7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

1/15

Pedodonie An 5

Curs - 6 iunie 2016

Boala parodontal la copil si adolescent

Imbolnavirea parodontala propriu-zisa este mai rara decat imbolnavirea gingivala. Totusi,

atunci cand exista, se deosebesc entitati ce pot evolua fie de sine statator, fie ca manifestari in

cadrul unor afectiuni generale. Se deosebesc 2 forme principale de imbolnavire:

1. Periodontita parodontita! prepuberala

2. Periodontita parodontita! "uvenila

#ceste dou$ forme sunt descrise %n prezent sub denumirea de periodontit$ agresiv$, dar

%n cele ce urmeaz$, pentru u&urin'a %n'elegerii, se vor descrie separat.

(e asemenea, se mai poate %nt)lni &i retrac'ia gingival$, ca afec'iune propriu-zis$ &i nu cao complica'ie %n cadrul periodontitei agresive.

1. Periodontita prepuberal

* reprezinta afectarea parodontiului de invelis si de sustinere in perioada prebuberala, deci

intereseaza dintii temporari

- este o entitate ce apare la copiii de varste mici

- prezinta 2 forme clinice: a! localizata

b! generalizataa! Forma localizata de periodontit prepuberal

- intereseaza parodontiul c)torva dinti 1-+!

- debut: aproximativ in "urul varstei de ani

- copiii sunt in general sanatosi

- exista o discrepanta intre semnele clinice minore si liza osoasa importanta este o boala cu

evolutie insidioasa, cea care atrage atentia este liza osoasa importanta!

- clinic:- depozite minime de tartru si placa bacteriana cu inflamatie redusa.

- pungi adanci

- distructie osoasa rapida

- copiii pot prezenta otite medii sau infectii ale cailor respiratorii superioare

- etiologie: - in zonele de boal$ se constata prezenta unei flore bacteriene gram-negative, care

cuprinde #ctinobacilus actinomicetemcomitans ##! in special, Porfiromonas gingivalis

1

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

2/15

bacteroides!, bacteroides intermedia. S-a constatat ca exista o anomalie in functia cemotactica

a leucocitelor, care se intalneste fie la P/0, fie la monocite.

- unii autori au constatat si posibilitatea transmiterii cu caracter familial.

- tratament: - local: de indepartare a spinelor iritative: tartru, placa bacteriana prin detartra" si

peria" profesional, precum si indicatii de igiena orala corecta.

- administrarea de antibiotice: - din categoria penicilinelor

- antibiotice cu spectru larg: #ugmentin sub forma

de suspensie sau o asociere intre #moxicilina si /etronidazol: 2- mg3g corp #moxicilina 4

15 mg3g corp /etronidazol, timp de 6 zile

- irigatii subgingivale cu clorexidina multa vreme s-a vorbit de Tetraciclina

elixir - solutie alcoolica 4 extract de plante 4 excipient dulce, care continea 25 g de Tetraciclina,

activa pe ## - extractia dintilor irecuperabili cu aplicare sau nu de mentinatoare de spatiu

- lamurirea parintilor despre importanta igienei orale corecte

- control la + luni: - modul de evolutie a bolii

- se face sau nu detartra"peria" profesional

- tenici corecte de igiena orala.

b! Forma generalizat de periodontit prepuberal

- are debut mai devreme, frecvent imediat dupa eruptia dintilor, afectand toti dintii temporari- survine la copiii cu infectii persistente, cu intarzieri in vindecarea plagilor

- clinic:- marginea gingivala libera si gingia fixa prezinta inflamatie cu caracter acut, ceea ce il

face pe pacient sa suprime peria"ul si apare astfel acumularea de placa bacteriana

- distructia osului alveolar este mai rapida decat la forma localizata si se intalneste in conditiile

unei inflamatii gingivale severe

- apare aceeasi flora microbiana

- apar anomalii functionale atat la P/0, cat si la monocite

- aceasta forma poate fi manifestarea orala a unei boli ce conta intr-o deficienta de adeziune a

leucocitelor, avand transmitere genetica autozomal-recesiva, ceea ce determina scaderea

rezistentei organismului la infectiile bacteriene

- copiii au otita medie

2

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

3/15

- desi periodontita prepuberala generalizata poate exista de sine statator ca unica manifestare!,

tabloul s$u clinic se poate %nt)lni %n unele afec'iuni generale grave:

- discrazii sanguine

- sdr. Papillon-7efevre

- neutropenie

- tratamentul: - nu se poate efectua datorita rapiditatii cu care evolueaza boala si datorita varstei

mici a pacientului

- este refractara la tratamentul cu antibiotice

- cel mai simplu se face extractia dintilor afectati

- pacientul trebuie consultat si de un medic generalist pentru a stabili daca semnele

parodontale nu sunt manifest$ri %n cadrul unei boli generale!

- copiii pot fi predispusi la aparitia parodontopatiei &i la din'ii permanen'i.

2. Periodontita juvenil (periodontita cu debut precoce

- evolueaza sub 2 forme: a! forma localizata - apare la indivizi sanatosi, intereseaza /1

permanenti, incisivii permanenti si eventual 1-2 dinti din celelalte grupe dentare

b! forma generalizata - intereseaza /1 permanenti, incisivii 4 mai

multi dinti din celelalte zone deci mare parte sau ciar toata dentitia! si se asociaza cu tulburari

sistemice neutropenie, granulocitoza!.a) Forma localizat

Semne caracteristice:

- distructia rapida a osului alveolar in conditiile unei acumulari minime de placa bacteriana si ale

unor semne clinice reduse sau absente de inflamatie la adolescenti sanatosi

- debut: la 11-1+ ani pentru adolescentul mic! sau la aproximativ 2 de ani pentru adultul foarte

tanar!.

- afectarea pe sexe: - ambele forme au aceeasi frecventa

- la fete apare de ori mai frecvent decat la baieti.

- tipar simetric bilateral al leziunilor osoase care imbraca un caracter vertical in zona molar$ si

orizontal in zona incisiva

- evolutie rapida

- caractere familiale

3

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

4/15

8pidemiologie:

- v)rsta interesat$ - pubertate pana la 25 ani

- prevalenta redus$, variind in functie de lotul studiat si de zona geografica:

9 pentru adolescentii britanici: ,1

9 pentru 8uropa centrala: ,1-1,+

9 S;#: ,1+< ,=-2,

- diferen'$ intre sexe, cu frecventa crescuta la fete, in special cand boala debuteaza la v)rsta de

11-1+ ani

- are componenta ereditara.

linic:

- boala se caracterizeaz$ prin apari'ia distructiei osoase mari, cu pungi parodontale adanci

masurate cu sonda!, %n condi'iile %n care semnele de inflamatie sunt reduse- debutul are loc %n absen'a semnelor de gingivit$ sau cu semne reduse de gingivita

- desi exista liza osoasa, multa vreme marginea gingivala pare nemodificata la coletul

dintilor, numai uneori creste in volum acoperind partial coroanele dentare

- sangerarea la palpare si eliminarea frecventa de secretie sanguinolenta apar tardiv, dup$

ce s-a instalat liza osoasa

- in forma localizata, la molari liza osoas$ este vertical$, in forma de >arc de cerc>, care

porneste de la suprafata mezial$ a /2

si se extinde pana la suprafata dstal$ a P/2

concavitateapriveste catre planul de ocluzie!, in timp ce la incisivi liza osoasa este orizontal$

- resorbtia osoasa se produce cu o viteza de + ori mai mare fata de periodontita adultului,

astfel incat intr-un an se pierd cca 2 mm de os sau ciar mai mult

- datorita manifestarilor clinice insidioase de debut, boala se depisteaza foarte tarziu,

intamplator, cand pacientul se prezinta cu leziuni de vecin$tate sau vine de"a cu mobilitate si

migrari dentare, ceea ce face ca sansele de tratament sa fie scazute.

7iza osoasa determina urmatoarele semne:

1. mobilitate

2. migrari dentare, care sunt in functie de factorii locali:

9la incisivii superiori apar migrari disto-vestibulare, care duc la formarea distemei

9la incisivii inferiori apar migrari mai reduse, deoarece osul este mai compact.

/arimea si tipul migrarii variaza in functie de tiparul ocluzal si de presiunea exercitata de limba.

4

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

5/15

Prin migrarile anterioare ale dintilor creste dimensiunea coroanei clinice, ceea ce favorizeaza

acumularea placii bacteriene si a tartrului, astfel ca devin evidente semnele de inflamatie.

(atorita evolutiei procesului de imbolnavire pot apare:

1. retractii gingivale

2. dezgolire radiculara cu ipersensibilitate la agentii termici si tactili presiune!, determinand

"ena in masticatie, durere cu caracter profund, surda, iradiata

+. abcese parodontale

. adenopatie regionala

(aca nu se intervine, se a"unge repede la exfoliere sau medicul este obligat sa faca

extractii.

Etiopatogenie

- flora microbiana mixta, alcatuita din bacterii gram-negative, coci, bacili, spirocete, formefilamentoase

- microorganisme specifice: - ## in focarul de boala este de 1 de ori mai frecvent decat

in alte zone!

- apnocitopaga gram-negativ!

- microorganismele produc substante toxice care lezeaza primar si secundar mecanismele de

aparare locala. ## produce factori virulenti cu rol important in declansarea imbolnavirii:

a! o exotoxina - leucotoxina cu actiune toxica asupra polimorfonuclearelor P/0! b! colagenaza - endotoxina epiteliotoxica, factor ce iniba fibroblastul

- apar defecte imune in declansarea bolii ce constau in defecte functionale ale P/0 sisau ale

monocitelor. #ceste defecte pot slabi atractia cemotactica a P/0 sau capacitatea de a fagocita,

de a digera microorganismele

- se presupune ca exista o predispozitie ereditara in transmiterea deficientei P/0 prin

transmitere autozomal recesiva sau dominanta legata de sex.

8xista unele explicatii care arata de ce exista o forma localizata, limitat$ numai la

anumite zone dentare:

1. (upa colonizarea initiala a primilor dinti permanenti erupti /1, incisivi!, ## evita

apararea gazdei prin diferite mecanisme ce includ toti agentii virulenti. (upa atacul initial, este

stimulata o aparare imuna adecvata pentru a produce #c opsonizati ce imbunatatesc fagocitoza

5

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

6/15

microorganismelor de catre P/0 si neutralizeaza factorii distructivi. Se previne astfel

colonizarea altor zone cu microbii respectivi.

2. Se dezvolta bacterii antagonice ## reusind sa limiteze zonele de colonizare

bacteriana &i gradul de distructie osoasa

+. (in motive necunoscute, ## pierde capacitatea de a produce leucotoxine, astfel ca

evolutia bolii este oprita sau intarziata

. Se presupune posibilitatea existentei unor defecte in formarea cementului radicular,

responsabile de localizarea stricta a acestor leziuni.

?n forma localizata s-au observat perioade de oprire spontan$ a evolu'iei sau perioade de

evolu'ie ciclic$.

b) Forma generalizat

- este forma agresiva a celei localizate

- sunt interesate mai multe grupe dentare, distructia osoasa apare la mai multi dinti

- se a"unge la pierderea dintilor

Tratamentul periodontitei juvenile

- ar trebui instituit precoce de obicei acest lucru nu se poate, deoarece boala nu se surprinde

decat foarte tarziu!

- este complex- urmareste dou$ obiective: a! aniilarea florei microbiene

b! eliminarea continutului patologic al pungilor

a! Pentru aniilarea florei microbiene:

- se administreaza pe cale generala antibiotice asociate sau nu cu cimioterapice

b! Pentru eliminarea continutului patologic al pungilor - terapie periodontala standard:

@ detratra"

@ ciureta" radicular cu netezire radiculara minutioasa

@ operatie cu lambou cufara grefa osoasa

Antibiotice- din grupa tetraciclinelor, toate categoriile, ex. doxiciclina, minociclina nu

exista riscul coloratiilor intrinseci!:

- tetraciclina idroclorica - se administreaza 2- saptamani in doze de c)te 1gzi - 1

tableta de 25mg orizi este activa pe ##, apnocitopaga!

6

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

7/15

- minociclina - are ca avanta"e perioada mai lunga de in"umatatire serica, rata redusa a

excretiei urinare, liposolubilitate mai mare. Se administreaza c)te 2mgzi timp de A zile.

Chimioterapice - metronidazol - este bactericid pe multe specii gram-negative

Bacteroides!, dar mai putin eficient pe bacilii facultativi ca ##. Se administreaza in doza de

2mg de + ori pe zi, timp de 6-1 zile. 0u se administreaza metronidazol timp indelungat,

deoarece apare rezistenta microbiana

- unii autori recomanda asocierea metronidazolului cu amoxicilina

a etape de tratament:

- se face tratament local radicular detratra", ciureta" radicular cu netezire radiculara minutioasa!

si antibioterapie pe cale generala

- igiena orala riguroasa efectuata de pacient

- controale periodice dpdv clinic &i microbiologic. Se recolteaza din pungile parodontale pentru ase vedea daca numarul microorganismelor patogene a sc$zut sau nu.

(aca boala nu se amelioreaza, se impune interventia cirurgicala.

Scheme de tratament,recomandate %n func'ie de diferite aspecte clinice:

a! detartra" 4 netezire radiculara minutioasa 4 tetraciclina 1gzi timp de 1 zile, cu repetare la

fiecare A saptamani

b! tetraciclina 1gzi timp de 1 zile 4 operatie cu lambou Cidman modificata! 4 controale

periodice 1 dataluna in primele D luni si apoi 1 data + luni. Eperatia se face la 1-2 zile de laadministrarea antibioterapiei. (upa operatie, pacientul clateste de 2 orizi timp de 2 minute, o

perioada de 2 saptamani cu o solutie de clorexidina ,2 4 peria" profesional la controale.

c! tetracilina pe cale generala 4 operatie cu lambou si aplicare de grefe de diverse tipuri

d! tenica FeGs: detartra" 4 netezire rediculara 4 spalaturi in pungile parodontale cu solutie de

saruri anorganice saturate si cloramina T 1 4 administrare de antibiotice 1gzi timp de 1 zile 4

acasa aplic$ri zilnice de pasta cu peroxid de idrogen + si bicarbonat de sodiu si spalaturi cu

saruri anorganice si ser fiziologic.

Hidurile #cademiei #mericane de Stomatologie Pediatric$ 1==D! recomandau

tratamentul pe cale generala in functie de cunoasterea sau nu a continutului microbian:

- daca se demonstreaz$ existenta in punga parodontala a ##, dar nu a &i a Bacteroides:

detartra" 4 netezire radiculara 4 administrare pe cale generala de (oxiciclina, 1mg2 orizi

timp de 21 de zile, dupa care se face reevaluare microbiologica la -D saptamani dupa instituirea

7

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

8/15

tratamentului. Pacientului i se recomanda clatiri cu clorexidina de 2 orizi timp de D saptamani

dupa tratamentul cu (oxiciclina. (aca se constata ca persista ##, se recomanda tratament

cirurgical la care se asociaza fie al doilea tratament cu (oxiciclina pe cale generala, fie fibre

impregnate cu Tetraciclina aplicate in pungi #ctisite!, fibre care s-a dovedit c$ sunt eficiente la

adult.

- daca la evaluarea continutului microbian exista ## si Bacteroides, se recomanda din

prima faza tratament cirurgical si asocierea (oxiciclinei

- daca nu se cunoaste continutul microbian, se recomanda tratament cirurgical si

tratamentul cu antibiotice

?n forma generalizata: - detartra" 4 netezire radiculara 4 operatie cu lambou 4

administrarea de tetraciclina 1gzi

- pot fi necesare extractiile, urmate de tratament protetic - recomandari de igiena bucala

Pentru ca tratamentul s$ fie eficient, el trebuie instituit precoce, cu condi'ia ca boala s$ fie

depistat$ c)t mai devreme. (e asemenea, este necesara cooperarea pacientului.

A!ectiuni "enerale care se insotesc de i#bolnavire parodontala

A. Boli hematopoetice: leucemia si neutropenia ciclica

$euce#ia

- reprezinta o afectiune cu caracter neoplazic

- este frecventa la copil: 1+ din neoplaziile copilului este reprezentata de leucemie

- forma cea mai frecventa la copil este leucemia acuta limfoblastica daca nu este tratata eficient

duce la deces!.

Tratament: - cimioterapie intensiva: incristina, /etrotrexat

- iradiere cervico-craniana imbunatateste prognosticul bolii in conditiile inceperii

tratamentului mai devreme de 1 ani!

- tratament de intretinere: - 0istatin previne infectiile fungice!

- otrimoxazol previne infectiile bacteriene!.

8

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

9/15

/odificari parodontale: cresterea in volum a gingiei 4 ulceratia marginii gingivale

datorita infiltratului inflamator leucocitar de la nivelul tesutului gingival. Infiltratul inflamator

determina si modificari osoase: subtierea laminei dura, distructia ligamentelor periodontale,

distructia osului, migrari dentare etc.

Si tratamentul poate induce modificari gingivale. imioterapicele actioneaza pe tesutul

bolnav dar si sanatos prin urmatoarele mecanisme:

- modificarea florei microbiene orale

- are efect direct asupra mucoasei gingivale, producand: inflamatie, subtierea mucosei, sangerare.

8ste necesar: - pastrarea igienei orale corecte si constientizarea insotitorului copilului de a

supravegea aceasta igiena orala corecta

- clatiri cu gluconat de clorexidina 4 suspensie de 0istatin de orizi

- la o interventie sangeranda pe dinti este necesara colaborarea cu ematologulpentru ca pericolul infectiei este mare.

%eutropenia ciclica

- este o boala rara cu transmitere genetica autozomal dominanta

- caracteristic: scaderea treptata pana la disparitie a neutrofilelor intr-un ciclu de 21 de zile. Scad,

de asemenea, trombocitele, reticulocitele, monocitele, dar nu in aceeasi proportie. (upa 21 de

zile de scadere, apare o refacere in 5-A zile a celulor distruse fara a se a"unge la numarul normalanterior. (in acest motiv, pacientul este supus la infectii severe mai ales in perioadele de varf!,

manifestate prin: febra, stare generala alterata, ulceratii mucozale. Infectiile severe pot ameninta

viata bolnavului.

- manifestari bucale: - gingivite severe

- deteriorarea parodontiului cu pierderea osului alveolar si de suport.

Tratamentul: - general, cu antibiotice

- local: peria" profesional, detartra", netezire radiculara si pastrarea igienei orale.

;n tratament general nou consta in in"ectii zilnice cu un factor de stimulare a granulocitelor.

7egat de leziunile mucozale: - caracteristicile leziunii ulcerative seamana cu ulceratia aftoasa,

dar se localizeaza in zone unde nu exista afte

- exista o delimitare neta intre gingia afectata si cea neafectata.

9

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

10/15

#lte boli de sange cu manifestari parodontale:

- anemia cu celule sub forma de secera

- anemia aplastica

- talasemia

B. &ipo!os!ata'ia

- este o afectiune rara, cu trasnmitere autozomal recesiva

- se caracterizeaza prin concentratia redusa a fosfatazei alcaline serice si modificari ale

fosfoetanolaminei urinare

- scaderea fosfatazei alcaline serice determina un deficit in mineralizarea osoasa

- in functie de varsta la care debuteaza boala exista forme clinice:

1. tip congenital: - debut in perioada perinatala - mortalitate neonatala foarte mare - aproximativ 65

- modificari sceletice importante

2. tip infantil precoce: - debut in primele D luni de viata

- mortalitate - 5

- malformatii sceletice similare cu cele din forma anterioara, dar

mai putin severe< calcinoze renale, sinostoza craniana, dezvoltare motorie intarziata, pierderea

prematura a dintilor temporari +. tip cu debut in copilarie

. tip cu debut la varsta adulta

- semne dentare principale: - afectarea prematura a parodontiului marginal, ducand la

mobilitate prematura a dintilor cu pierderea in special a dintilor temporari si cu localizare in

special la monoradiculari

- deficiente in formarea cementului radicular de la ipoplazie pana

la aplazie cementara!< uneori formarea radacinii poate fi deficitara in zona apicala

- coroanele dintilor interesati pot prezenta defecte ipoplazice

- defecte de mineralizare a oaselor lungi

C. indro#ul Papillon-$e!evre

- afectiune rara, cu transmitere genetica

10

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

11/15

- caracteristici: 1. leziuni iper3eratozice ale pielii palmo-plantare, genunci, coate

2. distructii parodontale severe mai exista o imbolnavire caracterizata prin leziuni

iper3eratozice dar fara afectare parodontala - boala /eleda!: survin devreme, inainte de varsta

de ani si se manifesta prin inflamatie, distructie osoasa, mobilitate dentara care duce la

exfoliere si pierderea dintilor la 5-D ani. (intii permanenti erup normal dar se pierd si ei prin

acelasi proces, astfel incat la varsta de 15 ani copilul este edentat.

- frecventa: 1- cazuri la 1.. de indivizi

- afectare egala pe sexe

- etiologie: - cauza genetica, cu transmitere autozomal recesiva

- in ultimii ani se considera ca in etiologia bolii sunt implicati alti 2 factori:

1. existenta in pungile parodontale a microorganismelor gram-negative: Bacteroides

gingivalis, spirocete, ##, apnocitopaga din acest motiv se utilizeaza antibiotice intratament!

2. deficienta celulara in functia cemotactica si de fagocitoza a neutrofilelor, deficienta

generata de componenta genetica a bolii

/atode de tratament: a! extractia dintilor temporari la varsta de aproximativ + ani,

administrarea pe cale generala de Tetraciclina si proteze mobilizabile. In prea"ma eruptiei /1 si a

incisivilor permanenti se mai administreaza inca o doza de Tetraciclina pentru a reduce flora

bacteriana si procesele distructive b! administrarea pe cale generala de analogi de vit. # * #citrecin.

Jezultatele clinice sunt bune, dar trebuie vazute eficienta in timp si efectele secundare.

c! #ugmentin #moxicilina 4 #cid clavulanic! pe cale generala, 1gzi timp

de 1 zile, repetat la D luni. Se face controlul mecanic si cimic al placii bacteriene prin detartra"

si, respectiv, folosirea apei de gura cu lorexidina 2, ceea ce poate intarzia pierderea dintilor

permanenti.

). indro#ul )o*n (+riso#ia 21

- afectiune genetica, cu o frecventa de 16 de nasteri

- boala parodontala - inflamatia cronica a parodontiului este semnul oral cel mai reprezentativ

- activitatea carioasa este redusa

11

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

12/15

- frecventa bolii parodontale este mare, toti bolnavii peste + de ani prezentand imbolnavire

parodontala. #par distructii osoase mari, cu pungi adanci. #fectarea este generala, dar este mai

accentuata la frontalii inferiori

- aparitia unei retractii marcate tot in regiunea anterioara inferioara asociata aparent cu insertia

inalta a frenului

- leziuni acute necrotice

- evolutia duce rapid la pierderea dintilor

- explicatia acestei imbolnaviri nu "ustifica aceste manifestari observate la examenul obiectiv al

parodontiului si care se datoreaza deteriorarii fizice generale a indivizilor, manifestata prin:

- rezistenta scazuta la infectii datorita circulatiei proaste, vascularizatiei terminale

- defect in maturarea limfocitelor T

- defect in functia cemotactica a limfocitelor - numar crescut de bacteroides melaninogenicus

- modificari ale sistemului imun: rol important dat de receptorii solubili ai interleu3inei 2,

impiedicand apararea organismului gazda.

,. &istiocito'a

- reticuloendotelioza nelipidica ce consta in multiple leziuni ale tesuturilor dure si moi care

contin istiocite si eozinofile- semnul patognomonic pentru diagnosticul istiologic al bolii este reprezentat de proliferarea

celulelor 7angerans

- exista + entitati clinice: 1. Boala 7etterer-SiKe

2. Boala Land-Sculler-ristian

+. Hranulomul eozinofil

1. Boala Letterer-Siwe

- este forma de istiocitoza acuta diseminata

- este forma cea mai severa

- are debut la varste foarte mici in primii 2 ani de viata! cu sfarsit letal

- intereseaza diferite organe splina, ficatul, plamanii, maduva osoasa, nodulii limfatici!, oasele si

pielea.

2. Boala Hand-Schuller-Christian

12

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

13/15

- este forma cronica progresiva a bolii

- afecteaza copiii mai mari de + ani

- se localizeaza in special la nivelul oaselor

- se caracterizeaza prin triada simptomatica: leziuni litice osoase, exoftalmie si diabet insipid

- multi pacienti mai pot prezenta si limfadenite, dermatita, splenoepatomegalie.

3. Granulomul eoino!il

- este forma cronica localizata a bolii

- este forma cea mai benigna

- afecteaza copiii mai mari

- pacientii prezinta leziuni osoase unice sau multiple.

/anifestarile orale care apar in formele clinice de istocitoza M:

- mucoasa gingivala marita de volum, cu ulceratii si necroze- liza osoasa localizata in special la bifurcatia molarilor, frecvent localizata la mandibula.

- multiple leziuni radiotransparente cu contur clar aspect de cui scos! la mandibula si craniu

Tratament: - citostatice: incristina, inblastina

- leziunile mari granulomul eozinofil! se ciureteaza

- s-au obtinut rezultate bune cu in"ectii intralezionale cu prednison.

. Acrodinia (boala lui Pin/ si *i!t- este o afectiune dobandita, care se datoreaza expunerii prelungite la mercur

- semne clinice: descuamarea pielii, glosita, eruptie si exfoliere prematura a dintilor dintii pot fi

extrasi cu mana!, gingie sensibila si dureroasa.

. aitis#ul re'istent la vit. )

- nu este generat de lipsa vit. (, ci de resorbtia defectuoasa a acesteia la nivelul tubilor renali

&. )iabetul 'aarat

- la copil este mai frecvent tipul I insulino-dependent!, fiind datorat actiunii virale si toxice

asupra insulelor pancreatice la copiii cu predispozitie genetica

- frecventa: 21

13

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

14/15

- semne clinice:- din anamneza reiese ca face parte dintr-o familie de diabetici acesti copii sunt

de 2 12 mai expusi la boala!

- patogomonic: poliurie, polidipsie, polifagie

- enurezis, infectii recurente, candidoze, glicozurie

- semne orale: - imbolnavire parodontala cu resorbtie osoasa marcata

- inflamatie gingivala clinica mimeaza o periodontita "uvenila!

- xerostomie

- abcese intraorale

- ipoplaziiipocalcificari ale smaltului 4 flux salivar scazut, ducand la cresterea

frecventei carioase

- eruptia dintilor este modificata precoce sau intaziata!

- cresterea candidei albicans, streptococilor emolitici, stafilococilor#titudinea stomatologului:

- sa indice pacientului sa ia masa de dimineata pentru a evita oc riza de ipoglicemie

- daca interventia va fi stresanta, se ia legatura cu internistul pentru a adapta doza de insulina

- in interventiile sangerande detartra"!, se face profilaxie cu antibiotice

- sa existe in cabinet o sursa de glucoza pentru o eventuala criza.

3. indro#ul ,lers-)anlos- afectiune genetica, cu transmitere autozomal dominanta sau recesiva sau legata de sex

- exista 1 tipuri de imbolnavire

- este important tipul A, care prezinta afectare parodontala. #cesta prezinta transmitere autozomal

dominanta si se caracterizeaza prin urmatoarele semne:

- iperextensibilitate a pielii

- piele subtire, pergamentoasa

- frecvent cicatrici

- ipermobilitate articulara degete, coaste, genunci!

- bucal:- mucoasa orala fragila, sufera usor contuzii care se vindeca greu

- debut precoce la varste mici a gingivitei severe generalizate cu retractii gingivale

ce duc la dezgolirea radacinilor molarilor temporari

- exista pungi osoase adanci -5mm!, in special la molari

14

7/26/2019 Curs an 5 Iunie 2016

15/15

- Tratamentul: este local, dar nu d$ %n general rezultate.

etracia "in"ival locali'at

- se poate %nt)lni la un dinte sau la grupe dentare

- mai frecvent se localizeaz$ la incisivii inferiori mai ales la centrali!

- pe fata vestibulara a incisivilor inferiori permanenti apare despicatura lui Stillmann, mic$ fisur$

pe mi"locul marginii gingivale, care se extinde apical, dezgolind suprafa'a radicular$

- mucoasa gingivala poate fi normala sau inflamata in functie de absen'a sau prezen'a factorilor

locali de iritatie< lipsesc pungile parodontale

auze:

- pozitia dintilor pe arcada vestibulopozitii, inclinatii, rotatii! poate antrena aceste retractii

gingivale- %n cazul eruptiei corectate prin autoaliniereortodontic ca faz$ intermediar$

- prezen'a unui fren cu insertie inalta pe marginea gingivala libera impiedica curatirea marginii

libere, pentru ca fundul de sant nu permite!

- in cursul tratamentul ortodontic

Tratament:

- interventii cirurgicale sau grefe, dar frecvent se repara de la sine.

15