mai

rãspunde la salut, nicidecum sã fie ei ceicare întind mâna... Aºaeste omul? Nu, în nici uncaz. Iuda nu a fost nãscuttrãdãtor, a devenit însã...

Aºa se întâmplã ºi înzilele noastre, trãdareaeste o “faþa” dobânditã îndecursul vieþii... Cei maimulþi o fac pentru bani,alþii o fac pentru cã numai ai ce le da, alþii pentru a scãpa... Auzimastãzi, tot mai des despreo nouã specie, denunþã-torii... Sunt cei caretoarnã pentru a scãpa.Nu o fac din dragostepentru þarã, pentru adevãr, nu o fac pentrucã sunt oripilaþi de faptelecelor pe care îi “ciripesc”,nu, în nici un caz...

O fac pentru cã aufurat împreunã cu cei pecare acum îi pun încãtuºe, o fac pentru cãîntr-un moment au fostacolo, mânã în mânã cucei care au furat, au datîn cap, au comis acestefapte... Dacã erau bunicreºtini, astãzi nu eraudenunþãtori, pentru cãniciodatã nu ar fi avut ce spune...

IonuþIonuþDRÃGOTESCDRÃGOTESC

CEH ajunge la fier vechi A ctivele nefolositoare

ale ComplexuluiEnergetic Hunedoara vor fivalorificate în urmãtoareaperioadã pentru a putea fidepãºitã criza financiarã încare se aflã societatea.

Conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara vrea sã taiecheltuielile cât se poate de multºi sã gãseascã resurse pe care sãle valorifice. În principal sevorbeºte de valorificarea fieruluivechi.

“Resursele sunt interne, forþade muncã care poate sã presteze

alte activitãþi, astfel nu vorfi contractaþi terþi, stocurile dinactualele sucursale care pot fifolosite intern, fierul vechi va fivalorificat, pentru a depãºi acestmoment grav cu lipsa lichiditãþi-lor”, a declarat ConstiantinJujan, directorul general al CEH.

Deocamdatã nu au fost identificate ºi inventariate activele de care dispune societatea pentru a se stabili caredin acestea pot fi valorificate.

“Timpul a fost foarte scurt ºiproblemele au fost de o naturãdiversã, începând de la progra-mul de restructurare sau deredresare care se doreºte sã fiecu rezultate, sã fie repede, sã fiebine întocmit, în trei sãptãmâninu se pot face multe”, a maispus sursa citatã.

Monika BACIU Monika BACIU

Organizatorii eveni-mentului ne spun maimulte despre aceastãacþiune care aremenirea de a apropiacele douã popoarecare cândva au fostunul singur.

“Am vrut sã arãtãmniºte mâncãruritradiþionale care nusunt doar specificeRepublicii Moldova cipentru toþi romanii.Asociaþia noastrã afãcut curãþenie la mo-numentul generaluluierou Dragalina care lafel a luptat pentruindependenþa ºi unirea

celor douã þãri. Avemniºte poze specifice dela Chiºinãu de pemeleagurile noastre,despre cum se trãieºte,muzica ºi cultura, istorie, arta”, adeclarat CojocaDanovici preºedinteleAsociaþiei StudenþilorBasarabeni.

“Sãrbãtorim 97 de ani de la unireaBasarabiei cu Româniaºi am vrut sã demons-trãm cã România ºiBasarabia au tradiþii,au obiceiuri, au lucruricomune. Prin aceastãexpoziþie am adus sprecunoºtinþa tuturoroamenilor diferite produse pe care le areBasarabia. Am fãcut

sarmale, plãcinte, amadus un vin de la noi,ca sã vadã lumea cãmâncãrurile naostresunt gustoase”, a spus Horia Alexandru,preºedintele Asociaþiei StudenþilorBasarabeni.

Dacã vãd sau nutinerii o unire ale celordouã popoare în con-texul politico-economicdin zonã ne spun chiarei.

“Nu putem vorbiacum despre o uniremai ales în contextulproblemelor din lume.În primul rând ar trebui sã fie o unire peplan spiritual ºi culturalpentru cã cele douãþãri sã fie ca o mare

familie aºa cum au maifost”, a mai spusCojoca Danovici.

La eveniment auluat parte ºi reprezen-tanþii Universitãþii dinPetroºani.

“Ne bucura eveni-mentul þinând seamacã este la cea de-adoua ediþie. Anul trecut a avut loc înacelaºi spaþiu. Speramsã continue an de anpentru cã universitateadin Petroºani a fost ºiva rãmâne alãturi deorganizatile de studenþiºi de evenimentele pe care le creazãîmpreunã. Acest eveni-ment a fost creat deAsociaþia StudenþilorBasarabeni alãturi de

Liga Studenþilor ºi deSindicatul Studenþilorºi mai ales ca parteneriau fost Universitatea ºiprimãria. Universitateaºi organizatile stu-denþeºti s-au implicatfoarte mult pentrutoatã comunitatea”, adeclarat DacianCiodaru, directoradministrativ UPET.

La instituþia deînvþãmânt superior dinValea Jiului sunt locurispeciale destinate studenþilor basarabeni,care prin viu grai ducmai departe renumeleacestei unitãþi.

“În momentul defaþã la Universitateadin Petroºani suntaproximativ 230 destudenþi lucru care pe noi ne bucura ºisperãm cã an de an sãfie tot mai mulþi stu-denþi basarabeni laUniversitatea dinPetroºani ºi prin pris-ma faptului cã noifacem o mediatizareexcesivã dar studenþiibasarabeni ajutamediatizarea univer-

sitãþii ducând pliante ºiafiºe acasã”, a maispus sursa citatã.

Unirea Basarabieicu România a avutloc la 9 aprilie 1918ºi a fost în fapt reunifi-carea vechii provinciiromâneºti Basarabia,ruptã de Moldova ºialipitã de Rusia în1812. Basarabia a fostprima provincie care s-a unit cu Româniapentru a formaRomânia Mare.

În primii ani dedupã unirea cuRomânia, în Basarabiaau apãrut ºi activatmai multe organizaþiipretins revoluþionarecare militau pentruruperea Basarabiei ºianexarea ei la Ucrainasau la Rusia. Multedintre ele îºi aveaucentrul la Odesa. Spreexemplu, astfel deorganizaþii erau„Societatea pentru salvarea Basarabiei”, oorganizaþie cu caracterpropagandistic sau„Comitetul Militar deSalvare a Basarabiei”,cu caracter militar.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Cu un ton umoristic, peo notã de actualitate,autorul Valeriu Butulescuvine sâmbãtã cu propu-nerea de a viziona piesaîntr-o abordare comicã adramei creaþiei, dusã pânãla limitele absurdului.„Piesa este, paradoxal, ocomedie în care se reflectãdramatismul actului decreaþie. Am dus acestsubiect în comis, pentru cãeste unul foarte serios,trecându-l pânã la limitaabsurdului. Ideea unui personaj care este asasinulautorului sãu ºi care sepotriveºte pentru orice actde creaþie, fie cã e vorbadespre facerea unui textdramatic, sau mergândpânã la Facerea Lumii”,spune Valeriu Butulescu,

autorul.Cu patru personaje,

piesa este alcãtuitã din 14scene, iar acþiunea sepetrece în biroul binemobilat al unui ofiþer superior de poliþie ºi are ostructurã circularã: începeºi sfârºeºte cu convorbirea

telefonicã a Ofiþerului dela evidenþa populaþiei cusuperiorul sãu, Generalul,care-i solicitã un referatpentru ºoferul sãu care îºipregãteºte doctoratul.Personajul principal, însã,spune cã viseazã ºinoaptea acest rol. „Este opiesã grea, care nu telasã, la propriu, sã dorminoaptea. Nu a fost delocuºor, sper ca publicului sãîi placã ºi sã meargã acasãcu o amintire foarte frumoasã”, a spus Sergiu Fîrte, actor.

Nicoleta Dãnilã, regi-

zorul piesei, completeazãviziunea autorului pe scenãºi promite publicului osearã de sâmbãtã de neuitat.

„M-a preocupat foartetare, din piesa domnuluiButulescu, aceastã proble-mã a personajelor care serevoltã împotriva autoruluiºi vor sã-ºi câºtige libertatea.Am fãcut mai mult un spectacol despre Româniaºi români. Textul are foartemulte trimiteri polituce. Osã vedeþi cã existã multetrimiteri la Revoluþia din 89ºi noi ne-am pus o problemã:Este România pregãtitãpentru democraþie, a fost în89, suntem noi o þarãdemocratã, sau nu? ”, ne-aexplicat Nicolata Dãnilã,regizor.

Valeriu Butulescu creazãîn piesa de sâmbãtã searãun teatru de idei, în careeste „atâta dramã, câtãluciditate„ ºi atâta poezie,câtã sensibilitate, turnateîn structuri dramaticerotunde, circulare, ca ºizbaterea umanã efemerãîn raport cu Eternitatea.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mâncare ºi port popular basarabean M âncaretradiþionalã

servitã de basara-beni îmbrãcaþi înport popularmoldovenesc. Astaau putut vedeaclienþii unui centrucomercial dinPetroºani. Tineriibasarabeni, studenþi ai Universitãþii dinPetroºani au marcat97 de ani de launirea Basarabieicu România.

Herghelia albastrã, încã o premierãA însemnat ceva Revoluþia? Am fost pregãtiþi?

Suntem acum? Toate acestea sunt întrebãrila care Valeriu Butulescu, autorul piesei de teatru„Herghelia Albastrã” va rãspunde sâmbãtã, cândpe scena de la Petroºani se joacã în premierãabsolutã piesa „Herghelia Albastrã”, o piesã încare erol principal îºi ucide creatorul.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015 Actualitate 3

T oate unitãþile dinSocietatea de

Închideri de Mine auintrat în procesul deecologizare ºi închidere.De ASTÃZI s-a datstartul primelor acþiunimenite sã ascundã lasuprafaþã ceea ce aînsemnat activitateaminierã.

Dupã ce în decembrie afost desemnatã firma careva rade urmele minerituluidin incinta unitãþilor miniereaflate în proces deînchidere, din aceastã

sãptãmânã, s-a trecut efectiv la programul delucru. „S-au organizat toatecele 3 ºantiere la toate

sucursalele, s-au obþinuttoate acordurile ºi avizele dela instituþiile abilitate ºi dinaceastã sãptãmânã am trecut efectiv la activitatea dedemolare ºi ecologizare pro-priu-zisã”, a declarat AurelAnghel, directorul general alSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine din ValeaJiului ( SNÎMVJ ).

În acest proces intrãactivele de la suprafaþaminelor Uricani, Paroºeni ºiPetrila, toate fiind pe lista

de închideri în urmãtoareleluni de zile. „La minaUricani se dezafecteazãpuþul Vest, care nu mai erafolosit ºi din care am recuperat tot ce se putea,pentru a ne putea continuaactivitatea pânã în 2017,cum este prevãzut înDecizia UE. La minaParoºeni sunt câteva clãdiri,garaje, dependinþe, oclãdire a unui turbocompre-sor, care sunt primele îngraficul de eºalonare allucrãrilor pentru demolare,iar la Petrila s-a trecut, înprimã fazã, la activitatea decompactare a haldei desteril, o haldã în care numai haldeazã mina Petrila ºicare nu afecteazã activitateade producþie a minei Petrila,care va continua pânã înluna octombrie”, a precizatAnghel.

Clãdirile de la suprafaþãvor fi ºi ele demolate, dardeocamdatã sunt luate încalcul cele care nu mai eraufolosite de mult timp. Maimult, fiecare post din sub-teran se închide încet-încet

ºi procedurile sunt valabileºi în subteran.

„Activitatea de închidereîn subteran continuã . Ea aînceput în momentul în cares-a înfiinþat societatea, darse închid locuri de muncãinactive ºi care sã nu punãîn pericol viaþa muncitorilorla acest moment”, a conchis directorul general al SNÎMVJ.

Pânã în 2018, activitãþilela minele neviabile vor înceta ºi tot pânã atunci,perimetrele foste minerevor fi ecologizate ºipregãtite pentru viitoareposibile investiþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Liceucuprins deflãcãriL aboratorul de fizicã

al unui liceu dinPetroºani a fost cuprinsde flãcãri. Mai mulþielevi au rãmas blocaþi înlaborator, iar aceºtia auavut nevoie de interven-þia pompierilor pentru afi scoºi din flãcãri. Nueste un caz real, ci osimulare a pompierilor.

“A fost o simulare încare am simulate unincendiu produs în labora-torul de fizicã al ColegiuluiNaþional de InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani, urcând la loculincidentului am gãsit treicopii speriaþi, rãmaºi încabinetul de fizicã. Au fostevacuaþi cu ajutorulautoscãrii mecanice, concomitent acþionându-sepentru stingerea incendiuluicu autospeciala cu apã ºispumã”, a declarat subofiþerºef Garda de IntervenþieConstantin Cãþan, plutonieradjutant

Elevii ne spun ce auînvãþat de pe urma acesteisimulãri în care ei au fost înprim-plan.

“Am învãþat cum sã înþeleg oamenii care lucreazãîn acest domeniu, salvatorii.Din punctul de vedere alpersoanei care a fost salvatãam învãþat cã e bine sã staiîn locurile de siguranþã ºi sãaºteptãm echipele de salvare”, a spus un elev.

Reprezentanþii instituþieide învãþãmânt spun cãaceste exerciþii sunt bine-venite în rândul elevilor.

“Practic a venit o echipãde la pompierii dinPetroºani care au fãcut unexerciþiu la noi prin care augãsit douã “victime” la etajul doi ºi au reuºit prinmetodele ºtiute de ei sã-icoboare pe elevi de la etajul

doi cu scara de pompieri.Aceste exerciþii le facem dedouã ori pe semestru. Nu laun asemenea nivel ºi cu oechipã de profesioniºti.Consider cã sunt foarteimportante aceste lucruripentru cã elevii în acestesituaþii dacã se vor întâmplavreodatã la noi în zona ast-fel de evenimente vorcunoaºte metodele pe carele fac pompierii astfel încâtsã nu intre în panicã”, adeclarat Lucian Resmeriþã,director Colegiul Naþionalde Informaticã CarmenSylva din Petroºani.

Aceste simulãri fac partedin programul de pregãtireal elevilor. Acestea aumenirea de a-I învãþa petineri cum sã reacþioneze înastfel de situaþii.


R eprezentanþiiConsiliului

Judeþean Hunedoaranu vor sã fie puºi înîncurcãturã ºi, ca atare,au decis sã aplice unsistem folosit de multeori de celebritãþileinternaþionale în cadrulunor interviuri.

Ca sã scape, probabil, destânjenitorul ridicat dinumeri, oficialii CJ solicitãadresarea întrebãrilor înaintede conferinþa de presã

Instituþia judeþeanã, condusã de vicepreºedinteleDorin Gligor – care a preluat atribuþiile lui Mircea Moloþ dupã suspendarea celui din urmã– nu vrea sã mizeze pe elementul surprizã nicimãcar în cazul clasicelorconferinþe de presã. Aºa cãimplementeazã, cel puþin deaceastã datã, un model încãneaplicat în judeþul nostru:întrebãri adresate înainte de

întâlnirea cu reprezentanþiimass- media în vedereapregãtirii rãspunsurilor.

„Luând în considerarefaptul cã sãptãmâna viitoarese va organiza conferinþa depresã lunarã referitoare lastadiul proiectului SMID(Sistem de ManagementIntegrat al Deºeurilor) înjudeþul Hunedoara, va rugãmsã ne transmiteþi prin e-mailîntrebãrile dumneavoastrã înlegãturã cu acest subiect,pânã marþi, 31 martie 2015.Conferinþa de presã va avealoc joi, 2 aprilie a.c., avândastfel timpul necesar pentrupregãtirea rãspunsurilor. Înprima parte a conferinþei vise vor prezenþa noutãþileapãrute în implementareaacestui proiect, urmând cãîn partea a douã sã serãspundã la întrebãrile dum-neavoastrã”, a comunicatBiroul de presã al CJHunedoara.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A început demolarea minelor

Se tem cã vor fi prinºi pe picior greºit?!

Conferinþã de presã cuîntrebãri prestabilite

U ltimul conducãtor

comunist alRomâniei, Nicolae Ceauºescu (a condus þaraîntre 1965-1989) a vizitat ValeaJiului de ºapte ori,în calitate de ºefsuprem al statuluiromân. Mai fuseseîntr-o delegaþie în 1962, caaghiotant a lui Gh.Gheorghiu-Dej,împreunã cu N. S.Hruºciov, liderulUniunii Sovietice.

Ultima sa vizitã aavut loc pe data de 23 martie 1989, anul încare regimul sãu a fostînlãturat de la putere,dupã 24 de ani.

Dupã ºapte aniAºa cum reiese

ºi din caseta alãturatã,în primele ºase vizite înValea Jiului, Ceauºescunu lãsase un intervalmai mare de ºase ani(asta întâmplându-seîntre 1966-1972) de lao vizitã la alta. Ba mai

mult, în 1977 a fost dedouã ori, o datã, edrept, adus de forþaîmprejurãrilor legate degreva de la Lupeni (3august), dupã trei luni (9 noiembrie), sã verifice dacã ceea cepromisese s-a înfãptuit.

În anul 1989, întoamnã, urma sã aibeloc al XIV-lea Congresal Partidului ComunistRomân, unde, evident,Nicolae Ceauºescu erasingurul candidat.

În Europa de est

bãtea un vânt de libertate, prin începerea unor miºcãricontestatare împotrivaregimurilor existente laputere. În U.R.S.S. au

loc primelealegerinaþionale cucandidaturimultiple.

Boris Elþân, ales laconducerea FederaþieiRuse, devine purtãtorulde cuvânt al aspiraþiilorspre o mai mareautonomie a republicilorunionale.

Nicolae Ceauºescusimte cã pericolul vine dela Rãsãrit ºi porneºte prinþarã sã ia pulsul poporu-lui. Avea 71 de ani ºi credea cã va fi etern.

Cade tabloul!Zi de martie, 23,

mohorâtã, cu frig ºilapoviþã, dar cupregãtiri fas-

tuoase fãcute depolitrucii vremii, IoanPopa de la judeþ, IonResiga de la municipiu.

Sunt aduºi cunoaptea-n cap, munci-tori, membri ai gãrzilorpatriotice, mobilizareafãcându-se pe stadionul„Jiul” din Petroºani. Unvânt tãios ºi rece din-spre Jiul de Est mãturãtotul, punctul culminantfiind doborârea tabloului„tovarãºului” de laintrarea oficialã de latribuna 1 a stadionului,care cade cu un zgomotasurzitor pe caldarâm.„Semn rãu” spun spe-riaþi cei din preajmã...

Nicolae Ceauºescu

soseºteîn jurul orei 10:00, mai întâi la Lupeni,împreunã cu „mult stimata tovarãºã ElenaCeauºescu”. Va intra

în subteranul minei dela Lupeni, unde va da„indicaþiile salepreþioase”, însoþit fiindde Dan Otto Surulescu,directorul general alCombinatului MinierValea Jiului, precum ºide alþi specialiºti aivremii.

La revenirea lasuprafaþã, NicolaeCeauºescu þine un discurs în faþa sediuluiadministrativ al mineiLupeni, va primi

buchete de flori dinpartea pionierilor, apoicoloana de maºini seîndreaptã în vitezã sprePetroºani.

Frigul reducediscursul

Stând în frig de orebune, lumea îl aºteptazgribulitã ºi scârbitã.Unii reuºiserã sã înºelevigilenþa organelor deordine ºi sã plece sprecasã, abandonând pur ºi

simplu pancardele culozincile ºi tablourile cuchipul „tovarãºului ºitovarãºei”. Ceauºescu aþinut un discurs cu multsub durata obiºnuitã a

unor astfel demomente, preferând sãplece în grabã spre eli-copterul care îºi pornisede mult motoarele.

Tonusul veneade la... Jiul!

La acel moment martie 1989, echipa defotbal Jiul Petroºani eraîn plinã campanie depromovare în Divizia„A”. Înainte cu patruzile de sosire luiCeauºescu pe stadionulechipei, Jiul învinsesecu 5-0 pe Gaz Metanmediaº (goluri Bâcu 3,Sedecaru, Udricã) înfaþa a 8.000 de specta-tori, rãmânând pe locul2 în Seria a 2-a, la unpunct în spatele echipeiChimia Rm. Vâlcea, cucare se afla în luptapentru promovare. Unmotiv în plus pentruiubitorii de fotbal sãaibe un tonus în plus,de comentarii pe largale victoriei obþinute cu5-0 în daunaMediaºului, fotbaluljiulist fiind la acelmoment la mare preþ.Era echipa antrenatã deGogu Tonca, cu Bojtor,Negrilã, Ov. Dodu, Rico Cristea, D.Timofte, M. Tudorache,Bâcu, Lasconi sauHenzel printre cei carevor readuce Jiul pe

prima scenã la finalulacelui campionat,câºtigat cu ºase puncteavans, exact trei lunimai târziu dupã vizita luiCeauºescu la Petroºani.

La acea orã, cei careveniserã pentru NicolaeCeauºescu la stadionul

„Jiul” erau evident multmai preocupaþi ºi deceea ce se întâmpla înplan fotbalistic în acelloc, decât în a maiasculta elucubraþiile unui preºedinte ramolitºi rupt de realitateaînconjurãtoare.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 20154 Raftul de Colectie Raftul de Colectie 5

Anul 4 Numãrul 87 Vineri, 27 martie 20152 pagini Coordonator Genu TUÞU

Nicolae Ceauºescu

– carte de vizitã -Se naºte la 26 ianuarie 1918

la Scorniceºti – Olt. În 1933 devine

membru al PCR. Suferã în urmãtorii

ani numeroase arestãri ºi

condamnãri pentru motive extrem de

controversate. Avea sã ocupe în timp

un rol nefast în restaurarea regimului

comunist impus de sovietici. Va fi ales

ca secretar-general al C.C. al P.C.R.

(1965-1969) ºi secretar general al

PCR (1969-1989), timp în care a fost

ºi preºedinte al Cosniliului de Stat

(1967-1974) ºi preºedinte al RS

România (1974-1989).

Deºi îºi câºtigate o mare simpatie în

1968, legat de poziþia sa împotriva

Cehoslovaciei de cãtre trupele

socialiste ale Tratatului de la Varºovia,

dupã 1971 ºi-a atras ura totalã a

propriului popor prin maniera de

tip stalinist, bazatã pe un cult al

personalitãþii pe care a promovat-o

ulterior. În decembrie 1989 a izbucnit

revolta (revoluþia?) care a dus la

cãderea regimului sãu, 22 decembrie

1989 ºi condamnarea sa la moarte pe

25 decembrie 1989.

Nicolae Ceauºescu în

Valea Jiului

7 octombrie 1966

15 septembrie 1972

3 august 1977

9 noiembrie 1977

9-10 august 1979

2 septembrie 1982

23 martie 1989

Ultima vizitã a lui Nicolae Ceauºescu în Valea Jiului

ªefii au plecat, chef de chef cu demnitariicomuniºti, bucuroºi ca au rãmas doar ei...

...în timp ce poporul se întorcea la eternele cozi de la alimente

Cuplul prezidenþial Nicolae ºi Elena Ceauºescu soseºte la Mina Lupeni

Nicolae Ceauºescu dând indicaþii directoruluigeneral al C.M.V.J., Dan Otto Surulescu

Alãturi de specialiºtii mineri, Nicolae Ceausescu face o descindere

pe „bulevardele” subteranului minei Lupeni

Prim-secretarul P.C.R. Hunedoara, Ion Popa (mijloc) derutat de... a pleca sau a nu

pleca, a soþilor Ceauºescu de la stadionul „Jiul” din Petroºani

Elena ºi Nicolae Ceausescu flancaþi de Ion Popa ºiIon Resiga la momentul pãrãsirii stadionului „Jiul”

Nicolae ºi Elena Ceauºescu pãrãsesc sediuladministrativ al Minei Lupeni, nu înainte de a

mai þine un discurs asistenþei

Z eci de proprietaride case din

Petroºani aºteaptã cunerãbdare o veste de lamunicipalitate cu privirela posibilitatea de a-ºiizola termic locuinþele pefonduri europene.

Oamenii spun cã plãtescimpozite ºi nu este normalca anveloparea sã se facãdoar la blocuri de locuinþe,iar proiectul privind izolareatermicã pe fonduri

europene trebuie sã seaplice ºi gospodãriilorindividuale.

„Din ceea ce am auzitnoi s-ar putea face izo-lare termicã ºi la case.Am înþeles cã trebui sãdãm noi 20 la sutã dinvaloare, primãria o cotãºi restul de la UniuneaEuropeanã. Normal artrebui sã se permitã ºi lacase sã beneficieze deanvelopare pe fondurieuropene, ºi noi plãtimimpozite, mai mari chiar

decât cei de la bloc”, spuneMatei din Petorºani.

Reprezentanþii munici-palitãþii Petroºani spun cã

sunt de acord cu cerinþeleoamenilor pe care le considerã juste, însã nuprimãria stabileºte criteriilede finanþare.

„Programul cu finanþareeuropeanã derulat prevedeaobligativitatea ca locuinþelesã fie cuprinse în asociaþiide locatari, din acest motivse putea aplica doar lablocuri. Nu ºtim încã dacãnoua axã de finanþareprevede ºi posibilitatea dea fi izolate termic ºilocuinþele indi-viduale, casele.Aºteptãm sã

aparã ghidurile de finanþareºi apoi vom putea da informaþii corecte. Noi sperãm ca pânã în varã sã aparã acesteghiduri, acum nu putemspune nimic concret”, adeclarat directorul executival SPADPP din cadrulmunicipalitãþii Petroºani,Daniel Viºan.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 20156 Actualitate

HAIDEÞI LA TEATRU!Sâmbãtã 28 martie, de la ora 18.00,

din nou PREMIERÃ! „HERGHELIA ALBASTRÃ”,

regia Nicoleta Dãnilã.

ANUNÞConsiliul Judeþean Hunedoara organizeazã

concurs de recrutare pentru ocuparea uneifuncþii publice de execuþie vacante de consilier,clasa I, grad profesional principal din cadrulServiciului dezvoltare regionalã ºi integrare

europeanã.Probele stabilite pentru concurs: - 28.04.2015 - proba scrisã, ora 09.00- 30.04.2015 – interviul, ora 10.00- ambele probe se desfãºoarã la sediul

Consiliului Judeþean Hunedoara- termenul de depunere al dosarelor 27.03 –

17.04.2015

- candidaþii trebuie sã îndeplineascã condiþiileprevãzute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;

Condiþiile specifice de participare la concurs pentru funcþia publicã de execuþie vacantã de consilier, clasa I, grad profesional principal, dincadrul Serviciului dezvoltare regionalã ºi integrareeuropeanã, sunt:

- studii universitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioare de lungã duratãabsolvite cu diplomã de licenþã sau echivalentã îndomeniul ºtiinþelor economice sau juridice;

Condiþii de vechime pentru funcþia publicã deconsilier, clasa I, grad profesional principal:

- vechime minimã în specialitatea studiilor – 5 ani.

Informaþii suplimentare la telefon 0254/211350, int.183.

D ecizii bulversante

pentru ºoferi luatede CNADNR. Dupã ce a totanunþat închidereaDefileului Jiului,unde se desfãºoarãlucrãri de moder-nizare, Companiade drumuri revineºi lasã Defileuldeschis.

Nemulþumirile ºoferilor au ajuns, însfârºit, pânã la urechilemai marilor de laCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale,care a decis sã laseDefileul Jiului deschis.

Potrivit CNADNR,ca urmare a multi-plelor solicitãri ale par-ticipanþilor la trafic s-adecis ca lucrãrile dereabilitare ale DN 66,

sectorul cuprins întrekm 93+500 –126+000, BumbeºtiJiu - Petroºani, sã sedesfãºoare în perioadaurmãtoare sub trafic curestricþii semnalizatecorespunzãtor.

“Astfel, panã la odatã ce va fi anunþatãulterior, circulaþiarutierã pe tronsonul dedrum menþionat maisus se va desfãºura încondiþii de drum înlucru”, anunþã oficialiiCNADNR.

Conducãtorii auto

sunt sfãtuiþi de poliþiºtisã manifeste prudenþãsporitã la volan ºi sãreducã viteza dedeplasare în zonarespectivã.

N avetiºtii ºitraficul

greu, cei maicâºtigaþi

Oricum, se discutadespre modificareatronsonului orar încare sã fie programaterestricþiile de circulaþie.

Sãptãmâna trecutã,oficialii judeþuluiHunedoara s-au întâl-nit cu reprezentanþiifirmei care lucreazã lamodernizarea DN66pe tronsonul Petroºani– Bumbeºti Jiu, precum ºi cu reprezen-tanþii Poliþiei ºi au discutat posibilitateamodificãrii orarului încare circulaþia autove-hiculelor este întrerup-tã pe acests tronsonde drum. În urma discuþiilor, s-a convenitînchiderea circulaþiei

rutiere, de luni pânãvineri, între orele 9-18, iar sâmbãta întreorele 9-16. Toatãlumea a fost de acordcu noul orar, în cazulîn care se aplicãrestricþiile, ºi estenevoie doar de acordulCNADNR.

Consilierul judeþeanAdrian David, careîndeplineºte funcþia devicepreºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara, a explicatcã acest tronson orar

convenit vine în sprijinul traficului greuºi, în special, a celorcare se ocupã deaprovizionare. Maºinilepot ajunge la destinaþieºi se pot ºi întoarce labazã pânã la ora 9.00.De asemenea, maispune David, ºinavetiºtii ar avea decâºtigat dacã pe DN66s-ar aplica intervalulorar menþionat, încazul în care circulaþiava fi totuºi restricþio-natã. În plus,vicepreºedintele CJHunedoara atrageatenþia cã pauza dedouã ore de la prânz,aºa cum era prevãzutãîn vehiul orar derestricþii, reprezintã defapt pentru constructoro pauzã de 4 ore (n.r.pânã strânge materi-alele ºi utilajele, iarmai apoi sã se reapucede lucru) ºi nu estedeloc eficientã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

“Dezbracã-te.../ Îmbracã-te...”CNADNR NU mai închide Defileul Jiului

Vor program de anvelopare ºi pentrugospodãrii individuale

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Piaþa Petroºani a cerutautorizarea punctuluide sacrificare a mieilor

I nspectorii Direcþiei Sanitar-Veterinare ºi pentru

Siguranþa Alimentarã Hunedoaravor sã se asigure cã punctul destinat sacrificãrii mieilor din cadrul Pieþei Centrale Petroºani,respectã normele de siguranþã alimentarã.

Acþiunea de verificare a fost demaratãieri-joi, iar dacã inspectorii în siguranþa ali-mentarã vor fi mulþumiþi de condiþii, va fiautorizat punctul de sacrificare a animalelorîn cadrul Pieþei Centrale Petroºani.

Administraþia Pieþelor a amenajat punc-tul de sacrificare dat fiind faptul cã seapropie sãrbãtorile pascale, iar crescãtoriide oi care vor veni cu miei în piaþã nu auun abator în Valea Jiului unde sã-ºi poatãsacrifica animalele.

„S-a fãcut igienizarea ºi amenajareadupã cerinþele DSV Hunedoara, avemtoatã documentaþia necesarã ºi în urmaverificãrii credem cã vom obþine autor-izarea pentru acest punct”, a declarat SorinCreþu, ºeful Administraþiei PieþelorPetroºani.

Pe de altã parte, pentru Paºtele catolic,deja mai mulþi crescãtori de ovine auanunþat cã îºi vor desface produsele laPetroºani, de sãptãmâna viitoare, chiardacã vânzãri mari vor avea înainte dePaºtele ortodox.


Doi jandarmi din Parâng s-auîntrecut la SinaiaJ andarmii montani

hunedoreni au participatla Sinaia, la o competiþie carea avut ºi rol de verificare apregãtirii, iar locul ocupat deechipa este unul onorabil chiar dacã a fost la un pas de podium.

ªeful postului JandarmerieiMontane Parâng, Valentin Szabo ºiCristian Cernãianu, jandarmul careîn 2013 a reuºit sã escaladeze vârful Mont Blanc din Alpi, alãturide un alt jandarm hunedorean aualcãtuit echipa Inspectoratului deJandarmi Hunedoara. La finalulcelor trei probe dificile, echipahunedoreanã s-a clasat pe loculpatru.

Competiþia a fost organizatã cuprilejul sãrbãtoririi a 165 de ani dela înfiinþarea Jandarmeriei Române,de cãtre Centrul de Perfecþionare aPregãtirii Cadrelor Jandarmi

Montan Sinaia. La start au fost doarechipe de jandarmi de la secþiile ºiposturile montane din þarã ºi auavut de parcurs probe extrase dintehnicile folosite în salvarea mon-tanã pe timp de iarnã cum ar fi:slalom uriaº, deplasarea pe schiuride turã pe un teren variat pentru ase ajunge la locul accidentului oriverificarea cunoºtinþelor de primajutor medical de bazã.

La competiþie au mai luat parteechipe formate din câte trei membride la IJJ Braºov, Neamþ,Dâmboviþa, Prahova ºi Harghita.Prima poziþie a fost ocupatã deechipa din Braºov, întrecerea fiindla prima ediþie.


S ezonul deiarnã se

apropie de final.Temperaturile suntde primãvarã, însãla munte zãpadaîncã nu se dã dusã.

În staþiunea montanãParâng încã se poateschia pentru o bunãbucatã de timp. Astfel,cei care vor sã petreacãPaºtele pe schiuri potveni în Parâng pentrucã aici condiþiile suntnumai bune pentrupracticarea sporturilorde iarnã. Salvamontiºtiispun cã anul acestanumãrul turiºtilor a fostmult mai ridicat, iartotul se datoreazãinvestiþiei realizate demunicipalitatea dinPetroºani.

“Este cam la sfârºitsezonul de iarnã, însãzãpadã este foartemultã, se poate schiape pârtia B pânã jos latelescaun, dar maidureazã cel puþin olunã pânã se poateschia. Fluctuaþia deturiºti anul acesta a fostmult mai mare, s-avãzut foarte bine

diferenþa de anul trecutcând nu a funcþionattelescaunul TS3. acums-a vãzut foarte clar cãa adus un aport pentruturitºii care au vrut sãvinã în zona montanã”,a declarat DumitruBârlida, ºef SalvamontParâng.

Noul telescaun dinParâng a fost inauguratla sfârºitul anului trecut,iar de atunci numãrulturiºtilor a crescut con-siderabil.

S alvamontiºtiise întrec

în Parâng În acest sfârºit de

sãptãmânã în staþiuneamontanã Parâng vaavea loc o competiþiededicatã

salvamontiºtilor. Aceºtiavor avea posibilitatea sãdemonstreze cât suntde pregãtiþi sã intervinãîn cazul în care turiºtiise aflã în pericol.

“Sâmbãtã, înParâng, în jurul orei 12se va desfãºura CupaSalvamont Parâng careva fi organizatã decãtre organizaþiaSalvamont Petroºani.Vor participa toate

echipele din judeþ, va fio probã de slalomuriaº, o probã deslalom cu achia ºi acor-darea primului-ajutor”,a declarat DumitruBârlida, ºef SalvamontParâng.

Aceste competiþiisunt un prilej bun pentru antrenamentulsalvamontiºtilor.

“Este o posibilitatede reatestare a fiecãruisalvamontist sã îºi deavaloarea fiecãreiechipe, aºa cã este unprilej bun pentru a nvedea nivelul depregãtire a formaþiilorsalvamont”, a maispus sursa citatã.

Salvamontiºtii carevor obþine cel mai bunpunctaj vor fi premiaþicu diplome ºi cupe.

Monika BACIUMonika BACIU

Condiþii perfecte pentru schiat în Parâng

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 martie 20158 Sport

Îi spunem fotbalulmic, deoarece „subel”, ca ºi nivel decompetiþie, nu maigãsim altceva în

judeþul Hunedoara.Nu de puþine

ori la aceste meciuriam remarcat plãcereade a juca a acestorfotbaliºti cvasiamatori.Echipe despre care nuºtiam mare lucru înurmã cu 10-20 deani, iatã cã acum nude puþine ori fac deli-ciul comunitãþilorrespective. Un numãr

de 18 echipe – câte 9în fiecare serie – îºivor pune jucãtorii faþãîn faþã, dezbrãcaþi dehainele de lucru, gatasã devinã „sclavii”pasiunii lor. Înregi-mentaþi la ceea ce ofi-cial se numeºte Liga aV-a, pasiunea ºi dor-inþa depãºesc nu odatã acest nivel.Existã echipe cu un

mare potenþial spec-taculos. Am vãzutmulte meciuri „îndirect”, la mama loracasã, fie la Pui,Rãchitova, Gen.Berthelot sauSântãmãria Orlea ºinu o datã am plecatcel puþin mulþumit.Mulþumit cã bãieþiiaceia s-au transpusfoarte bine în pielea

unor fotbaliºticare nu de puþineori îi vedem cãdoar cu numelese aflã în ligisuperioare.

Liga a V-aHunedoara are ºiea frumuseþea ei.Sã-i dorim succesîn sezonul deprimãvarã care vaîncepe duminicã.

Henþ cu mâna Reîncepe„fotbalulmic”

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

CINE BATE LIDERII?Echipele Cetate Rãchitova (Seria 1 Strei) ºi Mureºul

Pricaz (Seria a 2-a Mureº) au încheiat prima parte a campionatului Ligii a V-a hunedorene neînvinse.

În Seria 1, Cetate Rãchitova se va deplasa laSântãmãria Orlea pentru meciul de pe „teren propriu” cuStreiul Baru (antr. Marcu Buzduga).

De remarcat cã în amicalele de sãptãmâna trecutã,Streiul Baru (care îl are în poartã pe Gabi Popescu, fost laUniversitateaPetroºani) a reuºitun 1-1 cu CetateRãchitova ºi 3-0cu Mãgura Pui!

Ocupantalocului 2, MãguraPui (antr. OvidiuCiolea) va jucaacasã cu CernaLunca Cernii.Echipa din Puivine cu treinoutãþi pentruretur, Raul Borbei(Inter Petrila) ºifraþii Daniel ºiCristi Creciunesc(Ceahlãul P.Neamþ), de fapt,reveniþi la echipadin Pui.

De reþinut cãechipa MãguraPui îºi va jucaprimele douãjocuri pe terenpropriu de la ora16:00.

Paginã realizatãde Genu TUÞU

Fotbal Liga a V-a Hunedoara,Seria 1 (Strei) – retur

Fotbal Liga a V-a Hunedoara,Seria a 2-a (Mureº) – retur

Echipa Cerna Lunca Cernii sperã sã reînceapã returulcu puncte la Pui

cvj nr 827, vineri 27 martie

Documents