cvj 607 vineri 9 mai

Expertizã criminalisticã

în dosarulvitezomanuluicare a ucis doi

oameni laPetroºani>>> PAGINAA3-A

Trandafiruldeºertului, expus

la Petroºani>>> PAGINAA4-A

Feriþi de cutremure,puºi în pericol

de constructorii deocazie

>>> PAGINAA6-A

ªi noi suntemeuropeni(!?)

>>> PAGINAA11-A

Mimarea sprijinuluiVãii Jiului a venit

prea târziu, trenul plecase

>>> PAGINILE 8-9

Mai, o lunã plinãde comemorãri

minereºti>>> PAGINAA10-A

Aqualand înproiect la Straja

>>> PAGINAA7-A

Valea Jiului,închisã, pe alocuri

>>> PAGINAA12-A

Printr-un zâmbet putem

schimba destine>>> PAGINAA13-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 607

Vineri, 9 Mai 2014

Adolescenþii în festival

14 trupe de tineri artiºti, liceeni ºi adolescenþi se întrec pe scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani. Sunt copii talentaþi, dornici sã urmeze o carierã în teatru,

iar pentru ei are loc în aceste zile prima ediþie naþionalã a festivalului de teatru, denumit„Festivalul vostru, al adolescenþilor”. Actorii vã aºteaptã sã îi susþineþi. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU, Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2014 Actualitate 3

Salvatã dela moarteO bãtrânã de

90 dinPetroºani a fostsalvatã în ultimaclipã de o echipãde paramedici,dupã ce aceastacãzuse în locuinþã.Rudele ºi veciniiau sunat la 112 ºiacesta a fostnorocul bãtrânei.

Femeie care aîmplinit 90 de ani afost pe punctul sãmoarã, la Petroºani,miercuri dupã amiazã,deoarece cãzuse deceva vreme în baie ºinu s-a mai putut ridica. Norocul au fostrudele ºi vecinii, care,dupã ce au constatatcã bãtrâna nu a mairãspuns la uºã sau latelefon, au alertatautoritãþile.

Paramedicii

SMURD au fost primiicare au ajuns la faþalocului ºi care au gãsit-o pe femeiecãzutã în casã. Ei i-auacordat primul ajutorºi apoi au dus-o la spital, salvându-i viaþa.

„Am fost anunþaþicã o persoanã nu mairãspunde la domiciliu.Ne-am deplasat la faþalocului cu un echipajde descarcerare ºiunul SMURD ºi amdeblocat uºa, apoi amconstatat cã femeieaera cãzutã în baie.Echipajul de prim ajutor a trecut lamanevrele de resus-

citare ºi de acordare aprimului ajutului, apoia fost transportatã launitatea de primireurgenþe”, a spusAdrian Avram,comandantDetaºamentul dePompieri Petroºani.

Bãtrâna a ajuns laspital ºi acolo a primitîngrijirile necesare.Deocamdatã nu se ºtiedin ce cauzã a cãzutfemeia, dar dupã ce afost resuscitatã mediciis-au asigurat cãprimeºte toate îngrijirile necesare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

D oar expertizacriminalisticã

efectuatã în dosarva putea lãmuriaspectele rãmase,pânã acum, fãrã unrãspuns cert, încazul accidentuluimortal produsînainte de Paºti înPetroºani, în caredoi oameni ºi-aupierdut viaþa.

În dosarul penalconstituit pe numelelui Norocel Mãturar,tânãrul de 21 de anicare a spulberat cuautoturismul doioameni - despre care

s-a spus la momentulproducerii accidentuluicã erau fix pe trecereade pietoni – doar oexpertizã criminalisticãpoate face luminã.Mãturar nu recunoaºtecã accidentul a avutloc pe trecerea depietoni ºi, mai multdecât atât, sfãtuit deapãrãtorul lui, seprevaleazã de dreptulal tãcere. Iar în acestdosar nu se maigãseºte nici mãcar unmartor, în ciuda apelului public fãcut deanchetatori. „În urmaapelului nostru, nu s-aprezentat nici o per-

soanã sã dea declara-þii. Vom face o exper-tizã criminalisticã auto,care va stabili locul,viteza ºi modul în cares-a produs accidentul”,a declarat procurorulDumitru Ilinca, de laParchetul de pe lângãJudecãtoria Petroºani.Practic, se încearcã sãse stabileascã dacã ceidoi pietoni au fostloviþi pe trecere, înperimetrul acesteia, orilângã zebrã.

Expertiza va fi efec-tuatã la LaboratorulInterjudeþean deExpertizeCriminalistice de la

Cluj, unde va fi trimisdosarul sãptãmânaviitoare, iar procurorulIlinca spune cã aceastava fi fãcutã cu prioritate.

E xpirã mãsuraarestului la

domiciliuCodruþ Norocel

Mãturar, tânãrul de 21de ani din Petroºani,care în Joia Mare aomorât un bãrbat ºi ofemeie care se anga-jaserã regulamentar în

traversarea strãzii prinloc marcat înapropierea PrimãrieiPetroºani, se aflã înarest la domiciliu.Iniþial, JudecãtoriaPetroºani a dispuscercetarea lui în starede arest preventiv, darmagistraþii de alTribunalul Hunedoaraau fost de acord caacesta sã fie „consem-nat” la domiciliu. ªiaceastã mãsurã expirã,însã, în scurt timp.

„Mãsura expirã în datade 22 mai, aºa cã sãp-tãmâna viitoare vomface o cerere de prelungire a mãsuriiarestului la domiciliu”,a declarat procurorulDumitru Ilinca. Acestaa precizat cã, în faþaanchetatorilor, Mãturarnu a dat nicio decla-raþie, el prevalându-sede dreptul la tãcere,pe care poate sã ºi-lpãstreze pânã larãmânerea definitivã asentinþei instanþei dejudecatã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, acuzat de

procurori cã ar fi întreþinutrelaþii sexuale cu fiul minor alfostului viceprimar din Vulcan,Angela Stoica, ar putea scãpade acuzaþia de furt. Magistraþiide la Petroºani i-a dat ºansasã se împace cu pretinsa partevãtãmatã, respectiv soþul ex-viceprimarului.

Adrian Sucilã ar putea fijudecat doar pentru actsexual cu un minor, îndosarul în care esteacuzat cã ar fi întreþinutrelaþii sexuale cu fiul fostu-lui viceprimar din Vulcan,Angela Stoica. Sucilã mai aveaun capãt de acuzare, respectiv furt,dar aceastã acuzaþie ar putea sãcadã dacã pãrþile se împacã pânã latermenul din data de 12 mai.Magistraþiid e la Petroºani au dispusla ultimul termen de judecatã citarea

pãrþii vãtãmate Mihai Stoica, cumenþiunea „dacã înþelege sã seîmpace cu inculpatul Sucilã DanAdrian pentru infracþiunea de furt”.

Ridicat de la domiciliu în data de4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilãeste judecat pentru corupere sexualãºi act sexual cu un minor. În acelaºidosar, fiica fostului viceprimar,Mihaela Stoica, este judecatã pentru

complicitate la act sexual cu unminor ºi corupere sexualã.

În acelaºi dosar, poliþistulvulcãnean este acuzat ºicã ar fi furat 500 deeuro de la soþulAngelei Stoica. Sucilã

a fost arestat dupã odescindere a procurorilor

de la Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, dar în celedin urmã nu s-a mai prelungitmãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul înstare de libertate.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Expertizã criminalisticã în dosarul vitezomanuluicare a ucis doi oameni la Petroºani

Soþul ex-viceprimarului dinVulcan îl poate scãpa pe Sucilã

de acuzaþia de furt

MaximilianGÂNJU

Facultatea deInginerie Mecanicã ºiElectricã face partedin structuraUniversitãþii din locali-tate, fiind în ordinecronologicã, cea de-adoua facultate înfi-inþatã în cadrul respec-tivei instituþii de

învãþãmânt superior.De-a lungul anilor, înfuncþie de oferta destudii, denumirea fac-ultãþii s-a modificat decâteva ori, de laFacultatea deElectromecanicãMinierã în anul 1957,la Facultatea deInginerie Mecanicã ºiElectricã, în anul2003. Facultatea a

fost înfiinþatã ca oconsecinþã a creºteriinumãrului de cereri despecialiºti pentruindustria minierã,aflatã în plinã dez-voltare. De atunci ºipânã în prezent, cur-surile facultãþii au fostabsolvite de peste7000 de studenþi, atâtdin þarã cât ºi dinstrãinãtate.

Conducerea inti-tuþiei de învãþãmântsuperior organizeazãmai multe acþiuni,printre acesteanumãrându-se ºi unsimpozion care se vaderula în acest final desãptãmânã, dar careva fi gãzduit de

Facultatea de ªtiinþe.Evenimentul derulatsub titulatura„Student, ªtiinþã,Societate” va reunistudenþi din toatã þaracare-ºi vor susþinelucrãrile din domeniicum ar fi: matematicã– fizicã, informaticã,sociologie, finanþe,management, market-ing ºi administraþiepublicã ori din alte dis-cipline care se regãs-esc în portofoliul fac-ultãþilor Universitãþii

Petroºani. Unitatea deînvãþãmânt superiordin Petroºaniurmãreºte sã susþinãeforturile ºtiinþifice aletinerilor studenþi ºi

masteranzi, iar prinorganizarea acestuisimpoyion naþional leoferã posibilitatea dea-ºi valorifica real-izãrile.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 20144 Actualitate

Monika BACIU

Catedra de geologiea Universitãþii dinPetroºani cuprinde miide exponate ale unorroci. Printre cele mairare exponate senumãrã trandafirul dinSahara. Cele 1500 deexponate au fostadunate laUniversitatea dinPetroºani încã deacum 45 de ani.

“În acest laboratorse întâlnesc undeva la1500 de minerale ºiroci, acestea suntexpuse în funcþie declasificarea sistematicãa mineralelor, respec-tiv a rocilor.

Pe lângã aceste1500 de exponatesunt ºi undeva la1000 de eºantioanecare sunt exclusiv pen-tru studiul studenþilor.Aceastã colecþie estedin jurul anului 1969,iar regretatul profesorUngureanu Nicolae a

început aceastãcolecþie din pasiunealui pentru minerale ºiroci”, a declaratMihaela Postolache -asistent universitarDepartamentul deIngineria Mediului ºiGeologie.

Multe dintre

exponate au ajuns laUPET prin grija stu-denþilor sau a oame-nilor simplii care suntpasionaþi de aceastãramurã, iar laboratoruleste printre cele maidotate de acest gendin întreaga þarã.

“Acestea au fostaduse de studenþi dinpracticile care au fostfãcute cu studenþii înmarea majoritate azonelor din þarã, aufost aduse ºi de anu-

mite persoane care aupasiunea pentru min-erale ºi roci, au vãzutde frumoasã estecolecþia ºi au dorit sãîmbunãtãþeascã

colecþia. Este foarte

numeros, din punct devedere al cantitãþii, darnu ºtiu dacã din punctde vedere al varietãþii,dar cred cã este celmai bine dotat labora-tor din þarã”, a maispus sursa citatã.

Sunt câteva exem-plare rare, aici esteexpus trandafiruldeºertului, gipsul, careeste din DeºertulSahara, saueºantioane de cãrbunedin Valea Jiului, dar ºidin alte pãrþi.

Simpozion naþional la Universitatea Petroºani

U niversitatea din Petroºanianiverseazã 57 de ani de exis-

tenþã a Facultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricã, fostãFacultatea de ElectromecanicãMinierã, din cadrul instituþiei deînvãþãmânt superior.

Trandafirul deºertului, expus la Petroºani

T randafirul deºertului, o rocã rarã, este expus laPetroºani. Studenþii care urmeazã cursurile cate-

drei de Geologie din cadrul Universitãþii Petroºani auposibilitatea de a face teste pe mii de roci.


DianaMITRACHE

Cea de a douaediþie a festivaluinaþional de teatru,denumit ”Festivalulvostru, al ado-lescenþilor’ ºi prima detalie naþionalã, dotatãcu premii în bani,începe vineri la ora12,00. Atunci intrã pescenã tineri, despre alcãror talent vom mai

vorbi cu siguranþã înanii urmãtori. De lacostume la decor ºiregia, toate sunt realeºi pe scenã pretenþiilesunt ca la un spectacolcu actori consacraþi.Festivalul va adunaaici talente naþionale,mulþi copii fiind dintrecei care , cu siguranþã,vor ajunge mari actori,în curând.

Cea care a gânditacest festival, direc-

torul teatruluide laPetroºani,NicoletaBolcã neinvitã sã fimcât mai mulþiîn salã, pen-tru cã aceºticopii aunevoie desusþinere.Sunt talentaþi,conºtiincioºiºi vor juca în

piese puse cu succesîn scenã de actori con-sacraþi. „Vor venitrupe din toatã þara.Am lucrat puþin cucopiii, pe care îiiubesc din tot sufletul.E adevãrat cãsunt un pic camdurã. Acum oam pe„Bernarda” alã-turi de mine,pentru cã esteunul dintrespectacolele pecare le-am iubitºi care a existatpe aceastãscenã ºi e marelucru sã vezi uncopil cã joacãceea ce ai jucattu. Sunt convin-sã cã fiecare dintre eiva face performanþã ºidacã am reuºi sã facceva cu ei, am reuºitsã îi învãþ sã fie niºteînvingãtori”, a spus cuemoþii Nicoleta Bolcã,directorul TeatruluiDramatic I.D Sîrbu,care ne invitã lascenã.

Tinerii suntpregãtiþi, au curaj,îndrãznealã ºi vor sãdemonstreze cã suntbuni, chiar dacã suntdoar la început. „Mieîmi pare foarte bine cãjoc acest rol. Este un

rol complex, care mãajutã mult, mai ales cãeu vreau sã dau lateatru. Cred cã mã vaajuta în carierã. Suntperfecþionistã. Euvreau mai mult ºi maimult ºi sper sãreuºesc”, a spusSidonia Stoica, unadintre adolescentelepe care le-am gãsit joila repetiþiile generalepe scenã.

ªi bãieþii sunt talen-taþi, combinã dansulcu actoria ºi o facbine, dar încã se maigândesc dacã vor sã

devinã vreo-datã actoriadevãraþi.Acum se con-centreazã perol ºi neîmpãrtãºescemoþiile lor ºine spun ce îºidoresc celmai mult. „Sãavem cât maimulþi specta-tori. Sã vinãsã ne vadã ºi

sã le placã ce ampregãtit noi în acesttimp în care amlucrat. Joc rolul Pepe,cel mai frumos bãiatdintr-un sat, dar încãnu m-am decis dacãvreau sã dau la teatru.Mi se pare interesant,dar e ºi foarte greu”,a adãugat ºiAlexandru Cojocaru,un alt elev venit larepetiþii.

Pe scenã urcã

acum, la acest festivalºi câºtigãtoarea unuipremiu de la ediþia tre-cutã. Ea vine acum încalitate de regizor alpiesei, dar ºi actriþã. „Este frumos, darfoarte greu sã faciaceastã meserie. Însã,meritã totul. Când eºtipe scenã ºi lumea teaplaudã este extraordi-nar”, ne-a mãrturist,dornicã de aplauzeMaria Sporea, actriþã.

De aplauze ºi încu-rajãri au nevoie toþitinerii, care au venitdin toatã þara.Spectacolele începvineri la ora 12,00 ºipentru elevi, costulunui bilet este de 8 lei,în timp ce adulþiiplãtesc 10 lei pentru oreprezentaþie, ori 60de lei un abonamentpe toate cele trei zile,plus festivitatea depremiere.

Monika BACIU

“În pricipiu, laºcoala noastrã, avândîn vedere cã suntZilele CulturiiMaghiare dinHunedoara încercãmºi noi sã contribuimpe cât se poate laderularea eveni-mentelor. Ca eveni-mente, duminicã aavut loc o acþiune deZiua Mamei pentru cãla maghiari, ziua

mamei nu corespundecu data de 8 martie.Ieri s+a organizat oexpoziþie de desencare s+a numit miner-itul în ochii copiilor,iar astãzi având învedere cã se împlinesc500 de ani de lamoartea lui GheorgheDoja care a fost ºi alromânilor, noi amîncercat sã organizãmun eveniment pentrucomemorarea lui”, adeclarat Irma

Ghergheli, organiza-tor.

La eveniment a fostprezent ºi unul dintreconsilierii locali de laPetroºani. ViorelPaºcu s+a declaratimpresionat de ceeace realizeazã cadreledidactice de la ºcoalamaghiarã dinPetroºani ºi chiar i+apropus primaruluiTiberiu Iacob Ridzi caAcs Eva sã fiedeclaratã cetãþean de

onoare al urbei. “Plãcerea e datã de

munca profesorilor ºia doamnei directorAcs Eva. Ce a fãcutaici asociaþiaFranciscanã Cor Iesueu ºi la ziua maghiar-ilor din 15 martie amparticipat ºi i+am zisdomnului primar cãdoamna director Acsºi toþi cei de aici mer-itã sã fie cetãþeni deonoare ai municipiuluiPetroºani”, a declaratconsilierul local ViorelPascu.

Evenimentele dedi-cate Zilelor CulturiiMaghiare se vorîncheia în data de 10mai.

Adolescenþii în festival

14trupe de tineri artiºti, liceeniºi adolescenþi se întrec pe

scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbude la Petroºani. Sunt copii talentaþi,dornici sã urmeze o carierã înteatru, iar pentru ei are loc în aces-te zile prima ediþie naþionalã a fes-tivalului de teatru, denumit „Fes-tivalul vostru, al adolescenþilor”.Actorii vã aºteaptã sã îi susþineþi.

Copiii maghiari iniþiaþi în cultura ºi istoria etnicilor

E xpoziþie de desene, comemorarea lui GheorgheDoja ºi multe alte activitãþi. Toate acestea au

avut loc în cadrul Zilelor Culturii Maghiare, iar acþiu-nile s+au derulat la ªcoala Cor Iesu din Petroºani.

Î n timp ce proprietarii îºi

demoleazã bucatãcu bucatã apartamentele debloc fãrã autorizaþiiºi proiecte cum cerelegea, municipali-tatea Petroºanitrece la amendareacelor care îºi modi-

ficã locuinþele dupãcum îi taie capul.

Protecþia Civilã aorganizat ieri-joi oalarmare în caz decutremur, iar pregãti-rile pentru un dezastrunatural vor continua,însã chiar dacãPetroºaniul nu pare afi expus unui cutremur

major, pagube ºipierderi de vieþiomeneºti ar putearezulta ºi în urma unuiseism mic. Totul dincauzã cã mulþi proprie-tari de apartamente ºi-au distrus singuri rezistenþa imobilelor încare trãiesc. Inspectoriimunicipalitãþii au acor-dat mai multe sancþiu-

ni pentru modificãrileaduse locuinþelor decãtre proprietari fãrã aavea ºi un proiectavizat în acest sens.Cei care de cele maimulte ori pun în peri-col siguranþa întreguluibloc nu pot fi prinºiînsã în foare multecazuri, iar din acestmotiv inspectorii aumâinile legate ºi nupot lua mãsuri împotri-va lor. Anul acesta afost acordatã o singurãamendã, unuipropeitar care are

apartamentul situat laetajul 4 al unui bloc ºicare a consturit o uºãpentru a avea acces peacoperiºul imobiliului”,a explicat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt almunicipalitãþii. Înprezent, în municipiulPetroºani, aproape cãnu este bloc delocuinþe în care sã nufie cel puþin un aparta-ment modificat decãtre proprietar fãrãautorizarea Serviciuluide Disciplinã înConstrucþii din cadrul

municipalitãþii. Maigrav este cã modi-ficãrile nu au vizatdoar pereþi despãrþitorici ºi de rezistenþã, ast-fel fiind pusã în pericolîntreaga clãdire.Inspectori susþinân cã„este greu dedescoperit ilegalitateadeoarece proprietariinu permit intrarea înlocuinþe”, iar în unelecazuri angajaþii au fostchiar agresaþi în timpulcontrolului.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU


C opii evacuaþi dinºcoalã, persoane

rãnite salvate cu aju-torul salvamontiºtilorde pe clãdiri ºi alteacþiuni de salvare auavut loc, joi, laPetroºani. Toate acesteproceduri au avut loc încadrul unei simulãri decutremur.

Dupã producerea seismu-lui de 6,2 grade pe scaraRichter, toþi reprezentanþiiinstituþiilor abilitate s-aureunit în cadrul unei ºedinþeoperative care a avut loc laPrimãria din Petroºani pen-tru a pune la punct planulde acþiune. Simularea aces-tei catastrofe s-a dovedit a fi

un succes la Petroºani. “Toate etapele au fost

parcurse conform planuluipe care l+am avut ºi con-form ordinului pe care l-amdat. Echipele de intervenþieºi-au fãcut treaba, toatã

lumea a ºtiut ce are defãcut. La Petroºani, dinpãcate, ne-am confruntat ºi

cu situaþii reale decalamitãþi, inundaþii, scopulexerciþiului a fost acela de avedea capacitatea de inter-venþie a organismelorlocale. Detaºamentul dePompieri nu a participat

decât cu comandantul, însãideea este de a vedeacapacitatea de intervenþie afactorilor locali. Într-o situ-aþie realã intervin ºi cei dela pompieri cu toatã logisti-ca pe care o au. Sunt foartemulþumit de ceea ce s-aîntâmplat astãzi aici ºi a fostun exerciþiu destul de com-plex cu mai multe situaþii deurgenþã ºi am dorit ca acestexerciþiu sã se facã fãrã aîmpiedica bunul mers al

zonei. Nu am oprit circu-laþia decât pentru foartepuþin timp atunci când auvenit echipele de inter-venþie”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

ªi coordonatorii intervenþiei s+au declaratmulþumiþi de felul în care s-au demarat acþiunile desalvare.

“Eu sunt foarte mulþumitde acest exerciþiu pentru cãavem în comitetul localniºte profesioniºti. ªi în cazreal am avut foarte multecazuri când am intervenit, ºidumnealor sunt profesioniºtiatât la exerciþiu cât ºi încazuri reale. Le mulþumescpentru cã au participat laexerciþiu ºi dumnealor auorganizat pentru cã au adus

toate echipamentele deintervenþie. Eu fac parte dincentrul operaþional ºi facrapoarte operative, dum-nealor dacã îmi trasmitdatele reale eu le trasmit laInspectoratul pentru situaþiide Urgenþã a judeþuluiHunedoara ºi þin legãtura cuei ºi cu domnul primar înpermanenþã. Asta e misi-unea mea, dar organizez ºicoordonez ºi activitatea deprotecþie civilã”, a declaratIoan Bunea, ºeful ProtecþieiCivile din Petroºani.

Astfel de simulãri în cazde dezastre naturale seorganizeazã din trei în treiani. De aceastã datã, pro-ducerea unui cutremul ºiefectele sale au fost puse înaplicare la Petroºani.

Monika BACIU Monika BACIU

Dezastru natural, la Petroºani

Feriþi de cutremure, puºi în pericol de constructorii de ocazie

U n aqualand dedimensiuni apre-

ciabile va fi construit laLupeni, la baza de agre-ment de la telegondolace duce în Straja. Ideeaeste un parteneriat întreautoritãþile locale ºi celejudeþene ºi are scopul dea încuraja turiºtii sãvinã pe toatã perioadaanului la munte.

Planul de bazã, imaginileºi proiectul tehnic de execuþie al viitorului aqualand la Lupeni a fostprezentat joi la primãria dinlocalitate. De faþã au fostproiectanþii, dar ºiautoritãþile locale ºijudeþene, care au vorbit

despre misiunea pe care oau. Asta pentru cã o astfelde investiþie va atrage turiºtiiîn numãr mare, dornici despa, înot ºi salinã sausaunã, la poalele munþilorStraja. Proiectul cuprinde ºiun hotel ce va fi amplasat labaza de plecare a telegon-dolei, iar fondurile vor venide la Uniunea Europeanã,pe proiecte ce intrã pefinanþare în aceastã toamnãºi cu contribuþie de laConsiliul JudeþeanHunedoara. „Proiectul eprea serios ºi prea multãmuncã se depune la el ºiatunci cred cã va fi un succes pentru beneficiari.Tragem foarte tare ºi l-amanunþat de acum, iar pânãîn toamnã dorim sã avem

inclusiv proiectarea finalizatã, ca sã putem sã îlpunem imediat ce aparaxele de finanþare pe fondurile europene. Nu cãse pune problema primulvenit, primul servit. Aici sepune problema cât de bineºi cât de perfect este acestproiect, aºa încât europeniisã aloce fonduri pentru aºaceva”, a spus Ioan MirceaMoloþ, preºedintele CJHunedoara, care a estimatcã, cel mai târziu, vom aveaacces în acest centru în2020.

Proiectul este într-o directã legãturã cu staþiuneade iarnã din Straja ºi vaaduce un plus staþiunii, singura acreditatã din ValeaJiului. „O parte din investiþiiau fost demarate ºi mã referla pârtiile de schi. O altãparte, încercãm sã ledemarãm noi, prin con-strucþia acestui aqualand ºiprin faptul cã am demaratun studiu de fezabilitate dedezvoltare al staþiunii Straja.ªi vrem sã o aducem la stadiul de staþiune de interesturistic naþional. Fãrã a faceaceste lucruri, turismul eunul care devine de niºã ºi

nici numãrul de turiºti nueste cel pe care ni-l dorim,aºa încât turismul sã devinão industrie în Valea Jiului ºi sã aduncã venituri populaþiei, în compensareascãderii activitãþii din minerit”, a adãugat ºiTiberiu Balint, vicepreºedintele CJH.

Pentru autoritãþile localeva fi un plus de valoare datoraºului ºi o bilã albã în turism, iar primarulrecunoaºte cã aceasta estesingura ºansã. „Suntemobligaþi sã facem proiecte,fiindcã numai pe proiectene putem dezvolta. Cândspun cã suntem obligaþispun cã de mult timp amgândit astfel de proiecte. Euzic cã impactul turistic va fifoarte mare, fiindcã vomavea turiºti atât pe timp deiarnã, cât ºi pe timp de varã

la fel de mulþi”, a conchisCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Aqualandul va avea opiscinã de 99 metri pãtraþi,alte douã mai mici, câtevajacuzii, o piscinã cu valuri,salinã ºi un hotel pentruturiºti. Locul va fi amenajatºi cu parcare ºi, atât vara,cât ºi iarna, ar putea fi unpunct de atracþie pentrupetrecerea timpului liber.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Giratoriulcare încurcã

Edilii din Vulcan s-au gândit sã încropeascã unsens giratoiru la intrarea înlocalitate, sens giratoriu care,pe lângã faptul cã este fãcutdin câteva „balize” folositede drumari pentru a închidecirculaþia când fac lucrãri,încurcã circulaþia în loc sã odescurce. Motivul amenajãriiacestui sens provizoriu,explicã edilii Vulcanului, ar finumãrul mare de accidenterutiere în zonã pentru cãºoferii nu ºtiu cine are prioritate. Perfect valabilãexplicaþia edililor dacã ºoferulºi-a luat permisul la Piteºti,dar eronatã total dacã neraportãm la indicatoarelerutiere care obligã la„cedeazã trecerea” ºi care auaceiaºi însemnãtate pestetot, inclusiv în Vulcan.Improvizaþia edililor dinVulcan, în mod sigur nu vaduce la micºorarea numãruluide accidente rutiere la intersecþia dintre ºoºeaua decenturã ºi bulevard, ba chiarar putea provoca unele ºimai grave.

Nu doar cã ºoferii de pebulevard care vor sã intre înDN 66 A spre Aninoasamerg în „orb” la intersecþiedar li s-a tãiat ºi din micuþulscuar ce le permitea inaintede apariþia „gratoriului” sã seasigure dacã vine cineva dinstânga ºi sã opreascã la timppentru a ceda trecerea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Aqualand în proiect la Straja

Localitãþile VãiiJiului, trei municipii ºitrei oraºe, sunt mai multde jumãtate de faptzone rurale. Fiecare dintre aceste localitãþiare ample zone în carecomunitãþi importantese întind pe dealuri,printre munþi, oamenicare se ocupã cucreºterea animalelor ºicultivarea pãmântului,unde drumurile suntuliþe de sat, locuri undeexistã câte o bisericã,un punct alimentar, iarºcolile nu existã, dreptpentru care copiii parcurg kilometri întregipentru a ajunge la ºcolile oraºelor de careaparþin.

Petrila este un oraºmare datoritã satelor –Cimpa, Jieþ, Taia,Rãscoala, Popi, Tirici,

Birãoni etc., sate cutradiþii specifice, darsunt considerate zoneurbane care plãtesc taxeºi impozite, pe zone,aferente unui oraº.

Petroºaniul, la fel, cu sate ce se întind pekilometri buni cum suntDâlja Mare ºi DâljaMicã, apoi zoneleCoasta, Peºtera,Sãlãtruc, Maleia,Slãtinioara etc., toatefac parte din municipiuºi trebuie sã contribuiela bugetul local la acestnivel.

La fel, au sate întregiºi Lupeniul, Vulcanul,

Aninoasa fostacomunã, care a luptatsã-ºi ia pãlãria de oraº ºi acum are mari probleme.

Uricaniul are cea maimare suprafaþã din þarã,26.000 de ha, pentrucã dealurile ºi munþiilocuiþi de uricãneni seîntind pânã hãt,departe, pânã la graniþacu judeþul vecin.

Aceºti locuitoriaparþinãtori ai munici-piilor ºi oraºelor suntstopate în dezvoltarepentru cã primãriile nu-ºi permit sã facãprea multe pentru dezvoltarea lor.Programele guverna-mentale ºi europenese aplicã numai pesituaþii clare – ori eºtiorãºean, ori eºtisãtean. Mixul careexistã în Valea Jiuluinu este stipulat în nici o lege cu claritate. Au existatordine aleminiºtrilor, peperioade determi-nate, existã legicare spun clar –cofinanþare de labugetul de stat darnumai în zonerurale.

Ca urmare un”luptãtor singura-tic” se zbate sãobþinã printr-unordin, printr-ohotãrâre deguvern, sau oricealtceva care

poate introduce acestezone în într-o formãlegalã de existenþã,exact aºa cum sunt –rurale sau periurbate cuacte-n regulã.

De prin luna ianuar-ie-februarie a acestui an,fostul consilier judeþeanFrancisc Gerschner, dinPetroºani, face adrese,inclusiv cãtre ConsiliulLocal ºi PrimãriaPetroºani. ”Stimaþi aleºi! În numele mai multorlocuitori ai MunicipiuluiPetroºani, vã supunatenþiei ºi în acelaþi timpvã propun spre apro-

bare urmãtorul proiectde hotarare :

- declararea zonelorPeºtera, Maleia, Coasta,Slãtinioara, Sãlãtruc,Saºa, Dâlja Mare, DâljaMica zone rurale sauperiurbane aleMunicipiului Petrosani.

Acest proiect estenecesar, având învedere condiþiile ruraleîn care trãiesc locuitoriiacestor zone, careplãtesc impozite dar nubeneficiazã de avanta-jele celor din zonaurbanã”.

Ministerul Agriculturiiºi Dezlotãrii Rurale,cãruia i s-a adresatFrancisc Gerschner,rãspunde amplu cuexplicaþii pe legi ºi pro-grame ce însemnã ruralºi ce programe suntaplicabile, dar finaluleste descurajator, dar ºipe lângã subiect, pentrucã una a cerut fostulconsilier local ºi alta i serãspunde. ”În con-secinþã ele nu suntaplicabile pentruProgramul Naþional deDezvoltare Ruralã”,scrie directorul generaldin cadrul Ministerului,Mihai Herciu, în data de1 aprilie 2014.

Gerschner a apelat ºila Prefectul deHunedoara, dar ºi aces-

tã instituþie îi explicãprin adresa din 5 mai2014, ce ºi cum staulucrurile ºi cumfuncþioneazã sistemul.Dar îi mai spune unlucru, care ne-a pus pegânduri: ”Totodatã vãinformãm cã MinisterulAgriculturii ºi DezvoltãriiRurale a transmis îndata de 21 martie 2014prima variant aProgramului Naþional deDezvoltare Ruralã2014-2020 cãtre serviciile specializate aleComisiei Europene…”,se spune în rãspunsulPrefecturii.

De ce ne-a atrasatenþia aceastã datã de21 martie de depunerela Comisia Europeanã aProgramului cu pricina?Pentru cã la Petroºani,Consiliul Judeþean, prinvicepreºedintele TiberiuBalint, s-a arãtat deschisîn aceastã situaþie exis-

tent în Valea Jiului, darcu o lunã mai târziu ºifãrã rezolvare, conformdirectorului general dinMADR, care o spune înrãspunsul dat luiGerschner.

”Împreunã cu pri-marul Petroºaniului,

Tiberiu Iacob Ridzi,marþea viitoare (15aprilie 2014 – n.n.), laPrimãria Petroºani vomsemna un documentadresat MinisteruluiFondurilor Europene ºituturor factorilor dedecizie care pot influ-

enþa introducerea aces-tor zone periurbane înprogramul de finanþarepentru 2014-2020. Îiinvit pe toþi primarii dinValea Jiului sã ni se alã-ture nouã, ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºiprimarului municipiuluiPetroºani”- declaraTiberiu Balint prin 9-10aprilie 2014.

Demersul pare a fimult întârziat ºi probabilfãrã nici un efect, decâtacela electoral de genul”cât ne zbatem noi pen-tru Vale, dar alþii nuvor”, doar cã în confor-mitate cu adresele tri-mise de ministere, acelprogram naþional definanþare a zonelor peri-urbane fusese trimis dinluna martie la specialiºtiiComisiei Europene, iariniþiativa ºi documentulintroducerii ºi zonelor

din Valea Jiuli a fostsemnat în 15 aprilie.Adicã cu o lunã maitârziu dupã ce ”trenulplecase”.

Oricum vicepreºedin-tele CJH, Tiberiu Balintºtia cã nu asta esterezolvarea: ”Nimic dince înseamnã zonãurbanã nu seîncadreazã pe fondul dedezvoltare ruralã deºijumãtare din ValeaJiului este în acestezone”, dar a fãcut aceldemers, ca sã fie.

Forma finalã aProgramului Naþional deDezvoltare Ruralã2014-2020 va cuprindedoar corecturile cerutede specialiºti europeni.Poate mai existã min-uni, cã la ce altceva sãte aºtepþi!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 20148 Actualitate Actualitate 9

T rei proiecte extrem deimportante derulate de

Agenþia Judeþeanã deOcupare a Forþei de MuncãHunedoara cu finanþareeuropeanã sunt puse în peri-col din cauzã cã Executivulnu ºi-a respectat obligaþiilefinanciare asumate.

Agenþia Judeþeanã deOcupare a Forþei de Muncãderuleazã, prin POSDRU, treiproiecte extrem de importante,în valoare de aproape 6 milioa-ne de euro. În plus, dedesfãºurarea acestora în bunecondiþii depind 205 persoane,angajate pentru implementarealor. Este vorba despre proiectele„Acces direct în servicii publicede ocupare”, „Observatorulpieþei muncii” ºi „Bursalocurilor de muncã on –line”. Ppotrivit legislaþieieuropene, pentru acest tipde proiecte derulate prinprogramul operaþional dedezvoltare a resurselorumane, cofinanþarea tre-buie sã vinã de la Guvern,numai cã în cazul celortrei proiecte derulate deAJOFM Hunedoara se

înregistreazã întârzieri majore înasigurarea finanþãrii naþionale.Iar restul problemelor vin peprincipiul bulgãrelui de zãpadã.„În cazul celor trei proiecte seînregistreazã întârzieri majore înasigurarea finanþãrii naþionale ºiexistã întârzieri în procesareacererilor de rambursare, fiindgrav afectat procesul de derularea proiectelor”, atrage atenþiadeputatul hunedorean BogdanÞîmpãu. Acesta spune cã, încazul proiectului „Acces direct înservicii publice de ocupare”,neasigurarea finanþãrii de 25%prin ANOFM, a dus la blocareaacestuia. În cazul proiectului„Observatorul pieþei muncii” –spune deputatul hunedorean –se înregistreazã întârzieri de 3luni din cauza procesãrii cuîntârziere a Clauzei de

Suspensivitate, iar partea decofinanþare lipseºte pentru acestan. Situaþia este similarã ºi încazul celui de-al treilea proiectderulat de AJOFM Hunedoara,respectiv „Bursa locurilor demuncã on – line”, acesta fiindîntârziat cu douã luni ºi jumãtateºi tot fãrã finanþare pentru2014.

Statul nu ºi-a onorat, practic,angajamentele de platã stabilitecu UE ºi a dus la apariþia unuiblocaj major în derularea acestorprograme. ªi, sã nu uitãm,România a avut suspendat pro-gramul operaþional de dezvoltarea resurselor umane de cãtreComisia Europeanã, ca urmarea neregulilor constatate înimplementarea lor ºi a suspiciu-nilor de fraudã, deblocarea pro-gramelor venind în 2012, caurmare a eforturilor consider-abile fãcute de autoritãþi învedere remedierii neregulilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Mimarea sprijinului Vãii Jiului a venitprea târziu, trenul plecase

U n fost consilier judeþean, FranciscGerschner, pare un ”luptãtor

singuratic” în schimbarea statutului vastelorzone rurale din localitãþile Vãii Jiului – treimunicipii ºi trei oraºe.Consiliul Judeþean arãspuns propunerii primarului Tiberiu IacobRidzi ºi a acceptat sã semneze un act cu pri-marii din Vale pentru ca aceste zone ruralesã fie introduse în Programul Naþional deDezvoltare Ruralã 2014-2020. Doar cã acestdemers s-a fãcut în 15 aprilie, cu o lunã dupã ce ”trenul plecase” – 21 martie, cândProgramul cu pricina a fost trimis ComisieiEuropene. Mai mult, vicepreºedintele CJHnici nu crede în acest demers, deºi l-a semnat: ”Nimic din ce înseamnã zonãurbanã nu se încadreazã pe fondul de dezvoltare ruralã deºi jumãtare din Valea Jiului este în aceste zone”.

A „uitat” sã aloce bani

Guvernul blocheazã treiproiecte europene derulatede AJOFM Hunedoara


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Mircea NISTOR

În urma cercetãrilorefectuate la aceavreme de cãtre spe-cialiºtii din cadrulCNH, InspectoratuluiTeritorial de Muncã ºiINSEMEX Petroºani,au fost stabilite dreptcauze ale deflagraþieiucigãtoare: nere-spectarea prevederilorPrescripþiei Tehnice

privind modul de efec-tuare a operaþiei deîmpuºcare,amplasarea greºitã acapetelor de detecþiea metanului ºi defecþi-uni în aeraj. Întretimp, Mina Dâlja afost închisã, person-alul a fost împãrþit pela celelalte unitãþiminiere din ValeaJiului, iar în prezent,când se apropie trista

aniversare a tragiculuieveniment din subter-an, fosta exploatareminierã a fost „ter-raformatã”, dupã cumle place sã spunãactualii guvernanþi.Adicã a fost, mai peromâneºte spus, lichi-datã. Tot între timp,pânã ºi plãcile demarmurã pe care erauinscripþionate numeleminerilor care s-au

jertfit în lupta pentrucât mai mult cãrbune,de pe monumentuldedicat acestora, audispãrut una câte una,fiind furate.

În cursul sãptãmâniiviitoare, mai exact înziua de 16 mai, se vorîmplini 13 ani de laun alt tragic accidentcolectiv de muncãînregistrat în mineledin Valea Jiului.Datoritã „aplicãriiunei metode cadru deexploatare neadecvatãcondiþiilor câmpului

de abataj, nerespec-tãrii prevederilorPrescripþiei Tehniceprivind prevenirea ºicombaterea incendi-ilor ºi focurilor endo-gene, precum ºi altorcauze organizatorice”,în abatajul SCRI nr. 3,stratul 3, blocul VI, înurmã cu 13 ani a avutloc o explozie de gazecombustibile, în urmacãreia au fost acciden-taþi 14 mineri, 10 din-tre aceºtia pierzându-ºi viaþa.

Acest accident demuncã a avut drepturmare renunþarea la

exploatarea cãrbuneluiprin metoda SCRI.

Pe de altã parte, îndata de 22 mai se vorîmplini 10 ani de laproducerea unui altaccident colectiv demuncã înregistrat, deaceastã datã, la E.M.Uricani.

Aici, în anul 2004,în urma altei explozii,în abatajul cu banc decãrbune subminat,panoul 5, stratul 3,blocul III N, orizontul300, 4 mineri au fostaccidentaþi grav, 2dintre aceºtiadecedând în urmarãnilor suferite.

Monika BACIU

Deºi entitatea ener-geticã încã nu areaprobat bugetul devenituri ºi cheltuielipentru anul în curs,reprezentanþiiDepartamentului pen-tru Energie spun cãpentru acest an suntalocate 3 milioane deeuro din totalul de 56de milioane de euroafarenþi retehnolo-gizãrii minelor viabilede la Divizia Minierãdin cadrulComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“În ceea ce priveºteretehnologizarea

minelor, evaluãrileactuale fãcute de spe-cialiºtii ComplexuluiEnergetic Hunedoaraau condus la unnecear estimativ de56 de milioane deeuro, investiþii pentruretehnologizarea ºioptimizarea activitãþiide minerit, care sevor realiza în sistemcredit furnizor, dincare 3 milioane deeuro sunt prevãzuþi înbugetul de venituri ºicheltuieli pe anul2014. totodatã, con-form infomaþiilorprimite de la soci-etate, a fost demaratã

procedura denegociere cu publicareprealabilã a unuianunþ de participarepentru achiziþionareaunui contract defurnizare de echipa-mente tehnologiceminiere ºi anume,complexe mecanizate,combine de înaintareîn steril ºi în cãrbune,transportoare, mono-rail, pompe, trolii,perforatoare”, searatã într+un rãspunsoferit de ministrul del-egat pe probleme deenergie RãzvanNicolescu.

Polonezii de laKopex sunt cei cares+au calificat la pro-cedura de furnizare aechipamentelorminiere de la CEH.Procedura este încã îndesfãºurare.

CarmenCOSMAN - PREDA

OficialiiMinisteruluiEconomiei susþin cãbugetul de venituri ºiCheltuieli alComplexuluiEnergetic Hunedoaraeste finalizat, daraºteaptã avizele de laMinisterul Finanþelor.Mai mult, trebuieaprobat de cãtreGuvern ºi un memo-randum privindcreºterea cheltuielilorde naturã salarialã, caurmare a fuziunii din-tre termocentraleleMintia ºi Paroºeni cuSocietatea Naþionalãa Huilei.

„Bugetul de veni-

turi ºi cheltuieli se aflãîn curs de avizare laMinisterul FinanþelorPublice, însoþit de unMemorandum în ved-erea aprobãrii decãtre Guvern a extin-derii cheltuielilor denaturã salarialã caurmare a fuziunii cuSocietatea Naþionalãa Huilei Petroºani,precum ºi pentruacceptarea unui bugetrealizat în condiþii depierdere pentru anul2014, având învedere problemeledeosebite cu care seconfruntã în aceastãperioadã SocietateaComplexul EnergeticHunedoara”, adeclarat RãzvanNicolescu, ministru

delegat pentruEnergie.

ComplexuluiEnergetic Hunedoaraeste o companieenergeticã dinRomânia, înfiinþatã înseptembrie 2012 prinfuziunea dintreElectrocentrale Devaºi ElectrocentraleParoºeni.

La finalul lunii feb-ruarie 2013, compa-nia a fuzionat cuSocietatea Naþionalãa Huilei Petroºani,structurã desprinsã lasfârºitul anului 2012din CompaniaNaþionalã a Huilei.CEH a plecat cupatru din cele ºaptemine ale CNH,respectiv Livezeni,Lonea, Vulcan ºiLupeni.

ComplexulEnergetic Hunedoaraasigurã circa 5% dinproducþia de energiea României ºi este ostructurã cu circa7.000 de angajaþi.

În acest an, la CEH

3 milioane de euro pentruretehnologizare

T rei milioane de euro a cuprinsComplexul Energetic Hu-

nedoara în bugetul de venituri ºicheltuieli pe acest an pentrulucrãri de investiþii.

Bugetul Complexului EnergeticHunedoara aºteaptã avizul de la

Ministerul Finanþelor

C omplexul EnergeticHunedoara nu are încã un

buget de venituri ºi cheltuieli pen-tru acest an din cauzã cã documen-tul nu a primit încã avizulMinisterului Finanþelor. Oricum,este un buget calculat pe pierderi,spun ministeriabilii.

Mai, o lunã plinã de comemorãri minereºti

Î n aceastã lunã se împlinesc 17 ani de la înregis-trarea tragicului accident colectiv de muncã din 19

mai 1997, de la E.M. Dâlja, în urma cãruia au fostîndoliate 7 familii din municipiul Petroºani. În urmã cuaproape douã decenii, în abatajul cu front scurt nr.2311, stratul 3, blocul II, în urma unei puterniceexplozii de metan, au fost accidentaþi 12 mineri, 7 dintre aceºtia pierzându-ºi viaþa.

Dupã 30 de ani,domnii TraianBãsescu, Victor Pontaºi Crin Antonescu îicheamã pe aceiaºiromâni la luptã cuobezitatea, adicã sã-ldea jos din cârcaeconomiei pe omuloiulgrãsuþ care s-a urcatpeste omuleþul slãbuþ.Mde, trebuie sã fieachitate alte datorii, deaceastã datã de vreo10 ori mai mari decâtcele din ultimul dece-niu al comunismului,

dar acum, în euro. Ca ºi în trecut, ºi în

prezent, cel care vatrebui sã-ºi întoarcãbuzunarele pe dos va fitot Poporul Român,adicã muncitorii,ºomerii ºi pensionarii.Ceilalþi, care ne-auîmpovãrat de datorii ºicare sunt urmaºii mari-lor ºtabi ai sucombatu-lui PCR, vor privi dinnou cu detaºare noulefort financiar.Apropo, în parantezãfie spus, potrivit unor

recente statistici,România se situeazãprintre primele þãriîntr-un clasament alcelor mai graºieuropeni. Adicã, dinpatru români, unuleste obez. Deci, oreducere a greutãþiieste total indicatã,pentru a nu mai existaprobleme cu grãsimi-le... Bineînþeles, înceea ce-l priveºte pecontribuabilul de rândcare trebuie secat desurplus, inclusiv monetar...

G argare ºi greºeli

(de exprimare)Actualii guvernaþi se

întrec în greºeli deexprimare, de imaginesau de lipsã de viziunepoliticã internaþionalãactualã. Aici estevorba despre toþi cei 3amintiþi anterior.Campion, însã, laacest capitol este actualul premier care adat cu bâlta în baltã decele mai multe ori.Dupã ce a strãbãtut(alãturi de un alt colegde partid ºi guvern) obaltã stradalã adâncãde doar câþivamilimetri (împinºi dejandarmi) V.V. Ponta afãcut una (nouã) latã.Aflat prin Oltenia, pre-mierul a spus (printrealtele) cã „se pare cãne paºte un rãzboi”. Înprincipiu, aºa ceva nuse face, mai exact nuse spune pentru cã arputea apãrea uneleprobleme, inclusivinternaþionale. În plus,fostul comandant dedetaºament de pioneria mai spus cã partea

bunã a unui (eventual)conflict militar ar fi cãfabrica de avioane dinCraiova ar aveacomenzi ºi, deci,muncitorii ar avea delucru. Nici aºa ceva nuse face ºi nu se spune,cu atât mai mult cu câteste un „om de stat”de „prima mânã”. ªicu atât mai mult cucât, se pare, cã va fiviitorul preºedinte alRomâniei. În acelaºitimp, preºedintele(actual) face reclamãunei anumite formaþi-uni politice iar unuldintre contracandidaþiila „preºedinþie” estehuiduit cu ocaziadeplasãrii prin judeþulHunedoara, de chiarmembrii partidului alcãrui lider este.

„Z iua Independenþei

”, cãlcatã în picioarede „Ziua Europei”

Pe de altã parte, înacest timp, românii auajuns cei mai europenidintre europeni. Dedragul noii structurieuropene din care faceparte de vreo cîþiva aniºi þara noastrã, istoriaromâneascã a fostdatã deoparte, fiindcelebrate în schimbpânã ºi cele mai

mãrunte evenimentede sorginte UE. ÎnValea Jiului cel puþin,în data de 9 mai a fostuitatã cu desãvârºireziua în care Româniaºi-a dobândit indepen-denþa, fiind în schimbcelebratã „ZiuaEuropei”. Astfel, o ziimportantã pentrupoporul „europenesc”român a fost pusã la

colþ ºi uitatã, în timpce ziua „malaxorului”de populaþii nu s-auitat a fi marcatã.

A propo,remember

La 9 mai 1877Adunarea Deputaþilora proclamatIndependenþa de stat a

României, deschizânddrumul sprerecunoaºterea inter-naþionalã a dreptuluinaþiunii române de a-ºidecide singurã soarta.Armata românã aintrat în rãzboi înprimãvara lui 1877 ºi a triumfat pe câmpurile de luptã,cucerind pe rândredutele otomane de laPlevna, Griviþa,Opanez, Smârdan ºiVidin. CâºtigareaIndependenþei avea sãreprezinte un prim passpre înfãptuirea MariiUniri din anul 1918.Asta, pentru cei carenu ºtiu sau au uitat cereprezintã Ziua de 9mai pentru români...

U n alt 9 mai,dar sovietic

ªi pentru cã tot ampomenit ziua de 9 mainu trebuie uitat faptulcã la aceastã datã

poporul sovietic comunist ºi „elibera-tor” celebra momentulînfrângerii fascismului„înrobitor”. Marea sãrbãtoare va fi mar-catã ºi în acest an, laMoscova, unde au fostinvitaþi toþi cei care aupus umãrul la „dezro-bire”. Mai puþinromânii, cei care auscurtat cel de-al II-leaRãzboi Mondial cuvreo 6 luni de zile ºicare au avut numai depierdut dupã ce„fratele cel mare de larãsãrit” a trecut„puþin” cu ºenilele tancurilor ArmateiRoºii peste noi...

MirMircea cea NISTORNISTOR


ªi noi suntem europeni(!?)Î n urmã cu vreo trei decenii, tovarãºulNicolae Ceauºescu îi îndemna pe

români sã mai strângã cureaua, de parcãnu era destul de strâmtã ºi ajunsã laultima gaurã! În parantezã fie spus, defapt, a fost nevoie sã se mai execute altecâteva gãoaze... Deh, trebuiau achitateoareºce datorii externe în valoare de vreo 10 miliarde de dolari, cã euroiulîncã nu se nãscuse.

“Mãsurile de siguranþã necesare aufost luate încã dinprima zi în care auapãrut alunecãrile deteren pentru cã existaun pericol foarte mareîn ceea ce privea siguranþa partici-panþilor la traficul ruti-er. Alunecãrile au fostmari, existã cratere ºisub ºosea, datoratescurgerilor de ape. S-atrecut la identificareaunei variante ocoli-toare ºi aceasta a fostgãsitã, fiind vorbadespre un drum dinlocalitatea Jieþ, utilizatde cei care locuiesc înzonã. Deci, drumul din

Petroºani spreVoineasa, pe la Jieþ,nu este chiar blocat. Înacest timp, cei care vinde la Voineasa potintra în Valea Jiuluiprin Petrila, de undepot ajunge la DN 66.Miercuri a venit la Jieþºi proiectantul care seocupã cu moderni-

zarea acestui drumpentru a evalua situaþiaexistentã. Trebuie construit un drum lacare sã nu mai avemsurprize, de genulalunecãrilor de teren,ºi la care sã nu maifim nevoiþi sã interve-nim ulterior”, adeclarat Ion Tudor, ºef

Secþia de DrumuriNaþionale Târgu Jiu.

Pânã una alta,Valea Jiului pare a setransforma într-o zonãtot mai închisã traficu-lui rutier. Asta, datoritãalunecãrilor de terende la Jieþ sau efetuãriilucrãrilor de reparare aºoselei de pe Defileu.“Drumul de pe Defileutrebuia închis pentrucã reparaþiile erau mai

mult decât necesare.Totuºi, se poate circulaºi în prezent pe acesta,ce-i drept cu unelerestricþii. Noi nu sun-tem indiferenþi în ceeace priveºte Valea Jiuluiºi, cel mai important,este important faptulcã primarii de aici s-auarãtat mereu interesaþide drumurile din zonã.Suntem nevoiþi sãfacem acum un efort ºisã suportãm un anumitdiscomfort dar, peviitor, ºoferii vor puteacircula liniºtiþi pentrucã voar avea asiguratãsiguranþa în trafic”, a

mai spus Ion Tudor. Reprezentanþii

Secþiei de DrumuriNaþionale din TârguJiu nu au putut estimaperioada pe care sevor întinde lucrãrile dereparaþie a ºoselei celeagã Petroºaniul deVoineasa. Potrivit unordeclaraþii neoficiale,deteriorarea ºoselei asurvenit în urmaploilor dar ºi a circulaþiei intense amaºinilor care trans-portã lemn pe aceastãrutã ºi care suntsupraîncãrcate.

MirMircea cea NISTORNISTOR


Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de

cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla

ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Marþi: Ciorba de periºoare/Supã

minestrone Mozzarela pane în crustã de

susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de

varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de

susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert

Joi: Ciorbaã de pui a la

greq/Ciorba de burtã

Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert

Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-

turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi

garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert

Luna Mai

Promoþii & oferte:

5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei

care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.

Comenzi la telefon:0726669060

Valea Jiului, închisã, pe alocuriD in cauza alunecãrilor de teren, drumul care face legãtura dintre Petroºani

ºi Voineasa a fost închis pe o porþiune de câteva sute de metri. Circulaþia rutierã este însã posibilã pe un drum neasfaltat ºi paralel cu acesta. Zilele trecute, reprezentanþii Secþiei de Drumuri Naþionale din Târgu Jiu au ajuns în zonã pentru a evalua situaþia.

Monika BACIU

“Astãzi (joi-n.r.)este ZiuaInternaþionalã a CruciiRoºii ºi a SemiluniiRoºii. Tocmai aceastãcoicidenþã sã facemaceastã demonstraþiepentru cã trebuie sãºtim cã societateanaþionalã de CruceRoºie ºi SemilunãRoºie este singuraorganizaþie nonguver-namentalã care esteinclusã în planulnaþional de acordare aprimului ajutor în cazde dezastre. Noi nepregãtim întotdeaunapentru a fi gata sãintervenim în situaþiicritice, facem instru-irea grupelor de inter-venþie ºi este foarte

cunoscut faptul cãconteazã foarte multsã ºtii sã acorzi primulajutor pentru cãprimul ajutor imediatdupã un incidentpoate sã salveze oviaþã”, a declaratFelicia Necºa,preºedinte Filiala deCruce RoºiePetroºani.

Filiala de Crucea

Roºie de la Petroºaninumãrã mai mulþi vol-untari, dar mereu estenevoie de tineri caresã fie prezenþi atuncicând semenii lor aunevoie de ajutor.

“Vin tinerii, dar e operiodicitate pentru cãsunt elevi, studenþi, iarfiecare dupã ce îºi ter-minã cursurile pleacãsau se încadreazã în

câmpulmuncii ºiatunci noitrebuie sãreluãmaceastã activ-itate, darspre noroculnostru suntfoarte mulþicare dorescsã intre înrândul grupeide tineret ºidin dânºii îi

selectãm pe cei caresunt dornici sã facãparte din grupa deintervenþii pentru cãtrebuie multã seriozi-tate ºi dãruire ca sãpoþi salva viaþa unuiom”, a mai spus sursacitatã.

Voluntarii de laCrucea Roºie au fostmereu acolo undecineva a avut nevoiede ei.

“De fiecare datã noine+am adus aportul înmod corespunzãtor ºiasta s+a dovedit cândau fost calamitãþile,inundaþiile dinPetroºani, cândnoaptea i+am trezitpe toþi de la grupa deintervenþie ºi amacþionat ajutând popu-laþia din Colonie undea pãtruns apa multmai mult decât în altezone, dar ºi înAeroport”, a maispus Felicia Necºa.

Pe 8 mai esteaniversarea lui HenryDunant, primul laureatal Premiului Nobelpentru pace. HenryDunant a fost cel carea fondat Comitetulinternational al asoci-

atiilor de ajutorarepentru ingrijirea rani-tilor in 1862. Ulteriornumele acestuicomitet s-a schimbat,devenind Comitetulinternational al CruciiRosii.


151 de ani de Crucea Roºie în România

La Petroºani, aniversarea a avut loc prin simularea unui dezastru

C rucea Roºie ºi+a aniversat existenþa simulând undezastru natural. În data de 8 mai se celebreazã

Ziua Internaþionalã a Crucii Roºii ºi a Semilunei Roºii,iar voluntarii de la Petroºani au marcat aceastã ziprintr+o simulare a unui dezastru natural.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dacã vi se oferã ocazia sã plecaþiîntr-o excursie împreunã cu per-soana iubitã, ar fi bine sã nu staþimult pe gânduri. Oricum, ar fibine sã faceþi ceva pentru relaþiilesentimentale. Nu vã ocupaþiastãzi de afaceri, pentru cã s-arputea sã vã loviþi de lipsa decorectitudine a partenerilor.

Aveþi o mare putere de convin-gere ºi relaþiile cu cei din jur suntexcelente. Puteþi sã negociaþicontracte sau sã semnaþi acteoficiale. Aveþi rãbdare ºi nuîncercaþi sã obþineþi câºtiguriimediate.

Este o zi bunã pentru întâlniri cuprietenii. Aveþi ºanse sã rezolvaþio problemã de familie. Sunteþientuziast ºi doriþi sã începeþi olucrare planificatã mai demult.Dacã întâmpinaþi dificultãþi,apelaþi la o persoanã mai învârstã.

Nu aveþi o clipã de rãgaz, darreuºiþi sã terminaþi tot ce v-aþipropus, graþie unor idei origi-nale. Profitaþi de aceastã con-juncturã favorabilã, dar cumãsurã. Nu neglijaþi odihna!

Cei din jur vã apreciazã seriozi-tatea ºi vã cer sfatul. Este o zibunã pentru a lega noi prietenii.Ar fi bine sã profitaþi de aceastãperioadã, în care aveþi un randa-ment deosebit. Nu neglijaþi per-soana iubitã.

Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorieîn interes personal, care vãapropie mai mult de persoanaiubitã. Pe drum, faceþi cunoºtinþãcu o persoanã dispusã sã vã deasfaturi pentru afaceri. Aveþi grijãsã nu faceþi nici o promisiunedacã nu sunteþi sigur.

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin ºi vã înþelegeþifoarte bine cu familia. Sunteþibine dispus ºi comunicaþi cumare uºurinþã. Puteþi rezolvachiar probleme ale celor din jur.Nu neglijaþi sfaturile unei femei.

Este posibil ca persoana iubitã sãvã facã un cadou deosebit, cucare vã impresioneazã. Dupã-amiazã trebuie sã luaþi o decizieimportantã în ceea ce priveºterelaþiile sentimentale. Ascultaþi-vã intuiþia.

Recunoaºteþi cã vã preocupãexcesiv propria persoanã!Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sentimentale. Ar fi bine sãamânaþi activitãþile importantepentru altã datã.

Munca din ultima perioadãîncepe sã îºi arate roadele. Aveþisatisfacþii pe plan social ºi finan-ciar. Vã puteþi asigura succesulîn continuare prin rigurozitateaºi seriozitate.

Sunteþi hotãrât sã vã asumaþi noiresponsabilitãþi. Conjunctura estefavorabilã activitãþilor intelec-tuale. Aveþi ocazia sã vã afir-maþi. Cei din jur - ºi în special opersoanã de sex opus - nu pot sãnu vã remarce farmecul.

Sunt favorizate relaþiile cu pri-etenii ºi cu rudele. Dimineaþa, vãîntâlniþi cu o persoanã pe care oapreciaþi ºi cu care nu v-aþi vãzutde multã vreme. Puteþi sãrezolvaþi probleme familialeîndelung amânate.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Vacanþã plãcutã, dom-nule Preºedinte!11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarla-mentare 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Alegeri europarla-mentare 2014 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Destin la indigo (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 MasterChef (r)16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:15 Spânzurãtoarea

10:30 T3ch in 3 (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens15:30 Trãsniþii din Queens16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Frumoasa criminalã22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Baronii (r)16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:30 Pastila de râs16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Fetele lu’ dom’Profesor

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Cununa de lacrimi (r)11:45 Santa Diabla (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea 14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Campionii Digi Sport12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: UniversitateaCluj - Steaua13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: UniversitateaCluj - Steaua14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 Judo ziua 1: F: -48kg,-52kg, -57kg M: -60kg, -66kg 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal F.: CoronaBraºov - Univ. Jolidon Cluj 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Captivi în iad22:30 Pionul otrãvit

Adriana PAVEL

Însã cei mai mulþi baniatunci cînd vine vorba de ali-mentaþie, românii îi cheltuiepe carne. Conform studiului,la o ieºire la cumpãrãturi,27% din bugetul de mîncarese duce pe acest produs..

Pe locul 2 în topul cheltu-ielilor se afla legumele. 20%din banii pe care îi dãmanual pe mîncare se duc peroºii, castraveþi, morcovi saucartofi. Asta ºi pentru cãgospodinele nu concep mîncarea gãtitã fãrã legumeproaspete ori o fripturã fãrã o salatã lîngã ea. Pemezeluri, romanii cheltuiesc16% din banii alocaþi umplerii frigiderului. Celemai cumpãrate sînt salamul,parizerul ºi cîrnaþii. Portivitunui studiu realizat de GFK,

pîinea, legumele ºi fructelerãmîn în fruntea listei de alimente. Pentru tot ce esteproaspãt în cãmara noastrãse duc alþi 38% din baniianuali daþi pe mîn-care. Asta pentrucã am regãsit gus-tul alimentelorsãnãtoase, dar ºipentru cã acesteasunt tot maiscumpe.

Cele mai multefructe ºi legumesînt luate dinsupermarket, con-form aceluiaºi son-daj, deºi poateiniþial am fi crezutcã din piaþã.Alimenteleproaspete, cum arfi pîinea, peºtelesau prãjiturile secumpãrã din mag-azinele special-izate. Carnea ºimezelurile sîntluate în egalãmãsurã din hiper-marketuri, maga-zine tradiþionale ºipieþe. Studiul afost realizat lanivelul anului2013, pe un

eºantion de 3.000 degospodarii ºi arata ocreºtere, faþã de aniianteriori, la consumul defructe ºi legume.


Casa de Culturã aSindicatelor Petroºani

organizeazã cursuri de cali-ficare, la cel mai mic preþ -

cu plata în rate

Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 leiOspãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei

Bucãtar - 5 luni - 450 leiMaseur - 2,5 luni - 700 lei

Zidar pietar tencuitor- 5 luni - 450 lei

Dulgher tîmplar parchetar- 5 luni - 450 lei

Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5luni - 400 lei

Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelorvis-a vis de Primãrie

Telefon: 0254/541483;0731254100.

Românii cheltuie cei mai mulþi bani pe carne

P rodusele întîlnitecel mai des în

coºul de cumpãrãturial romanilor sîntpîinea, legumele ºifructele, dupã cumaratã un studiu publi-cat miercuri pe un sitede specialitate.

Monika BACIU

Terapia prin zâm-bete este luatã înderâdere în România.La nivel mondial,Fundaþia DoctorClown aduce zâmbetulpe buzele copiilor bol-navi. Îmbrãcaþi înbufoni, clowni, vrãji-

toare sau în alte per-soanje din basme câte-va persoane încearcãsã schimbe mentalitãþi.Pe patul de spitalorice persoanã esteneliniºtitã, iar în cazulcopiilor situaþia estemai dificilã. Pentru cacei mici sã fie mairelaxaþi în momentelecând sunt bolnavi câþi-va oameni au pusbazele unei miºcãrinumite “Doctor

Clown”. Din anul2011 ºi la Petroºanifuncþioneazã aceastãasociaþie prin pasi-unea lui Fulop Bela.Personajul doctoruluiClown trãieºte într-olume paralelã de cea azilelor noastre.

“Este în douãcuvinte greu de spus,

dar personajul doc-torului Clown carepare un personaj sim-plu ºi comic este unpersonaj foarte com-plicat ºi filosoficvorbind chiar este per-sonajul real al sceneide zi cu zi deoarececlown-ul care stã înfaþa tronului este per-sonajul care se dezicede sistemul corupt ºirâde de rege, nu tindedupã funcþia acestuia

ºi el trãieºte înlumea lui realã,deci ceilalþi sunt ceifãþarnici. DoctorulClown spre deose-bire de celalte per-sonaje este foartecomplicat deoareceîncearcã sãgãseascã acea por-tiþã cãtre sufletulomului, a copiluluibolnav pe care sãîncerce sã îi aducãun zâmbet”, adeclarat FulopBela, preºedinteleAsociaþiei DoctorClown Petroºani.

Dacã pentru ceimici, prezenþa doc-

torului Clown estemotiv de bucurie, nuacelaºi lucru se poatespune ºi de pãrinþi saude sistemul medical.

“Copiii, publiculnostru drag, neaºteaptã cu braþeledeschise. Pentru eiclown-ul este person-ajul care le lumineazãviaþa, dar nu vreau sãspun de cadrele me-dicale, ci de sistemulmedical din România,în general care estedestul de deficitar, dareste unul preponder-ent ca zonã, adicã artrebui medicilor sã lefacã chiar o uniformãsau sã îi înregimentezela urma urmei cã pebunã dreptate aºaeste. Viaþa realã dinspitale este una foartegrea”, a mai spussursa citatã.

Fundaþia DoctorClown ºi-a începutactivitatea în spitale înanul 1986 sub un pro-gram condus deMichael Christensen laNew York. DoctorClown îºi face simþitãprezenþa în spitale dinAustralia, NouaZeelandã, StateleUnite ale Americii,Canada, Israel, dar ºiîn spitalele dinEuropa.

“Aceastã idee aapãrut în anii ’80 cuaceste personajeAdams, darChristensen senumeºte acel doctorcare a început acestcurent care în þãrilecivilizate este la unnivel atât de mareîncât deja se practicã

ºi telefoane cu firdirect cu medicii,fiecare medic are undoctor Clown al luicare în momente difi-cile, înainte de oper-aþie sau când copiiisunt foarte stresaþi, îlsunã, vinã ca sãpregãteascã spre inter-venþie”, a mai spusFulop Bela. Metodade vindecare prinzâmbet are rolul ei.Clovnii ºi bufonii careîi viziteazã pe aceºticopii în spitale ºi cen-tre sociale cântã, factumbe, jonglerii,magie, împletescforme ºi animale dinbaloane, împãturesccoli de hârtie în formeneaºteptate. Sunt toþivoluntari, receptivi laacest tip de proiectsocial. Însã, fiecare înparte trebuie instruit.

“Având în vederecã orice boalã, oricedezechilibru al organ-ismului începe cu ostare psihicã dedepreciere, evident cãºi vindecarea tot aºa

începe. Partea afec-tivã, partea sufleteascãa noastrã în calitate depacienþi are o partefoarte importantã. Noica pãrinþi foarte greureuºim sã sincronizãmcu copiii noºtri ºi sã îifacem sã înþeleagãpãrinteºte, sã îiînvãþãm lucrurile buneºi despre greutãþilevieþii. Dacã nouã capãrinþi ne este greu sãîi învãþãm pe copiiinoºtri ºi sã le fim peplac în acelaºi timpeste foarte greu sã îifii pe plac unui copilcare nu este al tãu,care este total strãinde tine ºi care estebolnav ºi în situaþiileacestea copiii sunt

foarte reticenþi, nevri-coºi, speriaþi ºi trebuiesã gãseºti acel nivel,acea sincronizare ast-fel încât sã fii pelungimea lor deundã”, a mai spusfondatorul asociaþieide la Petroºani.

Mentalitatearomânilor este încãgreu de schimbat.Doctor Clown s-a con-fruntat cu diferite situ-aþii de-a lungul celor

trei ani de existenþã.Fie cã a fost gonit decadrele medicale saujignit de pãrinþi, volun-tarii aceste miºcãri nuau renunþat ºi contin-uã ºi astãzi sã le aducãzâmbetul pe buzelecopiilor.

“Au fost câtevacazuri dificile, de lamãturi pe spate de laasistente sau de lapãrinþi care au afirmatcã dacã au nevoie debufoni se vor duce lacirc, din pãcate sis-temul nostru social,societatea dinRomânia încã nu aconºtientizat benefici-ile acestei profesii”, amai spus Fulop Bela.

Doctorul Clownfoloseºte tehnici pre-cum magia, muzica,nararea, dar ºi alte

abilitãþi magice pentrua-i energiza pe copiicu “doze” de amuza-ment ºi pentru a-Iajuta sã facã faþãemoþiilor de pe patulde spital. Puterea datãde umor combate stre-sul, reduce durere prinrelaxarea endo-morfinelor.

Cercetãrile psiho-logice au demonstratcã râsul are beneficiiasupra organismului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 201416 Cultura

Printr-un zâmbet putem schimba destine

Î n goana nebunã dupã imaginelipsitã de substanþã ºi caracter,

uitãm de lucrurile mãrunte care nefac viaþa frumoasã! Uitãm sã râdem,uitãm sã iubim. Uitãm cã print-unsimplu zâmbet putem schimba destine, putem vindeca rãni!

cvj 607 vineri 9 mai

Documents