cvj nr. 986 vineri 13 noiembrie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 986

Vineri, 13 Noiembrie 2015

P rimesc la ºcoala cornuri expirate, iar mai apoi ajung la spital.Vorbim despre elevii ªcolii Gimnaziale numãrul 3 din Lupeni, care

acum sunt în pericol dupã ce au primit la ºcoalã cornurile distribuitegratuit din partea statului, expirate. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

M ai multeacþiuni de

control vor avea locîn pieþele din locali-tãþile hunedorene,scopul fiind acelade a-i exclude pespeculanþii care n-au o singurãpalmã de pãmântdar pozeazã în pro-ducãtori veritabili.

Controlul esteefectuat de DirecþiaGeneralã de ControlAntifraudã ºi Inspecþiidin cadrul MinisteruluiAgriculturii, iar veri-ficãrile nu vor vizadoar certificatele ºi

atestatele de producã-tor ci vor fi fãcute ºiîn teren, la domiciliulproducãtorului care-ºivinde producþia înpieþele agroalimenta-re. Astfel vor fi depis-taþi toþi falºii producã-tori care ºi-au obþinut

certificatele eludândlegea ºi care de celemai multe ori dicteazãregulile în pieþe.

„Controalele vor fiefectuate repetat ºivizeazã documenteleproducãtorilor. Dacãdeþin atestate ºi dacã

sunt conforme curealitatea, iar astfelvor fi descoperiþi ºispeculanþii care audat mitã pentru aobþine un certificatfals. Vor fi verificateºi cantitãþile pe carele au producãtorii saudacã au alte produsecare nu sunt cuprinsepe atestat”, a explicatreprezentantul uneipieþe agroalimentaredin Valea Jiului,cãruia i s-a solicitatde cãtre inspectori sãparticipe la acþiunilede control. Deja aufost efectuate mai multeasemenea acþiuni, iarinspectorii au

descoperit ºi situaþiicare i-au lãsat miraþi.

„Într-o piaþã amgãsit un rrom care vindea legume la otarabã ºi era fermconvinºi cã este spe-culant. Era vorba deo femeie, iar când amtrecut la verificãri amconstatat cã avea cer-tificat de producãtoragricol. Am mers ºi ladomiciliu sã vedem cesuprafeþe agricole areºi dacã sunt cultivateiar ceea ce am gãsitacasã la ea ne-a lãsatcu gura cãscatã. Aveaniºte solarii foartebine puse la punct,îngrijite, cu legumefrumoase ce ar fifãcut invidios orice

agricultor. De cealaltãparte am gãsit ºi opersoanã care erafoarte revoltatã cã ocontrolãm. Ne totarãta mâinile, cã elmunceºte pãmântul,cã se zbate sã trãiascã.La verificarea dinteren am constatat cãnu avea un metru deteren agricol, stãteala bloc ºi era un speculant”, a povestitunul dintre inspectori.Acþiunile de controlnu se rezumã doar la pieþele din ValeaJiului ºi judeþulHunedoara ori la producãtorii din zonã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

I deea privindînfiinþarea

unui singurmunicipiu în Valea Jiului n-afost abandonatã,chiar dacã nu toþi primarii oîmbrãþiºeazã.

Unificarea ar fi o soluþie pentru dezvoltarea regiunii încontextul în care principala industrieeste pe cale de dispa-riþie. Dacã s-ar con-cretiza, municipiulValea Jiului ar urma sãaibã „capitala” înPetroºani, celelaltelocalitãþi urmând adeveni simple„cartiere”. Ideea estede multã vreme ºichiar comuniºtii aulansat-o. La ultimulcongres al PCR s-a„trasat sarcina” ca înanul 2000 populaþiaVãii Jiului sã ajungã la200.000 de locuitori.Între timp, însã,

regimul comunist acãzut iar populaþiazonei, în loc sãcreascã, a scãzut simþitor. Potrivitdatelor preliminarii aleultimului recensãmânt,în Valea Jiului, maitrãiesc, astãzi, doar119.484 de locuitori.Adicã, mai puþin cuaproape jumãtatedecât ar fi dorit comu-niºtii. Dacã unificareas-ar produce, ºanselede a atrage fonduripentru diferite proiectesunt mai mari, încondiþiile în care aces-tea ar deservi o comu-nitate mare. Pânãcând ºi conducãtoriilocalitãþilor vor ajungela un numitor comunºi vor fi de acord sãrenunþe la actualelefuncþii pentru unelemai mici cum ar puteafi cele de viceprimarsau primar de „sector”cum este organizatãCapitala, mai este cale lungã.

M. M. GÂNJU GÂNJU

Elevii din Lupeniprimesc la ºcoalã

CORNURI EXPIRATE

Pieþele din Valea Jiului - în vizorul inspectorilor

Mineritul moare, Valea arputea trãi dacã ar fi voinþã

“Încã nu s-a stabilit dacã se mai impun noirestricþii. Trebuieanalizate toate problemele ºi abiaapoi se va lua odecizie. Circulaþia sedesfãºoarã curestricþii acolo undesunt semafoarele saupiloþi”, a declaratpentru Cronica VãiiJiuluiI, Ioan Tudor,ºeful CNADNR Gorj.

Cei de laDrumurile Naþionaleau precizat cã stratulde asfalt va fi adus

pânã la Petroºani,dar cu mici întreruperi.

“E obligatoriu sãse toarne primul stratde asflat pânã laPetroºani pentru cãaltfel constructorul va fi amendat.Singura porþiune care va rãmâne neasflaltatã este cea de la Polatiºteacolo unde suntdalele de beton ºi trebuie efectuatelucrãri complexe, iartimpul nu permiteacest lucru”, a mai

spus sursa citatã. DN 66 Bumbeºti

Jiu- Petroºani este

cea mai importantãarterã care asigurãlegãtura dintreOltenia ºi Ardeal iar contractul de execuþie este evaluat la aproxi-mativ 30 milioane de euro.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Astfel, ºoferii îºi distrug maºinile defiecare datã când trecpe aici, deoarece suntluaþi prin suprindere,de groapa care nu aravea ce cauta în dru-mul proaspãt asfaltat.

Nicolae Dunca, primarul oraºuluiAninoasa, dã perfectãdreptate ºoferilor, însã

nu poate face nimicpentru cã ºi aceastãporþiune de drumurmeazã sã fie asfaltatã.

“Din pãcate aºa esteîn proiect, zona dedinaintea podului ºicea de dupã pod, nutrebuie asfaltatã, pen-tru cã ea aparþine de un alt proiect carevizeazã reabilitarea

podului. Deci zona decare vorbiþi nu faceparte din proiectulactual ºi din aceastãcauzã nu poate fi asfal-tatã. Am primit ºi noisesizãri de la ºoferilegate de aceastã pro-

blemã, motiv pentrucare am contactatfirmã care se ocupãpentru a-i ruga sãasfalteze ºi acest metrujumãtate de drum, însãnu o pot face deoarecesunt nevoiþi sã

respecte proiectul”.O altã nemulþumire

a ºoferilor este legatãde refugiile pietonale,care fãrã vreun rostutil, au fost montate înmijlocul drumului, doarpentru cã aºa cereUniunea Europeanã.

“Nici mie nu mi-aplãcut ideea acestorrefugii, dar sunt anu-mite norme europenecare prevãd cã pe drumurile naþionaleunde sunt traversãripietonale sã fie aceastescuaruri înainte ºi dupãtrecerea de pietoni,pentru ai proteja într-unfel pe cei care trec înzona respectivã. Deciei nu au fãcut decât sã

respecte niºte normeeuropene fãrã de careproiectanul nu avizaproiectul de execuþie”,a mai spus Dunca, primarul oraºuluiAninoasa.

Astfel, cauza pentrucare acel metru ºijumãtate de drum nu afost asfaltat þine deproiectele care au fostfãcute în aºa fel încâtsã se batã cap în cap, iar drumul sã fie asfaltat urgent,indiferent de condiþii,cã doar vin alegerilelocale ºi avem nevoiede voturile ºoferilor.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

T oate podurile ºipodeþele de pe

DN 7A au fost reabili-tate, iar acum selucreazã la lãrgireacarosabilului ºizidurile de sprijin.

A fost nevoie depuhoaie de apã care sãrupã drumul pentru cadrumarii sã intervinã ºipe sectorul de drum careface legãtura dintre ValeaJiului ºi judeþul Vâlcea.

“Pe Jieþ se lucreazã aufost terminate toatepodurile ºi podeþele, 11la numãr. S-a lucrat lastratul de nivelare ºi s-acilindrat zona, iar acumse lucreazã la zidurile desprijin ºi se lãrgeºte dru-mul de la Chei în sus”, adeclarat pentru CronicaVãii Jiului, Ioan Tudor,ºeful CNADNR Gorj.

Potrivit celor de ladrumuri pe acest tron-son, mai exact de la

Cheile Jieþului înspreVâlcea nu se va turnaanul acesta stratul deuzurã pentru cã vremeanu mai permite acestlucru. Firma construc-toare are la dispoziþie doiani pentru a finalizalucrãrile la drumul care afost afectat anul trecut deinundaþii. Lucrãrile se vorderula pe ruta Jieþ –limitã cu judeþul Vâlcea.Drumul face legãtura cujudeþul Vâlcea, ori cuTransalpina, iar dincauza stadiului avansatde degradare, este practi-cabil doar vara ºi iarna,cei care se încumetã potmerge doar cu maºini4×4. reabilitarea drumuluicuprinde ºi porþiuneaspre Petroºani, care stãacum sã se prãbuºeascã,dar ºi tronsonul ce ducespre staþiunea de schiTransalpina, prin CheileJieþului.


Groapa din drumul nou asfaltat, cireaºa de pe tort

A u turnat covor asfaltic pe o distanþã decinci kilometri din Drumul Naþionat 66

ce traverseazã oraºul Aninoasa, însã auomis sã facã acest lucru ºi pe o porþiune dedoar un metru ºi jumãtate, aflatã în faþapodului de trecere peste Jiu.

Poduri ºi podeþe reabilitate Drum ca în palmã pe Defileul JiuluiL ucrãrile continuã pe Defileul Jiului, iar încã nu au fost

stabilite noile restricþii de circulaþie cerute de constructor.De circa douã sãptãmâni, pe Defileul Jiului circulaþia rutierãa fost realutã, dar cu restricþiile de “drum în lucru”.

La Primãria Petrila,ºapte din 10 persoanecare vin în audienþã, cerlocuri de muncã. Dacãpânã acum, firme decablaje auto, care auvenit în oraº pentru arecruta forþã de muncã,nu au prea avut succes,lucrurile par sã seschimbe datoritã adap-tãrii la realitate a politi-cilor în resurse umaneale respectivelor socie-tãþi. Una dintre acestefirme este perseverentã

în a poposi în ValeaJiului, conºtientã fiind cãîn zonã, unde disponibi-lizãrile din minerit suntmassive, existã forþã demuncã înalt calificatã, iarreconversia este multmai uºoarã ºi eficientã.

Este vorba deKromberg & SchubertMediaº, care face partedin concernul cu acelaºinume ºi are 27 de fabricipe patru continente,companie ce se axeazãpreponderent pe

producerea de cablajeauto, având în portofoliucompanii renumite dinindustria auto: Volkswagenprin mãrcile Audi ºiSkoda, BMW ºi DC.

În acestã sãptãmânãa fost pentru a cinceaoarã în Petrila ºi a venitpregãtitã pentru a dãrâ-ma rezistenþa oamenilorcu privire la mobilitate înce priveºte locul demuncã. În general, ceicare cãutau un loc demuncã îºi calculau baniicâºtigaþi: cât cheltuie cucazarea în alt oraº, cuhrana ºi cât rãmâne pentru familie ºi restulnecesitãþilor. Eranerentabil, pe lângã disconfortul major de asta departe de casã.

Ca urmare,Kromberg & SchubertMediaº colaboreazã cuprimãria Petrila, iarcondiþiile de angajare,plata muncii ºi posibi-

litãþile de accedere le-auschimbat funcþie denevoile viitorilor angajaþi.

”S-au angajat 30-35de persoane, dar urmezãca respectiva firmã sã neremitã o situaþie, nomi-nal. A fost ceva mai greupânã s-au angajat câþiva,care apoi au povestitcum este acolo, caresunt condiþiile de muncãºi salarizarea, ºi aºa auînceput oamenii sãaccepte sã se angajejemai departe de casã. Dar ºi firma a venit cucondiþii avantajoase tocmai pentru a atenuarezistenþa la angajareaîntr-un loc de muncã înalt oraº, dar ºi pentru a ostabiliza. Adicã: salariulbrut 1500 ron, bonuride masã, prime ºi bonuride sãrbãtori, cazare plusutilitãþile gratuit, asistenþãpentru relocare, trans-port gratuit la locul demuncã, douã transpor-turi gratuite acasã cândau libere, primã de productivitate, ore suplimentare plãtite, spor

de noapte. Limita devârstã exitã doar înpartea de jos – 18 ani,pentru cã sunt persoanecare sunt viguroase ºi la50 ºi la 55 de ani. Existãun control medicalminim pentru cã locul demuncã presupune sãlucrezi mai mult timp înpicioare. Am stat devorbã cu oameni caresunt angajaþi acolo de 2-3 luni ºi erau mulþumiþi.Au spus cã au ajuns laun câºtig ºi de 20 de mi-lioane net, dar condiþiaeste sã fii serios” – adeclarat Maria Urmãrea,

consilier personal al primarului Ilie Pãducel.

ªi totuºi, sunt mulþicare nu vor sã steadeparte de familie, drept pentru carereprezentanþii Kromberg& Schubert Mediaº auînceput sã construiascãun campus cu apartamente pentrufamiliºti, lucru ce vauºura viaþa ºi a anga-jaþilor ºi a angajatorilor.

Toate aceste schimbãri fãcute pentrua atrage forþã de muncãse petrec de ceva vremepentru cã românului, îngeneral, nu-i este sufi-cient salariul, ci conteazãmult condiþiile de muncãºi de felul cum este tratatla locul de muncã. Mai precis, preferã sãfacã foame decât sãaccepte umilinþa.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Sute de elevi de laªcoala Numãrul 3 dinLupeni sunt acum înpericol dupã ce au primit la ºcoalã cornulzilnic, oferit de stat,expirat ºi chiarmucegãit. Lucrul cel maigrav este cã cei mici,neobiºnuiþi sã verificetermenul de valabilitateau consumat cornuriledupã care au ajuns deurgenþã la spital cudureri de burtã ºi indigestie. Asta a pãþit ºiIonuþ, elev în clasa a II-a,la aceastã ºcoalã.

“Am venit eu searade la service, iar soþiami-a arãtat un cornmucegãit. Dupã câtevaore, pe la ora 23 copilulmeu a început sã sesimtã foarte rãu, îl durea

burta rãu de tot,moment în care l-amluat ºi l-am dus deurgenþã la spital, undemedicii i-au fãcut spãlã-turi. A doua zi dimineaþaam fost la ºcoalã pentrua cere lãmuriri de cecopilul a primit acelcorn, iar toatã lumea m-a trimis dintr-o parteîn alta pentru a evita sãvorbeascã cu mine.

Doamna învãþãtoareChiroºca a spus cã nuare timp de vorbã cãîncepe ora, la fel a evitatºi domnul director, aspus tatãl lui Ionuþ”

Cornurile primite de copii au urme demucegai. Mai mult decâtatât, data de expirare de pe ambalaj este modificatã cu pixul.

La auzul celor întâmplate, patronulfirmei care se ocupã dedistribuirea cornurilor înaceastã unitate deînvãþãmânt a încercat sãacopere toatã situaþia,dorind chiar sã ofere ºi o sumã de bani doarpentru ca acest incidentextrem de grav sã nuajungã în presã.

“Dupã ce am plecatde la ºcoalã, m-a sunatpatronul de la Ted, firmacare aduce cornuri laºcoalã, Dani Ted, ºi mi-a

spus cã: “Hai sã vorbimsã facem sã fie bine sãnu cumva sã ajungã înpresã acest incident. Lao orã de la discuþie acest domn a revenit cutelefonul, am apelul salvat,ºi a încercat sã mã mituiascã, spunând cã îmi dã o sumã de banidoar ca sã nu spun nimic,a mai spus AdrianGonciulea, tatãl lui Ionuþ ”

Mai mult vãzând cãtatãl lui Ionuþ pune maipresus sãnãtatea fiuluisãu decât o sumã de

bani, patronul firmei aînceput cu ameniþãri.

“Vãzând cã eu nuaccept a început sã mãºantajeze, cã el a depuso plângere la poliþie cumcã eu i-aº fi cerut bani.Mie nu îmi trebuie baniilui, sãnãtatea copiilor emai presus de oricesumã de bani”

Contactat telefonic,de mai multe ori, ºeful firmei ce distribuiecornuri la ºcoalanumãrul 3 dinLupeni, nu arãspuns.

Dacã mai mulþielevi din aceastãscoalã au con-sumat cornurile este foarte grav,pentru cã cei micise pot îmbolnãvi.

“Dacã au con-sumat aceste cor-nuri este grav,deoarece existãriscul de a seînmulþi niºtemicroorganisme

care pot pune în pericolsãnãtatea persoanelor ce au consumat acesteproduse, a spus purtãtorul de cuvânt al DSP HunedoaraCecilia Birãu”

Cu siguranþã cazulprezentat nu este singular, motiv pentrucare tragem un semnalde alarmã organelorabilitate sã efectueze verificãri în toate instituþiile de învãþãmânt.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015 Actualitate 3

Elevii din Lupeni primesc la ºcoalã cornuri expirateP rimesc la ºcoalã cornuri expirate,

iar mai apoi ajung la spital. Vorbimdespre elevii ªcolii Gimnaziale numãrul 3din Lupeni, care acum sunt în pericol dupãce au primit la ºcoalã cornurile distribuitegratuit din partea statului, expirate.

Firmele încep sã înþeleagã: salariatulalege foamea în locul umilinþei

Î n acestã sãptãmânã a fost pentru a cincea oarã în Petrila ºi a venit pregãtitã pentru a dãrâma rezistenþa oamenilor cu privire la

mobilitate în ce priveºte locul de muncã. Era nerentabil pentru viitoriiangajaþi, pe lângã disconfortul major de a sta departe de casã. Caurmare, Kromberg & Schubert Mediaº colaboreazã cu primãria Petrila,iar condiþiile de angajare, plata muncii ºi posibilitãþile de accedere le-au schimbat pentru a atrage ºi a stabiliza forþa de muncã.

Se tem cã mâine numai au unde lucra, cãrãmân fãrã servici ºi,pentru cã sunt singuriîntreþinãtori de familii,situaþia devine gravã,comparativ cu cea de lanivel european. Maimulþi specialiºti în psihologia muncii, dar ºi inspectori ITM au elaborat un studiu ºirezultatele sunt grãitoare.

„Principala sursã destres a lor este cã nu ausiguranþa locului demuncã. Dacã în UE,72% dintre europenipercep ca fiind princi-pala sursã de stres,nesiguranþa locului demuncã, la noi în minerit,perscep 86%, iar factoriide decizie 96%, ei fiindîngrijoraþi pentru locul demuncã. Lipsa materia-lelor este pe locul II, cu65%, apoi sarcinile multiple, faptul cã tre-buie sã facã de toate ºi

sã se descurce, mai alesdin cauzã cã sunt din ceîn ce mai puþini cei carelucreazã ºi dintre ei specia-liºtii su plecat”, a precizatIleana Bodea, ºefa SSMdin ITM Valea Jiului.

În minerit, siguranþalocului de muncã estedatã ºi de respectarealegilor ºi a normelor deprotecþie a muncii, dardoar jumãtate dintremineri cred cã reguliletrebuiesc respectate custricteþe ºi fãrã abateri.

Asta în ciuda faptului cãlegile în minerit s-au scrismereu cu sânge. „53%considerã cã sub nicioformã nu trebuie încãl-cate legile. Pe aceºtia neputem baza, dar pe dealtã parte, aproape unsfert dintre ei, cred cã nutrebuie sã respectenormele de protecþie amuncii ºi nici nu pot fiele respectate, iar 25%nici nu sunt interesaþidacã se respectã legis-laþia”, mai spune ºefa

SSM, Ileana Bodea. Mai mult de jumãtate

dintre cei care lucreazã înminerit sunt uniciîntreþinãtori de familii ºiau copii de care trebuiesã aibã grijã, iar 25%sunt necãsãtoriþi ºi sigu-ranþa locului de muncãeste prioritarã. Banii suntpuþini ºi le este teamã cãmina se va închide. Deaici stresul ºi bolile deinimã tot mai dese.Inspectorii ITM mai spuncã pânã în anii disponibi-lizãrilor minerii mureaupentru cã nu se respec-tau normele de protecþiea muncii ºi din diverseerori, dar acum suntprobleme grave generatede sters. „Pânã înmomentul în care s-aînceput restrcturarea, în1996, noi nu am avutnicio cercetare la locul demuncã, cercetare care sãnu fie accident de muncãpropriu-zis. Dupã 1997,

accidentele au scãzut ºi acrescut numãrul eveni-mentelor de acest fel.Am avut de-aface cucercetãri care au presu-pus cauze de naturã cardio-vasculare, decese

cauzate de intoxicaþiile cualcool etilic, bãuturaavând legãturã cu stresul.Am avut suicid la locul demuncã ºi este clar cã întimp aceste afecþiunilegate de sters solicitã lamaxim minerii”, a maiadãugat Ileana Bodea.

Minerii nu mai auîncredre în cei care îiconduc, iar acest lucru afost scos în evidenþã despecialiºtii care au cerutcelor din conducereaunitãþilor miniere sã iamãsuri.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

M arian Popescuva trebui sã

returneze baniiîncasaþi ilegal de laangajator - PrimãriaMunicipiuluiPetroºani, au decisjudecãtorii Curþii deApel Alba Iulia.

Administratorul publical municipiului Petroºani,Marian Popescu, trebuie

sã restituie municipalitãþiipeste 50 de mii de lei,sumã stabilitã de magistraþii TribunaluluiHunedoara printr-osentinþã dictatã la mijloculanului. Banii reprezintãsporuri încasate ilegal dePopescu, dupã cum austabilit inspectorii Curþiide Conturi în urma uneiverificãri. Administratorulpublic încasat un spor de

vechime la care nu ar fiavut dreptul. Suma totalãstabilitã de Curtea deConturi era de 60 de miide lei, însã MarianPopescu a contestatraportul bazându-se pefaptul cã doar primarul ºiviceprimarul nu pot beneficia de sporul devechime, el fiind un angajat ca oricare altul.Nu a avut câºtig de cauzãla Tribunalul Hunedoara,iar Popescu a susþinut cã i s-a lãsat impresia cãargumentele sale nu aufost luate în seamã demagistraþi. Acesta a mersmai departe ºi a atacatsentinþa iar apelul s-a

judecat ieri-joi, la Curteade Apel Alba Iulia, dar n-a avut câºtig de cauzã.

„Respinge ca nefondatapelul declarat de reclamantul pârât recon-venþional Popescu Marianîmpotriva sentinþei nr.1027/03.06.2015 pronunþatã de TribunalulHunedoara în dosar nr.6499/97/2014”, searatã în comunicareamagistraþilor. MarianPopescu a sperat ca magistraþii instanþei dinAlba Iulia sã-i dea dreptate în condiþiile încare au fost mai multesituaþii similare în þarã ºiadministratorii publici auavut câºtig de cauzã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D e vineri, toate facturile

emise pentru consumul de apã de Apa Serv ValeaJiului vor avea unfluturaº din carepopulaþia va aflacât costã apa ºi dece s-a ajuns laacest preþ.

Costel Avram, directorul general alfirmei, spune cã toateacestea fac parte dinprogramul deîmbunãtãþire al relaþieicu clienþii ºi cã pe viitor,restricþiile vor fi anunþateprin sms sau e-mail,dacã beneficiarii îºi daudatele la sediul firmei.

De ce apa costã4,22 lei metrul cub? Cât creºte preþul cucanalizarea ºi TVA-ul, ceinvestiþii s-au fãcut ºicâte se vor mai face.Toate acestea sunt infor-maþii pe care populaþia

din Valea Jiului le va aflade vineri, atunci cândvor ajunge în posesiafacturilor la apã. Deciziaa cvenit din partea direc-torului general CostelAvram, pentru a lãmuriscandalul iscat politic petema preþului apei înacestã zonã. „Facturiledin luna aceasta, care devineri încep sã fieîmpãrþite, vor avea, pelângã factura propriu-zisã, ºi acele date con-crete pe care noi vremsã le arãtãm oamenilor,ca sã afle care este poli-tica tarifar, cine o face,cât este mc de apã înValea Jiului”, a declaratCostel Avram, directorgeneral SC Apa Serv.

În plus, pe lângãaceste date, aflãm dinfluturaºii informativi cums-au investit banii luaþide la UniuneaEuropeanã ºi câþi se vormai investi, iar lucrãrilece se realizeazã cât vordura. Mai mult, pentrucã nu se poate lucra fãrã

restricþii cãtre populaþie,oamenii vor putea fiinformaþi prin sms, sauprin e-mail, dacã îºi daudatele personale, atuncicând se ia apa în zonaîn care locuiesc. „Amluat decizia, împreunã cucolegul Florin Donisã dela Biroul de Exploatare,sã-i inventariem pe ceicare au contract cu noi,sã le cerem, dacã vort sãne dea, numerele detelefon, pentru a lefolosi în interesul lor ºiadresele de mail. Deexemplu, se ia apa peAleea Poporului ºi ceicare sunt în baza noas-trã de date, pot primi unsms informativ în careaflã cã se sisteazã apa ”,a mai adãugat directorul

general al SC Apa Serv. În plus, conducerea

SC Apa Serv promite cãva îmbunãtãþi ºi relaþiacu publicul care ajungela ghiºeele la care achitãfacturile. Angajaþii aufost informaþi sã sepoarte civilizat ºi sã discute cu fiecare clientîn parte, indiferent deproblemele pe care ei le ridicã.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015 Actualitate 5

Sâmbãtã 14 noiembrie avem PREMIERÃ!Spectacolul „OPT FEMEI”, regia Gelu Badea,

scenografia Alexandru Radu.Vã aºteptãm!

Investiþii pentru pacienþi

I nvestiþii în sãnãtate. În ultimii ani, la uni-tatea medicalã din Vulcan au fost realizate

mai multe investiþii care sã îmbunãtãþeascãcalitatea serviciilor oferite pacienþilor.

Fie cã e vorba de secþia de primiri-urgenþe aunitãþii sau alte secþii toate au trecut prin modern-izãri care se vãd cu ochiul liber. Acum a venit rândulsecþiei de Fizioterapie care este total schimbatã cuechipamende medicale moderne. Primarul municipi-ului Vulcan, Gheorghe Ile, ne aratã virtual cum aratãnoua secþie.

“Vã invit la Laboratorul Integrat de Recuperaremedicalã, sau mai pe înþelesul tuturor, la Fizio-Terapia de la Ambulatoriul Spitalului. Cred cã foartemulþi dintre prietenii mei au avut nevoie de serviciileacestui laborator ºi cred cã foarte mulþi ºi-au pututrecãpãta starea de sãnãtate dupã ºedinþele de fizio-terapie oferite aici”, spune Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

În ultimii ani, unitatea medicalã din Vulcan acunoscut o ascensiune spre calitatea serviciilor med-icale. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

CJH are contract pentrudeszãpezire

Judeþul Hunedoara are contract pentrudeszãpezire. Premierulinterimar, Sorin Câmpeanu,a anunþat zilele trecute cã26 de judeþe din þarã nu auîncã un contract încheiat cufirmele de deszãpezire. Lanoi în judeþ nu existãaceastã problemã, Consiliul Judeþean având un contract încheiat în acest sens.

“Avem contract pentru deszãpezirea drumurilorjudeþene”, a declarat Adrian David, preºedinteleCJH. Mai mult decât atât, maºinile care vor asigura în iarna acestui an activitãþi de deszãpezire adrumurilor judeþene vor avea montate sisteme desupraveghere GPS, care vor monitoriza activitãþiledesfãºurate ºi în baza cãrora vor fi fãcute deconturilecãtre firmele de deszãpezire.


„Opt femei” – opiesã de teatru

„poliþistã” se joacãsâmbãtã, într-oatmosferã de Crãciun, pe scena dela Petroºani. Va fi opoveste frumoasãdespre care actorii nuau vrut sã facã multe dezvãluiri, dar regizorul Gelu Badea a promiscã ne va încânta.

Opt femei, un Crãciunºi o poveste interesantãne aºteaptã sâmbãtã pescena Teatrului dinPetroºani, acolo unde seva juca piesa scrisã deRobert Tomas. IzabelaBadovics, Oana Liciu-

Gogu, Oana Criºan,Amelia Toaxen, BiancaHolobuþ, Corina Viºinescu, Irina BodeaRadu ºi NicoletaNiculescu ne aºteaptã sãle fim alãturi, pentru cãfiecare dintre ele arepropria-i poveste pe caresã o trãim la maxim.„Pot sã vã spun cã pub-licul va vedea o povestede Crãciun, o povesteinteresantã, care le va dade gândit ºi ne va da degândit tuturor. Vor vedea8 femei, 8 caractere ºice se poate întânpla într-o familie, într-onoapte de Crãciun”, aafirmat Oana Liciu-Gogu,una dintre actriþele pecare am regãsit-o pescenã, la repetiþii.

Unul dintre personajeeste interpretat de OanaCriºan Niculescu, iar înnoaptea de Crãciun oregãsim ºi pe ea alãturide bradul împodobit.

„Eu sunt sora stãpâneicasei, un personaj plinde farmec ºi una dintrefemeile nebune din casaaceasta, spectacolul fiinddespre ceea ce se poateîntâmpla într-o casã încare nu mai este niciunbãrbat, ci doar 8 femei”,a adãugat Oana CriºanNiculescu.

Opt femei, Crãciunulºi un mort în casã, facedin piesa de teatru oacþiune de-a dreptulpoliþistã, iar regizorulspune cã nu trebuie sãne aºteptãm la o piesã

clasicã. „E, ceea cenumeºte orice specialist,o piesã poliþistã, oîntâmplare care are locîn preajma Crãciunului,cu 8 femei, cãrora li seîntâmplã ceva.

Nu e ca „Hamlet”,nici ca „Dama cucamelii”, sau alte specta-cole. Este o altã formulãde spectacol, pe care amîncercat sã o aducem laun nivel artistic cât mairidicat”, a adãugat GeluBadea, regizorul piesei.

Aºadar, sâmbãtã,începând cu ora 18,00,pe scena de la Petroºaniare loc premiera piesei„Opt femei” ºi suntemaºteptaþi în sala de spectacol, alãturi deactorii de aici.


Se toarnã asfalt la ieºirea din LupeniD acã porþiunea de la intrarea în muncipiul

Lupeni a fost reabilitatã recent, acum avenit rândul parcelei de un km de la ieºireadin localitate. Vremea este numai bunã ºiacum se lucreazã în acest loc, în care se toarnãcovor asfaltic. Urmeazã apoi ºi alte strãzi, darºi câteva trotuare.

Lucrãrile se desfãºoarã la ieºirea din Lupeni,înainte de legãtura cu oraºul Uricani, pe o porþiunede drum care nu a mai fost reabilitatã de ani buni.Cornel Resmeriþã s-a aflat joi dimineaþã la faþa locului ºi a urmãrit stadiul lucrãrilor.

„Îmi pare foarte bine cã am ajuns sã reparãm ºi aceastã porþiune de drum ºi nu numai. Se maiasfalteazã acum ºi drumul lãturalnic bulevadrului. În acest moment, în reabilitare au intrat în total 16 drumuri”, a spus Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

În aceastã etapã, vor mai fi cuprinse ºi strãziledin mai multe cartiere, dar ºi trotuarele. „Þinândcont cã de ani de zile, partea de vest a oraºului nu afost reabilitatã, a fost necesar ºi obligatoriu sã facemaceastã legãturã între Lupeni ºi Uricani, care seîntinde 1 km ºi acum se toarnã asfalt de grosimeacorespunzãtoare. Dacã vremea ne va ajuta, sperãmca ºi partea drepatã a trotuarelor sã le putemreabilita din Bãrbãteni, pânã la intrarea pe CaleaBrãii”, a adãugat ºi Iacob Mesaroº, consilier local laLupeni.

Asfalt se va turna ºi în curtea spitalului dinLupeni, acolo unde lucrãrile sunt programate sãînceapã de vineri dimineaþã. Asta dupã ce aici s-areuºit reabilitarea arterei ce face legãtura între unitatea medicalã ºi bulevardul principal.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Marian Popescu trebuie sã returneze sporurile încasate ilegal

Fluturaºi la facturi ºi restricþii prin SMS

Opt femei pe scena Teatrului ID Sîrbu

Minerii – plin de griji ºi tot mai bolnaviS tresul este principala cauzã a îmbolnãvirii minerilor, iar aceastã categorie de munictori se teme,

mai mult ca oricând, cã îºi va pierde locul de muncã. Cei mai mulþi sunt unici întreþinãtori defamilie, au copii ce au nevoie de sprijinul lor ºi foarte mulþi se tem sã nu greºeascã ceva. Acum, cândau loc ºi disponibilizãri de personal, minerii sunt ºi mai afectaþi ºi specialiºtii cautã soluþii.

M edicul Costin Dobrescudin Uricani a trãit joi

dimineaþã coºmarul vieþiisale, dupã ce a ucis, fãrãmãcar sã realizeze ce a fãcut,un bãrbat, tot din Uricani,dar care s-a stabilit în Gorj.Accidentul s-a petrecut peraza localitãþii gorjeneBengeºti-Ciocadia, iar poliþiaîl cerceteazã acum pentruucidere din culpã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE Medicul din Uricani se întorcea

din vacanþã ºi, la un moment dat,se pare cã a adormit la volan. Afost momentul fatidic, pentru cãîntr-un canal de pe margineastrãzii intrase cu puþin timp înainteun bãrbat de 55 de ani, pentru a-ºi face necesitãþile. Maºina condusã de mediculdin Uricani, pierdutãde sub control, l-a lovitîn cap, dar ºoferul nu arealizat ce a fãcut ºi aplecat mai departe.Dupã câþiva km arealizat cã maºina areprobleme ºi singur asunat la poliþie.„Poliþiºtii din cadrulPoliþiei Oraºului Novaciau fost sesizaþi desprefaptul cã pe D.N. 67,localitatea Bengeºti

Ciocadia, s-a produs un accidentrutier soldat cu victime. Dincercetãrile efectuate de poliþiºti lafaþa locului a reieºit faptul cã unbãrbat, de 61 de ani, din oraºulUricani, judeþul Hunedoara, întimp ce conducea un autoturismpe D.N. 67, localitatea BengeºtiCiocadia, a pãrãsit partea carosa-bilã ºi a accident mortal un alt bãr-bat, de 55 de ani, din comunaAlbeni, iar ulterior acesta a pãrãsitlocul accidentului. În cauzã s-aîntocmit dosar penal sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de ucidere dinculpã ºi pãrãsirea locului acciden-tului fãrã încuviinþarea poliþiºtilor”,se aratã pe site-ul Poliþiei Gorj, încomunicatul remis presei.

Medicul din Uricani se întorceadin Grecia cu maºina personalã,iar în momentul impactului separe cã a adormit la volan. Atunci

l-a spulberat pe bãrbatul dinUricani, care se stabilise, dupã cea ieºit la pensie de la minã, înlocalitatea Albeni.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 20156 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

O ferte care maide care mai

atractive. În acestezile la Bucureºtitoatã lumea esteinvitatã la Tîrgul deTurism al Românieicare în acest anpoartã denumireade „Ocolul lumii” înpatru zile.

Anul acesta peste200 de companii sîntprezente la acest tîrg ºitoate îºi expun ofertelefoarte bine ºi foarte frumos pentru o atrageo gamã cît mai mare deturiºti. Gradul de inter-naþionalizare a celei dea 34-a ediþie a Tîrguluide Turism al Românieieste de 27%, un numãr de 16 þãri promovându-ºi zonele ºiobiectivele turisticeatractive. Albania,Austria, Bulgaria,Emiratele Arabe Unite,Germania, Grecia,India, Iordania, Israel,Italia, Marea Britanie,Palestina, Polonia,

România, Tanzania,Ungaria sînt statele princare "vor cãlãtori" vizita-torii tîrgului. Suprafaþade expunere la aceastãediþie este de peste7500 de metri pãtraþi.

Evenimentul pro-moveazã atracþii turis-tice care includ turismulcultural, rural sau debusiness, cel de tratament, destinaþiileexotice, croazierele ºiturismul de aventurã.Mai mult decît atît peparcursul celor patruzile de tîrg, ROMEXPOdevine pentru vizitatoriispecialiºti locul idealpentru stabilirea ºidesfãºurarea întîlnirilor

de afaceri în turism, înscopul reînnoirii ºifidelizãrii relaþiilor existente cu parteneriitradiþionali. Ca înfiecare an de la acesttîrg nu pot lipsi ºireprezentanþi din ValeaJiului care de fiecaredatã sunt prezenþi laaceste manifestaþii.Printre aceºtia prezenþila Bucureºti sîntreprezentanþii SCComexim R din Lupenicare în fiecare an promoveazã staþiuneaStraja ºi unde anual auparte de foarte mulþituriºti.„Ca în fiecare anvenim cu o gamã foartebogatã de oferte care

noi credem cã suntfoarte atractive la caremai adãugãm ºi multepromoþii la cei care suntpasionaþi de schi ºi îngeneral de sporturile deiarnã. Astfel oferteleîncep de Crãciun cusejururi de trei nopþi decazare în regim dedemipensiune, pomanaporcului, ºi masa festivãde Crãciun la preþuri dedoar 450 de lei de persoana unde copii subºapte ani beneficiazã deo reducere de 50%. ªischiorii au avantaje pen-tru cã la skipassnelimitatunde se include insta-laþia de nocturnã pentrutoate pîrtiile preþurilesunt de la 160 de leipentru douã zile ºi pînãla 210 lei pentru treizile. Oferta continuã ºipentru revelion dar ºidupã sãrbãtori. Pe lîngã toate acestea maioferim ºi cursuri de schiºi închirieri de echipa-mente pentru sporturilede iarnã. Am venit cutoate cele 3 locaþiiCabana Montana,Pensiunea Retezat ºi

Pensiunea Gruia”, audeclarat de la Tîrgul deTurism reprezentanþiiSC Comexim R de laLupeni. Tîrgul deTurism al României esteorganizat ºi gãzduit deRomexpo, bianual,primãvara ºi toamna, cusprijinul AsociaþieiNaþionale a Agenþiilor

de Turism din România,în calitate de partenerstrategic, al OrganizaþieiPatronale a TurismuluiBalnear din România,Federaþiei Patronatelordin Turismul Românesc,Asociaþiei Naþionale deTurism Rural, Ecologicºi Cultural, precum ºi alCamerelor de Comerþ ºiIndustrie din România.


Accident stupid în Gorj cu un medic din Uricani

S ezonul recebate la uºã,

iar unii dintre ceicare deþin unitãþide alimentaþie ºicazare în judeþ sepregãtesc pentruprimirea turiºtilor.

Astfel, mulþi proprie-tari de restaurante saucabane oferã locuri demuncã în acest sector.Se cautã ospãtari, chelneri, lucrãtori pensiune turisticã sauchiar cameristã.

A proape 800 delocuri de muncã

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt dispobile, potrivitAgenþiei Judeþene pen-tru Ocuparea Forþei deMuncã, 789 de locuride muncã în diferitedomenii. Se cautãpaznici, tâmplari, agenþicomerciali sau muncitornecalificat la demolareaclãdirilor, cãptuºeli

zidãrie, placi mozaic,faianþã, gresie, parchet.La nivelul judeþului suntdisponibile locuri demuncã ºi în domeniulIT, pentru cei cu studiimedii, dar ºi locuri demuncã pentru cei custudii superioare. Astfel se cautã ºi medicstomatolog sau inginer.

ª omaj ridicat

Numãrul locurilor demuncã vacante esteinsuficient având învedere cererea de pe piaþã. La niveluljudeþului ºomajul este în creºtere, mai ales înperioada rece când se opresc lucrãrile deconstrucþii.

Monika BACIU Monika BACIU

Valea Jiului la Târgul de Turism de la Bucureºti

Iarna aduce ºi angajãri în turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 2015 Actualitate 7

Deputatul CristianResmeriþã spune cã vasprijini toate proiectelecare vizeazã punerea înpracticã a tuturor solicitãrilor cetãþenilorcare se prezintã la biroulsãu parlamentar.

“Întrucât am primitnumeroase solicitãri labiroul meu parlamentarcu privire la starea drumurilor ºi trotuarelorputernic degradate înanumite zone alemunicipiului Lupeni,împreunã cu autoritãþilelocale am cãutat ºi amgãsit soluþiile pentruremedierea acestor probleme. Astfel, începutcu puþin timp în urmã,

proiectul care vizeazãasfaltarea unor porþiunide drumuri ºi trotuare dinoraº, derularea acestuia aînceput cu zona SpitaluluiMunicipal Lupeni,întrucât calea de acces laacesta ridica probleme

deosebite salvãrilor careurcau la spital.

Proiectul continuã cuasfaltarea în aceste zile adrumului de ieºire dinLupeni spre Uricani,lucrãri care se deruleazãchiar în acest moment,urmând ca sãptãmâna viitoare sãînceapã asfaltarea trotuarelor degradate,astfel încât mãmicile sãîºi poatã plimba liniºtitecopilaºii cu cãruciorul,copiii sã meargã în siguranþã la ºcoalã, persoanele cu dizabilitãþiºi de altfel toþi cetãþeniisã nu se mai confruntecu neplãceri provocate de apariþia unor gropi ºidenivelãri în trotuarelecare nu au mai fostreabilitate în ultimii ani”,a declarat deputatulCristian Resmeriþã.

Deputatul CristianResmeriþã este probabilsingurul parlamentarhunedorean care nu ºi-auitat promisiunile pecare le-a fãcut cetãþenilorcare l-au ales.

S enatorul HaralambieVochiþoiu vrea sã ºtie

care este situaþiaunitãþilor de învãþãmântdin judeþul Hunedoara ºidacã au autorizaþie PSI.

În urma tragediei de la ClubulColectiv autoritãþile au intrat înforþã. Se fac verificãri la cluburi,restaurante, ºcoli ºi alte unitãþipentru a preveni astfel de catas-trofe. Senatorul HaralambieVochiþoiu vrea sã ºtie de la prim-ministru care e situaþia unitãþilorde învãþãmânt ºi dacã elevii suntinstruiþi în cazul unor incendii.

“În urma suspiciunilor ridicaterecent asupra instituþilor curesponsabilitãþi în domeniulavizãrii ºi funcþionãrii, în specialcu privire la protecþia muncii ºiPSI, se impune o evaluare adotãrilor ºi procedurilor de caredispun instituþiile de învãþãmântîn cazul producerii unorcalamitãþi sau a izbucnirii unorincendii. Din aceste consideren-te, vã solicitãm sã ne comunicaþi

dacã existã pe raza judeþuluiHunedoara, cât ºi în întreagaþarã, unitãþi de învãþãmânt carenu sunt avizate PSI, cât ºi dacã s-au desfãºurat periodicexerciþiile de evacuare în caz deincendiu”, spune senatorulHaralambie Vochiþoiu.

La Petroºani singura unitatede învãþãmânt cu astfel de pro-bleme este ªcoala GimnazialãAvram Stanca. Adminstraþialocalã de la Petroºani a alocatbani pentru întocmirea docu-mentaþiei cu privire la avizareaISU a unitãþilor de învãþãmânt,iar la Petroºani singura unitatecare nu are aceste documentaþiieste ªcoala Gimnazialã Avram Stanca.


A menzile ardlocaþiile din

Petroºani. Dupãtragedia din clubulColectiv, inspectoriide la ISU au luatla verificat toatelocaþiile din judeþ.

În fiecare zi suntidentificate spaþii carenu corespund. A venitdin nou rândul caunitãþile de alimentaþiepublicã din Petroºani sãfie luate la puricat deinspectorii ISU, iar controlalele nu s-aulãsat fãrã sancþiuni.Astfel, douã unitãþi unade alimentaþie publicã ºiun hotel au fost sacþio-nate. Amenzi de 70 demii de lei s-au aplicat încele douã cazuri.

“Un alt agent economic cu specific dealimentaþie publicã dinPetroºani, situat pestrada 1 Decembrie1918, care funcþionafãrã autorizaþie de securitate la incendiu,iar personalul tehnic,

din cadrul acestuia, cu atribuþii în domeniulapãrãrii împotrivaincendiilor nu erainstruit în domeniul situaþiilor de urgenþã a fost sancþionat cu oamendã contravenþionalãîn valoare de 50.000RON”, se aratã în comunicatul ISU.

Proprietarul unuihotel din localitate afost ºi el sancþionatpentru cã nu aveaautorizaþie de incendiu.

“Un alt hotel dinPetroºani, situat pestrada Livezeni, a fostsancþionat cu 20.000RON, acesta nefiindautorizat din punct devedere al securitãþii la

incendiu”, mai spuncei de la ISUHunedoara.

Începând cu data de5 noiembrie, în urmacelor 22 controale,efectuate de inspectoriide prevenire din cadrulI.S.U., au fost cons-tatate un numãr de 62deficienþe în domeniulapãrãrii împotrivaincendiilor, fiind apli-cate 30 avertismente ºi19 amenzi contra-venþionale, în cuantumde 234.000 lei, iar încazul a patru operatorieconomici a fost dispusã mãsura complementarã deoprire a funcþionãrii.

Monika BACIU Monika BACIU

“Vã rog sã îmicomunicaþi, domnuleministru, dacãintenþionaþi sã modifi-caþi cadrul legislativ îndomeniul relaþiilor demuncã în sistemul decercetare-dezvoltare,care sunt mãsurileconcrete pe care leveþi lua pentru a stimula reþinerea ºipromovarea tinerilorcercetãtori înRomânia, precum ºipentru a facilitaatragerea ºi integrareacercetãtorilor dinstrãinãtate, indiferentde naþionalitate avândîn vedere faptul cãLegea nr. 319/2003privind statutul per-sonalului de cercetare-dezvoltare constituiecadrul prin care sereglementeazã activi-

tatea de cercetare-dez-voltare din Românianu a mai suferit niciomodificare”, spuneCarmen Hãrãu îninterpelarea adresatãministrului educaþiei.

INSEMEXPetroºani este cel mai de renumeinstitut de cercetaredin þarã. Institutulefectueazã cercetãri înscopul dezvoltãriicunoºtinþelor, a

soluþiilor tehnice deprevenire, protecþie ºilimitare a exploziilor(reacþii de ardererapidã), generate deamestecuri aer-sub-stanþe inflamabile(gaze, vapori, ceþuri ºiprafuri combustibile)sau de substanþe peri-culoase cu proprietãþiexplozive intrinseci(explozivi de uz civil,articole pirotehnice).


Proiectele din municipiulLupeni îºi continuã cursulB ucurându-se de sprijinul deputatului

Cristian Resmeriþã unul din proiecteleimportante pentru cetãþenii Lupeniului ºianume cel care are ca obiect asfaltarea unorstrãzi ºi trotuare degradate din localitate, vafi dus la îndeplinire.

Premierul solicitat sãlãmureascã problema ºcolilor

Cer implicare în cercetareU n deputat hunedorean doreºte ca tinerii cercetãtori sã fie

integraþi pe piaþa muncii din România. Sute de tineri auales sã plece în strãinãtate, acolo unde îºi gãsesc locuri demuncã pe mãsura pregãtirii, iar salariile sunt decente. Româniaîmbãtrâneºte pe zi ce trece tot mai mult, iar un deputat hunedorean vrea ca ministerul Educaþiei sã gãseascã pârghiilenecesare pentru atragerea tinerilor în domeniul cercetãrii.

Amenzile „ard” locaþiile dupã tragedia de la Colectiv

O spunem din capul

locului, e doar undemers jurnalis-tic. Nu facemjudecãþi de valoare. Dar undemers, dincolo de birocraþie ºi nepãsare, se poate, nu?

Generaþii întregi desuporteri au crescut cuechipa „florii de colþ”a rugby-ului românesc,ªtiinþa Petroºani.

O echipã cu rezultate remarcabile,de douã ori câºtigãtoare a CupeiRomâniei, o echipãcare la un moment datdãdea 5-6 jucãtoriechipei Naþionale!Desigur, se întâmpla înanii `70-`80… Altevremuri, alte reguli.

Acum, ªtiinþaPetroºani, învingând oserie de dificultãþi,câºtigã DiviziaNaþionalã de Seniori(DNS, un fel de liga adoua), la fel ca în2012 ºi 2013, dar seridicã, la fel ca ºi atun-ci, problema pro-movãrii în Superliga.

Tot din cauze finan-ciare, nimeni nefiindinteresat de situaþiaechipei studenþeºti.Evident, justificãri auexistat. DacianCiodaru, directoruladministrativ alUniversitãþii dinPetroºani, spunea cã:„Noi suntem alãturi de

rugbyºti, sperãm sãgãsim surse definanþare, dar singurinu putem face faþã.ªtiinþa poate primi unsprijin de la MinisterulEducaþiei ºi de laUniversitate, dar în

niºte limite, insuficientesã acopere cheltuieliledin Superliga”,a precizat Ciodaru.

Autoritãþile localecunosc aceastã situaþie, dar Primãria ºi Consiliul Local

Petroºani nu pot acorda sprijin, în bazalegilor actuale.

„Ar fi o posibilitate,în baza Legii nr.350/2005, privindregimul finanþãrilornerambursabile dinfonduri publice alocatepentru activitãþi non-profit, dar este necesarca cei de la club sãîntocmeascã anumiteproiecte pentru a seputea acordafinanþare. Noi dorimsã ajutãm echipaªtiinþa, dar în condi-þiile legii” a precizatTiberiu Iacob-Ridzi,primarul Petroºaniului.

La rândul sãu,Consiliul JudeþeanHunedoara nu poateoferi ajutor ªtiinþei din cauza uneidatorii din 2012,în valoare de50.000 lei, pecare clubulpetroºenean oare cãtre foruljudeþean. Desprefinanþãri private,nici nu poate fivorba, nimenidin Petroºaninefiind interesatde sponsorizareaechipei, deºisponsori plini de

bani preferã sã spon-sorizeze spectacole ºievenimente de prostgust, de care, harDomnului, Valea Jiuluinu duce lipsã...

Concluzia esteaceea cã tot din banipublici s-ar putearezolva problema, dacãse va gãsi soluþia cuPrimãria Petroºani, iarMinistrul Educaþiei arachita modesta sumãde 50.000 lei, pentrua stinge datoria ºi de ada cale liberãConsiliului Judeþeanspre a finanþa singuraechipã din judeþ înprimul eºalon al þãrii,ªtiinþa Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 13 Noiembrie 20158 Sport

Performanþelesportive de acum 30,40, 50 de ani, sauchiar pânã prin anul2000, nu aveaunevoie sã fie pregãtite

cu „chimicale” sau„conservanþi”. Acumtotul a devenit oindustrie, cu gust fad,precum aperitivele dela restaurantele cu

ºtaif, unde þelinaînlocuieºte porcul, iarsosul de portocale,garnitura de cartofi.

Aflãm acum desprecaiete de sarcini ºi altealea, dupã ce tusportiv, reuºeºti peteren performanþa calificãrii. Auzim pe lacolþuri - ºtim cã nuiese fum fãrã foc... –cã arbitrajele la rugby

în Superliga costãvreo 30.000 de europe an, baºca mai trebuie ºi nocturnã în„Dealul Institutului”!?Parcã îi ºi vãd pe ceide la Timiºoara, BaiaMare sau Steauajucând „sus la cotã”,pe ceaþa din toamnaviitoare, la vreo -5,10grade!

Chiar avem nevoie

de toate alea pen-tru a juca rugby?De ce orice seraporteazã la stan-dardele europene?Cred cã mai mariifederali ar putea fimai toleranþi cuastfel de decizii.Mai uºor cu nocturna, cã neorbesc lucºiipotenþialul.

Henþ cu mâna

Prostii inventatesã omoare sportul

HANDBAL

Unii austat, alþii aupierdut...

Echipa dejunioare II (15-16ani) a CSSPetroºani a avutpauzã în etapa a7-a, dar echipeledin faþa ei înclasament auobþinut rezultatecare au mãrit dis-tanþa dintre ele ºiCSSP, aflatãacum pe locul 4.

La junioare III (13-14ani), CSS Petroºani aavut destule momentebune la SânnicolauMare, cedând în finalla patru goluri, 28-24pentru gazde, ajungândastfel la a treia înfrângereîn actualul campionat.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Nu lãsaþi ªtiinþa sã moarã!

cvj nr. 986 vineri 13 noiembrie 2015

Documents