curs 6 psihodiagnostic

7/18/2019 Curs 6 Psihodiagnostic

http://slidepdf.com/reader/full/curs-6-psihodiagnostic 1/6

CURS 6

VALIDITATEA TESTULUI

1. Cunoa terea no iunii de validitate de con inutș ț ț

Acest tip de validitate se referă la categoria testelor de achizi ie.ț

Putem spune c un test are validitate de con inut dac el msoar ceea ce i!aț ș

propus i dac elementele sale de con inut "itemii# sunt e$presia unui e antionș ț ș

repre%entativ pentru un anumit univers de itemi sau de sarcini.

Cele mai importante probleme legate de validitatea de con inut a testelor de achizi ie oț ț

reprezintă modul în care sunt formula i itemii.ț

P. Kline (199! afirmă că pentru a se asigura o c"t mai mare valoare testelor deachizi ie# ar trebui să se ină cont de următoarele criterii$ț ț

% &ă se acopere integral con inutul cursurilor de formare sau de trening'ț

% &ă fie de încredere să cuprindă un număr c"t mai mare de itemi iar scorarea iș

evaluarea rezultatelor să fie c"t mai obiectivă'% &ă fie valide să se insiste mai mult asupra aspectelor opera ionale i mai pu inț ș ț

asupra celor informa ionale.ț

Caracteristicile unor bune teste de achizi ie(Kline# 199!$ț

% )umărul itemilor trebuie să acopere întreg domeniul vizat'% &elec ia itemilor trebuie să se facă în func ie de criteriile definite obiectiv'ț ț

% *temii trebuie să prezinte diferite grade de dificultate în a a fel înc"t să se asigure oș

distribu ie normală sau simetrică'ț

% Procedura de scorare a itemilor trebuie să fie obiectivă'% )ormele sau etaloanele trebuie să rezulte în urma standardizării realizate tiin ific.ș ț

+ntrebarea care se pune acum este legată de construc ia unui test de achizi ie pentru parteaț ț

de psihodiagnostic. &. 'itro(an ")**+# di(eren ia% ,n construc ia unui test de ac-i%i iiț ț ț

dou cateorii mari de o/iective0

A. ,biective informa ionale$ț

% Capacitatea de a defini anumite concepte'% Capacitatea de a atribui# cu e-actitate# unor autori anumite contribu ii în domeniulț

respectiv'% Capacitatea de diferen ia caracteristicile i particularită ile unor constructeț ș ț

teoretice'% Capacitatea de a men iona anumite limite ale unor valori.ț

. ,biective opera ionale$ț

% Capacitatea de a opera# în situa ii concrete# cu elementele informa ionaleț ț

preluate în cadrul programului de învă are# adică$ț

% Capacitatea de a evalua un test av"nd la dispozi ie informa ii privindț ț



caracteristicile sale psihometrice'% Capacitatea de a include un test în anumite categorii ta-onomice'% Capacitatea de a folosi concret anumite proceduri de calculare a fidelită ii unuiț

test'% Capacitatea de a folosi concret anumite proceduri de calculare a validită ii unuiț

test'% Capacitatea de a evalua gradul de dificultate i puterea de discriminare a unor ș

itemi'% Capacitatea de a utiliza anumite scale folosite pentru standardizarea iș

etalonarea testelor.

/ecomandarea autorului mai sus men ionat este ca în practică să se acorde o mai mareț

aten ie capacită ilor opera ionale# astfel# în cadrul testelor de achizi ie să se acorde o mai mareț ț ț ț

pondere itemilor care vizează aceste capacită i opera ionale# rapotul optim între cele douăț ț

tipuri de capacită i fiind de $1.ț

*temii din cadrul testelor de achizi ie pot fi clasifica i după mai multe criterii# cel maiț ț

important fiind obiectivitatea privind răspunsul corect# precum i obiectivitatea în evaluareaș

răspunsului ()oveanu i Potolea# 02!. +n acest sens avem următoarele categorii de itemi$ș

% *temi obiectivi$ cu alegere multiplă (ca un caz particular# itemi cu alegere duală!'

itemi de asociere3de tip pereche' itemi de completare ( a unor figuri# desene# tabele

etc!'% *temisemiobiectivi$ itemi cu răspuns scurt' întrebări structurate'% *temi subiectivi$ itemi de tip rezolvare de probleme' itemi de tip eseu structurat'

itemi de tip eseu nestructurat.). Cele mai (recvente modalit i de (ormulare a itemilorț înt"lnite în practica

educa ională$ț

A. *temii cu alegere multiplă este modalitatea cea mai des utilizată. +n structura acestor

itemi e-istă două componente$% +ntrebarea sau problema (rădăcina!# care poate fi sub forma unei întrebări sau sub

forma unei afirma ii incomplete'ț% 4n set de răspunsuri (de regulă patru sau cinci variante! printre care se află iș

răspunsul corect. Celelalte răspunsuri considerate gre ite au statutul de distractoriș

care cu c"t sunt mai mul i cu at"t ansa de a ghici răspunsul corect este mai mică.ț ș

+n practică pentru a se înlătura efectul ghicirii răspunsului# se folose te formulaș

corectării ghicitului$

5 corectat 6 - 73n%1

4nde$ - corectat 6 scorul corectat pentru ghicit' - 6 numărul de răspunsuri corecte' 7

6 numărul de răspunsuri gre ite' n 6 numărul variantelor de răspuns.ș



&ugestii făcute de /.8. horndi:e (0;! privitor la formularea itemilor cu răspunsuri

multiple la alegere$

1. <i i siguri că rădăcina itemilor formulează clar o problemă'ț

0. *nclude i c"t mai mult din con inutul itemului în rădăcină i men ine i op iunile c"tț ț ș ț ț ț

mai scurte posibil'. *nclude i în rădăcină numai materialul necesar pentru a face problema clară iț ș

specifică'=. 4tiliza i negativul numai cu economie'ț

;. 4tiliza i material nou în formularea problemelor care măsoară în elegerea sauț ț

abilitatea de a aplica principii>. Asigura i%vă că e-istă unul i numai un răspuns corect i clar'ț ș ș

2. Asigura i%vă că răspunsurile gre ite sunt plauzibile'ț ș

?. Asigura i%vă că nu sunt oferi i neinten ionat indici pentru răspunsul corect'ț ț ț

9. 4tiliza i op iuneaț ț @niciunadintreacestea sau @niciuna demaisus@numaic"ndrăspunsul%cheiepoate fi

clasificatneunivoccafiindcorectsauincorect'1. Bvita iutilizarearăspunsului @toatecele de maisusț

B. *temii Adevărat-Fals sunt folosi i foarte mult i în cadrul inventarelor sauț ș

chestionarelor de personalitate. Pentru subiectul care răspunde sincer adevărat iș fals nu

înseamnă echivalent cu corect sau gre it.ș Principala problemă pentru această categorie

de itemi este legată de faptul că ansele subiec ilor de a ghici răspunsul sunt foarte mariș ț

(;!. )u trebuie să uităm că este vorba de testele de achizi ie.ț

&ugestii pentru o c"t mai bună formulare a itemilor (horndi:e# 0;!$

- Asigura i%vă că itemul este neunivoc adevărat sau fals'ț

- Bvita i folosirea unor determinan i sau a unor afirma ii calificate''ț ț ț

- Bvita i utilizarea propozi iilor negative i# în mod particular# dublu negative'ț ț ș

- Dimita i propozi iileț ț “adevărat-fals“ la o singurăidee'- <ace i ca propozi iile adevărate i false să fie apro-imativ egale în lungime'ț ț ș

- *nclude i apro-imativ acela i număr de propozi ii adevărate i false.ț ș ț ș

C. *temii perechi potrivite$ Bste vorba de două liste# una cuprinde stimulii i cea de%a douaș

răspunsurile. &ubiectul trebuie să găsească răspunsul care se potrive te cel mai bine cuș

stimulul.

&ugestii privind modul de construire (unele dintre ele fiind valabile i pentru itemii cuș

răspunsuri multiple la alegere!$

% 8en ine i setul de informa ii într%un singur e-erci iu de potrivire'ț ț ț ț

% 8en ine i setul de itemi relativ scurt'ț ț

% Asigura i%vă ca op iunile de răspuns să fie afirma ii mai scurte'ț ț ț

% 4tiliza i un titlu pentru fiecare coloană care descrie corect con inutul'ț ț% <olosi i mai multe variante de răspuns dec"t numărul stimulilor# fără ca vreunaț



dintre ele să se repete'% &pecifica i în direc ii at"t baza potrivirii# c"t i dacă variantele de răspuns pot fiț ț ș

utilizate de mai multe ori.E. *temii testului eseu se solicită subiectului să elaboreze un răspuns plec"nd de la

anumite condi ii. &pre deosebire de celelalte categorii de itemi acest tip vizeazăț

evaluarea unor capacită i ale subiectului (capacitatea de rezolvare de probleme#ț

capacitatea de a elabora# de a crea# de a inventa# capacitatea de organizare iș

sistematizare a informa iilor!.ț

EezavantaFe$% imp mai mare pentru elaborarea răspunsului'% Eificultă i mai mari în evaluarea rezultatelor ob inute'ț ț

% Apari ia unor probleme privind instructaFul.ț

&ugestii pentru evitarea dezavantaFelor (horndi:e# 0;!$

% B-aminarea tip carte deschisă;

% B-aminarea tip pentru acasă'% +ntrebări de studiu'% <oaie de h"rtie în elătoareș

). 8itrofan (09! afirmă că itemii se diferenGiază între ei în funcGie de tipul de eseu

din care fac parte# iar tipul de eseu poate fi difereGiat în funcGie de următoarele criterii$

a. mărimea răspunsului aHteptat din partea subiectului$% minieseul# caracterizat prin faptul că este precizată o anumită limită (de e-. )umăr de

pagini sau r"nduri!'% eseul că răspuns e-tins (limita fiind încadrarea în limita de timp acordată!' b. tipul de răspuns aHteptat$

% eseul structurat sau semistructurat (subiectului i se oferă anumite indicii# sugestii#

elemente de spriFin pentru elaborarea răspunsului!'% eseul cu răspuns liber (subiectul are indepedenGă totală în eleborarea răspunsului!.

Această categorie de itemi ridică anumite probleme fapt pentru care unii autori recomandă ca

pentru ac iunea de proiectare să se ină cont de următoarele ()oveanu i Potolea# 02!$ț ț ș

% să se aleagă acest tip de itemi doar atunci c"nd obiectivul avut în vedere nu poate fi

evaluat mai eficient prin alt tip de item'% să se formuleze un obiectiv care să facă parte din categoriile obiectivelor de transfer

sau de e-primare (cel mai înalt grad de comple-itate!'% să se formuleze sarcina de lucru într%un mod clar# succint i precis# în termeni deș

performan ă a teptată'ț ș

% concomitent cu fi-area enun ului itemului# se realizează i estimarea răspunsuluiț ș

a teptat'ș

% se stabile te baremul de corectare i notare# opt"ndu%se pentru unul dintre modurile deș ș

acordare a punctelor'% se acordă puncte independente3individuale rezolvării fiecărei cerin e'ț



% se marchează nivelurile de răspuns# stabilindu%se i punctaFele par iale pentru acestea'ș ț

% se evaluează3corectează un e antion de itemi# respect"nd normele corectării reale#ș

pentru a face posibilă modificarea prin moderare a baremului de corectare i notare.ș

horndi:e (0;! face mai multe recomandări pentru formularea c"t mai bună a itemilor de

tip eseu$

a. trebuie să se tie ce procese mentale dori i să măsura i înainte de a începe să scrie iș ț ț ț

întrebările' b. utilizarea unui material nou# neobi nuit# precum i o organizare nouă a meterialului înș ș

frazarea întrebărilor'c. debutul întrebărilor eseu cu cuvinte de genul$ compara i# contrasta i# oferi i e-empleț ț ț

originale privindI.# e-plica i cumI..#anticipa i ce se înt"mplă dacăI.#ț ț

critica iII#diferen ia i evita i formularea întrebărilor încep"nd cuț ț ț ț ce, unde, cum

sau enumera iț 'd. scrierea întrebărilor eseu în asemenea manieră înc"t sarcina să fie definită clar iș

neambiguu pentru subiect'e. o problemă ce abordează un subiect controversat trebuie să solicite să fie evaluată în

func ie de prezentarea eviden ei pentru pozi ie mai mult dec"t pozi ia luată'ț ț ț ț

f. adapta i lungimea i comple-itatea întrebărilor i răspunsurilor a teptate la nivelul deț ș ș ș

maturitate al e-amenului i la situa ia de testare.ș ț

estele de achizi ie pot fi standardizate sau elaborate de profesor# ambele forme prezent"ndț

avantaFe i dezavantaFe. estele standardizate au următoarele caracteristici$ș

% itemii testului sunt de o calitate tehnică superioară fiind elabora i de speciali ti în bazaț ș

unor specifica ii clare'ț

% indica iile privind administrarea i cotarea sunt bine stabilite'ț ș

% normele# bazate pe rezultatele unor grupuri reprezentative# sunt furnizate ca puncte de

reper în interpretare rezultatelor'% formele echivalente ale testelor sunt# de obicei# puse la dispozi ia utilizatorilor'ț

% un manual al testului i alte materiale au-iliare sunt furnizate ca spriFin pentruș

administrarea i cotarea testului# evaluarea calită ilor sale tehnice# interpretarea iș ț ș

utilizarea rezultatelor.

A.&tan afirmă că mai mul i autori au propus diferi i indicatori de măsurare a validită ii deț ț ț

con inut. +n acest sens# DaJshe (192;# apaud Cohen i &Jerdlic# 1999! a propus următoareaț ș

formulă pentru calcularea unui coeficient de validitate de con inut# C/ (contentț

validitLratio!.

C/6)e%)30 totul supra )30

+n care$

)e6nr. evaluatorilor (e-per ilor care consideră itemul ca fiind reprezentativ'ț



)6 nr. total de evaluatori.

curs 6 psihodiagnostic

Documents