curs+pregatire++acces+stagiu+-+1
TRANSCRIPT
1
Exercitarea raţionamentului profesional: dezbateri şi studii de caz
Mai jos găsiţi un extras dintr-o discuţie pe probleme de contabilitate postată pe următorul forum de contabilitate
http://www.conta.ro/forum/topic/8960-monografie-factoring/. În calitate de consultant sunteţi contactat de un potenţial
client care v-a adresat următoarea întrebare, la care a primit, prin intermediul forumului două soluţii contradictorii:
INTREBARE „Am încheiat un contract de factoring cu banca cu care lucrez. Acest contract înseamnă ca eu imi cedez creantele unui
client catre banca. In momentul in care eu fac o factura catre clientul respectiv care are ca termen de plata 45 de zile
duc o copie a facturii la banca si banca in termen de 1 zi imi da aproximativ 75% din valoarea facturii. La scadență,
adică peste 45 de zile, clientul platește într-un anumit cont al bancii (nu al meu), banca isi opreste cei 75% (suma care a platit-o deja catre mine) + dobanzile si comisioanele mentionate in contract si imi returneaza restul. Va rog cine este
familiarizat cu un astfel de contract sa imi explice care sunt inregistrarile contabile aferente. Eu sunt aderentul in
cadrul contractului de factoring (cedez creantele mele) catre factor (banca). Multumesc mult,
Luiza”
RASPUNS 1
„Acum cateva luni am avut un contract incheiat cu o banca si se numea contract de credit pe document;cred ca e
asemanator. Banca urma sa-mi vireze 80% din valoarea unei facturi de incasat,restul de 20% se duceau intr-un depozit
colateral pana in ziua scadentei facturii. Am facut urmatoarele inregistrari: 5121=5191.analitic -75%*valoarea facturii
541=5121-depozitul colateral de 20%*valoarea facturii
5121=541-cand incasam restul de 20% 5191=411
Acum tu adapteaza aceste inregistrari in functie de ce ai in extrasul de cont (binenteles ca mai sunt si comisioane si
dobanda). Sper ca ti-am fost de ajutor! Daca nu intelegi apeleza cu incredere, numai sa fiu in masura sa te lamuresc.”
RASPUNS 2
„Si eu am o firma care foloseste factoringul. Inregistrarile contabile sunt :
- cesionare creante : 461 (creante din factoring) = 4111 ( creante cedate ) 5121 = 461 ( 75% din creante)
- cand se incaseaza creantele cedate si se plateste si restul :
5121 = 461 ( 25% din creante) - inregistrarea facturii de dobanda si comision emisa de firma de factoring
% = 461
666 dobanda
622 comision factoring La noi factura de dobanda si comision se scade din prima transa de 75%.”
In calitate de consultant, va rugam să exercitaţi raţionamentul profesional şi să rezolvaţi situaţia semnalată de un
potenţial client.
Exemple privind aplicarea raţionamentului profesional
1. Manufacturer SA a încheiat un contract de factoring cu Easy Finance SA, prin care i-a transferat acesteia creanţele sale faţă de clienţi, a căror scadenţă este mai mare de 30 de zile. Principalele clauze ale acestui contract sunt:
Manufacturer SA poate încasa, în orice moment, până la 70% din suma creanţelor transferate, sumă debitată de
către Easy Finance în contul de factoring deschis pentru Manufacturer SA;
Easy Finance creditează sumele colectate de la clienţii Manufacturer în contul de factoring deschis pentru
Manufacturer SA. Lunar, Easy Finance debitează contul de factoring cu dobânda calculată pe baza soldurilor
zilnice, folosind rata dobânzii de bază plus 3%.
Creanţele neîncasate după mai mult de 60 de zile sunt retransferate de Easy Finance către Manufacturer SA care le
va achita imediat. Suma încasată va fi creditată de Easy Finance în contul de factoring deschis pentru Manufacturer
SA;
Easy Finance plăteşte pentru toate celelalte creanţe, mai puţin avansurile şi dobânda calculată, după 60 de zile,
debitând plata în contul de factoring deschis pentru Manufacturer SA;
La terminarea contractului, soldul contului de factoring se reglează în numerar.
Care este tratamentul contabil adecvat cerinţelor contractuale existente, pentru societatea Manufacturer SA?
2
2. Car Dealer SRL este dealer Manufacturer SA. Contractul semnat de părţi prevede următoarele clauze:
Autoturismele livrate dealerului rămân în proprietatea Manufacturer SA până când Car Dealer le vinde terţilor;
Manufacturer are dreptul să inspecteze oricând showroom-ul şi garajele Car Dealer;
În cazul în care producătorul cere restituirea autoturismelor, acesta trebuie să-i plătească dealerului costurile de
depozitare şi o dobândă calculată în funcţie de perioada de timp în care autoturismele au rămas în showroom-ul şi garajele Car Dealer;
Preţul pe care dealerul trebuie să-l plătească producătorului în momentul vânzării autoturismelor către terţi se
formează pornind de la preţul de catalog al producătorului la data livrării către dealer, la care se adaugă o dobândă
calculată pentru perioada până la vânzare. Aplicând raţionamentul profesional, care este tratamentul contabil adecvat, în cazul în care:
a. Car Dealer nu are dreptul de a returna autoturismele la producător;
b. Car Dealer are dreptul de a returna autoturismele la producător.
3. Constructor SA vinde către MasterBank SA un teren în condiţiile următoare:
Preţul de vânzare este determinat de un expert evaluator independent;
MasterBank îi acordă societăţii Constructor dreptul de a construi pe terenul respectiv, în schimbul unei taxe anuale
de 3% din preţul de vânzare;
În cazul în care Constructor SA va dori să reachiziţioneze terenul, MasterBank va calcula preţul de revânzare astfel:
preţul de cumpărare plătit de MasterBank, la care se adaugă o sumă calculată cu ajutorul unei rate a dobânzii de bază plus 2,5% până la vânzare. Taxele anuale plătite de Constructor se scad din preţul de revânzare;
Constructor are dreptul să achiziţioneze terenul în următorii trei ani, în condiţiile stabilite mai sus;
MasterBank are dreptul de a cere societăţii Constructor să reachiziţioneze terenul în următorii trei ani, în condiţiile
stabilite mai sus;
După expirarea celor trei ani, MasterBank va scoate terenul la vânzare către orice terţ, iar eventuala diferenţă
dintre preţul acestei tranzacţii şi preţul la care Constructor ar fi putut cumpăra terenul va fi reglată de părţi în numerar, ca o ajustare retroactivă a preţului cu care terenul a fost iniţial vândut de către Constructor SA.
Aplicând raţionamentul profesional, care este tratamentul contabil adecvat?
4. Analizând formatul de bilanţ utilizabil în România, potrivit OMFP 3055/2009, daţi exemple de utilizarea a raţionamentului profesional în cazul întocmirii acestuia. Pornind de la acesta, în baza cunoştinţelor deţinute până
în prezent, identificaţi principalele diferenţe faţă de situaţia financiară omoloagă, întocmită potrivit referenţialului
contabil internaţional.
5. Pe baza particularităţilor prezentate de şase extrase din bilanţ / situaţia poziţiei financiare, fiecare din ele
prezentând particularităţile unui sector de activitate, identificaţi cărui sector de activitate corespund acestea.
Elemente S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6
Active non-curente 54% 45% 13% 84% 24% 1%
Stocuri 15% 28% 60% - 4% -
Creanţe (în special Clienţi) 28% 25% 8% 3% 49% 76%
Casa şi conturi la bănci 3% 2% 19% 13% 23% 23%
Total active 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Capitaluri proprii 45% 38% 73% 21% 28% 3%
Datorii pe termen lung 30% 21% 4% 40% 3% 22%
Datorii pe termen scurt 25% 41% 23% 39% 69% 75%
Total capitaluri proprii plus datorii 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Sectoarele de activitate corespunzătoare fiecărei societăţi de mai sus sunt următoarele:
A. O întreprindere de producţie de biciclete
B. Un supermarket C. O societate mamă ce are filiale firme de producţie
D. O casă de compensaţie
E. O patiserie (producţie) F. O agenţie de publicitate
6. 1. Se dau următoarele valori ale fluxurilor de trezorerie:
Elemente S1 S2 S3
Activităţi de exploatare 20.000 100.000 30.000
Activităţi de investiţie 10.000 (20.000) 30.000
3
Activităţi de finanţare 60.000 10.000 30.000
Trezoreria netă 90.000 90.000 90.000
Interpretaţi situaţia celor trei societăţi.
I. SITUAŢIILE FINANCIARE INDIVIDUALE
A. Situaţia fluxurilor de numerar (IAS 7)
Concepte cheie:
Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere;
Echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care sunt uşor
convertibile în numerar şi al căror risc este insignifiant;
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia;
Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale întreprinderilor, precum şi alte
activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare;
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi înstrăinarea de active pe termen lung, precum şi alte
investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar;
Activităţile de finanţare sunt activităţi ce constau în schimbări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalului
propriu şi datoriilor unei întreprinderi.
Metode de întocmire:
În elaborarea Situaţiei fluxurilor de numerar se ţine cont de activităţile întreprinderii, care generează funcţii cu
acelaşi nume (investiţii, exploatare, finanţare). Schematic, activităţile întreprinderii pot fi reprezentate astfel:
FUNCŢIA DE
INVESTIŢII
ACTIVE IMOBILIZATE CAPITALURI PROPRII
FUNCŢIA DE
FINANŢARE
FUNCŢIA DE
EXPLOATARE
Stocuri (+)
Creanţe-clienţi (-)
Datorii-furnizori
FUNCŢIA DE
TREZORERIE
Titluri de plasament (+)
Disponibilităţi
Datorii financiare
Situaţia fluxurilor de numerar poate fi întocmită utilizând metoda directă sau metoda indirectă. Aceste metode
sunt aplicabile doar activităţilor de exploatare. Pentru activităţile de investiţii şi finanţare, indiferent de metoda
folosită valoarea numerarului şi echivalentelor de numerar se determină prin diferenţa dintre încasări şi plăţi.
Metoda directă:
Activitatea de exploatare: ÎNCASĂRI – PLĂŢI
Activitatea de investiţii: ÎNCASĂRI – PLĂŢI
Activitatea de finanţare: ÎNCASĂRI – PLĂŢI
EXEMPLE:
1. Dispuneţi de următoarele date despre activitatea societăţii ALFAS.A.: numerar primit de la clienţi
100.000 lei, numerar plătit către furnizori 40.000 lei, dobânzi plătite în contul datoriilor asociate
activităţilor de exploatare 10.000 lei, impozite plătite 10.000 lei; achiziţia unei filiale (neplătită în
numerar) 10.000 lei; cumpărări de terenuri 10.000 lei, încasări din vânzarea echipamentelor 5.000
lei; împrumuturi acordate pe termen lung 5.000 lei, cedări de investiţii financiare pe termen lung
12.500 lei, încasări din rambursarea împrumuturilor acordate pe termen lung 5.000 lei, dobânzi
încasate pentru împrumuturi acordate pe termen lung 500 lei, dividende încasate aferente titlurilor de
participare deţinute 2.500 lei, emisiuni de acţiuni 50.000 lei. dividende plătite acţionarilor 4.000 lei.
Determinaţi: a) fluxul net de trezorerie obţinut din activitatea de exploatare;
b) fluxul net de trezorerie obţinut din activitatea de investiţii;
4
c) fluxul net de trezorerie obţinut din activitatea de finanţare;
d) trezoreria netă.
Metoda indirectă:
Activitatea de exploatare: REZULTAT ÎNAINTEA IMPOZITĂRII
+/- ELIMINĂRI ALE ELEMENTELOR NEMONETARE SAU CE NU APARŢIN ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE,
ASTFEL:
veniturile şi cheltuielile fără incidenţă asupra trezoreriei (venituri ce nu generează încasări şi cheltuieli ce nu generează plăţi: amortizări, provizioane, ajustări pentru depreciere). Veniturile se scad, iar cheltuielile se adună;
elementele ce nu influenţează activitatea de exploatare (venituri sau cheltuieli generate de activitatea de finanţare sau investiţii: cedarea activelor, dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung, etc.). Veniturile se scad, iar cheltuielile se adună.
+/- VARIAŢIA ELEMENTELOR AFERENTE ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE, ASTFEL:
Se adună : Se scad:
Cresterile de numerar generate de:
Diminuările de active
Creşterile de datorii
Diminuările de numerar generate de:
Creşterile de active
Diminuările de datorii.
Activitatea de investiţii: ÎNCASĂRI – PLĂŢI
Activitatea de finanţare: ÎNCASĂRI – PLĂŢI
EXEMPLE:
2. Se cunosc următoarele informaţii: rezultatul contabil înaintea impozitării 10.000 lei, cheltuieli cu
amortizarea 2.000 lei, venituri din provizioane 500 lei, câştigul din cesiunea imobilizărilor 400 lei,
creşterea stocurilor în cursul exerciţiului 1.200 lei, scăderea soldurilor conturilor de clienţi 1.500 lei.,
impozitul pe profit plătit 1.000 lei. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din activităţi de
exploatare?
3. Se dau următoarele informaţii: profitul din exploatare înaintea impozitării 1.000 lei, cheltuiala cu
amortizarea aferentă exerciţiului 210 lei., creşterea soldurilor conturilor de clienţi în cursul
exerciţiului 100 lei., creşterea soldurilor conturilor de furnizori în cursul exerciţiului 180 lei, vânzări
de utilaje cu încasare în numerar în cursul exerciţiului 740 lei; impozit pe profit plătit 250 lei. Care
este fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare?
4. Se cunosc următoarele informaţii: încasări din lansarea unui împrumut obligatar 20.000 lei;
rambursarea unui credit bancar pe termen lung 5.000 lei, majorarea capitalului social prin aport în
natură 4.000 lei, rambursarea unei datorii ce rezultă din contractele de leasing financiar 2.000 lei,
dividende plătite 100lei. Care este fluxul net de trezorerie din activităţi de finanţare?
5. Dispuneţi de următoarele date: profitul din exploatare înaintea impozitării 1.350.000 lei; cheltuieli
privind amortizarea 270.000 lei; diminuarea soldurilor conturilor de creanţe clienţi 90.000 lei;
creşterea cheltuielilor plătite în avans 36.000 lei; creşterea datoriilor faţă de furnizori 120.000 lei;
plăţile privind impozitul asupra beneficiului 540.000 lei. Care este fluxul net de trezorerie relativ la
activităţile de exploatare?
6. Se cunosc următoarele informaţii aferente societăţii BETA S.A.
5
Elemente N-1
N
Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru 35.000 25.000
Amortizarea instalaţiilor tehnice şi maşinilor (3.500) (5.000)
Mărfuri 33.450 18.450
Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (1.000) 0
Clienţi 33.975 23.975
Conturi curente la bănci 20.000 72.250
TOTAL ACTIV 117.925 134.675
Capital social 20.000 20.000
Rezerve legale 1.500 1.500
Rezultat reportat 28.500 58.500
Profit şi pierdere 30.000 4125
Credite bancare pe termen lung 0 12.000
Furnizori 30.425 22.000
Impozit pe profit 7.500 10.375
Venituri în avans 0 6.175
TOTAL CAPITALURI +DATORII 117.925 134.675
CHELTUIELI VENITURI
Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli privind activele cedate
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor Cheltuieli cu impozitul pe profit
16.000 9.000
2.500
2.875
Venituri din vânzarea mărfurilor Venituri din vânzarea activelor şi din alte
operaţiuni de capital
Venituri din anularea deprecierii mărfurilor
REZULTAT (PROFIT)
21.000 12.500
1.000
4.125
Menţionăm că S.C. BETA S.A. a vândut un utilaj pentru suma de 12.500 lei, costul de achiziţie al acestuia fiind de
10.000 lei, iar amortizarea înregistrată de 1.000 lei, tranzacţie ce va fi luată în calcul în cadrul activităţii de investiţii.
Creanţa de 12.500 lei a fost încasată în cursul anului.
Întocmiţi situaţia fluxurilor de numerar, atât prin metoda directă, cât şi prin cea indirectă.
B. Situaţia poziţiei financiare (IAS 1)
Abordări generale
La nivel internaţional există două modalităţi de prezentare a situaţiei poziţiei financiare/bilanţului:
formatul cont, prin care se urmăreşte egalitatea: Active = Capitaluri proprii + Datorii
formatul listă, prin care se urmăreşte egalitatea: Active – Datorii = Capitaluri proprii
Aplicarea IFRS-urilor nu implică folosirea unei anume scheme, ea fiind determinată de tipul de activitate
desfăşurată de întreprindere.
Distincţia “curent” versus “termen lung” ( IAS 1 - 2007, par. 60)
O entitate va prezenta activele curente şi cele non curente, respectiv datoriile curente şi cele non
curente ca o clasificare separată în cadrul situaţiei poziţiei financiare, în concordanţă cu paragrafele 66 -76
ale IAS 1.
Un activ, respectiv o datorie sunt considerate curente în cazul în care îndeplinesc anumite condiţii
precizate în cadrul IAS 1 (par. 66 şi 69):
6
ACTIVE CURENTE DATORII CURENTE
se aşteaptă să fie realizate, sau deţinute în scopul vânzării sau consumării
în decursul ciclului normal de exploatare al întreprinderii;
se aşteaptă să fie stinse în decursul ciclului
normal de exploatare al întreprinderii. Acestea
sunt datorii care fac parte din fondul de rulment
al întreprinderii;
sunt deţinute, în primul rând, pentru desfăşurarea activităţii de bază; sunt deţinute, în primul rând, pentru
desfăşurarea activităţii de bază;
se aşteaptă ca activul să fie realizat în maximum 12 luni de la încheierea
perioadei de raportare;
au un termen de scadenţă de maxim 12 luni de
la încheierea perioadei de raportare;
reprezintă active în numerar sau elemente echivalente de numerar,
exceptând situaţiile în care activul respectiv este restricţionat să fie
schimbat sau utilizat pentru decontarea unei datorii pentru o perioadă de
cel puţin 12 luni de la data încheierii perioadei de raportare.
întreprinderea nu are un drept necondiţionat de
amânare a termenului de scadenţă cu cel puţin 12
luni după încheierea perioadei de raportare.
Elementele de activ, respectiv datoriile care nu se încadrează în cerinţele de mai sus sunt considerate
active necurente, respectiv datorii pe termen lung.
Exemplu:
1. Se dau următoarele elemente:
Mijloace de transport – 100.000 lei;
Amortizarea mijloacelor de transport – 20.000 lei;
Valoarea reziduală a mijloacelor de transport – 5.000 lei;
Terenuri deţinute în vederea revânzării – 250.000 lei;
Materii prime – 120.000 lei;
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime – 20.000 lei;
Titluri de participare 80.000 lei (din care 20.000 lei vor fi vândute în anul următor);
Clienţi 40.500 lei (din care 10.500 lei vor fi încasaţi într-o perioadă mai mare de 1 an);
Cheltuieli de constituire 2.000 lei;
Cheltuieli în avans 5.000 lei (din care 1.000 lei au fost plătite pentru o perioadă mai mare de un an);
Subvenţii pentru investiţii 20.000 lei (din care 15.000 lei vor fi reluate la venituri într-o perioadă mai
mare de un an).
Determinaţi valoarea activelor curente şi necurente, respectiv a datoriilor curente şi necurente.
C. Situaţia rezultatului global (IAS 1)
Abordări generale privind situaţia rezultatului global
Există două modalităţi de prezentare a situaţiei rezultatului global: după natură şi după destinaţie
(funcţiile întreprinderii);
Aceasta poate fi întocmită în două variante, ca situaţie unică şi sub forma a două situaţii financiare:
situaţia rezultatului global, respectiv contul de profit şi pierdere. Prima variantă este opţiunea preferată de consiliul IASB deoarece membrii săi consideră că nu există
principii şi caracteristici clare care să justifice separarea elementelor în două situaţii financiare. Situaţia rezultatului global va prezenta distinct cele două componente: "profit şi pierdere” (profit or loss) şi „alte elemente ale rezultatului global” (other comprehensive income). "Alte elemente ale rezultatului global" va cuprinde acele elemente de venituri şi cheltuieli care nu se recunosc în "profit şi pierdere", ci afectează direct capitalurile proprii.
"Situaţiei rezultatului global" ca situaţie unică se prezintă astfel:
Elemente N-1 N
Venituri Cheltuieli
Profit înainte de impozit
Impozit pe profit
Profitul sau pierderea exerciţiului din operaţii continue
Profitul sau pierderea exerciţiului din operaţii discontinue
Profit sau pierdere
Alte elemente ale rezultatului global:
7
-modificări în rezervele din reevaluarea activelor (incidenţa normelor IAS 16 şi IAS 38 ); -câştiguri şi pierderi din măsurarea activelor financiare evaluate la valoarea justă (incidenţa normei IAS 39);
-câştiguri şi pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash flow (incidenţa normei IAS
39) ; -câştiguri şi pierderi din conversia situaţiilor financiare ale unei operaţii în străinătate (incidenţa normei IAS 21); -câştiguri şi pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de pensii (incidenţa normei IAS 19) etc.
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit
Alte elemente ale rezultatului global la valoare netă de impozit
Rezultat global al exerciţiului
"Situaţiei rezultatului global" prezentată în două situaţii financiare:
Cont de profit şi pierdere
Elemente N-1 N
Venituri Cheltuieli
Profit înainte de impozit
Impozit pe profit
Profitul sau pierderea exerciţiului din operaţii continue
Profitul sau pierderea exerciţiului din operaţii discontinue
Profit sau pierdere
Situaţia rezultatului global
Elemente N-1 N
Profit sau pierdere (preluat din contul de profit şi pierdere)
Alte elemente ale rezultatului global: -modificări în rezervele din reevaluarea activelor (incidenţa normelor IAS 16 şi IAS 38 ); -câştiguri şi pierderi din măsurarea activelor financiare evaluate la valoarea justă (incidenţa normei IAS 39); -câştiguri şi pierderi din instrumente de acoperire a riscului de cash flow (incidenţa normei IAS 39) ; -câştiguri şi pierderi din conversia situaţiilor financiare ale unei operaţii în străinătate (incidenţa normei IAS 21); -câştiguri şi pierderi actuariale aferente beneficiilor planurilor de pensii (incidenţa normei IAS 19) etc.
Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit
Alte elemente ale rezultatului global la valoare netă de impozit
Rezultat global al exerciţiului
Modelul de prezentare „după natură” versus modelul de prezentare „după destinaţii”
IAS 1 permite prezentarea rezultatului din exploatare atât după natura cheltuielilor, cât şi după destinaţia
(funcţia) acestora, astfel:
NATURA CHELTUIELILOR (IAS 1, par. 102)
DESTINAŢIA (FUNCŢIA) CHELTUIELILOR (IAS 1, par. 103)
Venituri (1) X Venituri (1) X
Alte venituri din exploatare (2) X Costul vânzărilor (2) (X)
Variaţia stocurilor de produse finite şi producţie în curs de execuţie
X Marja brută X
Cheltuieli cu materii prime şi materiale X Alte venituri din exploatare X
Cheltuieli cu salariile şi contribuţiile aferente X Cheltuieli de distribuţie (X)
Cheltuieli cu amortizările X Cheltuieli de administrare (X)
Alte cheltuieli de exploatare X Alte cheltuieli de exploatare (X)
Total cheltuieli de exploatare (X) Rezultat din exploatare X
Rezultat din exploatare X
(1) La această poziţie sunt încadrate veniturile ce intră sub incidenţa IAS 18 Venituri. (2) Sunt incluse celelalte venituri, ce nu intră în categoria de la punctul 1.
8
IAS 1 (par. 87) stipulează că o entitate nu va prezenta orice element de cheltuială sau venit extraordinar în situaţia rezultatului global, în contul de profit şi pierdere (dacă acesta este prezentat) sau în note.
IAS 1 (par. 104) cere ca informaţiile în legătură cu natura unor cheltuieli să fie furnizate întotdeauna atunci
când o întreprindere alege prezentarea după destinaţie. În acest sens, întreprinderile care clasifică cheltuielile
după funcţie trebuie să prezinte informaţii suplimentare despre natura cheltuielilor, inclusiv cheltuielile cu
amortizarea şi cu personalul.
1. La 31.12.2012, societatea X prezintă următoarele valori ale cheluielilor şi veniturilor din exploatare: 601 - Cheltuieli cu materiile prime 5000 lei;
611 - Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 10.000 lei;
623 - Cheltuieli reclamă, protocol, publicitate 9.000 lei;
641 - Cheltuieli cu salariile 18.000 lei;
681 - Cheltuieli cu amortizarea 10.000 lei;
701 - Venituri din vânzarea produselor finite 38.000 lei;
704 - Venituri din prestarea serviciilor 18.000 lei;
711 - Variaţia stocurilor (SFC) 11.000 lei.
Cheltuielile după natura lor, sunt regrupate conform destinaţiilor, în contabilitatea de gestiune, astfel:
Tabel de conversie privind rezultatul din exploatare prezentat după natura şi după destinaţia cheltuielilor
Natura
Cheltuielilor
Destinaţia
Cheltuielilor
Costul de producţie 924
Cheltuieli
adminis- trative
925
Cheltu-
ieli de distribu-
ţie
921
Cheltuielile
activităţii de bază
922
Cheltuielile
activităţilor auxiliare
923
Cheltuieli
indirecte de producţie
601 Cheltuieli cu materii prime 5000
611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 2000 8000
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi
publicitate
9000
641 Cheltuieli cu salariile personalului 4000 3500 4500 4000 2000
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizări
şi provizioane
1500 8500
Total 9.000 7.000 13.000 12.000 11.000
În plus, se mai cunosc următoarele informaţii:
Cheltuiala cu impozitul pe profit a fost de 1.200 lei;
În cursul anului 2012, întreprinderea a abandonat activitatea în localitatea X, datorită inundaţiilor succesive, care
au avut loc şi a vândut un magazin cu tot cu activele sale. În urma licitaţiei s-a obţinut preţul de 135.000 lei,
costul istoric fiind de 140.000 lei.
Se cere:
Întocmiţi situaţia rezultatului global, ţinând cont de cerinţele IASB cu privire la prezentarea situaţiilor financiare.
D. Situaţia modificărilor capitalului propriu (IAS 1)
Potrivit IAS 1 (par. 96), situaţia modificărilor capitalului propriu evidenţiază: profitul net sau pierderea netă a perioadei; fiecare element de venit sau cheltuială, câştig sau pierdere care, aşa cum este cerut şi de alte standarde, este
recunoscut direct în capitalul propriu, precum şi totalul acestor elemente; veniturile şi cheltuielile totale ale perioadei, calculate ca sumă a primelor două elemente anterior prezentate,
arătându-se separat sumele totale atribuibile acţionarilor majoritari şi interesului minoritar; efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor fundamentale abordate în cadrul
tratamentelor de bază prezentate în IAS 8 Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.
9
Modelul 1: Situaţia modificărilor capitalului propriu
Specificare Capital social
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve din conversie
Profit acumulat
Total
Sold la 31 decembrie X X X (X) X X
Modificări ale politicii contabile (X) (X)
Soldul retratat X X X (X) X X
Surplus din reevaluarea terenurilor şi clădirilor X X
Deficit din reevaluarea investiţiilor financiare (X) (X)
Diferenţe de conversie valutară (X)
Câştiguri şi pierderi nete recunoscute în contul de profit şi pierdere
X (X) X
Profitul net al exerciţiului X X
Dividende (X) (X)
Emisiune de capital social X X
Sold la 31 decembrie X X X (X) X X Deficit din reevaluarea terenurilor şi clădirilor (X) (X)
Surplus din reevaluarea investiţiilor financiare X X
Diferenţe de conversie valutară (X) (X)
Câştiguri şi pierderi nete recunoscute în contul de profit şi pierdere
(X) (X) (X)
Profitul net al perioadei X X
Dividende (X) (X)
Emisiune de capital social X X X
Sold la 31 decembrie X X X (X) X X
Modelul 2: Situaţia câştigurilor şi pierderilor recunoscute pentru exerciţiul încheiat
ELEMENTE N-1 N
Surplus/deficit din reevaluarea terenurilor şi altor active imobilizate
Surplus/deficit din reevaluarea investiţiilor financiare Diferenţe de curs valutar din conversia situaţiilor financiare
ale entităţilor străine
Câştiguri nete recunoscute în contul de profit şi pierdere
Profitul net al perioadei
Total câştiguri şi pierderi recunoscute Efectul modificării politicilor contabile
(X)
X (X)
X
X
X
X
(X) (X)
X
X
X
(X)