curs an 3 propedeutica

109
PROPEDEUTICĂ CHIRURGICALĂ ŞI ANESTEZIOLOGIE

Upload: iulia-giulia-craciun

Post on 06-Jul-2016

78 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

-

TRANSCRIPT

Page 1: Curs an 3 Propedeutica

PROPEDEUTICĂ CHIRURGICALĂ ŞI ANESTEZIOLOGIE

Page 2: Curs an 3 Propedeutica

PLANUL CURSULUI• I. METODE GENERALE DE EXAMINARE CHIRURGICALĂ

– A. EXAMENUL GENERAL AL ANIMALULUI– B. EXAMENUL LOCAL AL ANIMALULUI

• II.METODE SPECIALE DE EXAMINARE CHIRURGICALĂ• III.DIAGNOSTICUL CHIRURGICAL ŞI PROGNOSTICUL• IV. INDICAŢIILE ŞI CONTRAINDICAŢIILE OPERAŢIILOR LA

ANIMALE• V. PREGĂTIREA ANIMALELOR PENTRU OPERAŢII

RISCURILE OPERATORII

Page 3: Curs an 3 Propedeutica

I. METODE GENERALE DE EXAMINARE CHIRURGICALĂExamenul chirurgical constă în identificarea animalului bolnav, sub aspectul speciei, rasei, sexului, vârstei, culorii şi a particularităţilor, a serviciului şi condiţiilor de întreţinere.

• SPECIA - cabaline: leziuni traumatice la nivelul membrelor, cutiei de corn, tablei dentare, - bovine: afecţiuni digitale, corpi străini esofago–ruminali, - suine: hernii ombilicale şi ingvino-scrotală, - carnivore: tumori mamare şi ale organelor genitale, - păsări: abcese şi flegmoane.• SEXUL - masculi: afecţiuni ale prostatei şi tumori peniene, hernii ingvino-scrotale (purcei), - femele: tumori mamare şi genitale, hernii ombilicale (scrofiţe).• RASA - câinii cu ochi exoftalmici predispuşi la afecţiuni oculare, - rase predispuse la entropion (Sharpei, Rottweiler).• VÂRSTA - tineret: hernii ombilicale, - adulte: tartru dentar, cataractă.• CULOARE ŞI PARTICULARITĂŢI - medicaţie proflogistică, pentru pielea nepigmentată.• SERVICIUL ŞI CONDIŢIILE DE ÎNTREŢINERE - caii de tracţiune: afecţiuni ale copitei, ale articulaţiei carpiene, pe terenuri dure, - caii de curse: afecţiuni ale tendoanelor şi muşchilor.

Page 4: Curs an 3 Propedeutica

Conformaţie, constituţie, atitudini, stare de întreţinere, facies, temperament, piele, mucoase aparente, limfoganglioni explorabili, puls, temperatură, respiraţie

• CONFORMAŢIA - bună (armonioasă)/ rea (defectuoasă)• CONSTITUŢIA - fină, robustă, - debilă, grosolană• ATITUDINI - staţiune, mers, decubit• STAREA DE ÎNTREŢINERE - bună/ rea• FACIES - normal/ trist• TEMPERAMENT - vioi/ limfactic• PIELEA ŞI MUCOASELE APARENTE - integritate, elasticitate, gradul de deshidratare - roz, cianotice, palide• LIMFOGANGLIONII EXPLORABILI - nemodificaţi/ măriţi în volum• P T R• ANAMNEZA

A. EXAMENUL GENERAL AL ANIMALULUI

Page 5: Curs an 3 Propedeutica

Inspecţie, palpaţie, percuţie, ascultaţie, mensuraţie, termometrie• INSPECŢIA - se bazează pe văz, auz, miros, - se execută pe animalul în staţiune şi în mers, din faţă, spate şi profil.• PALPAŢIA - de suprafaţă/ profundă, - directă/ indirectă, - monomanuală/ bimanuală, - palpaţia de suprafaţă: mâna pasivă/ mâna activă, - palpaţia profundă: sensibilitatea viscerelor şi consistenţa acestora; palpaţie transrectală, tuşeu - palpaţia directă: mişcarea pasivă a unei regiuni, prin extensie, flexie, abducţie şi adducţie.• ASCULTAŢIA - zgomote patognomonice (crepitaţia osoasă în fractură),• MENSURAŢIA - măsurarea unor regiuni şi compararea cu cele omonime,• TERMOMETRIA - aprecierea temperaturii locale cu dosul palmei

B. EXAMENUL LOCAL AL ANIMALULUI

Page 6: Curs an 3 Propedeutica

Centeză, cateterism, sondaj, biopsie, examen radiologic, ecografic, endoscopic• CENTEZA (PUNCŢIA)• - constă în penetrarea peretelui unei cavităţi naturale sau a unei colecţii patologice, cu

ajutorul unui ac gros, pentru recoltarea sau evacuarea conţinutului,• - respectarea asepsiei/ antisepsiei,• - pentru colecţiile mici, recoltarea se realizează prin aspirare cu seringa,• CATETERISMUL ŞI SONDAJUL• - se explorează traiecte naturale sau patologice,• - cateterismul: explorarea uretrei,• - sondajul: permeabilizarea esofagului,• BIOPSIA• - prelevare de ţesut pentru laborator• - se realizează prin raclaj, puncţie sau excizie,• - nu se foloseşte anestezie locală

II.METODE SPECIALE DE EXAMINARE CHIRURGICALĂ

Page 7: Curs an 3 Propedeutica

• DIAGNOSTICUL se stabileşte prin coroborarea rezultatelor investigaţiilor clinice şi paraclinice.

• Medicul utilizează şi diagnosticul diferenţial – o deformare la nivelul peretelui abdominal poate fi o colecţie (chist, abces, hematom), dar nu exclude existenţa unei tumori sau hernii.

• Diagnosticul poate fi cert sau probabil.

• PROGNOSTICUL se stabileşte în funcţie de individ, vârstă, stare de întreţinere şi exploatare şi patologia existentă.

• Prognosticul poate fi favorabil, rezervat, grav.• Pentru speciile de interes economic, se va aprecia costul tratamentului, durata evoluţiei

postoperatorii şi posibilitatea restabilirii capacităţii productive.

III.DIAGNOSTICUL CHIRURGICAL ŞI PROGNOSTICUL

Page 8: Curs an 3 Propedeutica

• Proprietarul trebuie informat asupra oportunităţii operaţiei şi riscurilor ce pot să apară.

• Indicaţiile operaţiilor pot fi:• - absolute: plăgi accidentale cu sângerare masivă, tumori, evisceraţii, etc.• - relative (prioritate au intervenţiile nesângeroase): obstrucţia esofagului (extragerea sau

respingerea corpului străin), împâstarea rumenului (medicaţie pentru motricitate).

• Operaţiile se vor realiza doar la animale cu stare de întreţinere corespunzătoare şi se va ţine cont şi de anotimp.

IV. INDICAŢIILE ŞI CONTRAINDICAŢIILE OPERAŢIILOR LA ANIMALE

Page 9: Curs an 3 Propedeutica

V. PREGĂTIREA ANIMALELOR PENTRU OPERAŢIIPREGĂTIREA PREOPERATORIE A ANIMALULUI este în raport cu starea de sănătate şi întreţinere a acestuia, dar şi cu felul intervenţiei.

În urgenţe, pregătirile sunt reduse la minim.

Pregătirile animalului de operat se împart în: - Evaluarea rezistenţei animalului la operaţie

- În această etapă, se stabilesc metoda de contenţie, anestezia şi îngrijirile postoperatorii.- Animalele nou-născute şi bătrâne suportă mai greu anestezia şi perioada de recuperare,- Intoxicaţia narcotică este mai frecventă la animale cu insuficienţă cardio-respiratorie şi

afecţiuni hepato-renale.- Pregătirea propriu-zisă

- Cuprinde măsuri de ordin general (igiena corporală, dieta alimentară şi hidrică, medicaţia preoperatorie) şi local (tundere, radere şi dezinfecţie).

Page 10: Curs an 3 Propedeutica

Sunt legate de contenţie, anestezie, hemoragie, traumatismul operator şi infecţia chirurgicală.

RISCURILE OPERATORII

CONTENŢIACuprinde totalitatea mijloacelor pe care le utilizăm pentru a imobiliza şi aşeza

animalul în poziţia dorită, în vederea examinării sau executării unor operaţii.Atenţie la reacţiile de apărare din partea animalului!

Se realizează după anumite reguli, a căror nerespectare determină apariţia unor accidente, cauzate de: - utilizarea unor dispozitive de contenţie necorespunzătoare, - folosirea unui personal neinstruit, - nerespectarea dietei preoperatorii, - folosirea unui loc necorespunzător.Accidentele de contenţie se pot înregistra la toate speciile, dar mai ales la cabaline, datorită

metodelor de trântire. Cele mai frecvente accidente sunt: - obstrucţia nărilor sau a traheii, - asfixierea prin sincopă respiratorie la taurine – decubit lateral prelungit, - arsura în lanţ, contuzii şi plăgi, - contuzii ale nervilor, rupturi de viscere, prolaps rectal, fractură de bazin, - fractură de femur şi coloană vertebrală.

Page 11: Curs an 3 Propedeutica

Aceste accidente pot fi prevenite dacă se respectă următoarele: - alegerea metodei de contenţie adecvată în raport cu specia, temperamentul animalului şi scopul

urmărit,- cunoaşterea metodei de contenţie şi instruirea personalului,- verificarea materialului de contenţie,- tranchilizarea animalelor retive,- evitarea trântiriipe terenuri dure şi murdare.

Medicul veterinar şi ajutoarele sale pot suferi accidente în timpul contenţiei – plăgi, fracturi, traumatisme cranio-faciale, comoţii cerebrale.

Cabaline: - plăgi contuze prin muşcătură şi loviri cu copita,Bovine: - loviri cu coarnele şi membrele posterioare,Ovine, caprine: - loviri cu capul, berbecii prin surprindere,Porcine: - plăgi prin muşcătură cu smulgerea ţesutului,Carnivore: - muşcături, zgârieturi, - pisica determină apariţia flegmonului prin zgârietură şi muşcătură.

CONTENŢIA

Page 12: Curs an 3 Propedeutica

Este procedeul medical prin care se suprimă temporar perceperea senzaţiilor dureroase.• Are rolul de a asigura liniştea operatorie şi de a preveni accidentele de contenţie şi şocul intraoperator.• Aceeaşi substanţă anestezică determină efecte diferite în raport cu specia, calea de administrare şi

concentraţie.• Clasificare:

– După locul unde acţionează substanţa anestezică: a. locală, a. regională, a. generală

– După calea de administrare: a. enterală, a. parenterală – pe cale injectabilă (s.c., i.m., i.v., i.p.) a. pe cale inhalatorie;

ANESTEZIA LOCALĂReprezintă rezultatul acţiunii substanţei anestezice asupra terminaţiilor nervoase dintr-ozonă.Avantaje:- Uşor de executat- Nu necesită instrumentar şi aparatură specială- Permite realizarea de intervenţii operatorii la animalele bătrâne, nou născute şi cu afecţiuni cardio-

respiratorii sau hepato-renale- Nu necesită supraveghere şi spitalizare postanestezică.

ANESTEZIA

Page 13: Curs an 3 Propedeutica

• Dezavantaj: - zona insensibilizată este redusă şi înconjurată de ţesuturi care reacţionează la atingerea cu bisturiul;

Pielea este foarte sensibilă, urmată, în ordine descrescătoare, de ţesutul conjunctiv subcutanat, aponevroze şi muşchi.

• tendonul, măduva osoasă şi cartilajul nu prezintă sensibilitate.• mucoasele stomacală şi intestinală – sensibilitate redusă,• mucoasele bucală, laringiană şi nazală – sensibilitate crescută,• peritoneul visceral – nu prezintă sensibilitate, cel parietal – da.

Clasificare:• După locul unde acţionează substanţa anestezică: a. locală de suprafaţă

a. locală prin infiltraţie

ANESTEZIA LOCALĂ

Page 14: Curs an 3 Propedeutica

ANESTEZIA LOCALĂ DE SUPRAFAŢĂ

Se realizează cu substanţe anestezice sau prin refrigeraţie.

A. locală cu substanţe anesteziceSe foloseşte pentru insensibilizarea mucoaselor, sub formă de:- Instilaţie nazală, conjunctivală;- Pulverizaţie faringiană, laringiană, nazală- Badijonarea mucoasei bucale.Se utilizează - cocaina – în oftalmologie: sol. 1% (efect în 5 min.)

- xilina – sol. 1-3% (efect în 2 min.)Ambele au acţiune vasoconstrictoare, se folosesc în cazul mucoaselor inflamate.Analgezia durează 10 – 15 minute.

A. locală prin refrigeraţieSe realizează cu substanţe volatile, la temperatură scăzută.Kelen – efectul apare în 20 – 30 de secunde, cu o durată de 1 -2 minute. Nu se reaplică.

Page 15: Curs an 3 Propedeutica

Anestezia locală prin infiltraţie

Presupune injectarea substanţei în ţesuturi, în contact cu terminaţiile nervoase. Infiltraţia poate fi – directă: liniară/ romb/ evantai – executată cu ac lung;

– periferică: în jurul focarului.Substanţe folosite:Procaina – sol. 0,5 – 10% (efect – 5 min.), determină vasodilataţie, efectul durează 45 de minute.

– se foloseşte în concentraţie de 1-2%Xilina – de 2 ori mai puternică decât procaina, dar mai toxică

– se foloseşte în sol. 1%Tetracaina – de 12 ori mai puternică decât procaina

– efectul apare în 5 minute, dureaza 2 – 3 ore. (fiole x 1 ml, sol. 1%)Bupivacaina – sol. 0,25 – 0,5%, fiole x 5ml.

A. prin infiltraţie este contraindicată în focarele inflamate şi în cele septice.

Atenţie la animalele alergice la xilină.

Page 16: Curs an 3 Propedeutica

ANESTEZIA REGIONALĂ

Este rezultatul contactului dintre substanţa anestezică şi o cale nervoasă de conducereîmpiedicând transmiterea influxului nervos.

Substanţa anestezică este injectată pe traiectul nervului, de aceea se foloseşte substanţaanestezică în cantitate mai mică, dar în concentraţie mai mare.

A. regională troncularăA. regională spinală

Anestezia regională tronculară- Injectarea substanţei - la nivelul ieşirii nervului din canalul dural – anestezie paravertebrală

- pe traiectul nervului – blocaj troncular

Substanţe folosite: - Procaină 4%- Xilină 2%- Doză 5-20 ml, efectul apare în 15 minute, durează 45-60 de minute

Page 17: Curs an 3 Propedeutica

ANESTEZIA REGIONALĂ SPINALĂ

După locul depunerii substanţei anestezice, întâlnim anestezie epidurală şi rahidiană.

A. epidurală constă în depunerea substanţei anestezice în canalul rahidian, între faţainternă a acestuia şi dura mater.

Blocaj lombar: bovine – L1 şi L2, câine – L6 şi L7.Blocaj sacral: - a. epidurală joasă (Cg1 – Cg2), a. epidurală înaltă (ultima sacrală şi prima

coccigienă)

Page 18: Curs an 3 Propedeutica

ANESTEZIA GENERALĂConstă în acţiunea substanţei anestezice asupra SNC, cu suprimarea sensibilităţii

dureroase şi a majorităţii reflexelor, dar cu păstrarea funcţiilor vitale.

NEUROPLEGIA ŞI TRANCHILIZAREAReprezintă tehnica anestezică care determină de la simpla liniştire a animalului până la

imobilizarea completă în decubit, fără a influenţa în mod deosebit starea de vigilitate şi fără aproduce narcoza.

Se realizează cu neuroleptice, tranchilizante, sedative, analgezice.

NEUROLEPTICE, TRANCHILIZANTE:Clorpromazina Combelen (derivat de fenotiazină)Romtiazin (s.a. - Promazina)AcepromazinaStressnil (s.a. - Azaperonă)

SEDATIVE, ANALGEZICE:Xilazina Domitor (s.a. – Medetomidina)Domosedan (s.a. - Detomidina)

Page 19: Curs an 3 Propedeutica

NEUROLEPTICE, TRANCHILIZANTEClorpromazina• Strict i.v.,• Efecte: hipotensiune, vasodilataţie, tahicardie• Doza: 1 mg/kg, sol. 2,5%Combelen• i.v., i.m.,• Efecte: vasodilataţie, hipotensiune• Doza: cabaline - 1 ml/100 kg, animale mici – 1 ml/ 10 kg.• Determină evidenţierea pleoapei a treia, ptoza pleoapei superioare, prolabarea

penisului la cal, tremurături musculare şi dezorientare, transpiraţii abundente.Romtiazin• i.v.,• Doza: 4 ml/ 100 kg A.M., sol. 5%; • Acţionează fără perioadă de excitaţie şi ataxie,

Page 20: Curs an 3 Propedeutica

Acepromazina• Bine tolerată de toate speciile, trezirea mai rapidă• Doza: 1 ml/ 100 kg A.M., 1 ml/ 10 kg a.m.,

Stressnil• ideal pt suine• Toxicitate redusă, acţiune rapidă, intensă şi de durată, cu perioadă de excitaţie

redusă,• Doza:

– ca tranchilizant: 0,2 ml/kg – suine adulte, 0,4 ml/kg – purcei, – pentru intervenţii chirurgicale: 0,8 ml/kg.

Page 21: Curs an 3 Propedeutica

SEDATIVE, ANALGEZICEXilazina• Bun relaxant muscular• Efect sedativ: 1-2 ore, efect analgezic: 15 – 30 de minute;• Sol. 2-5% - bine tolerată de ţesuturi, toxicitate redusă, • Sol. 10% - iritantă, strict i.v.,• Se foloseşte pentru:

– abordare şi contenţie– Examene clinice şi investigaţii paraclinice– Sutura plăgilor, deschidere de abcese– Ca preanestezic în anestezia generală

• Doza: – Cabaline: 2-5 ml/100 kg– Câine, pisică: 1 ml/10 kg– Rumegătoare: sedare uşoară: 0,25 ml/ 100 kg; sedare profundă: 1,5ml/ 100 kg

• Efecte secundare: – la cal – transpiraţie, – la câine şi pisică - vomă, hiperglicemie, scăderea oftalmotonusului şi a motilităţii gastro-

intestinale, umplerea vezicii urinare,– la rumegătoare – hipersalivaţie, gemete, bruxism, prolabarea limbii.

Page 22: Curs an 3 Propedeutica

Domosedan (Detomidină)• Folosit la cabaline şi bovine, pentru sedare şi analgezie• Fl x 5 – 20 ml, sol. 10 mg/ml,• i.v., i.m.,• Se foloseşte pentru:

– abordare şi contenţie– Examene clinice şi investigaţii paraclinice– Sutura plăgilor, deschidere de abcese– Ca preanestezic în anestezia generală

• Doze: • Sedare, analgezie uşoară: 0,2 – 0,4 ml/ 100 kg, efect 30- 60 de minute, efectul apare după 15

minute.• Sedare, analgezie profundă: 0,4 – 0,8 ml/ 100 kg, efectul durează 3 ore• NU se foloseşte în ultimul trimestru de gestaţie sau la animalele cu insuficienţă hepato-renală

sau tulburări cardio-respiratorii• La bovine, se recomandă plasarea capului animalului în poziţie declivă, pentru a preveni

aspiraţia salivei sau a furajelor regurgitate,• În caz de supradozare: Antisedan (s.a. atipamezol)

Page 23: Curs an 3 Propedeutica

Domitor (Medetomidină)• Se foloseşte pentru sedare şi analgezie la câine şi pisică• Se foloseşte pentru:

– abordare şi contenţie– Examene clinice şi investigaţii paraclinice– Sutura plăgilor, deschidere de abcese– Ca preanestezic în anestezia generală

• i.v., i.m., s.c. – câine, i.v., i.m. - pisică• Doză:• Câine: sedare uşoară 0,2 ml/10 kg, sedare profundă 0,5 ml/10 kg• Pisică: sedare uşoară 0,25 – 0,5 ml/5 kg, sedare profundă 0,7 ml/5 kg• Determină bradicardie şi bradipnee• NU se administrează la animalele gestante, sau la cele cu insuficienţă hepato-renală sau

cardio-respiratorie• Determină vomă

Antisedan (Atipamezol)• Se foloseşte pentru grăbirea trezirii animalului din anestezie• i.m., • Doză: la câine – aceeaşi ca la Domitor, pisică – jumătate din doza de Domitor

Page 24: Curs an 3 Propedeutica

Foloseşte substanţe care acţionează asupra centrilor nervoşi superiori, determinând suprimarea durerii.

• Cea mai folosită substanţă este ketamina.• Determină tulburări musculare de tip convulsiv, trezirea realizându-se frecvent cu halucinaţie,

agitaţie, animalul fiind hiperestezic.• Utilizată singură, nu determină o miorelaxare completă, membrele fiind rigide şi animalul agitat, cu

o privire speriată.• De aceea, analgezicele de tip disociativ nu se folosesc singure, ci în combinaţie cu un tranchilizant

sau sedativ.

• Asocierea dintre un neuroleptic şi un analgezic central se numeşte NEUROLEPTANALGEZIE (NLA).

• NLA se poate asocia cu anestezie locală, regională şi narcoză.

• Primul se administrează neurolepticul sau sedativul, urmat la 15 minute de analgezic.

ANESTEZIA DISOCIATIVĂ

Page 25: Curs an 3 Propedeutica

Se caracterizează prin deprimarea SNC, cu pierderea reversibilă a sensibilităţii generale, a motilităţii voluntare şi vigilităţii, dar cu păstrarea funcţiilor vitale.

• Clinic, se traduce printr-un somn narcotic, a cărui intensitate depinde de anestezicul folosit şi doză.

• Narcoza se obţine prin administrarea narcoticelor pe cale digestivă, injectabilă, respiratorie. • Narcoza pe cale digestivă:

– Necesită doze mari,– Se instalează lent,– Greu de controlat,

• Narcoza pe cale injectabilă:– Uşor de realizat, nu necesită aparatură specială,– Cea mai utilizată este calea intravenoasă, – La animalele de laborator şi pt blană, se injectează intraperitoneal - nu se foloseşte la

animalele gestante şi în laparatomii,– Cele mai utilizate narcotice: cloralhidrat, cloraloza, propofol, barbiturice.

NARCOZA

Page 26: Curs an 3 Propedeutica

Cloralhidrat• Se foloseşte la animalele mari• Strict i.v.• Acţionează fără perioadă de excitaţie• Analgezia şi relaxarea musculară sunt reduse, de aceea se recomandă asocierea cu NLA• Determină vasodilataţie periferică şi are efect hipotensiv• Se utilizează cu precauţie la bovine, deoarece determină atonie ruminală şi timpanism• NU se administrează la femelele gestante

Cloraloza • Mai puţin toxică şi iritantă ca precedentul • Se foloseşte la animalele mici şi oaie• Se administrează i.v., în concentraţie de 1%

Propofol• Se administrează strict i.v., lent cu acţiune de scurtă durată – 5 minute• Se foloseşte pentru inducţia şi menţinerea anesteziei• Doze:• Câine – fără premedicaţie: 6,5 ml/10 kg

– cu premedicaţie: 4 ml/10 kg• Pisică – fără premedicaţie: 2ml/2,5 kg

– cu premedicaţie – 1,5 ml/2,5 kg

Page 27: Curs an 3 Propedeutica

Barbituricele • Se împart în barbiturice cu durată de acţiune lungă (8-10 ore): fenobarbital, medie (6-8 ore):

pentobarbital, ciclobarbital, scurtă (2- 3 ore): hexobarbital şi foarte scurtă (sub o oră): tiopental,

• Se folosesc pentru inducerea narcozei pe cale inhalatorie,• Nu au acţiune analgezică, dar scad gradul percepţiei dureroase,• Se administrează i.v., o parte din anestezic se depozitează în ţesutul adipos, de unde se elimină

lent la animalele obeze, • Doze:• 5-40 mg/kg• Dacă se depăşeşte doza, apare coma barbiturică: dispariţia reflexelor şi moartea prin asfixie,• Antidot: substanţe convulsivante – la câine: amfetamină (3 mg/kg), repetată la 30 minute.

• Tiopental:• Este unul din cele mai folosite barbiturice• Concentraţie 5-10%• Pentru inducţia narcozei, fără a avea efect analgezic,• Acţiunea durează 10-20 minute, determină bradicardie, scade fluxul renal sangvin, ceea ce

determină oligurie şi vasoconstricţie periferică, urmată de vasodilataţie,• Doze:• Animale mici – sol. 5% - 10 mg/kg, readministrare dupa 10-20 minute,• Cabaline – sol. 10% - după premedicaţie cu acepromazină sau xilazină - 10 mg/kg

Page 28: Curs an 3 Propedeutica

Constă în pătrunderea anestezicului volatil sau gazos în alveolele pulmonare, de unde trece în sânge şi ajunge la SNC.

• Se poate realiza prin inspiraţie directă spontană sau prin insuflaţie (cu ajutorul aparatelor).• Eliminarea gazelor se face tot pe cale respiratorie.• Avantaje:

– Respiraţia poate fi controlată şi asistată mecanic,– Se pot preveni şi combate complicaţiile cardio-respiratorii,– Trezirea este rapidă şi fără stări de excitaţie.

• Deazavantaje:– Realizarea acestei metode este condiţionată de existenţa unei aparaturi speciale,– Se impune o supraveghere continuă a aparaturii.

• Circuitul anestezic are rolul de a aduce pacientului oxigen şi gaz anestezic (gaze proaspete) şi, totodată, de a conduce aerul expirat de pacient fie în exterior fie, după absorbţia CO2 şi reoxigenare, din nou spre pacient.

• După modul de realizare a amestecului între anestezic şi aer, există 2 tipuri de circuite anestezice: deschis şi închis.

Narcoza pe cale inhalatorie

Page 29: Curs an 3 Propedeutica

• Circuit: – Cu reinhalare = Recirculant = Închis– Fără reinhalare = Nerecirculant = Deschis

• Circuitul închis Toate gazele sunt

refolosite CO2 este eliminat după

transferul prin carbonat de calciu

• Circuitul deschis Gazele nu sunt refolosite Pacientul inspiră din rezervor

amestecul proaspăt de oxigen și gaz anestezic, gazele expirate fiind eliminate în atmosferă

Page 30: Curs an 3 Propedeutica

Aparatul de anestezie

Dispozitive de măsurare și control al fluxului de gaze

Dispozitive de vaporizare a gazului anestezic Circuitul anestezic

Sistemul de absorbție al dioxidului de carbon din aerul expirat de pacient

Sistemul de exhaustare, de eliminare a gazelor

Sursa de gaze

Page 31: Curs an 3 Propedeutica
Page 32: Curs an 3 Propedeutica

Părțile componente ale unui circuit anestezic închis

Page 33: Curs an 3 Propedeutica

Părțile componente ale unui circuit anestezic deschis

Page 34: Curs an 3 Propedeutica

TEHNICA INTUBAȚIEI ENDOTRAHEALE

În acest scop, se folosește sonda de intubație endotraheală care face legătura între pacient și aparatul de anestezie.

Instrumentar și elemente necesare realizării intubației:

Laringoscop, compresă de tifon (speculum bucal - opțional) Gel lubrefiant anestezic sau spray cu anestezic local Sondă endotraheală cu manșon gonflabil (pentru etanșeizare) Feși de tifon sau tubulatura de la un perfuzor Seringă (2, 5, 10 ml)

Page 35: Curs an 3 Propedeutica
Page 36: Curs an 3 Propedeutica

Tehnica intubației endotraheale la carnivorele domestice

Introducerea sondei traheale se face după o pregătire minuțioasă, devenind un act simplu, realizat într-un timp cât mai scurt.Momentul optim este imediat după inducția narcozei. Tehnica intubației: Animalul este așezat pe masa de operație în decubit sternal. Se deschide cavitatea bucală Se exteriorizează limba cu ajutorul unei comprese de tifon Se pulverizează spray-ul cu lidocaină la baza limbii Se introduce laringoscopul și se vizualizează fanta glotică prin apăsarea bazei limbii Se introduce sonda (unsă cu vaselină neutră sau gel cu lidocaină) și se avansează nu

mai departe de punctul umărului = articulația scapulo-humerală (altfel, riscăm o intubație selectivă endobronșică, pe una din bronhiile principale);

Se introduce aer în balonul de etanșeizare;

(Se recomandă ventilarea de oxigen pe mască în timpul inducției parenterale provocând o hiperoxie tisulară, pentru a depăși mai ușor momentul de apnee)

Page 37: Curs an 3 Propedeutica

ÎN TIMPUL RESPIRAȚIEI ÎN TIMPUL DEGLUTIȚIEI

Page 38: Curs an 3 Propedeutica
Page 39: Curs an 3 Propedeutica
Page 40: Curs an 3 Propedeutica

Tehnica intubației - video

Page 41: Curs an 3 Propedeutica

Protoxid de azot• Gaz incolor, volatil, neinflamabil, miros de zahăr ars, neiritant pentru căile respiratorii• Are toxicitate redusă• Se foloseşte în conc. 75-80% pt inducţia anesteziei, apoi scade la 50% pt menţinerea anesteziei

Isofluran• Are o inducţie rapidă, cu revenire lentă din narcoză• Relaxarea musculară este mai puternică (în comparaţie cu halotanul)• Efect analgezic slab• Se foloseşte în concentraţie 2% • Determină deprimare respiratorie, laringospasm, tuse, tahicardie

Sevofluran• Inducţia şi recuperarea sunt rapide,• Nu determină iritaţia mucoasei respiratorii, se poate folosi la nou-născuţi• Bine tolerat de aparatul cardiovascular

NARCOTICE UZUALE

Page 42: Curs an 3 Propedeutica

Halotan• Uşor manevrabil, neiritant• Inducerea şi revenirea din anestezie se realizează repede• Analgezia şi miorelaxarea sunt slabe• Pentru narcoză: conc. 2 - 4%, pt. menţinere: 0,5 – 2%• Nu se foloseşte la animalele cu afecţiuni cardiace şi hepato-renale grave.

Eter etilic• Lichid incolor, foarte volatil, iritant şi inflamabil• Folosit în cantităţi mari, determină iritaţia căilor respiratorii, spasm laringian, glotic, urmat de tuse

puternică şi apnee• Determină hiperglicemie• Traversează bariera placentară

Cloroform• Are efect analgezic bun• Relaxare musculară satisfăcătoare• Inducţia şi recuperarea se produc rapid• Este hepatotoxic

NARCOTICE MAI PUŢIN UTILIZATE

Page 43: Curs an 3 Propedeutica

SEMNELE CLINICE ŞI DINAMICA NARCOZEI

Interacţiunea dintre un narcotic şi celula nervoasă se exteriorizează printr-o serie de manifestări clinice, care apar stadial şi reprezintă fazele narcozei.

1. Stadiul cortical2. Stadiul narcozei cu reflexe3. Stadiul narcozei fără reflexe4. Stadiul narcozei toxice

1. Stadiul cortical (Stadiul analgeziei)

Are 2 faze: a) de analgezie, b) de excitaţie

Faza de analgezie:- Apare datorită deprimării centrilor durerii din creier- Respiraţia este neregulată, cu perioadă de apnee voluntară, iar pupilele sunt egale, dispar senzaţiile

dureroaseFaza de excitaţie:- Se manifestă prin nelinişte, mişcări dezordonate, ţipete, urinări, defecări, tahicardie, midriază, tonus

ridicat al musculaturii scheletice,- În această fază, se interzice efectuarea de operaţii, deoarece orice supraexcitaţie poate fi fatală.

Page 44: Curs an 3 Propedeutica

2. Stadiul narcozei cu reflexe- Animalul intră într-un somn profund, reflexul palpebral este prezent, iar analgezia completă.- Respiraţia este regulată, animalul prezintă nistagmus lateral, se instalează mioza. - Continuarea administrării narcoticului induce narcoza profundă, pe când întreruperea

administrării determină trezirea animalului.- Accidente posibile: apnee, vomă, hipersalivaţie urmată de aspiraţie bronşică, tuse, spasm

glotic.

3. Stadiul narcozei fără reflexe- Acest stadiu corespunde inhibiţiei generalizate a SNC, exceptând bulbul.- Evoluează în 2 faze: a) faza de somn, b) faza de alarmă.- Divizarea celor 2 faze se face în 4 planuri în funcţie de profunzimea anesteziei. - Planul 1: analgezie şi narcoză profundă, cu persistenţa reflexului palpebral, corneean şi anal.- Planul 2: dispariţia reflexului palplebral, diminuarea celui corneean şi anal, mioză,

evidenţierea pleoapei a III-a, relaxare musculară; în acest stadiu, se pot efectua operaţii de mare chirurgie.

- Planul 3: dispariţia reflexelor corneean şi anal, respiraţie greoaie de tip abdominal, globii oculari îşi reiau poziţia centrală şi apare o uşoară midriază.

- Planul 4: respiraţia devine superficială şi aritmică, pulsul se accelerează, apare hipotensiune, cianoză, pierderi de fecale şi urină. Acest plan corespunde supradozării narcoticului şi se apropie de stadiul toxic.

- Planurile 1, 2 – faza de somn- Planurile 3, 4 – faza de alarmă

Page 45: Curs an 3 Propedeutica

4. Stadiul toxic- Respiraţia este din ce în ce mai rară, puls imperceptibil, mucoase cianotice, midriază

accentuată, sfinctere relaxate,- Salvarea animalului în această fază se face prin măsuri de resuscitare cardio-respiratorie şi

oxigenoterapie.- Trezirea din narcoză se realizează progresiv, uneori cu stări de excitaţie.

Page 46: Curs an 3 Propedeutica

ANESTEZIOLOGIA PE SPECII

1. LA CABALINE:

Neuroleptice şi analgezice: Combelen – i.m., i.v., 1 ml/100 kg, efectul apare în 5 minute şi durează 60 de minute.Se foloseşte pentru aplicări de pansamente, suturi, drenări de colecţii Acepromazina – i.m., i.v., 1 ml/100 kg, efectul apare în 15 minute şi durează 60 de minute.Nu se foloseşte la animalele în stare de şoc sau la cele care au suferit hemoragii, deoarece determină

vasodilataţie. Xilazina – sol. 2%, i.m., i.v., 2-5 ml/100 kg, efectul apare în 10 minute şi durează 30 de minute.Determină analgezie şi imobilizare eficiente. Nu se foloseşte în ultimul trimestru de gestaţie.

NLA Xilazină 2-5 ml/100 kg i.v. + Ketamină 2 ml/100 kg, după 10 minute, cu efect 30 de minute. Xilazină 2-5 ml/100 kg i.v. + Domosedam 0,2 - 0,4 ml/100 kg, după 10 minute, cu efect 30-60

minute. Acepromazină 0,5 – 1 ml/100 kg sau Combelen 1 ml/100 kg + Ketamină 2 ml/100 kg, după 15

minute, cu efect 90 de minute.

Page 47: Curs an 3 Propedeutica

Narcoza: Cloralhidrat – strict i.v., sol. 10%, 0,1 gr/kg, efect 40-60 de minute.

– Se administrează lent, urmărind instalarea anesteziei prin apariţia nistagmusului lateral şi a titubării, ceea ce indică întreruperea administrării.

– Doza se poate repeta fără a depăşi 0,15 gr/kg.

2. LA RUMEGĂTOARE

Anestezia generală se face cu atenţie, preferându-se anestezie loco-regională, datorită unor particularităţi morfofuncţionale, care măresc riscul anesteziei. Aceste particularităţi sunt:

- Capacitatea respiratorie redusă comparativ cu cabalinele,- Sensibilitate crescută a centrilor respiratorii la acţiunea deprimantă a anestezicului,- Decubitul lateral prelungit este suportat cu dificultate, deoarece aplatizarea abdomenului

măreşte compresiunea diafragmatică şi reduce capacitatea respiratorie,- Anestezicul determină atonie digestivă şi întreruperea eructaţiei, favorizând timpanismul.Dacă actul operator impune utilizarea anesteziei generale, trebuie luate următoarele măsuri de

precauţie:- Dietă alimentară 24 – 36 ore, hidrică 12 ore,- Culcarea animalului în decubit lateral drept,- Introducerea şi menţinerea sondei buco-esofagiene pt a preveni timpanismul.

Page 48: Curs an 3 Propedeutica

Neuroleptice şi analgezice:Se recomandă o premedicaţie cu Atropină 0,1 ml/100 kg, i.m. Xilazina – asigură sedare, miorelaxare, analgezie în funcţie de doză.

– 0,25 ml/100 kg - la bovine, 0,05 ml/10 kg la ovine - pt manopere de contenţie şi examinare. – 0,5 ml/100 kg la bovine – după 15 minute, animalul titubează şi adoptă decubitul, apare sialoreea, limba este între arcadele dentare, iar buza superioară este coborâtă – pt suturi, drenări de colecţii. – 1 ml/100 kg la bovine, 1 ml/50 kg la ovine – pt intervenţii chirurgicale, – 1,5 ml/100 kg la bovine – fatală.

Domosedam – 0,3 – 0,6 ml/100 kg i.v. Acepromazina – 0,5 ml/100 kg la bovine, 0,5 ml/50 kg

NLA:La bovine: Xilazina 0,2 ml/100 kg + Ketamină 2 ml/100 kg, efectul durează 60 de minute. Domosedam 0,2 ml/100 kg + Ketamină 1 ml/100 kg, după 10 minute, efectul durează 45 de

minute.

La ovine: Xilazina 0,05 ml/10 kg + Ketamină 1 ml/10 kg, după 10 minute, efectul durează 60 de minute.

Page 49: Curs an 3 Propedeutica

Narcoza: Cloralhidrat: 0,8 g/kg la bovine, sol. 10%, 0,2 g/kg la ovine, sol. 5%. Efectul durează 60-90 de

minute.Efecte secundare: vasodilataţie, hipotensiune, scăderea mişcărilor ruminale, timpanism. Tiopental: 1 g/100 kg la bovine, efectul durează 15-30 de minute.

3. LA CÂINE

Premedicaţie: Atropină 1% - 0,1 ml/10 kg s.c., i.m.Neuroleptice, analgezice: Combelen: 0,1 ml/kg i.m., cu efect în 15 minute, Acepromazina: 1 ml/10 kg i.m., determină o sedare de 1-2 ore.Creşterea dozei nu determină şi creşterea efectului, dar prelungeşte timpul de revenire.La doze mici, trezirea completă este după 4 ore, iar la doze mari – 12-24 de ore. Diazepam: 3 mg/kg, efect 60-90 de minute, cu sedare şi miorelaxare bune. Xilazina: 1 ml/10 kg, determină vomă. Creşterea dozei determină o mai bună sedare. Domitor: 0,4 ml/10 kg – sedare uşoară, fără analgezie. 0,8 ml/10 kg – sedare profundă, fără

analgezie. Nu se foloseşte la animalele gestante. În caz de supradozaj – Antisedan.NLA: Xilazină 0,1 ml/1 kg + Ketamină 0,15 ml/kg Domitor 0,08 ml/1 kg + Ketamină 0,15 ml/kg

Page 50: Curs an 3 Propedeutica

Narcoza: Cloralhidrat 0,2 g/kg, sol. 10%, efect 30 de minute; Cloraloza 0,10 g/kg, sol. 1%, durează 2-3 ore; Tiopental 20 – 30 mg/kg, efect 30 – 45 de minute; Propofol: 6,5 ml/10 kg – fără premedicaţie,

4,5 ml/10 kg – cu premedicaţie.

4. LA PISICĂ

Premedicaţie: Atropină 1% - 0,1 ml/10 kg s.c., i.m.Neuroleptice, analgezice: Combelen: 0,1 ml/kg i.m., cu efect în 15 minute, slab tranchilizant, bun spasmolitic, Acepromazina: 1 ml/10 kg i.m., determină o sedare de 1-2 ore.Creşterea dozei nu determină şi creşterea efectului, dar prelungeşte timpul de revenire. Diazepam: 0,5 mg/kg, i.v., cu sedare şi miorelaxare bune. Xilazina: 1 ml/10 kg, determină vomă, bun miorelaxant. Domitor: 0,2 - 0,7 ml/5 kg – sedare uşoară sau profundă., efectul apare în 15 minute. Nu se foloseşte la animalele gestante. În caz de supradozaj – Antisedan.NLA: Xilazină 0,1 ml/kg + Ketamină 0,1 – 0,22 ml/kg, i.m. Domitor 0,4 ml/5 kg + Ketamină 0,1 – 0,22 ml/kg Acepromazină 0,1 ml/kg + Ketamină 0,1 – 0,22 ml/kg

Page 51: Curs an 3 Propedeutica

Pentru realizarea narcozei, este necesară parcurgerea a două etape:1. Amestecul de neuroleptic şi analgezic se administrează i.m. sau i.v., 2. Narcoticul se administrează strict i.v.Narcoza: Tiopental: 10 mg/kg, efect 30 – 45 de minute; i.v. Dacă se foloseşte premedicaţie, doza se

micşorează. Dacă se foloseşte singur, doza creşte. Propofol: 2 ml/2,5 kg – fără premedicaţie, i.v.

1,5 ml/2,5 kg – cu premedicaţie, i.v. Pentobarbital: 25 mg/ kg, i.v. Pentru a depăşi faza de excitaţie, jumătate din doză se injectează

rapid şi restul lent. Determină un somn narcotic de 2 ore, iar revenirea se face lent, în 18-24 lent.

5. LA SUINEPentru stabilizare cardio-respiratorie şi prevenirea complicaţiilor, se foloseşte atropina 0,5 – 1 ml/ animal, s.c.

Tranchilizarea: Stressnil: 0,2 – 0,8 ml / kg, i.m., în funcţie de scop. Efectul durează 40 – 80 de minute. Acepromazina: 0,1 ml /10 kg i.m., Combelen: 0,5 ml/10 kg, i.m., cu efect 60 – 120 de minute. Instalarea anesteziei se face prin

mers titubant, detorsionarea cozii, somnolenţă. Xilazina: 0,1 – 0,2 ml/kg .Stressnilul şi acepromazina se pot asocia cu anestezia epidurală, cu o bună relaxare a membrelor

posterioare 40 – 60 de minute.

Page 52: Curs an 3 Propedeutica

NLA: Stressnil, Combelen, Acepromazină + Ketamină 0,5 – 1 ml/10 kg.Narcoza: Tiopental : 100 mg/kg, i.v., la porcii peste 50 kg;

50 mg/kg, i.v., la porcii sub 50 kg.; 25 mg/kg, i.v. la porcii sub 25 kg.

Doza de 1 g/100 kg poate fi folosită la cezariană, fără a afecta fetuşii. Cloralhidrat: sol. 10%, 150 mg/kg, i.v.

5. LA IEPURETranchilizare: Acepromazină 0,1 ml/ kg, i.m., Diazepam 5 – 10 mg/kg i.m., Xilazină 0,2 ml/kg,NLA: Xilazină 0,2 ml/kg + Ketamină 0,5 ml/kg, i.m. Pt. prelungirea anesteziei, se poate administra

jumătate din doză după 30 de minute. Diazepam: 1 mg/kg, i.m. + Ketamină 0,5 ml/kg, i.m.

Page 53: Curs an 3 Propedeutica

HEMORAGIAReprezintă vărsarea de sânge în afara aparatului circulator şi, în funcţie de cantitate şi cauză, determină modificări cantitative şi calitative sangvine.

Gravitatea unei hemoragii depinde de: cantitatea de sânge pierdut viteza de sângerare capacitatea organismului de a compensa pierderile suferite.În cazul unei hemoragii, organismul reacţionează rapid prin: modificări cardio-vasculare: vasoconstricţie periferică, tahicardie compensatorie, pt a menţine

tensiunea arterială la valori normale şi pt a asigura un flux sangvin normal în organele vitale (SNC, cord, pulmon).

modificări respiratorii: tahipnee compensatorie, datorită scăderii numărului de hematii transportoare de O2.

Intensitatea fenomenelor fizio-patologice depinde de: Viteza pierderii de sânge: există hemoragii (hg) foarte rapide care sunt mortale, fără pierderi

mari de sânge. Hg mici şi repetate au un prognostic mai bun, deoarece permit intrarea în funcţie a mecanismelor compensatorii.

Originea hemoragiei: hg arteriale sunt mai grave, datorită pierderilor mari de sânge într-un timp scurt.

Cantitatea de sânge pierdută: în hg mici, 8 – 10% din masa totală sangvină, organismul reuşeşte să compenseze hg. Câng hg reprezintă 20 – 30%, apare anemia acută, cu anoxie tisulară şi prognosticul este rezervat. Când hg = 50%, reacţiile organismului sunt depăşite, apar colapsul vascular şi moartea.

Page 54: Curs an 3 Propedeutica

CLASIFICAREA HEMORAGIEIDupă mai multe criterii:1. În funcţie de vasul interesat2. Momentul apariţiei3. Cantitatea de sânge pierdut4. Modul de producere5. După locul unde s-a produs extravazarea de sânge

6. În funcţie de vasul interesat, hemoragiile sunt: Arteriale: sângele are culoare roşie-deschisă, se scurge de la capătul central al vasului, în jet

pulsatil, sincron cu bătăile inimii; Venoase: sângele are culoare roşie-închisă, se scurge de la ambele capete (mai abundent de la

capătul periferic), în jet continuu; Capilare: sângele apare la suprafaţa ţesutului lezionat, iniţial sub formă de picături, care

confluează; Mixte Parenchimatoase: apare la suprafaţa organelor traumatizate, sângele scurgându-se în masă.

2. Momentul apariţiei Hg primară, care apare imediat după traumatism, Hg secundară, care apare la distanţă variabilă de la lezionarea vasului.

Page 55: Curs an 3 Propedeutica
Page 56: Curs an 3 Propedeutica
Page 57: Curs an 3 Propedeutica
Page 58: Curs an 3 Propedeutica

3. Cantitatea de sânge pierdut Hg mici - 8-10% din volumul total de sânge Hg mijlocii – 25-30% din volumul total de sânge Hg mari – peste 50% din volumul total de sânge

4. Modul de producere Hg traumatice – datorită traumatizării vaselor de sânge, de către agenţi traumatici interni şi

externi Hg chirurgicale – produse de actul operator Hg simptomatice – diferite boli medicale, infecţioase şi parazitare

5. După locul unde s-a produs extravazarea de sânge Hg externă – sângele se scurge la exterior, putând identifica vasul afectat Hg internă – neexteriorizată: sângele se acumulează într-o cavitate seroasă preexistentă

(hemoperitoneu) – exteriorizată: hg se produce într-un organ cavitar, iar sângele se elimină pe

căile de comunicare naturale cu exteriorul ale organului respectiv (epistaxis, hematemeza, melena)

Hg intratisulară – sângele invadează ţesutul conjunctiv s.c., i.m. şi parenchimul organelor, – scurgerea sangvină poate avea diferite mărimi, de la echimoze, peteşii

sau sufuziuni, până la hematoame în organe şi ţesuturi

Page 59: Curs an 3 Propedeutica

HEMOSTAZA este mecanismul prin care se opreşte o hemoragie. Hemostaza poate fi spontană (fiziologică) sau terapeutică.HT. SPONTANĂ: apare în cazul hg mici, în 2-5 minute

debutează cu spasm vascular, prin formarea dopului plachetar, după care apare un cheag roşu

HT. TERAPEUTICĂ: medicamentoasă/ chirurgicală Ht medicamentoasă: se poate realiza pre-, intra- şi post-operator, prin administrarea de

substanţe hemostatice Substanţe hemostatice sistemice, cu rol vasoconstrictor – vitamina K, Adrenostazin,

Etamsilat, calciu, adrenalina; Substanţe hemostatice locale, care favorizează coagularea sângelui prin precipitarea

proteinelor sangvine – Gelaspon.

Ht chirurgicală: preventivă/ provizorie/ definitivăHt chirurgicală preventivă: urmăreşte întreruperea temporară a circulaţiei sangvine în teritoriul de operat. se realizează prin: aplicarea garoului: intervenţii pe membre, coadă, penis; aplicarea clupei auriculare: intervenţii pe urechiHt chirurgicală provizorie: Urmăreşte oprirea temporară a unei hg până la aplicarea metodelor ht definitive Se realizează prin compresiune directă, astfel: digital, tamponament, pansament compresiv,

forcipresură.

Page 60: Curs an 3 Propedeutica

Ht chirurgicală provizorie:

Compresiune digitală: Pe capătul central al vasului – hg arterialăPe capătul periferic al vasului – hg venoasă

Tamponament:Hg din cavităţi – se lasă compresa 48 de ore

Pansament compresiv:Pansamente pe membre

Forcipresură:Folosirea penselor hemostatice

Ht chirurgicală definitivă: se realizează prin: forcipresură, ligatură vasculară,

torsiune vasculară, cauterizare, angiotripsie, sutura hemostatică.

Forcipresura: cu pense hemostatice.Ligatură vasculară: prin comprimarea pereţilor vasului de către firul folosit. - ligatură mediată - ligatură imediatăÎn cazul ligamentelor unor organe (intestin, splină), se aplică ligaturape câte 2, maxim 3 vase.

Page 61: Curs an 3 Propedeutica
Page 62: Curs an 3 Propedeutica
Page 63: Curs an 3 Propedeutica

Ht chirurgicală definitivă:

Torsiunea vasculară: - Limitată- Nelimitată

Page 64: Curs an 3 Propedeutica

TORSIUNE VASCULARĂ LIMITATĂ

Page 65: Curs an 3 Propedeutica

Ht chirurgicală definitivă: Angiotripsie:Constă în strivirea vasului, împreună cu ţesutul perivascular – se foloseşte în castrarea masculilor cu

pensele Burdizzo şi Reimers.

Page 66: Curs an 3 Propedeutica

Ht chirurgicală definitivă:

Cauterizarea: - Asigură ht prin coagularea substanţelor organice, apărând o crustă care obliterează vasul.

Sutura hemostatică:- Reprezintă sutura în masă a ţesuturilor, prin afrontarea pereţilor sângerânzi ai unei plăgi.- Sutura se poate face în U, X sau fir continuu, plan cu plan. - Se foloseşte în operaţia de amputare a penisului sau a unui membru.

Page 67: Curs an 3 Propedeutica

TRAUMATISMUL OPERATOR

Actul operator acționează ca un factor agresiv asupra organismului.Reacția organismului operat și manifestarea ei clinică sunt în funcție:

de durata și amploarea intervenției, de calitatea anesteziei, de afecțiunea pentru care s-a intervenit și măsurile de terapie intensivă.

Factorii care determină boala postoperatorie se împart în factori favorizanți: pre-, intra- și post-operatori factori determinanți.

Factorii favorizanți preoperatori depind de specie, rasă, vârstă, reactivitatea organismului, afecțiunihepato-renale, prezența unor boli cronice și starea de întreținere.

Factorii favorizanți intraoperatori sunt reprezentați de hemoragie, durere, intoxicația anestezică,contenție, calitatea hemostazei.

Factorii favorizanți postoperatori se referă la îngrijirile postoperatorii – alimentație, adăpostire,supraveghere, prevenirea infecției plăgii.

Factorii determinanți sunt reprezentați de excitațiile dureroase.

Page 68: Curs an 3 Propedeutica

SIMPTOMELE BOLII POSTOPERATORII

Tabloul clinic în boala postoperatorie este în raport cu intensitatea traumatismului operator, gravitateabolii și natura factorilor favorizanți și determinanți.

Sindromul postoperator cuprinde simptome- nervoase- respiratorii- circulatorii- digestive- urinare- reacții febrile.Simptomele nervoase apar în funcție de gradul de protecție anestezică a sistemului nervos. Animalul

reacționează prin stări de agitație sau excitație corticală, sau prin stări de inhibiție, preferând decubitul, somnolență, inapetență.

Simptomele respiratorii – respirație superficială, frecventă. Simptomele circulatorii – sunt rezultatul hemoragiilor primare sau secundare și determină modificări ale

pulsului și tensiunii arteriale. O hg secundară determină puls accelerat, dar diminuat ca amplitudine. Șocul hemoragic determină scăderea tensiunii arteriale.

Simptomele digestive – hipotonie sau pareză intestinală, timpanism, constipație.Simptomele urinare – apar datorită deshidratării sau retenției urinare.Reacția febrilă – poate fi aseptică și septică. Febra aseptică – apare a doua zi după operație și dispare în 2-3 zile.Febra septică – apare la 3 zile postop. și se menține la nivel ridicat.

Page 69: Curs an 3 Propedeutica

TRATAMENTUL BOLII POSTOPERATORII

-preventiv-curativ

Tratamentul preventiv:Scop: reducerea la minim a complicațiilor intraop., prin examene clinic și paraclinic preop.

Se va evita contenția brutală. Se va alege anestezia adecvată. Se va alege tehnica operatorie ce reduce la minim traumatismul operator. Se va asigura ht corespunzătoare. Se vor respecta regulile de asepsie și antisepsie.

Tratamentul curativ:-local-general

Tratamentul curativ local:Se controlează zilnic plaga operatorie, urmărindu-se reacția inflamatorie locală, apariția edemului și

cantitatea și aspectul secrețiilor.Tratamentul curativ general: Urmărește combaterea durerii, reechilibrarea hidroelectrolitică și volemică și stimularea marilor

funcții.

Page 70: Curs an 3 Propedeutica

ÎNGRIJIREA ANIMALELOR OPERATE

Evoluţia postoperatorie a animalului operat depinde şi de îngrijirile postoperatorii primite, în vedereastimulării reechilibrării generale.

De asemenea, se are în vedere şi tratarea precoce a eventualelor complicaţii.Îngrijirile postoperatorii pot fi generale şi speciale.

Îngrijirile generale:- Adăpostirea animalelor operate şi poziţia în care trebuie să fie menţinute,- Aşternutul din paie, temperatură 18-20°C,- Legarea scurtă a animalului,- Animalele mici - cazate în cuşti metalice,- Supravegherea animalului pt a nu-şi rupe sutura (pansamentul).- Administrarea de analgezice,- Alimentaţia, - Plimbarea animalului, postoperator.

Îngrijirile speciale: sunt în raport cu intervenţia, fiind detaliate la fiecare operaţie.

Page 71: Curs an 3 Propedeutica

ŞOCUL INTRA- ŞI POSTOPERATOR

Şocul este o stare patologică gravă, ce duce la scăderea aprovizionării cu sânge a ţesuturilor, urmatăde acidoză metabolică şi moarte.

Este o reacţie a organismului, ce survine după acţiunea bruscă şi violentă a unui excitant neobişnuit.Starea de şoc este una dintre cele mai grave complicaţii ce pot surveni în timpul operaţiei sau în

primele ore postoperator.Şocul poate fi: traumatic – determinat de traumatismul intraoperator,

hemoragic – determinat de hemoragie masivă, anestezic – determinat de supradozarea anestezicului.

Şocul hemoragic poate fi:Şoc hipovolemic: • cel mai frecvent, • apare în hemoragii masive sau în pierderi masive de lichide – vomă, diaree, poliurie,• Poate fi mediu (< 20% volemie), moderat (20 – 40%), sever (> 40%)Şoc vasogen:• Poate fi de natură septică, anafilactică sau de garou• Animalul prezintă hiper- sau hipotermie, tahicardie, tahipnee, stare de agitaţie, leucocitoză,

leucopenieŞoc cardiogen:• Consecinţa scăderii debitului cardiac

Page 72: Curs an 3 Propedeutica

Tabloul clinic al stării de şoc variază în funcţie de stadiul evolutiv.Stadiul de şoc compensat: corespunde fazei de excitaţie corticală.

Simptome: agitaţie, tahicardie, mioză

Stadiul de şoc decompensat: corespunde fazei de inhibiţie corticală.Simptome: apatie, respiraţie superficială şi frecventă, sensibilitate scăzută, extremităţile se răcesc,

midriază.

Page 73: Curs an 3 Propedeutica

PROFILAXIA INFECȚIILOR CHIRURGICALE

Se realizează prin asepsie și antisepsie.ASEPSIA: cuprinde totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru a preveni pătrunderea germenilor în

plaga operatorie.Se realizează prin: - Sterilizarea instrumentarului- Pregătirea echipei chirurgicale- Pregătirea câmpului operator

Sterilizarea instrumentarului: cu ajutorul temperaturii înalte, substanțelor chimice, ultrasunetelor sau ultravioletelor.

Sterilizarea cu ajutorul temperaturii înalte umedă/ uscată:T°C înaltă umedă: fierbere/ autoclavareT°C înaltă uscată: flambare/ etuvare

Sterilizarea cu ultrasunete:- se bazează pe ruperea mecanică a membranei celulare

Sterilizarea cu ultraviolete:- Are la bază efectele bactericide, bacteriostatice și virulicide ale acestor radiații

Page 74: Curs an 3 Propedeutica
Page 75: Curs an 3 Propedeutica

PREGĂTIREA INSTRUMENTARULUI PENTRU STERILIZAT

- Se spală cu apă caldă, periuță și soluție degresantă- Se clătește bine cu apă rece- Se verifică instrumentarul sub aspectul integrității și funcționalității

PREGĂTIREA ECHIPEI CHIRURGICALE

- Spălarea și asepsia mâinilor- Îmbrăcarea echipamentului steril

PREGĂTIREA CÂMPULUI OPERATOR

- Pregătirea mecanică- Dezinfecția- Izolarea

Page 76: Curs an 3 Propedeutica
Page 77: Curs an 3 Propedeutica
Page 78: Curs an 3 Propedeutica
Page 79: Curs an 3 Propedeutica

ANTISEPSIA

Este metoda prin care se combate infecția, după ce aceasta a fost diagnosticată. Se realizează cu substanțe chimice, care au acțiune antimicrobiană și sunt folosite pentru distrugerea

germenilor de pe tegumente, mucoase și plăgi.Criteriile antisepticului ideal sunt:

toxicitate cât mai mare pentru germeni, la concentrații cât mai mici, toxicitate cât mai redusă pentru țesuturile organismului animal, penetrabilitate cât mai bună prin membrana bacteriană, spectru bacterian cât mai larg.

ANTISEPTICE UZUALE: Alcool 70º - dezinfecția câmpului operator și a mâinilor, Tinctura de iod (sol. alcoolică 2%, alcool iodat 1%) – dezinfecția câmpului operator, Iodoform - eter iodoformat 10% Betadină – dezinfecția câmpului operator și a mâinilor; nu pătează, nu este toxică sau iritantă

Derivații clorului – soluții ce degajă clor liber, cu acțiune bactericidă; Cloramina – în contact cu apa, eliberează hipoclorit de sodiu Clorhexidina – spălarea mâinilor, dezinfecția câmpului operator

Apa oxigenată – acțiune antiseptică, hemostatică, efervescentă (elimină corpii străini din plăgi accidentale) – determină liza rapidă a catgutului și întârzie procesul de cicatrizare

Acidul boric (soluție 2%) – dezinfecția plăgilor Rivanol (soluție 1‰) – nu este iritant, dezinfecția plăgilor Permanganatul de potasiu – dezinfecția mucoaselor și a plăgilor Racilin – necrolitic, hemostatic, antiseptic, stimulează epitelizarea

Page 80: Curs an 3 Propedeutica

MANOPERE ȘI TEHNICI CHIRURGICALE DE BAZĂPrincipalele manopere prin care se realizează actul operator sunt: diereza, exereza, sinteza și

drenajul.1. DIEREZA

Reprezintă un ansamblu de manopere chirurgicale, executate pentru separarea țesuturilor, crearea accesului operator spre planurile anatomice profunde sau pentru deschiderea cavităților naturale.

Se realizează prin: incizie, disecție, centeză.

INCIZIA: constă în disocierea țesuturilor cu ajutorul bisturiului.Principiile ce trebuie respectate pt a reduce traumatismul operator și pt a preveni complicațiile sunt:

Direcția inciziei – în raport cu direcția fibrelor musculare și a cordoanelor vasculo-nervoase – La membre – în sens vertical, paralel cu mușchii

Executarea inciziei cutanate este facilitată de întinderea uniformă a pielii și fixarea ei cu două degete, pe măsură ce incizia crește, chirurgul mută și degetele

Incizia se execută plan cu plan, câte o singură tăietură pt piele, țesut conjunctiv subcutanat, mușchi În cazul deschiderii unor cavități (abdominală) – secționarea ultimului strat (peritoneul) se realizează

sub protecția sondei canelate Deschiderea peretelui unei colecții (hematom, abces, chist) – se realizează cu lama bisturiului învelită

în tifon până la jumătate

Page 81: Curs an 3 Propedeutica

DISECȚIA: constă în disocierea țesuturilor pentru a pune în evidență elemente anatomice, organesau modificări patologice.Tehnicile de disecție chirurgicală sunt: secționarea, dilacerarea, decolarea, termocauterizarea.

• Secționarea: manoperă de tăiere a țesuturilor, realizată cu bisturiu, foarfece, tenotom, daltă, fierăstrău.

• Dilacerarea: separarea țesuturilor prin ruperea elementelor de legătură dintre ele, în locurile de minimă rezistență.Manopera se realizează digital, cu un tampon de tifon, foarfece, sonda canelată, pensa hemostatică. Se urmărește izolarea unui organ sau a unui țesut, în vederea extirpării lui (tumoră, cordon testicular).

• Decolarea: reprezintă separarea sau desprinderea unui țesut sau organ de țesuturile învecinate.• Termocauterizarea: realizează disocierea țesuturilor, în paralel cu asigurarea hemostazei.

CENTEZA: este manopera prin care, cu ajutorul unui ac sau trocar, se pătrunde într-o cavitate anatomică (toracocenteză), organ cavitar (cistocenteză) sau orice alt țesut.Centeza (puncția) poate fi exploratorie sau terapeutică.

Puncția exploratorie urmărește: Evidențierea unei colecții (abces, hematom, chist) Recoltarea de conținut (sânge, urină, puroi, lichid peritoneal) pt examene de laborator Prelevarea de probe din organe pt examene de laborator – puncția biopsică.

Page 82: Curs an 3 Propedeutica
Page 83: Curs an 3 Propedeutica
Page 84: Curs an 3 Propedeutica

Puncția terapeutică poate fi: Evacuatoare: îndepărtarea colecțiilor patologice acumulate în cavități – (hemopericard,

hemoperitoneu) sau acumularea gazelor în cecum, rumen (în timpanism); Medicamentoasă: constă în introducerea unor medicamente în cavități.

După modul de realizare a recoltării sau evacuării acumulărilor patologice, puncțiile pot fi: Gravitaționale; Aspiratorii.

Realizarea unei puncții implică respectarea unor reguli: Respectarea principiilor de asepsie, antisepsie; Evitarea traumatizării accidentale a cordoanelor vasculo-nervoase; Realizarea puncțiiler evacuatoare în punctul cel mai decliv al colecției sau cavității, După penetrarea pielii, acului de puncție i se va imprima o direcție ușor oblică, apoi se va proceda la

puncționarea straturilor profunde.

Page 85: Curs an 3 Propedeutica

2. EXEREZA

Este manopera de extirpare parțială sau totală a unui organ sau țesut.Se definește prin adăugarea sufixului “ectomie” la denumirea organului respectiv: ovariectomie, nefrectomie, splenectomie etc.Exereza se realizează prin mai multe manopere:

Excizia – reprezintă îndepărtarea unui țesut cu ajutorul instrumentelor tăioase (excizii cutanate, musculare, aponevrotice).

Amputația – constă în secționarea transversală și îndepărtarea porțiunii distale dintr-o extremitate corporală.Se poate realiza în scop - economic (coarne, cioc, coadă),

- terapeutic (membre, ongloane), - estetic (coadă, urechi).

Rezecția – constă în îndepărtarea unei porțiuni dintr-un organ (intestin, vase, nervi, tendoane). Ablația – constă în îndepărtarea unui țesut sau organ (glanda lacrimală, globul ocular, tumoră). Raclajul – reprezintă distrugerea și îndepărtarea unor țesuturi existente sau de neoformație.

Se realizează cu renetă, lingura Volkmann, cuțitul Buss. Avulsia – reprezintă extirparea țesuturilor cornoase (copită, onglon, unghie). Se realizează prin

smulgere. Histotripsia – se realizează la țesuturi sau organe pediculate.

Variante: - strivirea liniară – cu pensa Reimers, - torsiunea limitată/ nelimitată,

- ligatura pe coarne, coadă, papilom.

Page 86: Curs an 3 Propedeutica

Fenestrația – este procedeul de exereză osoasă, ce permite pătrunderea într-o cavitate osoasă (cutia craniană, canal medular). Variante: - trepanația (sinusuri, cavitate nazală, cavitate craniană)

- forarea – realizarea de găuri în os cu ajutorul burghiului, - laminectomia – îndepărtarea unei porțiuni din arcul vertebral, pentru a crea acces la

canalul medular.

Page 87: Curs an 3 Propedeutica

3. SINTEZELE CHIRURGICALE

Reprezintă manopera de reconstituire a integrității anatomice a țesuturilor care au suferit discontinuități traumatice, accidentale sau intenționate.

Refacerea continuității unui țesut se poate realiza prin: Sutură, Lipire, Sutură mecanică – cu agrafe Fixare mecanică – osteosinteză.

Pentru reușirea sintezei chirurgicale, se impune respectarea următoarelor reguli: Asepsie, antisepsie; Asigurarea hemostazei; Refacerea planurilor anatomice din profunzime spre suprafață; Afrontarea se realizează între țesuturi de același fel; Între marginile afrontate, să nu se interpună țesuturi învecinate; Materialele folosite să fie tolerate de țesuturi și să asigure rezistență afrontării.

Page 88: Curs an 3 Propedeutica

A. SUTURILE

Sutura sau rafia reprezintă refacerea planurilor anatomice.

Contraindicațiile suturii: plăgi susceptibile de infecții cu anaerobi; plăgile care supurează; inciziile de evacuare a colecțiilor purulente; structurile anatomice insuficient vascularizate.

Instrumentar și materiale pentru sutură:Pensă anatomică (chirurgicală)FoarfecăPensă hemostaticăAcPort-ac

Page 89: Curs an 3 Propedeutica
Page 90: Curs an 3 Propedeutica
Page 91: Curs an 3 Propedeutica

FIRELE DE SUTURĂ

Sunt materiale care asigură menținerea, în contact, a marginilor plăgii, până la formarea cicatricii.Pot fi de origine animală, vegetală, sintetică sau metalică și de grosimi diferite (USP/ EP).Se clasifică în resorbabile/ neresorbabile.

1. FIRE DE SUTURĂ RESORBABILE – naturale/ sintetice

A. Fire de sutură resorbabile naturale:

CATGUT

Submucoasă intestinală de oaie. Grosime: 5 – 10/0. Se resoarbe în 14 – 60 de zile, în funcție de grosime, specie, organ suturat, pH-ul țesutului, prezența

infecției. La nivelul seroaselor și mucoaselor, se resoarbe mai repede decât în țesutul muscular. Tratat cu săruri ale acidului cromic – catgut cromat. În țesuturi, se produce hidratarea firului și apoi se declanșează reacția tisulară, iar macrofagele îl

digeră. Procesele supurative determină o reacție inflamatorie în jurul firului – scăderea rezistenței firului.

Page 92: Curs an 3 Propedeutica

B. Fire de sutură resorbabile sintetice: Se prepară din:

• acid poliglicolic (PGA), • acid poliglactic (PLA), • polidioxanonă (PDS).

a) PGA Rezistență dublă față de catgut cromat, Ușor de manevrat și înnodat, Își menține tensiunea în prezența lichidelor (naturale/ infectate), Se resoarbe în 50 – 80 de zile,

b) PLA Denumirea comercială – VICRYL, Culoare violet, Este mai rezistent decât PGA-ul, ușor manevrabil, nu irită țesuturile, reacția locală fiind redusă, Se resoarbe în 60 – 90 de zile, prin hidroliză (mai rapidă în cazul suturilor intestinale),

c) PDS Cel mai bun fir sintetic resorbabil, monofilament, Determină reacții tisulare minime, nu prezintă capilaritate, putân fi folosit și în țesuturile infectate, Se resoarbe lent, în peste 180 de zile, Prezintă rezistență mare la tracțiune, Se manevrează destul de greu.

Page 93: Curs an 3 Propedeutica

II. FIRE DE SUTURĂ NERESORBABILE – naturale/ sintetice/ metaliceNu sunt lizate de enzimele din țesuturi.

A. Fire de sutură neresorbabile vegetale:

a) MĂTASE CHIRURGICALĂ Se obține din produsul de secreție al viermilor de mătase. Se comercializează sub formă de bobină sau în plicuri. Are rezistență mare la tracțiune, este ușor manevrabil. Are capilaritate mare.

b) SETOLINA Se comercializează în tuburi, iar calibrarea firului depinde de culoare: violet (subțire) – galben (gros) Se folosește la sutura țesuturilor sub tensiune: tendoane, hernii. Puțin maleabilă, nu se recomandă în suturile digestive.

B. Fire de sutură neresorbabile sintetice:

a) FIRUL DE POLIETILENĂ, POLIPROPILENĂ, POLIESTER Monofilament Rezistență crescută, capilaritate redusă, se manevrează ușor

Page 94: Curs an 3 Propedeutica

B. Fire de sutură neresorbabile sintetice (continuare):

b) NYLON Monofilament – se manevrează greu, 4-5 noduri, Polifilament – se manevrează ușor, capilaritate mare.

c) PLASE CHIRURGICALE Rezultă din țeserea firelor sintetice neresorbabile, Se folosesc pentru refacerea pereților cavității, în hernii abdominale sau eventrații.

C. Fire de sutură neresorbabile metalice: Fire sau agrafe din oțel inoxidabil, nichel, aluminiu, bronz, care sunt introduse și fixate în țesuturi cu ajutorul unor

pense speciale. Nu provoacă reacții de respingere sau închistare.

Page 95: Curs an 3 Propedeutica

CLASIFICAREA SUTURILOR

1. După gradul persistenței firelor în țesuturi:• Suturi cu fir resorbabil,• Suturi cu fir neresorbabil,2. După modul de utilizare a firului:• Suturi în fire separate,• Suturi în fir continuu (surjet).

A. Sutura în fire separate:

AVANTAJE: Ruperea unui fir nu compromite sutura, În caz de complicații septice sau aseptice (serom) se poate scoate un fir pentru asigurarea drenajului,

Tehnica suturii în fire separate:1. Trecerea acului si firului prin planurile de suturat (excepție – animalele mari),2. Afrontarea marginilor plăgii,3. Executarea nodurilor (3: de afrontare = dublu, de oprire = simplu, de siguranță = simplu),4. Scoaterea firelor (12-14 zile).

Page 96: Curs an 3 Propedeutica

Sutura în fire separate:

Variante:1. Sutura în U, X2. Sutura cu fire de rezistență3. Sutura cu bețe sau burdoneți

B. Sutura în fir continuu:

AVANTAJE: Mai rapidă, Asigură o bună afrontare

DEZAVANTAJE: Ruperea unui fir compromite sutura Drenajul este greu de asigurat

Page 97: Curs an 3 Propedeutica

B. Sutura în fir continuu:

Tehnica suturii în fir continuu:1. Firul utilizat trebuie să aibă de 3 ori lungimea plăgii,2. După fiecare buclă, firul trebuie ținut sub tensiune, iar marginile plăgii trebuie afrontate corect,3. La finalul suturii, nodul se realizează folosind ultima buclă și capătul terminal al firului.

Variante:4. Sutura în fir continuu întretăiat (plăpumărească)5. Sutura în bursă (pungă de tutun)6. Sutura intradermică7. Sutura Lembert

Page 98: Curs an 3 Propedeutica

ÎNGRIJIRILE POSTOPERATORII ALE SUTURILOR

Firele reprezintă corp străin pentru organism. Plăgile suturate vor fi examinate zilnic în primele 3-5 zile, urmărind reacția inflamatorie locală. Protejarea cu pansament, cămașă sau colier. Termometria Asigurarea drenajului. Refacerea suturii în cazul ruperii firelor. Legarea scurtă a animalelor mari.

c

Page 99: Curs an 3 Propedeutica

SUTURA DIFERITELOR ŢESUTURI ŞI ORGANE

SUTURILE DIGESTIVE• Interesează toate segmentele (esofag -> anus)• Este necesară evidenţierea suficientă a segmentului pe care se intervine şi izolarea lui cu câmpuri,• Evitarea tracţionării brutale a mezourilor• Pensele de baraj să nu traumatizeze• Sutura să fie etanşă

SUTURILE MUSCULARE (MIORAFII)• Este o urgenţă, datorită retracţiei fibrelor musculare• Se recomandă fire resorbabile sintetice• Sutura musculară este urmată de sutura fasciei

SUTURA TENDONULUI (TENORAFIE)• În caz de secţionare totală sau parţială a tendonului• Se vor sutura plăgile neinfectate, respectând regulile de asepsie şi antisepsie• Sutura să nu afecteze circulaţia sangvină locală şi să realizeze o bună afrontare a capetelor tendonului• Sutura se realizează cu ace atraumatice şi cu fire sintetice resorbabile, iar regiunea se imobilizează

Page 100: Curs an 3 Propedeutica
Page 101: Curs an 3 Propedeutica

TEHNICI DE TENORAFIE

Sutura TihoninSe trec 3 fire de sutură prin tendon, în 3 puncte diferite

Sutura in cascăUn fir de sutură traversează de 2 ori fiecare capăt de tendon

Sutura în UCu amplasarea buclei în capătul proximal

Page 102: Curs an 3 Propedeutica

SUTURA OASELOR

Constă în imobilizarea capetelor osoase în poziţie anatomică.

Ligatura osoasă: În fractura simfizei mandibulare

Cerclajul: În fracturi oblice şi spiroide

Page 103: Curs an 3 Propedeutica

Osteosinteza centromedulară Pentru oasele lungi

Osteosinteza cu şuruburi şi plăcuţe

Page 104: Curs an 3 Propedeutica

Fixatori externi

Page 105: Curs an 3 Propedeutica

Tipuri de fractură

Page 106: Curs an 3 Propedeutica

Etapele formării calusului

Page 107: Curs an 3 Propedeutica

DRENAJUL CHIRURGICAL

Este metoda prin care se asigură evacuarea, în afara organismului, a exsudatelor patologice (abces, flegmon, chist, hematom).

Drenajul poate fi:După scop: preventiv, curativ,După modul de realizare: pasiv, activ.

Drenajul preventiv:Asigură evacuarea sângelui, plasmei sau limfei, ce se pot acumula în plăgile aseptice.

Drenajul curativ:Urmăreşte evacuarea unor secreţii (puroi, serozităţi)

Drenajul pasiv: poate fi gravitaţional şi capilar.Drenajul pasiv gravitaţional – asigură evacuarea fluidelor cu ajutorul drenurilor tubulare, plasate în

punctul cel mai decliv. Tubul se introduce până în capătul plăgii şi se taie oblic. Celălalt capăt al tubului se fixează cu un punct de sutură la piele. Poziţia tubului trebuie să fie verticală.

Drenajul pasiv capilar – se realizează cu meşe din tifon steril, pe toată suprafaţa plăgii şi se schimbă la 24 de ore.

Drenajul activ: asigură evacuarea lichidelor prin aspirarea lor cu o seringă.

Page 108: Curs an 3 Propedeutica
Page 109: Curs an 3 Propedeutica

PANSAMENTE ŞI BANDAJE

Pansamentul este actul chirurgical prin care se protejează o regiune, se menţine o substanţă medicamentoasă în plagă sau se asigură hemostaza.

Toate plăgile accidentale sau operatorii trebuie acoperite cu pansament. În funcţie de particularităţile fiecărei plăgi, pansamentele vor fi schimbate periodic.

Materiale necesare:Comprese sterileSoluţii antisepticeInstrumente de explorareFaşă de tifonLeucoplast