cvj nr 695, vineri, 12 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 695

Vineri, 12 Septembrie 2014

Avram Iancu, o necunoscutã la

Petroºani>>> PAGINAA4-A

Percheziþii pentrutrafic cu obiecte de

patrimoniu depeste un milion de

euro>>> PAGINAA5-A

Dacã voi nu mã vreþi, eu vã vreau

Picãturachinezeascã îi ducepe mineri la revolte

>>> PAGINAA3-A

Bani, dar ºiresponsabilitãþi

>>> PAGINAA7-A

Cu gândul la unipotetic sediu nou

Preºcolari nevoiþisã înveþe

sub ameninþarea tencuielii>>> PAGINAA12-A

I.D. Sîrbu se joacã acasã

>>> PAGINAA13-A

Lucrãri gata pentru ºcoalã

>>> PAGINAA12-A

ANTREC a lansatediþia de toamnã

a campaniei“Vacanþe la þarã”

>>> PAGINAA16-A

Au trecut 17 anide la primele

disponibilizãri dinminerit

>>> PAGINAA11-A

M ii de oameni sunt aºteptaþi sã ia parte la hramul Mãnãstirii Prislop, loc de pelerinajpentru credincioºii din întreaga þarã, care vin an de an sã se roage la mormântul

Pãrintelui Arsenie Boca, supranumit „Sfântul Ardeanului”. De aproape ºapte secole,Mãnãstirea Prislop reprezintã unul din cele mai importante aºezãminte religioase ortodoxe dinTransilvania. În decursul existentei sale, mãnãstirea a îndeplinit un rol cultural semnificativîn viaþa românilor transilvãneni. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Mii de oameni aºteptaþi la hramul Mãnãstirii Prislop

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014 Actualitate 3

Monika BACIU

Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele,spune cã fiecaredepartament dincadrul organizaþieieste independent, iaroamenii refuleazã dincauza problemelor cucare se confruntã.

“Lucrurile sedesfãºoarã normal lamina Lonea, invocindependeþa organiza-toricã ºi financiarã pecare o are fiecaredepartament care esteconstituit la nivelulSindicatului Muntele.În interiorul depar-tametului de la Lonea,ca în orice alt departa-ment din cadrulSindicatului Muntele,ca în orice altã for-maþiune politicã,existã de multe oridivergenþe de opiniisau de idei. Am avut odiscuþie cu preºedin-

tele departamentului,Tiberiu Cozma, înaceastã dimineaþã.Sunt lucruri normaleîn lumea sindicalã ºi înlumea politicã. Modulîn care se gestioneazãactivitatea din toatepunctele de vedere lanivelul minei Loneaeste foarte bine cunos-cut de bãieþii de acoloºi vor avea maturitateanecesarã sã ia deciziilepe care ei le considerã

a fi cele mai bunepentru oameni”, adeclarat Petre Nica,

preºedinteleSindicatului Muntele.

Dacã voi nu vãvreþi, eu vã vreu. Camacesta este ºi principi-ul dupã care seghideazã sindicaliºtii,însã chiar ºi aºaaceºtia sunt de pãrerecã dacã oamenii suntnemulþimiþi de activi-tatea sindicalã înseam-

nã cã în cadrul aceluidepartament existã oproblemã.

“Dacã minerii aucerut sau cer unui lidersã îºi dea demisiaînseamnã cã existãprobleme legate deactiviatea acelui lider,existã nemulþumirilegate de liderulrespectiv le provoacãîn rândul salariaþilor.În acelaºi timp trebuievãzut ce procent de

salariaþi solicitãdemisia pentru cã eusunt unul care pot sã

spun cã din din 2700-2800 de voturi amavut vreo 1000 ºiceva de voturi laalegeri, deci suntoameni care nu m-audorit pe mine capreºedinte. Asta nuînseamnã cã cei carenu m-au dorit pe minepreºedinte pot sãinvoce de câte oridoresc demiterea mea.Avem exemple ºi facanalogia cu politicapentru cã seamãnãdestul de mult sindical-ismul cu politica,existã preºedinteleþãrii care dupã un referendum în care 7milioane ºi ceva deoameni au spus cã tre-buie sã plece, totuºi arãmas pe funcþie. Suntconvins cã ai meicolegi de la Lonea vorgestiona cu maturitateproblema aceasta”, amai spus sursa citatã.

Intoxicãrile venitedin partea unor lideride sindicat, lipsamaterialelor ºi icnerti-tudinea privind loculde muncã îi determinãpe ortaci sã ia deciziiradicale. De aceastãdatã, ei s-au rãzbunatpe liderul lor, Tiberiu Cozma, cãruiaîi cer demisia.

“Lipsa de informarea oamenilor ºi poate ºimodul indolent al unor

lideri de sindicat potduce la astfel de situ-aþii, însã cu siguranþãcea mai mare pro-blemã o reprezintãmunca grea pe careoamenii o fac în sub-teran ºi nemulþumirilenu pleacã într-un pro-cent mare de la con-tractul colectiv demuncã sau de la lideriide sindicat.Nemulþumirile pleacã,peste 90% dintre ele,

doar de la faptul cãlocul lor de muncãeste unul care este dince în ce mai greu.Observã oamenii cãutilajele ºi materialelecu care lucreazã suntdin ce în ce mai

puþine, observã cã siguranþa locurilor demuncã nu mai estecea pe care au avut-ocu ceva timp în urmãºi mai observã cã ceicare îi conduc suntnumiþi de cãtreoamenii politici pe cri-terii politice ºi esteevident faptul cã unom care îºi desfãºoarãactivitatea într-unabataj de 20 de ani ºia trecut prin faþa lui ºi

a primit ordine de laºefi cu profesionalismvede cã apare cineva,dar este ºeful lui ºi tre-buie sã îl agreeze caºef doar pentru cã l-anumit în funcþie depu-tatul, senatorul sau

vreun primar. Nu esteneaparat o rãzbunarepe Tiberiu Cozma,este oarecum un modde reacþie normalã înlumea noastrãminereascã. Ceea ce agenerat aceastã starede tensiune de la MinaLonea nu o cunosc înamãnunt, dar o potbãnui pentru cãlucrurile sunt identicepeste tot. Pânã laurmã, statutul de lidereste unul pe care þi-ldau oamenii ºi esteunul pe care îl pierzitot dacã oamenii con-siderã cã nu îl maimeriþi”, a mai subliniat Nica.

Tiberiu Cozma,preºedintele

DepartamentuluiMuntele de la MinaLonea nu a putut ficontactat pentru aoferi informaþii cuprivire la problemeledin interiorul organizaþiei sindicale.

Dacã voi nu mã vreþi, eu vã vreauPicãtura chinezeascã îi duce pe mineri la revolte

G reutãþile ºi lipsa materialelor îi determinã pe mineri sã se rãzbune pe liderii de sindicat.Câteva sute de mineri de la Lonea au cerut demisia liderului de sindicat, Tiberiu Cozma.

Joi dimineaþã, aceºtia au adus la cunoºtinþa liderului lor problema.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 20144 Actualitate

MariusMITRACHE

Anul acesta, pen-tru a-i cinsti numele luiAvram Iancu, cadrelemilitare în rezervã ºiretragere organizeazão amplã acþiune deru-

latã sub genericul “ Pecãrarea vieþii Iancului -190 de ani de lanaºtere”, atât laÞebea, locul unde esteînmormântat, cât ºi la

Câmpeni, la statuiadin centrul oraºului.Crucea de piatrã, careºi azi strãjuieºte mor-mântul eroului a fostdonatã de preotul dinÞebea, Iosif Tisu. Eracrucea pe care opregãtise pentru el

însuºi, dar a pus-o lacãpãtâiul lui AvramIancu. Placa din mar-murã albã de pe mor-mântul lui AvramIancu a fost pusã la 1

noiembrie 1931, decãtre renumiþii istoriciGheorghe I. Brãtianuºi Constantin C.Giurescu. Ea a fostsculptatã de GheorgheM. Cantacuzino ºipoartã inscripþia:"Craiului Munþilor.Naþiunea Românãîntregitã în hotarele eifireºti ºi unitã în spirit-ul libertãþii. MDCC-CXLVIII-MCMXVIII".

“ Activitãþile vorîncepe la ora 9.00, laÞebea, unde la mor-mântul lui Iancu se vordepune coroane deflori ºi va avea loc oslujbã religioasã. Apoivom îmbrãca gorunullui Horea cu o bandã

tricolorã ºi vom daonorul la Drapel. La11.30, ne deplasãm laCâmpeni, la statuia luiIancu, unde va avealoc o depunere dejerbe de flori, urmatãde un spectacol fol-cloric, în deschidereacãruia va evolua

grupul de tulnicãrese.La activitãþi participãmembri ai Asociaþieijudeþene a cadrelormilitare în rezervã ºiretragereSarmisegetusa cu fil-ialele din Petroºani,Haþeg, Orãºtie,Hunedoara ºi Deva, o

delegaþie a asociaþieidin Gorj precum ºimembrii filialei CultulEroilor Regina Mariadin judeþulHunedoara”, ne-adeclarat Ioan Levi chi,preºedintele filialeiCultul Eroilor ReginaMaria din Valea Jiului.

De menþionat cã, lamanifestãri, Garda deOnoare care va partic-ipa va purta o copiedupã Drapelul deLuptã al Batalionului10 Vânãtori deMunte, dislocat laVulcan. De asemenea,o serie de personalitãþivor primi din parteaAsociaþiei NaþionaleCultul Eroilor ReginaMaria diplome aniver-sare cu ocaziaîmplinirii a 95 de anide la înfiinþareaSocietãþii morminteloreroilor cãzuþi înRãzboi în 12 septembrie 1919.

DianaMITRACHE

Oamenii trec prinapropierea lui ºi nicimãcar nu îi aruncãvreo privire, deºimonumentul ridicat încinstea lui stã acolode câþiva ani de zile.În aceastã sãptãmânã,mai precis în 10 sep-tembrie, s-au împlinit142 de ani de lamoartea sa ºi estedeja cunoscut faptulcã omagiile îi suntaduse anual, cu marefast la Þebea, în timpce aici, monumentul enãpãdit de resturilearuncate în faþa uneimese dãrãpãnate.„Cine? Avram Iancula Petroºani? Nuexistã aºa ceva!”, nelãmureºte un domn,care trece zilnic peacolo ºi care, când i-am arãtat unde estebustul acestuia, azâmbit ºi ne-a mulþu-mit. „ Unde sã fie?Nu avem aici. La ‚

Þebea!”, ne trimite unalt domn, uºor amuzatºi el atunci când îlzãreºte printre copaciibãtrâni, la doi paºi dealeea pe care trecemai mereu, fãrã sã îi

dea importanþã.Nici cei care merg

zilnic la Complexul

Energetic Hunedoaranu ºtiu mai bine. L-am întrebat pe PetreNica unde ar fi aºaceva în Petroºani ºine-a replicat amuzat:„ Nu sunt din

Petroºani ºi dacãspuneþi cã existã,probabil cã am trecut

cu maºina pe lângãel, fãrã sã îl vãd”, areplicat liderul sindi-catului Muntele, ceare zilnic drum prinacel lor.

Atunci când i l-amarãtat, însã, a zâmbitºi ne-a mãrturisit:„credeam cã estevreun miner, ceva…”.

Singurul care aºtiut imediat undeeste bustul lui AvramIancu a fost artistulplastic RobertHummel, care a indi-cat imediat locul încare îl putem vedea ºine-a mãrturisit cã acelbust a ajuns acolo,atunci când s-a închisuna dintre minele dela noi. Nimeni nu aajuns acolo mãcar cuo coroanã de flori,dar delegaþii impor-tante de la noi aumers ºi sãptãmânatrecutã la Þebea, aºacum vor pleca ºi lafinele acestei sãp-tãmâni pânã acolo,cu acelaºi scop.

Avram Iancu, o necunoscutã la Petroºani

N u l-au vãzut niciodatã, deºi unii trec pe lângã el zilnic. Crãiºorulmunþilor, Avram Iancu are un bust într-un mic parc, aflat în curtea

Complexului Energetic Hunedoara, dar nimeni nu l-a remarcat.

Pe cãrarea vieþii Iancului - 190 de ani de la naºtere

C adrele militare în rezervã ºi retragere îi vor aduce astãzi, la Þebea ºi Câmpeni, un omag-iu lui Avram Iancu, la 190 de ani de la naºterea sa. Supranumit "Crãiºorul Munþilor",

Avram Iancu a deschis calea spre deºteptarea naþionalã, faptele sale înscriindu-se în conºtiinþapoporului român, pregãtind calea spre Marea Unire ce va avea loc în anul 1918.


M ii de oamenisunt aºtep-

taþi sã ia parte lahramul MãnãstiriiPrislop, loc depelerinaj pentrucredincioºii dinîntreaga þarã, carevin an de an sã seroage la mormântulPãrintelui ArsenieBoca, supranumit„SfântulArdeanului”

De aproape ºaptesecole, MãnãstireaPrislop reprezintã unul din cele maiimportante aºezãmintereligioase ortodoxe din Transilvania. În decursul existenteisale, mãnãstirea aindeplinit un rol cultural semnificativ înviaþa românilor transilvãneni.

Mãnãstirea Prislop afost ridicatã în a douajumãtate a secolului alXIV-lea de SfântulNicodim, ulterior can-

onizat, consideratastãzi drept reorganiza-torul ºi îndrumãtorulmonahismului româ-nesc la începutul EvuluiMediu. La aceastãmãnãstire ºi-au dusviaþa Sfântul CuviosIoan de la Prislop, darºi Pãrintele ArsenieBoca, numit ºi "SfântulArdealului”.

An de an, mãnã-stirea se transformã înloc de pelerinaj pentrumii de credincioºi careîºi gãsesc aici liniºteasufleteascã ºi se roagã

pentru sãnãtatea lor ºia celor dragi. Mãnãs-tirea Prislop are douãhramuri, respectiv 8mai – Sfântul IoanEvanghelistul ºi 14 sep-tembrie, de Ziua Crucii.

F orþele deordine, la

datorie

Pentru a preîntâm-pina blocajele în trafic -mai ales cã accesulspre lãcaºul de cult seface cu dificultate din

cauza drumului îngustdintre comuna Silvaºude Sus ºi Prislop - pecalea de acces cãtremãnãstirea Prislop voracþiona pentru flu-idizarea circulaþiei maimulte echipaje alepoliþiei rutiere. În plus,poliþiºtii recomandãconducãtorilor auto sãrespecte indicaþiileagenþilor de circulaþieºi sã parcheze autove-hiculele în afara pãrþiicarosabile. Iar jan-darmii hunedoreni vor

asigura ordinea publicãla aceastã importantãmanifestare, careatrage an de annumeroºi participanþi.„Pentru desfãºurarea înbune condiþii a mani-festaþiilor publice dinaceastã perioadã, alã-turi de jandarmii hune-doreni vor fi în misiuneºi efective din cadrulGrupãrii de JandarmiMobile Timiºoara.

În acest sens, jan-darmii invitã partici-panþii la manifestãri, sãrespecte indicaþiileforþelor de ordine ºi aleorganizatorilor, sãrespecte normele deconvieþuire socialã, iarîn situaþia în careobservã sãvârºirea uneifapte ilegale, sã seadreseze forþelor deordine”, a declaratsublocotenent LucianStochiþoiu, din cadrulIJJ Hunedoara.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P oliþiºtii de la Serviciul deInvestigaþii Criminale

au descins, joi dimineaþa, înmai multze locaþii din treijudeþe, printre care ºiHunedoara, al domiciliileunor persoane bãnuite deexport ilegal de obiecte depatrimoniu.

Percheziþiile s-au desfãºurat cusprijinul luptãtorilor din cadrulServiciului pentru Acþiuni Specialeîn judeþele Timiº, Hunedoara ºi

Mehedinþi. Vizate au fost trei persoane

cu vârste între 29 ºi 56 de ani,bãnuite cã, în perioada iunie -august a.c., ar fi deþinut ºi încercatsã valorifice, în þarã ºi în strãinã-tate, bunuri din patrimoniul cultu-ral mobil, respectiv un vas neoliticºi o vioarã veche. Valoarea acestorobiecte depãºeºte un milion deeuro, spun anchetatorii. Cele treipersoane cercetate în acest dosarau fost duse pentru audieri la sediul Parchetului de pe lângãCurtea de Apel Timiºoara.

„În cauzã, faþã de cei treise efectueazã cercetãri subaspectul sãvârºirii infracþiu-nilor de spãlare de bani,export ilegal de obiecte depatrimoniu ºi tãinuire.Activitãþile se desfãºoarã cusprijinul poliþiºtilor dincadrul I.P.J. Mehedinþi ºiI.P.J. Hunedoara”, au pre-cuzat reprezentanþii PoliþieiRomâne.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Mii de oameni aºteptaþi la hramul Mãnãstirii Prislop

Percheziþii pentru trafic cu obiecte de patrimoniu de

peste un milion de euro

ªoferi inconºtienþipe drumurile publiceD oi ºoferi inconºtienþi au

plecat la drum, unulfãrã permis, iar cel de-aldoilea cu autoturismul neînmatriculat. Ambii s-auales cu dosar penal, dupã ecau fost prinºi de poliþiºti.

Un bãrbat de 64 de ani, dinmunicipiul Hunedoara, a fost prinsde oamneii legii pe strada CiprianPorumbescu din localitate. Bãrbatuls-a urcat la volan, deºi nu aveapermis de conducere. Poliþiºtii auîntocmit pe numele acestuia undosar de cercetare penalã.

De asemenea, un conducãtor

auto în vârstã de 38 de ani, dinTârgu Jiu a plecat la drum lungfãrã sã aibã autoturismul înmatricu-lat. ªoferul a fost depistat în trafipe bulevardul 1 Decembrie 1918,din municipiul Petroºani. ªi înacest caz, poliþiºtii au întocmit undosar de cercetare penalã penumele conducãtorului auto.



Monika BACIU

“Am toate unitãþilede învãþãmântîndeplinesc condiþiilede funcþionare. Pestetot s-a terminatiginizarea, curãþenia ºireparaþiile. Avem 111unitãþi cu personalitatejuridicã ºi 196 destructuri. Din totalulcelor 307 de unitãþidoar 12 nu îndeplinesccondiþiile defuncþionare, iar dintreacestea douã au toatedocumentaþiile pentruobþinerea autorizaþiilorºi au ºanse mari sã leprimeascã”, a declaratpentru Cronica VãiiJiului, Maria ªtefãnie,inspector general

ºcolar. Potrivit oficialilor

ISJ, în ultimii ani situ-aþia s-a schimbat în

bine. Astfel, de la unprocent de 90% deautorizare în urmã cu4 ani s-a ajuns la unprocent de 96,1%.

Sãptãmâna trecutã,reprezentanþii DSP

Hunedoara spuneau cãºcoala maghiarã dinPetroºani nu întruneºtesub nicio formã

condiþiile defuncþionare, astfel cãsecþia a fost mutatãîntr-o altã clãdire.

“S-au luat mãsuri înceea ce priveºte ºcoalamaghiarã. Aceºtia au

fost mutaþi într-o altãclãdire autorizatã”, amai spus inspectorulºcolar. La nivelul VãiiJiului, nouã unitãþi deînvãþãmânt nuîndeplinesc condiþiilede funcþionare.Deficienteþele sunt

multe, iar în unelecazuri grave. Sunt ºcolicare au nevoie dereparaþii capitale, iaraltele unde grupurilesanitare nu sunt core-spunzãtoare. Unitãþilede învãþãmânt cuprobleme au obligaþia

ca pânã la începutulanului ºcolar sã reme-dieze toate aceste defi-cienþe, în caz contrardirectorii unitãþilor deînvãþãmânt pot fisancþionaþi.

Teoretic, fondurilepentru reparaþiileminore ºi cele deîntreþinere a unitãþilorde învãþãmânt provinde la bugetele localeale primãriilor. Acolounde sunt necesarereparaþii capitale, baniiar trebui sã vinã de laMinisterul Educaþiei.

Monika BACIU

“Avem libere 140de fracþiuni de posturidin totalul celor4700. va maiavea loc o etapãde repartiyareastfel ca toateposturile sã fieocupate. Încãmai sunt cadredidactice care auobþinut notã ºinu au obþinut unpost în cadrulcelorlalte etapede repartizare”, adeclarat pentruCronica VãiiJiului, Maria ªtefãnie,inspectorul ºcolar gen-eral al ISJ Hunedoara.

98% din posturisunt ocupate de cadredidactice calificate.Dacã ºi în urma celei

de-a treia ºedinþe pub-lice vor rãmâne posturineocupate, atunciunitãþile de învãþãmânt

din judeþ vor puteaorganiza la nivelulinstituþiei concurs deaccedere pe locurilerãmase libere.

La ultima ºedinþã deocupare a posturilor

didactice s-au înscris128 de candidaþi pen-tru cele 249 de posturidisponibile. Abia în

data de 5 septembriese va actualize lista cuposturile care suntvacante la nivelulunitãþilor deînvãþãmânt din judeþulHunedoara.

98% dintre dascãlii hunedoreni sunt calificaþi

Î ncã 140 de fracþiuni de posturi libere la nivelul uni-tãþilor de învãþãmânt din judeþul Hunedoara. Cu câ-

teva zile înainte de începutul noului an ºcolar mai multefracþiuni de posturi au rãmas neocupate. ResponsabiliiInspectoratului ªcolar al Judeþului Hunedoara spun cãproblema se va rezolva pânã în data de 15 septembrie.

Monika BACIU

“În ceea ce priveºtemanualele ºcolare potsã vã spun cã eleviidin clasa a III-a ºipânã la liceu aumanualele asigurateîn proporþie de100%. Problemaeste la elevii de clasaI ºi clasa a II, însãeste o problemã lanivel naþional.Ministerul nu a final-izat procedura deachiziþie a manu-lalelor însã ne-au datasigurãri cã în celmai scurt timp man-ulalele vor fi puse ladispoziþia cadrelordidactice în formatelectronic urmând camai apoi sã leprimeascã ºi elevii”, a

declarat pentruCronica Vãii Jiului,inspectorul general alISJ Hunedoara, Maria

ªtefãnie. Problema man-

ualelor de clasa intai sia doua a aparut in

momentul in care lici-tatia de desemnare aediturilor a fost contes-tata de cei care au

pierdut.PresedinteleConsiliului Nationalde Solutionare aContestatiilor sus-tine ca s-au anal-izat 11 reclamatiidepuse de diversieditori.

Dintre acestea,doua au fostrespinse, iar pentrurestul s-a cerutcontinuarea proce-durii pentru reeval-uare in urma-toarele 10 zile.Problema man-

ualelor a fost discutatamiercuri si in sedintade guvern.

Fãrã abecedar la clasa I

F ãrã manuale. Începutul de an ºcolar va începefãrã manuale pentru copiii de clasa I ºi a II.

Ministerul Educaþiei nu a finalizat procedura de achiziþie a manulalelor, astfel cã cei mici încã nu vorvedea cum aratã un abecedar.

ISJ Hunedoara se asigurã cã anul ºcolar începe cu bine

96,1%din unitãþile de învãþãmânt din judeþul Hunedoara întrunesc toate condiþiilepentru a funcþiona în mod corespunzãtor. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar

al Judeþului Hunedoara s-au asigurat ca noul an de învãþãmânt sã înceapã în cele mai bunecondiþii. Astfel, din totalul celor 307 unitãþi doar 12 nu deþin autorizaþiile de funcþionare.


Monika BACIU

Potrivit legilor învigoare, ar trebui sãexiste un medic ºcolarla 2.000 de elevi ºi unasistent medical lamaximum 500 deelevi. În ceea cepriveºte situaþia din

judeþul Hunedoara laora actualã sunt unnumãr de 18 cabinete

medicale ºcolare. “În momentul de

faþã avem 18 mediciºcolari ºi opt dentiºti.Aceºtia asigura activ-itãþile medicale princi-pale, precum vac-cinarea, examinarea ºioferirea primului ajutorelevilor sunt asigu-

rate”, a declarat pen-tru Cronica Vãii Jiului,purtãtorul de cuvânt al

DSP Hunedoara,medicul Cecilia Birãu.

Problemele cele maiacute se înregistreazãla nivelul Vãii Jiului.Aici existã doar cincimedici care asigurãserviciile în cabinetelemedicale ºcolare. Doisunt la Petroºani, unulla ºcoala generalã IGDuca ºi unul la cabine-tul medical alUniversitãþii. Ceilalþimedici sunt în Uricaniºi Lupeni.

Autoritãþile de laPetrila încearcã ºi elesã realizeze cele douãcabinete medicaleºcolare. Lucrãrile laacestea se apropie definal, iar abia sãptãmâ-na viitoare se va ºtiicare vor fi medicii cevor deservi acesteunitãþi.

Monika BACIU

De asemenea,pãrinþii care nu asiguraºcolarizarea elevilorvor fi amendaþi. Astfel,în condiþiile legii, eleviipot beneficia de cred-ite oferite de bãnci

pentru continuareastudiilor, dar ºi deburse de burse, potrivitprevederilor legale.

Proiectul maiprevede ca elevii potbeneficia de suport

financiar ºi din surseleextrabugetare aleunitãþilor de învãþãmîntpreuniversitar de stat,în condiþiile legii.Unitãþile de învãþãmîntpreuniversitar sînt obli-gate sã asigure elevilorservicii comple-

mentare. Acestea ar ficonsilierea ºi infor-marea elevilor de cãtrecadrele didactice, înafara orelor de curssau de instruire practi-ca, consilierea în scop-

ul orientãrii profesion-ale, consilierea psiho-logicã ºi socialã prinpersonal de speciali-tate.

În tot acest timppãrintele sãu tutorelelegal instituit are oblig-aþia de a asigurafrecventa ºcolara a ele-vului în învãþãmîntulobligatoriu ºi de a luamãsuri pentruºcolarizarea elevului,pînã la finalizareastudiilor.

Astfel dacã nuasigura ºcolarizareaelevului, pe perioadaînvãþãmîntului obliga-toriu poate fi sancþion-at cu amendã cuprinsãîntre 100 lei ºi 1000lei ori este obligat sãpresteze munca înfolosul comunitãþii.Prin acest proiect se

doreºte introducereacontractului educaþion-al intre unitãþile deînvãþãmînt preuniversi-

tar ºi pãrinþi, toateaceste lucruri fiind înbeneficial elevilor careºi aºa în ultima vreme

nu prea mai acordaatenþia cuvenitã ºcoliilucru care se reflectecel mai bine în notelepe care aceºtia le-auluat cu ocazia exam-enului de bacalaureatcare pe an ce treceeste tot mai ’inabord-abil’ pentru o mareparte din cei carepeste mulþi ani vor tre-bui sã ne plãteascãpensile.

Monika BACIU

“Am fost impre-sionatã de gestul pecare l-a fãcut ungrup de tineri ºianume cã aucumpãrat niºte ali-mente pe care le-audus la Centrul dePlasament dinLupeni. Sunt încân-tatã sã vãd cã tinerii,se mai gândesc ºi lacei nevoiaºi, alegândsã cheltuie din baniide suc, pentru a faceo bucurie copiilor.Apropiindu-se toam-na, m-am gândit cã eun prilej bun sãajutãm ºi noi, fiecarecu ce poate , datfiind faptul cã toategospodinele sepregãtesc pentruiarnã”, ne spuneSimona Gheorghe,

una dintre iniþia-toarele campaniei.Organizatorii cam-paniei spun cã auales aceastã modali-tate pentru a-I atrage

pe cei cu sufletmare.

“Oamenii sunt rez-ervati cand se puneproblema sa donezebani si asta datoritafaptului ca sunt multicare fac o afaceredin asta. In princip-

iu ideea a fost sastrangem noi donati-ile eu si EduardHalasz”, a mai spussursa citatã.

În data de 20 sep-

tembrie, organiza-torii se vor deplasala centrul de plasa-ment din Lupenipentru a înmânadonaþiile. În jur de30 de copii sunt lacentrul din vestulVãii Jiului.

Zeci de mii de copii, 18 medici ºcolari

18cabinete medicale ºcolare pentru zeci de mii de elevi.În judeþul Hunedoara este o lipsã acutã de medici

ºcolari. Potrivit responsabililor Direcþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara în fiecare an situaþia se agraveazã.

Dãruieºte din cãmara ta

B unãtãþi pentru copiii centrului de plasament de laLupeni. Câþiva oameni cu suflet s-au gândit sã

umple cãmara centrului de plasament de la Lupeni.Sub egida “Dãruieºte din cãmara ta”, aceºtia au ºi iniþi-at o campanie de strângere a unor borcane cu murãturi,dulceþuri sau comporturi.

Bani, dar ºi responsabilitãþi

V eºti bune pentru elevi menite a le asigura o educaþie adecvatã. Potrivit unui proiect al

Ministerului Educaþiei, care se afla în dezbatere publicã, elevii pot beneficia de credite oferite de bãncipentru continuarea studiilor.

1. Mîncatul pe fondemoþional

Este o afecþiune ali-mentarã modernã,numitã mîncatul pefond emoþional sau mîn-catul compulsiv. Aparebrusc, spre deosebire defoame, care seinstaleazã progresiv.Consumãm anumite ali-mente, pentru cã sun-tem fericiþi, triºti sauchiar plictisiþi, dar cîndmîncãm din alte motive

decît foamea fizicã, estevorba despre mîncat pefond nervos. Pe lîngãfaptul cã mîncarea nune rezolva problemeleemoþionale, acest pro-ces ne-ar putea aduceun surplus de greutate,dar ºi afecþiuni maigrave.

2. Roaderea unghiilorNu numai cã este

neigienicã, dar poateduce ºi la problemedentare, cum ar fi malo-

cluzie a dinþilor frontali,eventual provoca prob-leme de stomac ºi duceîn timp la unghii gravdeformate, scrie Lifehack.

3. Compania scepticilor

Cunoaºtem cu toþiiaceasta tipologie deoameni care se joacãde-a avocatul diavolului,pregãtiþi permanent sãcritice, indiferent cespunem. Este indicat sãevitãm astfel de com-panii ºi sã petrecemmai mult timp cu per-soane care ne sprijinã ºiîmpãrtãºesc aceleaºi val-ori.

4. Compania oamenilor care nute apreciazã

Cu siguranþã cã toþiam fost în aceastã situ-aþie, de a sta lîngãoameni care nu ne-auapreciat ºi care nu aufost niciodatã prezenþicînd am avut nevoie.Este de dorit sã petre-cem timp cu cei care nevãd la adevãrata valoareºi pe care ne putembaza.

5. FumatulFumatul este una din-

tre principalele cauze dedeces care pot fi pre-venite la nivel global.Numai în Statele Unite,

aproximativ 500.000de decese sînt atribuiteanual bolilor legate defumat. Viciul cauzeazãîmbãtrînirea prematurãa pielii, îngãlbenireadinþilor, respiraþia urîtmirositoare ºi, cel mairãu, pericliteazã sãnã-tatea oamenilor din jur,inclusiv a celor dragi.Studiile au arãtat cãnefumãtorii expuºi lafumatul pasiv au un riscla boli ca ºi fumãtoriidirecþi.

6. Consumul excesiv de alcool

Potrivit InstitutuluiNaþional pentru Abuzde Alcool ºi Alcoolism,consumul de alcool, fiecã e vorba de operioadã scurtã sau de-alungul timpului, poatedeteriora grav sãnã-tatea: afecteazã gîndireaclarã, provoacã acci-

dente vasculare cere-brale, duce la hepatitãalcoolicã, fibrozã,ciroza, pancreatita ºimulte afecþiuni fatale.

7. Consumul alimentelor de tipfast-food

Le gãsim pretutindeniîn societatea contempo-ranã, cartofii prãjiþi,burgerii... însã aspectulatrãgãtor este, de celemai multe ori, o imag-ine falsã. Mîncarea de

tip fast-food conþine înprincipal grãsimi sãtu-rate, glucide ºi o canti-tate mare de sare - cat-egorii de substanþe carear trebui sã fie în canti-tate scãzutã în dietanoastrã.

Acest tip de produseare o mulþime de deza-vantaje pentru noi, cuimplicãri importante

asupra sãnãtãþii ºi cal-itãþii vieþii, imediate ºitardive, ºi ar trebui con-sumate cel multocazional, dacã ne estegreu sã renunþãm la ele,fiind foarte accesibile.

8. Alimentaþia cu preamultã carne roºie

Conform unor studii,consumul de carne roºiecreºte riscul de cancercolorectal ºi chiar risculde cancer esofagian,cancer pulmonar, can-cer pancreatic, cancerendometrial. În plus,unele studii au legatconsumul unor cantitãþimari de carne roºie cucancerul de san, destomac, limfom, cancerde vezica urinarã, can-cer pulmonar ºi can-cerul de prostatã.

9. Statul excesiv înfaþa televizorului

Statul pe scaun înfaþa televizorului areefecte negative asuprasãnãtãþii inimii.

10. Obiceiul de aîntîrzia

Oamenii îºi pierduºor încrederea în ceicare întîrzie des.Specialisiti spun cãîntîrzierile repetatereprezintã adesea uncomportament pasiv-agresiv în cea mai purãformã a sa.

11. Relaþiile nepotriviteInvestirea timpului

preþios în relaþii toxicenu poate decît sã aducãnefericire. Indiferentcare ar fi motivele invo-cate, persoanele din ast-fel de relaþii ar trebui sãse gîndeascã, de fapt, lapreþul real plãtitrãmînînd ancorate înastfel de relaþii.

12. A lãsa lucrurilepînã în ultimulmoment

Cînd ai obiceiul de alãsa totul pe ultima sutãde metri, trebuie sã fiiconºtient cã oricîndpoate apãrea o situaþieneprevãzutã, care sã teîmpiedice sã te achiþi desarcinã, indiferent carear fi aceasta, în familiesau la locul de muncã.În ochii celorlalþi veipãrea doar cineva carenu a reuºit sã se achitede responsabilitãþi.

13. Concentrarea peaspectele negative

Negativiºtii pornescde la premiza cã totulva merge prost. Ceicare au o atitudine neg-ativã sînt întotdeaunarãu vãzuþi de ceilalþi. Oatitudine pozitivã ºiîncrederea atît în forþeleproprii, cît ºi în alecelorlalþi reprezintã atu-uri primordiale în multecircumstanþe.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 20148 Life&Style Life&Style 9

P ersoanele carestau mult pe

scaun ar trebui sãmeargã mai des pejos, de mai multe oripe zi, pentru a limi-ta efectele nefasteale sedentarismului,se arata într-o cerce-tare a specialiºtiloramericani.

Sedentarismul estenefast pentru sãnãtate,însã este destul de uºorde combãtut,informeazã Top Sînte.

De pildã, cei carestau pe scaun timp detrei ore ar trebui sãmeargã pe jos cinci

minute la fiecare orã,lucru ce ajutã lamenþinerea funcþieiarteriale ºi a circulaþieisanguine.

Pentru a ajunge laaceastã concluzie,oamenii de ºtiinþãamericani de laUniversitatea OregonHealth & Science auefectuat douã teste lacare au participat 11voluntari sãnãtoºi, cugreutate normalã, cuvîrsta cuprinsã între 20ºi 35 de ani.

Într-o primã etapã,voluntarilor li s-a cerutsã stea nemiºcaþi trei

ore, timp în care li s-amãsurat tensiunea înfiecare orã.

Apoi, protocolul afost repetat, însã parti-cipanþilor li s-a cerut sãmeargã cinci minute, lao orã ºi jumãtate, apoila douã ore ºi jumãtate.

Concluzia a fost camersul timp de cinciminute la fiecare orãajuta la combatereaefectelor negative alesedentarismului.

O orã de stat jos este suficientã pentrucã sîngele sã se acumuleze în picioare,afectînd capacitateavaselor sanguine de ase dilata ºi reducînd circulaþia cãtre inimã.

C iocolata constituie, fãrãîndoialã, unul dintre

deliciile alimentare. Pare chiarde mirare faptul cã omenireasuportase timp de atîteamilenii o viaþã neapetisanta,pînã nu apãruse încã acestispitior deºert.

Dar ciocolata, ca ºi cacao, aceamaterie primã care constituie secre-tul ei de fabricaþie, oferã surprizeneaºteptate, despre care nici princap nu ne trece, noteazã portalulBig Picture, enumerînd numai cîteva.

Într-unan, americaniide pe întregulcontinentmãnîncã unmiliard de kilo-grame de bom-boane. Dintreacestea, pestejumãtate sîntdin ciocolatã.

Ciocolata,îndeosebi ceaneagrã,conþine o mare cantitate de antioxi-danþi (flavonoida). Aceasta face sãscadã simþitor riscurile bolilor cardio-vasculare. Concluzia: vreþi sã vã pro-tejaþi inima? Consumaþi ciocolatã.Dar, atenþie, nu vã veþi proteja bila.

Aproximativ 40% din producþiade migdale ºi 20% din producþia dealune a lumii sînt comercializate cãingrediente pentru ciocolatã.

Cum printre recordurile lumii nu poate lipsi acest produs, s-a fabricat în Marea Britania, laThorntons, cea mai mare ciocolatãdin istorie. Ea cîntãreºte 5,8tone ºi a fost produsã la 7octombrie 2011.

Cuvîntul ciocolatã provinedin limba nahuatl, unde se pro-nunþã "xoxolatl" ºi are sens deapã amarã.

Ciocolata neagrã are ºi altenumeroase calitãþi curative, înafara celui citat mai sus. Ea sti-mulezã memoria, timpul dereacþie ºi duce la creºterea fluxu-lui sanguin în creier. Este ener-gizanta ºi elimina mahmurealã.

În vechime, aztecii foloseauboabele de cacao ca monedã

de schimb ºide

platã. Tradiþia lor spunea cã bobul de cacao este o sãmânþã dinîntelepciunea lui Dumnezeu.

Cea mai veche fabricã de cio-colatã din Statele Unite funcþioneazãºi astãzi. Se numeºte Hershey's ºi aînceput sã producã în 1894. Înacest an, împlineºte 120 de ani ºi produce peste un miliard de kilograme de ciocolatã pe an.

Ciocolata albã nu meritã titlulde ciocolatã, pentru cã nu conþineboabe de fasole prãjite ºi mãcinate.Conþine numai unt de cacao.

Cel mai mare consum de cacao

pe cap de locuitor din lume esteînregistrat în Elveþia, unde statisticileconsemneazã 11,8 kg pe an.

Tara cea mai mare producã-toare de cacao din lume este Coastade Fildeº. De aici, se livreazã 37%din producþia întregii lumi.

În timpul celui de al DoileaRãzboi Mondial, ciocolata a fostintrodusã obligatoriu în meniularmatei americane, fiind consideratãun aliment perfect hrãnitor ºi ener-gizant.

În Belgia, producþia de cioco-

latã ocupa 17.000 locuri demuncã.

obiceiuri proaste care ne pot ruina viaþa

T oþi oamenii au obiceiuri, unelenepotrivite. Tindem sã facem anumite

lucruri într-un anumit fel, oricînd se iveºteocazia. Nu este uºor sã învingi un obiceivechi, însã a fost dovedit cã mii de bãrbaþiºi femei de orice vîrstã ºi-au învins obiceiurile care aproape le distruseserãcariera ºi poate chiar ºi viaþa.

Stai mult pe scaun? Iatã ce trebuie sã fac

Delicioasele secrete ale ciocolatei,

pe care poate nu le-ai ºtiut

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 201410 Educatie

Î n primadecadã a

lunii septembries-au împlinit 32de ani de la producerea unuiadintre tragiceleevenimente de muncã înregistrate de-alungul ultimilorani în minele din Valea Jiului.

În anul 1982, laEM Paroºeni, în gale-ria de cap orizontul360, abatajul frontalpanou 1, stratul 5,blocul V, în urma uneiputernice explozii demetan, nu mai puþinde 24 de mineri aufost accidentaþi, 17dintre aceºtia pierzân-du-ºi viaþa. Potrivitestimãrilor organelorde cercetare, cauzaprincipalã a dramatic-

ului accident demuncã s-a datoratunei erori în realizareasistemului de decu-plare automatã aenergiei electrice, precum ºi altor cauzeorganizatorice. Sursaaccidentului colectivde muncã a fost unarc electric provocatde secþionarea unuicablu de alimentare altransportorului TR3nr. 4, în momentul

producerii unei surpãri.

În ultimii 25 de ani,tot în Valea Jiului ºitot în luna septembrie,au fost înregistrate alte4 grave accidentecolective de muncã.Cel care a produs celemai multe victime afost înregistrat în ziuade 18 septembrie1989, la EM Vulcancând, în Galeria depregãtire panou 1,stratul 5, blocul 0, înurma unei alte exploziide metan, 39 demineri au fost acciden-taþi, 29 dintre aceºtiapierzându-ºi viaþa.Cauza nefericitului

accident de muncã s-adatorat nerealizãriimãsurilor de comba-tere a acumulãrilor demetan ºi praf de cãrbune, utilizãrii unoraparate cu flacãrãdeschisã fãrã luareamãsurilor corespunzã-toare, defecþiunilor înaeraj ºi amplasãriigreºite a capetelor dedetecþie a metanului.Sursa deflagraþiei l-a

reprezentat arculvoltaic produs de cãtreaparatul electric desudurã utilizat la amenajarea unui siloz.

Celelalte 3 acci-dente colective demuncã grave dinultimii 25 de ani dinluna septembrie aufost înregistrate la EMPetrila, EM Uricani ºiEM Valea de Brazi, înanii 1996 ºi 2000. LaPetrila au murit 4mineri, la Uricani alþidoi au fost accidentaþimortal, iar la Valea deBrazi, în 30 septem-brie 2000, doi ortaciau scãpat doar cucâteva luni de incapacitate tempo-rarã de muncã.

MirMircea cea NISTOR NISTOR


Î n aceste zile seîmplinesc 17 ani de

zile de la debutulmasivelor disponibilizãriale minerilor din ValeaJiului. Primul ºi cel maimare „val” de disponibi-lizãri a luat cu el numai puþin de 18.000 deortaci atraºi de mirajul„arginþilor” oferiþi culargheþe de guvernanþiide ieri, cam aceiaºi careconduc ºi astãzi des-tinele poporului român.

Aproape 20.000 deoameni (care aveau acasãcâteva zeci de mii de soþii ºi copii) ºi-au lãsat baltã serviciile ºi au optat pentrubanii „disponibilizatori”, cuajutorul cãrora au golit îndoar câteva zile toate magazinele de mobilã ºiproduse electronice sauelectrocasnice din zonã.

Dupã numai câteva luni,aceleaºi produse achiziþionate cu „largheþe”cu ocazia euforiei primelor

zile de dupãdisponibilizareerau vândute pete miri ce la colþde stradã. Deh,banii se duseserã,iar locurile demuncã multpromise nuapãruserã încã (de fapt, nici mãcar dupã 17 ani gargarele guvernanþilor deatunci, cam aceiaºi cu ceide acum, încã nu s-au realizat în fapte)...

Între timp, foºtii mineri ºi

familiile lor cu2-3 copii,aºteptau milacelor care i-auamãgit.

Atâta s-aîntins minciunaguvernanþilorde ieri ºi de azi,

încât ex-ortacii au ales altecãi de supravieþuire. Ceimai mulþi lucreazã înprezent în strãinãtate, înspecial prin Spania sauItalia, în domenii de activitate care nu cer o

pregãtire specialã ºi caresunt ocolite de cãtrebãºtinaºii iberi sau italici.Cam aceasta a fost „mânade ajutor” oferitã în anul de graþie 1997 de cãtreguvernanþi celor care asigurau cãrbunele necesarindustriei româneºti....

În cifre seci, în septembrie 1997 au fostdisponibilizaþi fix 18.312dintre angajaþii fostei Regii Autonome a Huilei Petroºani.

Dintre aceºtia, 82,12%

erau bãrbaþi ºi 17,88%femei. 503 dintre ei aveaustudii superioare, 2.747erau absolvenþi de liceu ºi15.062 aveau doar 10clase. În acelaºi timp, printre primii mineridisponibilizaþi se aflau10.844 de ortaci calificaþi,dar ºi 4.218 de necalificaþi.În funcþie de meserii, ceimai mulþi disponibilizaþi s-auregãsit printre mineri(4.066), urmaþi de lãcãtuºi(2.937) ºi electricieni(1.582). Potrivit vârstei, ceimai mulþi dintre proaspeþiidisponibilizaþi aveau între26 ºi 35 de ani (6.100 depersoane), fiind urmaþi decei care se încadrau în cate-goria 35-45 de ani (4.915).

În urmã cu 17 ani de zileîn Valea Jiului, în minerit,activau circa 55.000 depersoane. În anul de graþie2014 numãrul acestora,dupã mai multe valuri dedisponibilizãri, a ajuns ladoar 7.000...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Au trecut 17 ani de la primele disponibilizãri din minerit

Accidente miniere care au îndoliat Valea Jiului în luna septembrie

Î n timp ceautoritãþile locale

din Petroºani dau asigurãri cã, în 15 septembrie, ºcoalava începe în bunecondiþii, în terenlucrurile stau cu totuldiferit. Preºcolarii caremerg la grãdiniþa dinCartierul Dimitrovînvaþã sub ameninþareabucãþilor de tencuialã,care se pot desprindeoricând ºi sã-i rãneascãpe micuþi.

Peste 100 de copiipreºcolari din Petroºani vormerge la grãdiniþã în condiþiiimproprii, iar pãrinþii se temcã oricând se poate produceo nenorocire. Este vorbadespre grãdiniþa cu programprelungit din CartierulDimitrov, unde pânã la oraactualã sunt înscriºi 120 decopii. Chiar dacã lucrãrile deigienizare sunt pe ultima sutãde metri, pericolul vine dinexterior, acolo unde bucãþiîntregi din faþada ºiacoperiºul clãdirii mãcinatede timp ºi intemperii sedesprind ºi pot oricând sãrãneascã pe cineva. Situaþianu este nouã, iar în lipsafondurilor pentru reparaþiireprezentanþii instituþiei de

învãþãmânt s-au mulþumit sãpunã un afiº prin care aver-tizeazã asupra pericoluluireal. În plus, din gard au dis-pãrut panouri metalice, peunde micuþii pot oricâd sãajungã direct în stradã.

C u gândul lainvestiþiile de

anul viitor!Problema este cunoscutã

ºi de municipalitatea dinPetroºani, însã reprezentanþiiPrimãriei nu vorbesc despreinvestiþii în clãdirea în carefuncþioneazã grãdiniþa, ci

despre un ipotetic sediu nou.„Refacerea faþadei clãdirii dela grãdiniþa din cartierulDimitrov ar costa câteva mil-iarde bune (n.r. lei vechi), încontextul în care este oclãdire veche. Aceastãinvestiþie nu-ºi are, însã, ros-tul întrucât se fac paºi pentrurealizarea sediului de la<<I.G.Duca>>, fie prin foncuri de la MinisterulEducaþiei Naþionale,fie de la bugetul localpentru anul viitor.Pãrinþii copiilor caremerg la aceastã grã-

diniþã pot fi liniºtiþi, întrucâttoatã tencuiala care este înpericol sã cadã va fi îndepãr-tatã sãptãmâna aceasta ºisãptãmâna viitoare”, ne-adeclarat joi purtãtorul decuvânt al primãrieiMunicipiului Petroºani, NicuTaºcã, adicã cu doar câtevazile înainte de deschidereanoului an ºcolar. Pãrinþii nusunt însã deloc liniºtiþi ºispun cã se tem pânã ºi sãtreacã pe lângã grãdiniþa încauzã.

N oua grãdiniþã, un„circ al foamei”

De precizat cã sediul nouîn care edilii îºi pun speranþaeste în realitate o clãdire acãrei construcþie a început înurmã cu 7 ani ºi netermi-natã. De execuþia lucrãrii s-aocupat SC Simar SRL, firmã controlatã de omul deafaceri Alin Simota, care acâºtigat licitaþia organizatã în

anul 2007. A încasat aproximativ 1,2 milioane delei, dar construcþia estedeparte de a fi finalizatã ºipare mai degrabã o ruinãdecât o viitoare unitate deînvãþãmânt pentrupreºcolari. Valoarea deadjudecare a fost de puþinpeste 1,5 milioane de lei, iargrãdiniþa trebuia finalizatãdupã 14 luni de lademararea construcþiei,respectiv 30.12.2008, însãîn 6 ani lucrurile s-au schim-bat. Constructorul calcula, înurmã cu aproximativ doi ani,cã ar mai fi nevoie de încã1,6 milioane de lei pentru caimobilul sã fie predat lacheie, pentru cã între timpcosturile au crescut, majo-rarea fiind determinatã deindicele de inflaþie, creºtereacosturilor al combustibili, asalariilor, etc. MinisterulEducaþiei a suspendatfinanþarea proiectului ºi, demai bine de un an, aici nu amai fost miºcatã din loc nicimãcar o cãrmidã. Clãdirea s-a transformast în adãpotpentru boschetari sau loc dejoacã pentru puºtii teribiliºti.



Duminicã 14 septembrie, de la ora 12:00, îiasteptãm pe juniorii iubitori de teatru la premiera

spectacolului "DUMBRAVA MINUNATÃ".

Lucrãrigata pentru

ºcoalãM ai toate

unitãþile ºcolaredin Valea Jiului suntgata sã îºi primeascãelevii ºi preºcolarii. ªidacã unii fac ultimeleretuºuri la curãþenie,pentru cei de la ªcoalaAvram Stanca, struc-turã ce aparþine deLiceul Teoretic MihaiEminescu, lucrãrile sedesfãºoarã afarã ºisunt absolut necesare.

Un sistem de termofi-care vechi ºi ºubred aþinut mai mereu curteaºcolii într-un ºantier, daracum constructorii suntpe ultima sutã de metricu lucrãrile finale.

„Este adevãrat cã amajuns aºa într-o perioadã

de suspans, pentru cã, suntem în ultima sãptãmânã ºi trebuie sãînceapã ºcoala luni. Sefinalizeazã, din fericire,lucrãrile foarte impor-tante care s-au fãcut încurtea ºcolii, respectivînlocuirea reþelei de termoficare, care trece peacolo ºi care, în fiecarean, ne crea niºte probleme mari, încât nuputeam folosi o anumitãporþiune din curteaºcolii.Acum se proce-deazã la astuparea ei ºine vom putea desfãºura

activitatea, de luni, laparametrii maximi”, adeclarat Robert Humel,directorul ªcolii AvramStanca Petroºani.

Reþeaua învechitã determoficare a fostînlocuitã, dupã ani de zileîn care ceda în diverselocuri, iar cei de laTermocentrala Paroºenirefac acum terasamentul.Lucrãrile erau absolutnecesare ºi acum ªcoalaAvram Stanca va avea unteren sigur.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cu gândul la un ipotetic sediu nou

Preºcolari nevoiþi sã înveþe subameninþarea tencuielii

Pentru rolul principal, de la TârguJiu, vine pentru primadatã sã colaboreze cuteatrul nostru, CosminBrehuþã, un tânãr carecautã sã joace exactaºa cum l-ar fi vrut ºiSîrbu. „Este o onoarepentru mine sã fiu aici,într-un colectiv nou,foarte bun, puternic,atât pe plan al vete-ranilor, cât ºi pe planultinerilor, care suntextraordinari. Ceea ceînseamnã pentru mineun efort destul demare de acomodare ºio responsabilitate pemãsurã. (…) E un gende teatru cu care num-am mai întâlnitpânã acum, bucuriaeste cã am fost primitcu cãldurã, atât dedirectorul teatrului,Nicoleta Bolcã, dar cuºi mai mare cãldurã deregizorul Cristian Ioan,cu care m-am maiîntâlnit ºi pe alte scenedin þarã”, a spusCosmin Brehuþã,actorul din rolul principal masculin.

Rolul principal femi-nin este interpretat deAmelia Toaxen, cea pecare am vãzut-o înstagiunea trecutã înrolul iubitei lui Hamlet,care ºi acum joacãrolul unei ibovnice.„Ce sã vã zic despre

Salomia? O ibovnicãde pe timpuri, de la1400, 1300, cum avrut-o I.D. Sîrbu.Salomia spune multe ºidacã ne gândim laSalomeea. Este unpersonaj special pentru mine, cu o coloraturã deosebitã ºieu sper sã iasã toatebune”, a spus ºiAmelia Toaxen, carepe scenã e parcãtransformatã ºi metamorfozatã.

Cristian Ioan nu este la prima colaborare cu teatrul

de la Petroºani, daracum, dupã„Scrisoarea pierdutã”,„Lucrezia Borgia”, ori„Puricele în ureche”,vine în casa lui Sîrbu,cu o piesã de a sa,despre care spune cãar vedea-o oricând subforma unui serialistoric. „Eu, dacã aºavea niºte posibilitãþisã influenþezTeleviziunea românã,sau altele, aº face unserial istoric, fabulos ºiromantic ºi extrem decrud al perioadei pecare o înfãþiºeazã piesa

lui I.D Sîrbu, „PragulAlbastru”. Ne aflãmîntr-o perioadã uºorincertã, într-oRomânie, care eraÞara Româneascã, darla anul 1500, încã nu e foarte precizat,într-un sat de auraridin Apuseni, care culmea, se numeºteRoºia. Nu e Roºia

Montanã, cã nici nuexista problema RoºiaMontanã atunci.Personajele sunt extremde puternice ºi teatrale.Povestea este fabulos ºimeritã un serial istoric.Ar fi extraordinar ºi, dealtfel, cine mai pune aziîn scenã teatru istoric?”,ne-a mãrturisit regizorulCristian Ioan.

Premiera se joacãsâmbãtã, de la orele18,00, iar timp de celpuþin 2 ore, actorii ºiregizorul ne cheamã sãne transpunem într-oepocã pe care I.DSîrbu a descris-o înopera sa.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

I.D.Sîrbu se joacã acasãP iesa „Pragul Albastru” a lui I.D Sîrbu se joacã acasã, la

Petroºani, în teatrul ce-i poartã numele marelui om deculturã pe care l-a dat Petrila. Premiera are loc sâmbãtã, iardecorul, actorii ºi regizorul Cristian Ioan sunt gata sã ne dea olecþie de istorie, ce meritã transpusã într-un film istoric.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Puteþi sã vã puneþi în practicãplanurile de ascensiune socialã.De asemenea, sunt favorizateafacerile ºi relaþiile cu colabora-torii. Profitaþi din plin de aceastãzi, dar sã nu forþaþi nota. Puteþisã vã bazaþi pe intuiþie.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã ºi aveþi ºanse mari peplan social ºi sentimental. Este ozi favorabilã contactelor cu per-soane importante ºi comunicãrii.Deciziile pe care le luaþi în priv-inþa relaþiilor parteneriale suntcorecte.

Sunteþi foarte bine dispus ºi aveþiocazia sã luaþi o decizie impor-tantã cu privire la problemelefinanciare ale familiei. Puteþiaborda probleme serioase dindomeniul afacerilor ºi reuºiþi sãterminaþi lucrãri începute cu multtimp în urmã.

Aveþi idei excelente ºi sunteþihotãrât sã le puneþi în aplicare.Aveþi ocazia sã demaraþi o activi-tate nouã. Capacitatea decomunicare vã ajutã sã vã faceþinoi prieteni printre persoaneimportante. Puteþi sã vã ocupaþide problemele casei.

Luaþi decizii inspirate, care vãasigurã reuºita pe plan social ºisuccesul în relaþiile sentimentale.Este o zi favorabilã comunicãrii ºicãlãtoriilor de afaceri. Aveþi ideibune, care vã vor schimbaviitorul.

Dimineaþa vã hotãrâþi sã plecaþiîntr-o cãlãtorie, pentru a rezolvao problemã a partenerului deviaþã. Puteþi sã vã ocupaþi deprobleme financiare, dar evitaþispeculaþiile. Dacã aveþi de luatdecizii importante, vã puteþi bazape intuiþie.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã financiarã. Dimineaþa vãputeþi ocupa de afaceri ºi aveþiambiþia sã terminaþi lucrãri maivechi. Este o zi favorabilã comu-nicãrii cu cei tineri din familie.

Intenþionaþi sã plecaþi într-oexcursie cu prietenii, dar ar fibine sã nu uitaþi cã aveþi ºi tre-abã acasã. Sunteþi inspirat ºirezolvaþi probleme dificile. N-arstrica, totuºi, sã þineþi seama desfaturile partenerului de viaþã.

Dimineaþa aveþi idei originale, cucare partenerul de viaþã este deacord. Profitaþi de ºansele carese ivesc azi. Aveþi spor la treabãºi sunteþi hotãrât sã nu lãsaþinimic neterminat.

Dimineaþa aveþi ocazia sã faceþicunoºtinþã cu un om de afacericu experienþã, care vãîmpãrtãºeºte câteva dintresecretele sale. Întâlnirea aceastavã încurajeazã.

Avetþ idei bune, pe care vã sfãtu-im sã le folosiþi în afaceri. Dacãnu vã ajung banii, împrumutaþi-vã de la o rudã mai în vârstã! Arfi bine sã vã sfãtuiþi cu partenerulde viaþã. Nu vã extenuaþi! ªimâine este o zi.

Azi nu vã puteþi respecta progra-mul, aºa cã este indicat sã nu vãfaceþi un plan strict. Dimineaþaplecaþi într-o scurtã cãlãtorie ºicunoaºteþi o persoanã mai învârstã, care vã oferã sfaturi utileîn legãturã cu o afacere.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Reportajele TVRInternaþional13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:45 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Post meridian 18:40 România în 5 minute 18:50 România în 5 minute

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Zborul 9313:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crescându-l pe Waylon17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 X-Men de la origini:Wolverine22:30 Gamer - Jocul

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:00 Trãsniþii11:30 Trãsniþii din Queens 12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Clanul Bau-Bau16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Câini ºi pisici 22:30 Trãsniþii

10:30 Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Vouã 15:00 Cuscrele16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Baronii18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 D-Paparazzi

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Evenimentul Zilei 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Culorile iubirii 22:00 Legãturi riscante

10:00 MotoGP FP1 12:45 Digisport Show13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 La Liga World14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 MotoGP FP2 17:00 Avanpremiera Serie A17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal M: HCOdorhei - ASC Energia Tg.Jiu 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Handbal M: HC Vaslui- Steaua 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 UCL Magazin22:30 Digisport Show22:45 Digi Sport Special 0:00 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 King Kong


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.ATENÞIE!

B oala nu se transmite la om,

produsele de origineanimalã se pot consumafãrã nicio restricþie.Boala afecteazã producþia animalã –scãderea lactaþiei ºiscãderea în greutate -,mãsurile sunt menite sãprotejeze efectivele deanimale ºi sã permitãcrescãtorilor accesul pepieþele internaþionale.

Direcþia SanitarãVeterinarã ºi pentruSiguranþa Alimentelor ajudeþului Hunedoara a solici-tat convocarea ComitetuluiJudeþean pentru Situaþii deUrgenþã în vederea anali-zãrii ºi aprobãrii planului demãsuri pentru protejareaefectivului de animale dinzona de competenþã.

Judeþul Hunedoara are înacest moment statut dejudeþ îndemn la bluetongue– cunoscutã ºi sub denu-mirea de boala limbii albas-tre. Pânã în prezent nu aufost cazuri semnalate de ani-male infestate, deºi boala

evolueazã în mai multejudeþe de pe teritoriulRomâniei ºi în aproapetoate statele membre aleUniunii Europene. Având învedere evoluþia febreicatarale la ovine în maimulte judeþe, pe teritoriulRomâniei s-au stabilit zonede restricþie în jurulfocarelor.

În contextul actual în carecererea crescãtorilor derumegãtoare este deosebitde mare, datoritã progra-melor naþionale ºi europenede dezvoltare zootehnicã ºiîn condiþiile climatericeactuale în care vectorii –insectele care transmit boala– au devenit activi datoritãtemperaturilor pozitive, factor agravant în privinþadifuzãrii bolii, circulaþia

animalelor provenite dinzone de restrictie (atât dinþarã, cât ºi din import)reprezintã riscul major alapariþiei acestei boli la efectivele aflate pe teritoriuljudeþului Hunedoara.

O astfel de situaþie ar gen-era, pe lângã pagubeledirecte generate de morbidi-tate, care poate ajunge la100%, si mortalitate,scãderea producþiilor pe termen lung, costuri cu vaccinarea, apariþia bolii înjudeþ va avea consecinþe economice importanteprivind punerea sub restricþiede miºcare a tuturor rumegãtoarelor (bovine ºiovine) ºi va bloca activitateacentrelor de colectare autorizate pentru comerþintracomunitar/export de

rumegãtoare. Cei mai afectaþiar urma sã fie crescãtorii deovine, care nu ar mai puteaca timp de doi ani sã-ºiexporte producþiile.

CJSU Hunedoara aaprobat planul de mãsuriprivind monitorizarea efec-tivelor de animale, recen-zarea acestora ºi informareaautoritãþilor locale, agenþiloreconomici ºi a crescãtorilorparticulari sã informeze ime-diat medicul veterinar cuprivire la schimbarea stãrilorde sãnãtate ale animalelor.O altã mãsurã, care a foststabilitã prin Hotãrârea nr.4/2014 a CJSUHunedoara, adoptatã înconformitate cu Hotãrâreanr. 2/2014 a ComitetuluiNaþional pentru SituaþiiSpeciale de Urgenþã ºiprevederile Reg.(CE)1266/2007, esteînchiderea târgurilor de animale pânã pe data de05.10.2014.

Începând cu data de11.09.2014 s-a activat decãtre prefect, prin Ordin,Centrul Local deCombatere a BolilorHunedoara. Coordonareaaplicãrii mãsurilor ºi acþiunilor la nivel judeþeanse va realiza de cãtreUnitatea OperaþionalãLocalã din cadrul CentruluiLocal de Combatere aBolilor Hunedoara.

CancelariaPrefectului

Jandarmii în misiunela acest sfârºit desãptãmânã

P este 150 de jandarmi vor asiguraun climat de liniºte ºi siguranþã

cetãþenilor, în perioada 12 - 15 septembrie 2014, atât la manifestaþiilecultural-artistice, religioase sausportive ce se vor desfãºura în spaþiulpublic, cât ºi în staþiunile ºi pe traseelemontane din judeþul Hunedoara.

Jandarmii vor asigura ordinea publicã lamanifestaþiile cu public numeros

În aceastã perioadã, jandarmii hune-doreni vor asigura ordinea la manifestãrilesportive ºi cultural-artistice ºi religioase,dintre cele mai importante manifestãri publice fiind:

• Hramul Mãnãstirii Prislop;• Cupa Discovering Transilvania• Ziua Pompierilor militari• Zilele comunei Blãjeni;Cea mai importantã manifestare la care

jandarmii vor asigura ordinea publicã lasfârºitul acestei sãptãmâni, în judeþulHunedoara, o reprezintã hramul mãnãstirii

Prislop, manifestare publicã care atrage ande an numeroºi participanþi. Aceasta se vadesfãºura duminicã, 14 septembrie a.c.

Pentru desfãºurarea în bune condiþii amanifestaþiilor publice din aceastãperioadã, alãturi de jandarmii hunedorenivor fi în misiune ºi efective din cadrulGrupãrii de Jandarmi Mobile Timiºoara.

În acest sens, jandarmii invitã partici-panþii la manifestãri, sã respecte indicaþiileforþelor de ordine ºi ale organizatorilor, sãrespecte normele de convieþuire socialã, iarîn situaþia în care observã sãvârºirea uneifapte ilegale, sã se adreseze forþelor deordine.

Compartimentul informare, relaþii publice ºi cu publicul

Primim de la Prefectura Hunedoara

Mãsuri de prevenire a apariþiei sindromului BLUETONG ºi de protejare a efectivelor de animale

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Septembrie 2014

Destinatarii progra-mului sunt toate cate-goriile de turiºti, carevor avea oportunitateade a descoperi viaþasatului, tradiþiilelocurilor respective,ospitalitatea specificãacestui tip de turism ºinu în ultimul rând, potservi o masã tradiþion-alã cu bucate specificefiecãrei zone pentrucare vor opta.

Tarifele practicatede proprietarii pensiu-nilor pentru actualaediþie a programului'Vacanþã la þarã' por-

nesc de la 175lei/persoanã/6 zile lao pensiune de 2 mar-garete, 225 lei/per-soanã/6 zile la 3 ºi 4margarete, 290lei/persoanã/6 zile lacele de 5 margarete.

Turiºtii au incluse întarif cinci nopþi cazareîn camerã dublã,prima noapte decazare fiind aferentãzilei de duminicã.Sejurul se va încheiaîn ziua de vineri.Fiecare pensiune par-ticipantã în acest pro-gram va oferi din

partea casei miculdejun.

Rezervãrile se potface direct la pensi-une, prin agenþiilemembre ANAT.

Turiºtii pot partici-pa, cu acest prilej, lamai multe evenimente,precum Festivalul

Fructelor de Pãdure(19-20 septembrie) laPiatra Neamþ,Festivalul Sarmalelor(26-28 septembrie) laPraid, Festivalul'Rãvãºitul oilor' (27-28 septembrie) laBran, FestivalulPãlãriilor ºi Hora

Satului (28 septem-brie) la Ruginoasa,Cupa Deltei la ªtiucã(3-5 octombrie) laCriºan, FestivalulCastanelor (11octombrie) laTismana, Focul lui

Sumedru (25-26octombrie) la Moeciu,Festivalul Hanurilor(31 octombrie — 1noiembrie) la Tupilaþi,Neamþ.

Agerpres

În 2013, la nivelmondial, s-au înregis-trat 1,1 miliarde deturiºti, care au generatcirca 1,4 trilioane dedolari. Conform statis-ticilor OMT, turismuleste a treia industrie alumii ca numãr delocuri de muncã gen-erate. "Cãlãtorii tinerivor schimba lumea demâine. Tinerii au

curajul sã cãlãtoreascãîn locuri în care alþiinu îndrãznesc sãmeargã ºi astaînseamnã cã eigenereazã profit pen-tru acele destinaþii încare cãlãtoresc. Înprezent, 25% din cele1,1 miliarde de turiºtisunt tineri. Pânã înanul 2020, estimãmcã segmentul tinerilor

cu vârste sub 19 anicare vor cãlãtori înlume va fi de 350 demilioane. Suntrecunoscãtor auto-ritãþilor de laBucureºti cã au avutiniþiativa sã aducãîmpreunã turismul,tinerii ºi clusterele", asubliniat Taleb Rifai.Departamentul pentruIMM-uri, Mediul de

Afaceri ºi Turism alansat la Bucureºtiprimul cluster de tur-ism din lume dedicattineretului. Clusterelede turism pentru tineriau ca target per-soanele cuprinse între20 ºi 32 de ani, darconceptul poate fiextins ºi la segmentultinerilor între 16 ºi 19ani. AGERPRES

MaximilianGÂNJU

Programul„Ghiozdanul meu” ademarat de munici-palitatea Petroºani aoferit gratuit pentru3500 de elevi dinlocalitate câte unghiozdan dar ºirechizite. În acest an,edilii au considerat cã

efortul bugetar ar fiinutil dacã ar achiz-iþiona iarãºi ghioz-dane ºi a decis sãofere doar copiiilorcare intrã ãn calasazero aceste ghioz-dane. „S-a mers peprincipiul cã elevii

deja au ghiozdane ºiîn mod normal elerezistã mai mulþi anidacã au grijã de ele.Totuºi, la Clasa zerose vor acorda ghioz-dane, acum se cautãsoluþii pentru cã eleviiaceºtia ºi pãrinþii lornu au beneficiat”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvântal municipalitãþii

Petroºani. Efortulbugetar fãcut dePrimãria Petroºanipentru punerea înpracticã a proiectului« Ghiozdanul meu »s-a ridicat în anul2012 la circa150.000 de lei.

Ghiozdan pentruClasa zero

P rimãria Petroºani a decis sã numai acorde în acest an ghiozdane

elevilor claselor de gimnaziu. Efortulbugetar ar fi foarte mare ºi inutil încondiþiile în care elevii au primit în aniitrecuþi ghiozdane. Vor beneficia însãcopiii care intrã în clasa pregãtitoare.

Organizaþia Mondialã a Turismului: Viitorulturismului se aflã în þãri precum România

V iitorul turismului se aflã în þãri precum România, stat care reprezintão stea în creºtere, autenticã ºi cu potenþial de dezvoltare, a afirmat,

joi, secretarul general al Organizaþiei Mondiale a Turismului, Taleb Rifai,la conferinþa de lansare a primului cluster de turism pentru tineret.

ANTREC a lansat ediþia de toamnã a campaniei 'Vacanþe la þarã'

A sociaþia Naþionalã de Turism Rural, Ecologic ºi Cultural (ANTREC) ºiAsociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism (ANAT) lanseazã cea de-a

XXV-a ediþie a campaniei 'Vacanþe la þarã', ediþia de toamnã, în perioada14 septembrie - 31 octombrie 2014.

cvj nr 695, vineri, 12 septembrie

Documents