Academia de Studii EconomiceAcademia de Studii EconomiceFacultatea de ECONOMIEFacultatea de ECONOMIE TEORETICA SI APLICATATEORETICA SI APLICATA

Disciplina: Disciplina: Economia Economia RomânieiRomâniei

Cursul Cursul 2. 2. Tranziţia la capitalism Tranziţia la capitalism

Titular disciplină: Titular disciplină: conf.conf.univ.dr. Daniela univ.dr. Daniela Traşcă Traşcă daniela.trasca@gmail.comdaniela.trasca@gmail.com

BucureştiBucureşti20201616

1. 1. Cum Cum apreciem Sensul şi direcţia apreciem Sensul şi direcţia schimbării de sistem? (Modelul schimbării de sistem? (Modelul

Balcerowicz)Balcerowicz)• Grila de apreciere cu 4 coordonateGrila de apreciere cu 4 coordonate

• 1. Relaţii cu alte state1. Relaţii cu alte state ţări independenteţări independente ţări dependenteţări dependenteFuncţia tranziţiei – eliminarea dependenţelorFuncţia tranziţiei – eliminarea dependenţelor externe – prin liberalizare politică, liberalizare externe – prin liberalizare politică, liberalizare

economică, privatizare şi ruperea dependenţelor de economică, privatizare şi ruperea dependenţelor de sistemul comunistsistemul comunist

interne – dependenţa de stat, paternalismul etc.interne – dependenţa de stat, paternalismul etc.• 2. Relaţii dintre stat şi societate2. Relaţii dintre stat şi societate sisteme democraticesisteme democratice sisteme nedemocraticesisteme nedemocratice• Prin tranziţie se urmăreşte realizarea celor trei Prin tranziţie se urmăreşte realizarea celor trei

mecanisme ale democraţiei:mecanisme ale democraţiei:• modalitatea democratică generală de desemnare şi modalitatea democratică generală de desemnare şi

asigurare a alternanţei la putere a celor ce conduc asigurare a alternanţei la putere a celor ce conduc societateasocietatea

societatea civilă societatea civilă statul de dreptstatul de drept

1. 1. Cum Cum apreciem Sensul şi direcţia apreciem Sensul şi direcţia schimbării de sistem? (Modelul schimbării de sistem? (Modelul

Balcerowicz)Balcerowicz)• 3. Relaţiile statului cu alte instituţii3. Relaţiile statului cu alte instituţii stat şi bisericăstat şi biserică stat şi sindicatestat şi sindicate

• 4. Relaţiile dintre stat şi economie4. Relaţiile dintre stat şi economie externe – mâna vizibilă a statuluiexterne – mâna vizibilă a statului mâna invizibilă a pieţei mâna invizibilă a pieţei • Tranziţia caută varianta cea mai bună de ordine Tranziţia caută varianta cea mai bună de ordine

baleind între cele două extreme, cu tendinţa de a baleind între cele două extreme, cu tendinţa de a opta pentru statul minimal, responsabil social.opta pentru statul minimal, responsabil social.

experienţa statului socialistexperienţa statului socialist dependenţa de trecutdependenţa de trecut dependenţa de caledependenţa de cale

1. 1. Cum Cum apreciem Sensul şi direcţia apreciem Sensul şi direcţia schimbării de sistem? (Modelul schimbării de sistem? (Modelul

Balcerowicz)Balcerowicz)Concluzii:Concluzii:• capitalismul a coexistat şi cu sisteme politice democratice şi cu capitalismul a coexistat şi cu sisteme politice democratice şi cu

sisteme politice nedemocraticesisteme politice nedemocratice• comunismul a coexistat doar cu sisteme politice nedemocraticecomunismul a coexistat doar cu sisteme politice nedemocratice• cei care pledează pentru democraţie dar resping piaţa liberă şi cei care pledează pentru democraţie dar resping piaţa liberă şi

privatizarea sunt incoerenţiprivatizarea sunt incoerenţi• opţiunea pentru piaţă este congruentă cu opţiunea pentru opţiunea pentru piaţă este congruentă cu opţiunea pentru

dreptul democraticdreptul democratic• într-o democraţie, ca şi în condiţiile pieţei faptul că sunt într-o democraţie, ca şi în condiţiile pieţei faptul că sunt

informaţii asimetrice nu constituie o cauză explicită a eşeculuiinformaţii asimetrice nu constituie o cauză explicită a eşecului• Hayek: „piaţa poate funcţiona bine chiar dacă fiecare participant Hayek: „piaţa poate funcţiona bine chiar dacă fiecare participant

la ea, luat separat, nu dispune de informaţi cuprinzătoare.”la ea, luat separat, nu dispune de informaţi cuprinzătoare.”• Arrow: „în politică nu există nici o modalitate evidentă de trecere Arrow: „în politică nu există nici o modalitate evidentă de trecere

de la preferinţele individuale diverse la o «voinţă colectivă» de la preferinţele individuale diverse la o «voinţă colectivă» unitară.”unitară.”

• Democraţia este cea mai scumpă metodă de guvernare care îşi Democraţia este cea mai scumpă metodă de guvernare care îşi creează şi cele mai eficiente surse de acoperire a cheltuielilor.creează şi cele mai eficiente surse de acoperire a cheltuielilor.

2. Care sunt fazele transformării 2. Care sunt fazele transformării postcomuniste?postcomuniste?

(după Brzezinski)(după Brzezinski) • FAZA ÎNTÂI: 1 - 5 ani• Scopul politic: Transformarea• Scopul economic:

Stabilizarea

LEGALITATEEliminarea controalelor

arbitrare ale statului

POLITICĂ•Înfăptuirea unor cerinţe de bază ale democraţiei;Presă liberă;Sfârşitul statului unipartid şi al sistemului poliţienesc;Coaliţie democratică deschisă schimbării.

ECONOMIE•Eliminarea controlului preţurilor şi a subvenţiilor;Sfârşitul colectivizării;Privatizarea spontană.

AJUTOR OCCIDENTAL•Stabilizarea monedei;Credite şi ajutoare de urgenţă.

2. Care sunt fazele transformării 2. Care sunt fazele transformării postcomuniste?postcomuniste?

(după Brzezinski)(după Brzezinski)Observaţii:Observaţii:• Viziunea este de inspiraţie liberală, în varianta Viziunea este de inspiraţie liberală, în varianta

şcolii monetariste, cu semnificative încercări şcolii monetariste, cu semnificative încercări de a surprinde coerenţa procesului de de a surprinde coerenţa procesului de schimbare şi consistenţa măsurilor concrete schimbare şi consistenţa măsurilor concrete aplicate într-o ţară sau alta.aplicate într-o ţară sau alta.

• România s-a „conformat” întrucâtva acestui România s-a „conformat” întrucâtva acestui model, deşi este de observat că nu a reuşit să model, deşi este de observat că nu a reuşit să satisfacă scopul economic, stabilizarea.satisfacă scopul economic, stabilizarea.

• Evoluţia tranziţiei româneşti este una atipică Evoluţia tranziţiei româneşti este una atipică şi pentru că s-au consumat în acelaşi timp şi pentru că s-au consumat în acelaşi timp două procese distincte în timp pentru alte ţări: două procese distincte în timp pentru alte ţări: ieşirea din comunism şi trecerea la capitalism.ieşirea din comunism şi trecerea la capitalism.

2. Care sunt fazele transformării 2. Care sunt fazele transformării postcomuniste?postcomuniste?

(după Brzezinski)(după Brzezinski) • FAZA A DOUA: 3 – 10ani• Scopul politic: De la

transformare la stabilizare• Scopul economic: De la

stabilizare la transformare

LEGALITATECadrul legal pentru proprietate şi afaceri

POLITICĂ

Constituţie şi legi electorale noi;Alegeri;Autoadministrare locală descentralizată;Coaliţie democratică stabilă, o nouă elită politică.

ECONOMIE

Sistemul bancar;Privatizarea mică şi mijlocie (întreprinderi mici şi mijlocii);Demonopolizare;Apariţia noii clase economice.

AJUTOR OCCIDENTALCredite pentru infrastructură;Asistenţă tehnico-managerială;Comerţ preferenţial;Investiţii străine iniţiale.

2. Care sunt fazele transformării 2. Care sunt fazele transformării postcomuniste?postcomuniste?

(după Brzezinski)(după Brzezinski)Observaţii:Observaţii:• Este vizibilă amestecarea obiectivelor specifice fiecărei Este vizibilă amestecarea obiectivelor specifice fiecărei

faze, alături de o abordare a lor complicată şi faze, alături de o abordare a lor complicată şi contradictorie, ceea ce a făcut ca tranziţia românească să contradictorie, ceea ce a făcut ca tranziţia românească să atingă extremele: fie prea rapidă, fie prea lentă.atingă extremele: fie prea rapidă, fie prea lentă.

• Punctul tare care relevă constituţia specific românească a Punctul tare care relevă constituţia specific românească a tranziţiei îl constituie abordarea ajutorului occidental. tranziţiei îl constituie abordarea ajutorului occidental. Semnalul clar emis de evoluţia acestui tronson sau Semnalul clar emis de evoluţia acestui tronson sau parametru al tranziţiei este că pentru sponsorii externi parametru al tranziţiei este că pentru sponsorii externi credibilitatea schimbării, mai ales din perspectivă politică, credibilitatea schimbării, mai ales din perspectivă politică, este redusă.este redusă.

• Disputele pe scena politică au redat ezitările în raport cu Disputele pe scena politică au redat ezitările în raport cu pattern-ul tranziţiei, ajungându-se la apariţia unui pattern-ul tranziţiei, ajungându-se la apariţia unui mecanism sui generis de conformare în salturi la cerinţele mecanism sui generis de conformare în salturi la cerinţele schimbării în funcţie de ciclul tratativelor cu instituţiile schimbării în funcţie de ciclul tratativelor cu instituţiile „Consensului de la Washington”.„Consensului de la Washington”.

• Eşecurile tranziţiei româneşti pot fi exprimate sugestiv de Eşecurile tranziţiei româneşti pot fi exprimate sugestiv de neîndeplinirea succesivă a acordurilor stand-by cu Fondul neîndeplinirea succesivă a acordurilor stand-by cu Fondul Monetar Internaţional.Monetar Internaţional.

2. Care sunt fazele transformării 2. Care sunt fazele transformării postcomuniste?postcomuniste?

(după Brzezinski)(după Brzezinski) • FAZA A TREIA: 5 – 15 ani• Scopul politic: Consolidarea• Scopul economic: Avânt

susţinut

LEGALITATEIndependenţa justiţiei şi

apariţia culturii legalităţii

POLITICĂ

Formarea de partide democratice stabile;Cultură politică democratică.

ECONOMIE

Privatizarea marilor întreprinderi;Lobby capitalist;Apariţia culturii antreprenoriale..

AJUTOR OCCIDENTAL

Investiţie străină majoră;Includerea în organizaţiile occidentale (CE, UE, NATO etc.)

2. Care sunt fazele transformării 2. Care sunt fazele transformării postcomuniste?postcomuniste?

(după Brzezinski)(după Brzezinski)Observaţii:Observaţii:• Grila de interpretare a măsurilor de reformă oferită de Grila de interpretare a măsurilor de reformă oferită de

Brzezinski, pe lângă vizualizarea tronsoanelor schimbării, Brzezinski, pe lângă vizualizarea tronsoanelor schimbării, are valoarea unei reţete de abordare practică, dincolo de are valoarea unei reţete de abordare practică, dincolo de frământări de factură doctrinară a tranziţiei postcomuniste, frământări de factură doctrinară a tranziţiei postcomuniste, ca trecere la organizarea socială şi economică de natură ca trecere la organizarea socială şi economică de natură capitalistă.capitalistă.

• Între valoarea de principiu şi operaţională a schemei lui Între valoarea de principiu şi operaţională a schemei lui Brzezinski – un intelectual implicat emoţional în realităţile Brzezinski – un intelectual implicat emoţional în realităţile postcomuniste – şi dimensiunea schimbărilor întreprinse sub postcomuniste – şi dimensiunea schimbărilor întreprinse sub impactul direct al consilierilor de genul lui Jeffrey Sachs s-a impactul direct al consilierilor de genul lui Jeffrey Sachs s-a interpus un zid care a întrerupt sau a bruiat melanjarea interpus un zid care a întrerupt sau a bruiat melanjarea soluţiilor.soluţiilor.

• Este semnificativ faptul că deşi se sugerează că tranziţia Este semnificativ faptul că deşi se sugerează că tranziţia este un proces de construcţie socială, etapizat, deci cu un este un proces de construcţie socială, etapizat, deci cu un orizont de aşteptare care depăşeşte credinţa în liberalizarea orizont de aşteptare care depăşeşte credinţa în liberalizarea instantanee, în tranziţie nu s-a adoptat nici o strategie instantanee, în tranziţie nu s-a adoptat nici o strategie funcţională şi atotcuprinzătoare.funcţională şi atotcuprinzătoare.

Succes!Succes!