URSUDR.

HIOPU

INTRODUCEREi

I ODIAGNOSTI

Editura FundatieiH S

~2002 -

iCI

Editor:PROF. DR. CONSTANTIN RUSU

Corectura:EMIL CANDEL

Tehnoredactare computerizare:COSTIANA IONITA

Toate drepturile sunt rezervateEDITURIi FUNDATIEI HUMANITAS

IMPRIMAT IN ROMANIATIPOGRAFIA "SEMNE '94"

ISBN 973-85164-4·7

BUCURE9TI - 2002

INTRODUCERE

Necesitatea de a alcatui 0 luerare utila, eu privire la psihodiagnozapentru studenti ~i psihologii speciali~ti de teren, nc-a pus in fata unorprobleme complicate, chiar ~i dupa ce am publicat doua editii ale acesteilucdiri, singulare, pe atunci, in literatura de specialitate romaneasea.

Acestea s-au petreeut prin 1970 ~i, apoi, in 1976. Instrumentelepsihodiagnostice erau f010site, ir. aeele vremuri, doar in clinieile psihiatrice ~iin unele intreprinderi in care exista un grad important de periclitate, inexereitarea profesiilor. Era 0 perioada de difuzare oarecum neortodoxa ateste10r. Toate acestea se petreceau pe fondul ~i I:coul interdictiei testelor, prin1936, in colosul sovietic ~i risipirea psihologi10r din intreprinderi, masuriUl111atede 0 mare suspectare a psih010gilor psihodiagnosticieni. Masura semotiva prin ideea de protejare politica a c1asei muncitoare de tentativa de a seleza drepturile de §al1se egale profesionale. Totu~i, treptat, incepusera sa sedifuzeze chiar ~i in publicistica 1arga teste improvizate sub forma de jocuri ~ighicitori, uneori interesante, dar nevalidate, confOlID regulilor ce exista inprivinta acestor instrumente de evaluare psih010gica. Aveau, oarecare,eireulatie earn doua duzini de teste, traduse, mai ales, din franeeza.

Au inceput, treptat, sa devina de interes teste mai diverse. Se tindeaspre experienta de dinaintea celui de-al doilca razboi mondial. Exista, inaeeasta privinta, 0 traditie consolidata, care se conserva prin laboratoareleuniversitare mai ales, care erau privite chiar ~i in intreprinderi eu oareearebunavointa. Emu, apoi, teste ~i in unele reviste de mare cireulatie, ea expresiiale cre~terii interesului fata de ceea ce se petrecea in Occident, 'in tariledezvoltate. Incepuse ~i lansarea de schimburi de idei ~i informatii prinrevistele de specialitate (tot mai numeroase), dar circula ~i 0 implicatie maiveche, interesanta, ce conserva evenimente legate de integrarea psihologilorromani in dezvoltarea psihologiei ~i a instrumentelor de lucru, la sfar~itulsecolului XIX ~i inceputul celui de-al XX-lea.

Relativ consistente numeric au fost activitatile ~i contactele unorpsihologi romani cu psihologi ajun~i, apoi, de renume in Laboratorul de laLeipzig, infiintat de W. Wundt, in 1879. Este yorba, mai ales, de C.Raduleseu-Motru, FI. $teftmescu-Goanga, E. Gruber, care au vizitatlaboratorul de la Leipzig ~i au efectuat acolo diseutii §i cercetari §i lucrari dedoctorat, publicate in revista initiata de W. Wundt "Philosophische Studien",care a devenit, in 1903, "Psychologische Studien". intor~i in tara, ace~tipsihologi au continuat legaturile eu laboratoruJ lui W. Wundt, dar ~i cu altipsihologi, care, ca ~i ei, au devenit purtatorii destinului psihologiei lor. Lalaboratorul din Leipzig au fost, de asemenea, (in eonditii similare cu acelea alepsihologilor romani) ~i psihologi din alte numeroase t:1ri, printre care: Stanley

'"

.)

4

Hall (1846-1924), J. McKeen Cattell (1905-1977), Ed. Titchener (1867-1927),F. Kraepelin (1856-1926), B. Bourdon (1860-1943), A Michotte (1881-1965)~i multi altii. Aparuse generatia activa a intemeietorilor de laboratoare, deconferinte ~i congrese ~i de asociatii nationale. Au existat, la inceputulsecolului XX, ~i alte legaturi intre psihologii romani ~i cei din alte tari.

Printre altele, a existat 0 corespondenta intre Titu Maiorescu ~i A.Binet, in urma careia A. Binet a venit in Romania (1895) cu fiice1e sale ~i atinut conferinte la Universitatea din Bucurqti. Consistente au fost ~raltecontacte ale psihologilor romani cu cei din strainatatea vestica. Printre altii, afost N. Vaschide (1873-1907), care a pleeat eu Binet, in 1895, la Paris, unde aramas ~i a desm~urat 0 bogata viata ~tiintifiea (chiar ~i la Laboratorul de laSorbona)l.

Psihologia a ineeput sa se dezvolte intensiv in secolul XX, mai ales. In1934, s-a infiintat Societatea Romana de Cercetari Psihologice, din initiativalui C. Radulescu-Motru $i colaboratorul sau 1. M. Nestor, dar $i publicarearevistei Analele de Psihologie, in Bucure$ti. In 1937, $i-a inceput aparitiarevista Jurnal de Psihotelmica, infiintata de 1. M. Nestor, tot la Bucure$ti, iarpeste un an a aparut Revista de Psihologie de la Cluj, infiintata de catre Fl.$temnescu-Goanga. Peste un alt an, s-a infiintat Institutul Psihotehnic Militar(1939-1940), condus de Lt. Col. C. Atanasiu (Bucure~ti). In timpul celui de-aldoilea razboi mondial, Universitatea de la Cluj a trebuit sa se mute la Sibiu, inurma ocupatiei Ardealului de Nord, ~i s-a reintors la Cluj abia dupa razboi.

Dupa primul razboi mondial, s-au constituit centre psihologicemod erne la Bucure~ti, Cluj ~i Ia~i, sub conducerea unor remarcabiliintelectuali ~i, mai ales, a celor care trecusera prin Laboratorul de la Leipzig.A avut loc 0 perioada grea, ca dupa orice razboi devastator, dar treptat auinceput sa se reconsolideze planuri de refacere a Universitatilor. La Catedra dela Bucure~ti se a~teptau schimbari.

L-am intaInit la Washington, in vara Iui 1949, pe Mihai Ralea,ambasador al Romaniei in S.U.A., membru al Academiei Romane. I sesolicitase revenirea in tara, ~i implicarea sa Intr-o reorganizare constructiva aCatedrei de Psihologie, de la Bucure~ti. Am discutat, impreuna, 0 serie deproieete legate de infiintarea unor reviste de psihologie, de organizarea unuiinstitut de psihologie, toate sub egida Academiei, ca ~i despre extindereatipurilor de cursuri Ia Catedra de Psihologie ~.a. Toamna, a inceputrestructurarea Catedrei de Psihologie din Bucure~ti. Membra a Catedrei dinacel an, am fost implicata in echipele ce au pus in acfiune planurile expusemai sus. Au aparut, pe rand, revistele de psihologie (una in limba romana, eurezumate in limbi straine, §i apoi alta in limbi straine, franeeza, engleza, rusa).

] Am semnala ~i faptul di D. Wechsler, dar ~iIacob Moreno au fost psihologi americani deorigine romani!.

),

)eJ

A fost infiintat ~i Institutul de Psihologie din Romania. Am fost, in acei ani,adjuneta Catedrei ~i ~ef de sectie la lnstitutul de Psihologie. In 1966, i-amspus profesorului ea a$ vrea sa !inem un curs de psihodiagnoza. Pacusem unstagiu la C.I.E. (Centre Intel11ational de l'Enfant), la Paris ~i luasem legi:ituracu prof. Zazzo, eu D-na Zazzo ~i cu alte persoane din echipa acestora. Mi-auspus $i libraria in care existau inca lucrari importante de psihologie. A$a mi s­a consolidat ideea de a elabora ~i 0 luerare care sa fie suport pentrucuno~tintele model11e de psihodiagnostie. In acest context, a aparut, in 1970,prima edilie a lucrarii lntroducere in psihodiagnostic, la TipografiaUniversitalii. Deja crescuse marja de acceptare a acestui curs. Cursul depsihodiagnostic a inceput sa se tina ~i la Universitatile din Cluj ~i din la~i. In1972, a aparut 0 lucrare privind psihodiagnoza, a Marianei RO$ca (Cluj).

Dupa moartea nea$teptata a profesorului Mihai Ralea (1964),eonducerea Institutului a fost preluata de Alexandru RO$ca. A urmat 0perioada delicata pentru $tiintele psihologice, dupa 1982, in mma desfiintariiInstitutului de Psihologie, pe criterii politice. Revistele de psihologie, al carol'sediu era la lnstitutul de Psihologie, au fost salvate de autoarea acestei lucrari,impreuna eu Paul Popescu-Neveanu $i Emil Verza, $i duse la Catedra dePsihologie. Dupa 0 perioada de lntarziere (ce s-a recuperat), cele doua revisteau inceput sa apara sub aceea$i coperta, in mod constant. La un moment dat, atrebuit sa ma preocup $i de sponsorizarea lor. A continuat $i sehimbul eurevistele straine, din toate continentele (1984-1989), in numar de 71. S-arealizat $i 0 noua legatura cu psihologia occidentala, prin constituirea SectieiRomane a Asociariei Psihologilor, care lupta pentru pace. (Am fostreprezentanta In BirouI, Intel11ational, din partea Romaniei, fiindeoordonatoarea proiectului $i programului acestei asocialii). S-au tinuteonferinte, pe aceasta tema, $i s-au eonsacrat primele pagini din Revistele dePsihologie acestei probleme, pana In 1991.

Intre timp, psihologia s-a dezvoltat foarte multo Numeroasele curentepsihologice, constituite in prime1e decenii ale secolului al XX-lea, preocupatede denominalizari $i optiuni privind modelul psihic, care se respingeau sau seignorau intre ele (behaviorismul, structuralismul, gestaltismul, functionalismul$i, mai ales, freudismul) au dat na$tere la conturarea de noi probleme ~idomenii ce au cOl1solidat modelul psihic, implicatiile dezvoltarii psihice $itematica acesteia, dar $i aportul social $i importanta psihologiei in viatasociala. Fermentatia de idei din psihologia moderna a avut un mare suport incercetarile efectuate, printre altii de medici, biologi, fiziologi, dar $i desociologi, pedagogi $i chiar teologi. De mare folos au fost congreseleinternationale, Ia care au participat delegatii din Romania - la Bruxelles,Copenhaga, Paris, Londra etc., dar ~i la Montreal, la Moscova $i Ia Casa Alba.Informatiile $tiintifice aduse de eei care faceau parte din delegatii au inceput

5

sa circule mai rapid ~i sa fie mai consistente ~i mai altfel privite. Se simtea,totu~i, lipsa lnstitutului de Psihologie ~i a cercetarilor de mai mare anvergura~i mai legate de nucleele interogatiilor de ultima ora din psihologia modemiLIn aceste conditii se afla psihologia, in anul 1989. Dupa acel an, al marilorschimbari structurale ale vietii social-economice din Romania, AsociatiaPsihologilor s-a destramat ~i s-au creat tendinte de formare de asociatiiregionale. Dintre acestea, cea mai activa ~i mai bine organizata a fost echipade la Timi~oaraj, care a tinut Congrese Nationale anuale de mare tinuta~tiintifica. Erau, insa, de recuperat multe caracteristici ~i aspecte legate dediminuarea statutului Psihologiei romane~ti de dupa 1982. Reinfiintarealnstitutului de Psihologie, de catre 0 comisie la care am participat, a creat noisperante. Aceasta cu atat mai bine cu cat, dupa 1989, s-au creat numeroaseuniversitati particulare, muIte dintre e1e avand Catedre de psihologie, ceea ceindica 0 cre~tere a interesului pentru acest domeniu. In genere, psihologiamodema a devenit 0 necesitate, mai ales in trei domenii mai Iargi. Este vorba,pe de 0 pat1e, de domeniul 5co1ilor, in al doilea rand de domeniul orientariiscolare ~i selectiei profesionale, ~i, in al treilea rand, de psihopatologie.

In domeniul ~colilor, a devenit de mare interes gestiunea inteligentei,ca structura psihica implicata in procesele de invatare. Obligativitateainvatamantului primar pentru alfabetizarea intregii populatii, in primajumatate a secolului XX, a generat necesitatea testarii inteligentei pentrutratarea individualizata a copiilor cu handicap intelectual (mai ales), carecreau intarzieri de progres in invatare a copiilor cu inteligenta nom1ala. S-auconstituit ~coli speciale pentru handicapati. Studiile asupra inteligentei atat dinpunct de vedere al nivelului, cat ~i al fom1elor ei au devenit numeroase ~i aupus in evidenta doua aspecte deosebit de importal1te. In primul rand, cainteligenta are muIte caracteristici specifice (modelul lui Guilford a impusaceasta idee), ~i in al doilea rand ca exista 0 dezvoltare seculara a inteligentei,care are cre~teri mai semnificative de la un secolla altul. In acest context, s-audiversificat ~e01ile, au aparut, in unele tari, ~coli pentru copii dotali (Canada,printre altele), dar ~i pentru copii subdotati, handicapati, cu tendinta ca cei cuintelect de limita sa fie, pe cat posibil, asimilali in primele trepte deinviWimant in ~colile obi~nuite. S-au creat ~coli cu profil umanist ~i euprofiluri mai accentuate profesional sau pedagogic.

Rata mare de schimbari ale profesiilor, datorita progresului generat deRevolutia tehnico-~tiintifiea a impus problema invatarii permanente ~icerintele unei selectii profesionale modeme. Toate aceste probleme s-auconturat ca noi schimbari ~i noi cerinte de proiecte, programe, investigatii. In

] Universitatea de la Cluj a mai tinut Conferin!a Na!ionaHi, ca ~i cea de la Bucure~ti. Innoiembrie 2001, va avea loe 0 eonferintii na!ionalii la Bueure~ti, organizatii de Prof GoluMihai, ca pre~edinte al Asoeiatiei Psihologilor.

6

~a,fa

la.

or

la

;nlata

Ie

:a

)1

eea

!

acest context, am daborat aceasta lucrare In care am condensat 0 cantitatemare de informatii eu tente mai pragmatice, pentru a raspunde marilorsolicitari puse in fata psihologiei de viata sociala.

Ritmul aleli al Revolutiei tehnico-~tiintifice alimenteaza, rara indoiala,progresul, dar are ~i efecte inverse, ce pornesc de la cre~terea dificultatilor deadaptare la acesta; acest fapt se manifesta prin crqterea gradului deagresivitate ~i violenta, de neadaptare pe diferite palierein care scad "notele lapurtare". Se nasc $1 nior profesii, dar $i interese ~i idealuri, cresc, statistic,crizele familiale, crizele psihiatrice ale oamenilor, se degradeaza tendinta spreidealuri sociale, se schimba stBul de viata, ofertele $i dificultati1e de a Iec8.$tiga, cre~te inteligenta $i creativitatea umana, memoria ~i atentia oamenilorsub presiunea bombardarii cu informatii, cre$te curiozitatea $i dorinta de agasi mai multa lini~te ~i de traire luminoasa a vietii, fapt ce alimenteaza"complexul calatoriei", dar $i spiritul creativ al oamenilor (in directii bune saurele).

Prin aceasta lucrare, dorim sa facem 0 oferta de cuno$tinteinfurmative, privind psihodiagnoza, acest instrumentar complex de evaluare acondiliei umane cu nenumaratele sale fatete, cu potentialitati deschise sauinchise, dar $i cu tarde care trebuie eliminate, analizate tot mai profund,pentru a Ie gasi punctul de Insanato~ire.

In obiectivul lucrarii $i al intentiilor noastre sta $i faptul de a oferipsihodiagnosticianului, din zilele noastre, un stoc de informatii, ca suport $icanditie de meditatie, privind ceea ce se poate face in cazuriconcrete, $i a fiprovocat pentru a descoperi ce s-ar mai putea realiza in acest domeniu.

Psihodiagnosticianul din zilele noastretrebuie sa aiba 0 gama decuno$tinte seeventi ale, sa cunoasca valoarea $i modul de folosire a cat maimultor tepJ1ici psihodiagnostice,· prin care sa i se stabileasdl. $i sa i seconsolideze eornpetentele de specialist remarcabil intr-un anumit domeniu $icare sa participe la progresul social. El trebuie sa-~i asume responsabilitateape care 0 solicita idealul sau profesional, ce se constituie, daca se constituie, Inanii universitari. A~adar, exista 0 solicitare sociala, dar $i morali'l a psihologieica ~tiinta aplicativa, care se exprima prin trei mari obligatii concrete.

Prima este aceea de a mari gama de cuno~tinte privind structurilepsihice, dezvoltarea lor, constelatii1e psihice favorizate de procesul dezvoItarii~i progresului social, iar acest fapt se realizeaza prin extinderea aplicarii deteste, implicandu-se in cercetari complexe. Psihodiagnoza alimenteaza eu noicuno~tinte toate domeniile psihologiei.

Al doilea abiectiv 11constituie sarcina de a contribui la valorizarea

competentelor, pril1 selectarea ~i ierarhizarea acestora, ~i este legat de selectia~i orientarea ~colara ~i profesionala, pe care oriee psiholog trebuie sa IecunoasdL Fieca:n;;om are 0 dezvoltare armonioasa sau neannonioasa, fonnata

~!

de asimetrii functionale psihice sau cu un psihic echilibrat. Psihologul testeazaacest psihic nu doar de dragul evaluarii, ci, mai ales, pentru a se interveni latimp, pentru a se stimula sau echilibra dezvoltarea psihica dizarmol1ica, printeste de cuno~tinte, interese, inteligenta ~i creativitate, dar ~i de atentie,atitudini ~i personalitate - pe de-o parte, pentru a imbunatati proceseleformative cat mai de timpuriu, iar pe de alta parte, in cat mai mareconcordanta cu profilul profesiunii in care subiectul testat va fi implicat.

A treia problema de prim ordin, aflaHiin obiectiv, este aceea a testariipersoanelor aflate in dificultate sau subefectul stresului, a frustrarilor,depresiilor, tendintelor spre handicap cultural - pentru a servi cazurilor maiu~oare de psihopatologie, dar ~i pentru prevenirea cazurilor mai grave, pe catposibil. Exista 0 mai larga implica!ie a testelor ~i probelor psihologice de toatefelurile, in aceasta vasta problema.

In finalul evaluarilor, psihologul trebuie sa formuleze 0 decizie ~i 0recomandare. In cazul testarilor din zona aceasta, decizia este foarteimportanta, ca ~i recomandarea, dealtfel. Dar despre toate acestea yom revenipe parcursullucrarii.

o sarcina deosebita a psihodiagnosticianului este aceea de a fi fOalteatent ~i constructiv in domeniul testelor folosite, deoarece exista 0 latentaperimare a optimei func!ionalita!i a testelor. Valoarea lor este, oarecum,temporal a, datorita ritmului alert al Revolu!iei tehnico-~tiintifice ~i a efectelorde reflux ale acesteia, fiecare generatie trecand prin transformari, conversii deatitudini, competen!e ~i stocuri de cuno~tinte mai numeroase ~i mai noi etc.etc. Exista 0 dezvoltare seculara a omului, conturata cu potential valid, in adoua jumatate a secolului XX. In ultima decada a acestuia, s-a impus 0putemica ~i complexa conversie de atitudini, in urma Revolutiei din 1989, inRomania. Adaptarea la aceasta, solicita 0 mai complex a angajare intr-un altstil de existenta, in reforme structurale, legislatie corespunzatoare etc., darexista $i 0 profunda reforma a invatamantului, care este in desta$urare (incaneterminata). Si sistemele de evaluare s-au modificat ~i se stabilizeaza intr-onoua structura. De aceea, este necesara 0 informatie mai larga privind testarea(tipurile de teste care sunt mai sensibile), dar mai ales, intensificarea operanicu acestea, efectuarea de cercetari, tara de care nu este posibila 0 reala $ibenefidi linie de progreso

Prin urmare, in lucrare se va insista pe dosarul psihologic ~i pecategoriile de teste existente, pentru a se largi informatia psihologilor In acestdomeniu. Cunoa~terea a cat mai numeroase teste are 0 foarte mare importantapentru dezvoltarea caracteristicilor unui psihodiagnostician modem - ~iaceasta pentru ca testele au incorporate, in structura lor, strategii complexe desondare a caracteristicilor psihice. Trebuie, apoi, sa fie foarte claramodalitatea de a folosi testele - adica testarea lor organizata. Exista

8

la

laIIIe,Ie

"e

11

r,11

Ite

)'>"

numeroase reguli ce trebuie respectate, pentru ca 0 psihodiagnoza sa fie utila$i corecta.

In final, mai subliniem faptul ca aceasUi lucrare, centratii peproblemele de baza ale psihodiagnozei, are ca obiectiv, in afara de ceea ce amsubliniat pa.l1a aeum ('in aceasta introducere), ~i sarcina de a-I abilita pepsihologi in a eonstrui, adapta $i perfec!iona teste. Aceasta este 0 cerintafoarte importanta, deoareee exista diferente de fond lntre populatia Umara $ipopulafia de diferite varste, matura, in toate farile; lntre eei care locuiesc inora~e, in metropole $i eei de la sate, intre femei $i barbati, dar $i diferente lntreeei ee traiesc in medii de eultura mai dezvoltate $i cei din medii de cultura maiprimitive.

In aceastii carte, ne-am prop us atingerea a $ase obiective. Primul ar fifolosirea testelor $i diagnosticarea psihica in toata complexitatea (inc1usivdosarul psihologic), pentru a stabili echilibre sau fragilitati $i dezechilibrepsihice (de la caz la caz, sau pe grup). In aI doilea rand, este necesarastudierea testelor mai sensibile $i folosirea lor. In al treilea rand, necesitateaorganizarii unor programe de strategii de folosire a testelor, cu recomandarilelor - ~i uneori cu informatiile simlite ca necesare.

Alte doua obiective ale lucrarii se refera la organizarea de studii ~icercetari in vederea controlarii, pe de-o parte, a prognozelor, iar pe de aHaparte, pentru a studia sensibilitatea, in timp, a testelor $i ordinea lor deperimare. Al ~aselea obiectiv se refera la exercitarea ~iformarea capacitatii deinterpretare a datelor din dosar ~i a celor din cercetarea periodica psihologica;abilitare in a fi folosite. Fara indoiala, aceste ob1ective nu sunt u~or de realizat,dar eu ceva efoft se poate rezolva orice proiect de lucrn.

Tin sa mu1tumesc, in finalul acestei introduceri, colegilor md care auefectuat ~i au creat 0 atmosfera permeabila ~i constructiva, pe cat posibil, prindiscu!ii ~i implicatii - mai ales in conversatiile legate de teze de doctorat ~iliste de proiecte pentru studenti $i pentru cei ce fac cercetari - la nivel demaster. Psihologia modema se poate dezvolta numai printr-o permanentacercetare ~i implicare in numeroasele probleme ale omului viu ~i concret, alecapacitatilor Iui adaptive, ale statutelor pe care Ie c~tiga ~i alimenteaza, dar ~iprintr-o secreta alianta eu spiritul cerceti'irii, ce mereu incepe §i mereudescopera pe omul zilelor noastre - acest necunoscut.

Prof. univ. dr. Ursula ~chiopu.Bucure~ti 2002

9

PARTEAI

ISTORIA SUCCINTA. A DEZVOLTARII

PSIHOLOGIEI SI PSIHODIAGNOZEI

CAPITOLULI

EFORTURILE NASTERII SI DEZVOLTAREA

PSIHOLOGIEI MODERNE

Fiecare om este, 1ntr-o oarecare masura, psiholog intuitiv. Poatesesiza trairile celor din jurul sau ~i ale sinelui, tot felul de intelTelatii socialeale sale sau ale altora, din viata de fiecare zi.

Aceasta metodologie ascunsa, dar perfeqionata secular, a creat, insa,

informatii uria~e privind OMUL, dar ~i fatete numeroase ale psi~icului sau,cuno~tinte care au fost stocate in arte ~i, mai ales, in literatura. In epopeilelumii antice, au fost reprezentate portretistici foarte complexe de oameni,potential existenti in timpul creatiei epopeilor, care au reprezentat trairi deexperiente umane, de obicei dramatice, in care oamenii cautau adevaruJ,virtutea ~i fericirea - ~i se intalneau cu destinul, de cele mai multe ori, dur ~ineindurator.

Literatura a dezvoltat, treptat, prin scrierile lui Sofocle ~i Euripide,prin cele ale lui Dante Alighieri (1n stralucita sa Divina Come die), prinscrierile lui Petrarca, prin poezia sa de dragoste, prin operele lui Boccaccio,ceva mai tarziu, ~i apoi prin opera lui Rabelais, numeroase portretistici, 0pern1anenta lupta a omului cu destinul, in opera lui Moliere ori aceea a luiShakespeare. Nu putem ignora faptul ca prin pictura s-au exprimat formestralucite de scenarii legate de om. ~i portretistica foarte diferita a traversariitimpului de catre sculptura lui Michelangelo, pe de alta parte, operele luiRubens, Velasquez, Rembrandt etc., care dezvaluie, de asemenea, omul infata vietii cu capcanele ~i feeriile sale.

Se poate citi in aceasta bogatie a imaginatiei umane (de implicatie,dupa Osborn), ca a avut ~i are loc 0 uria~a ~i continua conversie de atitudiniale conditiei umane,mai ales incepand din secolul al XVIII-lea, secol ce aadus cu sine 0 noua mentalitate legata de triumful eforturilor omului. In1789, ~tiinta ~i omul au dobandit dreptul de contributie sociala ~i ~tiintifidLOmul $i libertatea sa au devenit subiecte de prim ordin in paginile filosofiei,domeniul prin care s-au creat ritmuri foarte alerte de dezvoltare cultural a,sociala ~i politica. Au inceput sa se dezvolte filosofia istoriei, a drepturilor, a

12

liberHilii. Apoi, opere1e lui Baudelaire, eele ale lui Rimbaud au inceput saprezinte un alt om, omul intrat in nenumarate lupte eu diferite imprejurari,~i, treptat, a aparut omulinvingator, care i~i fiiure~te destinul ~i care vrea sase cunoasca ~i pe elinsu~i.

Pentru tentative1e de constituire a psihologiei, inca din secolele XIV~i XV, prezinta interes un psiholog mult discutat.

Este yorba de Parace1sus (1493-1541), care a diutat esenlapsihicului, dar a gas it doar oteorie ce pomea de la principiul activaliei,deoarece a considerat ca spiritul este nebulos ~i impregnat de dimensiunicosmice universale. In operele sale ~ Opus paragranum ~i Opus paranimum- a diferentiat existenta a doua aspecte ale psihicului: anima brutus ~i animaspiritus. Dispeceratul creierului, fiind central, Parace1sus I-a plasat in ochiulpineal ~i in vertex. A conturat conceptul de analiza transcendentala,considerand ca unele persoane 0 poseda. Cine nu 0 are, este un defavorizat~i un inferiorizat al existentei. Ceva mai tarziu, Paracelsus s-a referit $i laumori (glandeIe endocrine) ~i implicatiile lor in functiile organice reglatorii.Acestea au fost vazute, 1a randul lor, ~i ca diferentiatoare prin dominatiidereglatoare. Paracelsus a incercat 0 apropiere a psihicului de fundamentelebiologice.

S-a dezvoltat ~i parapsihologia, domeniul fenomenelor psihice maiciudate, ca cele legate de hipnoza, telepatie, precognitie, cazurile deparanormalitate etc. Psihologia era alimentata inca de epidemia"misterelor", care trezea omului vremii aceleia curiozitatea pentru lumeamiturilor pe care vroia sa Ie decodifice.

In secolul al XIX-lea ~i inceputul secolului al XX-lea, s-au dezvoltatnumeroase cuno~tin!e de anatomie, fiziologie, inclusiv ale sistemu1ui nervos(SN). Influentat de acestea, Cesare Lombroso (1835-1909), medic ~icriminolog italian, a preluat unele idei ale lui Gall (1788-1828) ~i a efectuatstudii foarte meticuloase ~i complexe pe delincventi criminali. Le~a aldituitp011rete, care se combina in zilele noastre eu cele ale lui G. Tarde (1843­1904) ~i cu cele ale lui E. Durkheim (1858-1917). Lombroso a considerat cain conditii obi~nuite, mai ales criminalii pot fi adesea recunoscuti dupamorfologia lor (criminalii innasculi), dupa bazele craniului, printre altele(fapt discutabil). Teoria Iui Lombroso a fost preluata $i rediscutata decriminologi, in zilele noastre, deoarece portretistica criminologica, pe care aexpus-o Lombroso, este complexa ~i interesanta.

Au inceput sa fie de interes ~i problemele diferenlelor de profilpsihologic, femeile ~i barbatii, dar ~i problemele mediului, erediHitii ~ieducatiei. Prin lucrarile sale, Wundt (1913), eu Beitrage zur Theorie des

13

Sinneswahrnehmung, a contribuit la consolidarea psihologiei experimentalesenzoriale, iar prin cele 10 volume ale lucrarii Volkerpsychologie(Psihologia popoarelor) a facut 0 vasta descindere spre macropsihologiadiferentiala. Laboratorul de la Leipzig, dat in folosinta in 1879, a devenit unmodel ~i 0 promisiune pentru dezvoltarea psihologiei experimentale. La unan dupa infiintarea acestui laborator, s-au infiintat alte laboratoare: laGottingen, de catre G. E. Muller, la Baltimore, de ci:itre G. E. Hall (1883),laboratorul de la Roma, de catre Giuseppe Sergi (1884), eel de laUniversitatea din Kazan (Rusia), de d'itre Behterev (1886), laboratorul de laTorino, de catre Angelo Mosso (1888), ~i in acela~i an eel de la Bonn, de

catre Merleau - Ponty; in 1884, s-au infiintat, la Paris, doua lab?ratoare,unul de ditre H. E. Baunis ~i celalalt de Universitatea Sorbona. In 1893,existau in U.S.A. 161aboratoare (de psihologie), iar in 1927, peste 100.

In Europa, dezvoltarea acestora a fost mai lenta; totu~i, pana ladeclan~area primului razboi mondial, marile universitati din Europa aveautoate laboratoare. In Romania, s-a facut la Ia~i proiectul primului laboratorde psihologie, de catre Gruber, in 1894. Gruber a lucrat la laboratorul de laLeipzig (1891-1893) ~i activitatea lui a fost foarte apreciata, dar moartea sanea~teptata a avut efecte nefaste privind laboratorul de la Ia~i, unde s-aintors in 1893.

Nu putem omite, din seria cercetarilor experimentale de laborator, pecele efectuate de 1. P. Pavlov, privind reflexele conditionate, chiardacaacestea s-au facut pe diini. 1. P. Pavlov a inceput lucrarile sale in 1899 §i le­a tot amplificat. A devenit foarte repede celebru ~i a fost acaparat de catrebehaviori~ti, mai ales ca intre timp a luat premiul Nobel, iar reflexeleconditionate au devenit 0 cale explicativa a conduitelor - validata, ~i nucontrazicea nici optica asociationista, foarte dezvoltata la inceputul secoluluiXX. Reflexele conditionate au fost aplicate in probleme de implicatie insituatii, in reglarea conduitelor, in formarea deprinderilor (Re) ~i chiar inteoria reclamelor (inclusiv subliminale), ca ~i in imagologie.

Psihologia ~i cercetarea de laborator au inceput sa devina cerintesociale, mai ales in America, unde viata laboratoarelor americane a fostamplificata de intensificarea industrializarii.

Este ~tiut faptul ca fiecare ~tiinta face parte dintr-un complex deconditionari implicate in cunoa$tere $i are mai multe feluri de interrelatii cualte $tiinte, dar mai ales eu dezvoltarea istorica a progresului, care puneomului tot mai multe feluri de interogatii, dezlegarea acestora· nuclearizandnoi domenii ale cunoa$terii. De fapt, omul a dezvoltat toate ~tiintele.

14

Psihologia s-a dezvoltat latent din structura nucleidi a filosofiei ~i adomeniilor ei cu directionari cosmologice (legate de univers ~i de religie),ontologice (legate de toate aspectele existentia1e) ~i mai ales epistemologice(legate de cunoa~tere ~i potentele ei).

Or, in toate acestea este implicat latent ca maxim de interes, Omul,mereu necunoscut.

Dezvoltarea psihologiei a constat in desprinderea de filosofie ainterogatiilor privind psihicul, ca atribut al omului ~icaracteristicilor lui.

Interesant ni se pare, insa, faptul ca la inceput a fost cuvantul"psihic", punct de plecare in conturarea domeniului psihologiei. Doi filosofi- John Locke (1632-1704) ~i, apoi, David Hume (1711-1776) au pus inevidenta faptul ca exista 0 diferentaintre cuvantul spirit, care este legat defilosofie, cuvantul suflet, legat mai mult de religie ~i cuvantul psihic, alpsihologiei. Psihologia contura ceva misterios prin acest cuvant, greu de[olosit (pentru ca se refera la ceva ce ar fi trebuit sa fie, dar nu era inca).Denumirea a inceput sa devina viabiIa ~i sa capete identitate tot mai clara,dupa ce s-au conturat prime1e studii experimentale implicate in pretuiri ~ievaluari convenabile ~i cu substrat motivational ~i functional psihofiziologiccontrolabil.

Prezinta interes istoricul na~terii psihologiei ~i psihodiagnozei. Subforma de evaluare empirica intuitiva, psihodiagnoza s-a nascut ca tentativade organizare a observatiilor pe copii; se dibuia un coeficient de dezvoltareori de schimbare psihidi prin dezvoltare.

Secolul al XIX-lea a adus cu sine, treptat, cre~terea apetitului pentrueercetare, pentru ordonarea de date - ~i multe persoane aspirau la statutul deintelectual eu studii medicale. Ace~tia au infiintat, in Franta, un laboratorparticular oarecum secret, privind copii proprii, laborator in care se opera ~iell fi~e medicale ale propriilor copii. Pe planul mai larg al dezvoltarii~tiintei, au inceput sa se dezvolte muIt ~tiintele biologice, dar ~i darwinismul(eontroversat la inceput) a devenit de interes. Problemele metodelor autrecut pe prim plan.

Montbarlard, Hindey, Sarmon au efeetuat, dar mai ales au operat eumasuratori antropometrice, dar ~i cu semnaHiri ale dezvoltarii vorbirii.Treptat, aceste semnaIari s-au transformat din fi~e psihobiologice in studiibiografice sumare (Tiedman, 1787; Ch. Darwin, 1840; Shinn, 1893). S-auconsiderat jumale de observatii de durata. Studiile 10ngitudinale, sub formaunor fi~e, au inceput sa fie un fel de note in familii1e intelectualizate ~i culte.A inceput sa fie cunoscuta tot mai mult dezvoltarea biopsihica a copilului.Aeeasta metoda s-a imbog24it ~i ordonat ~i a ajuns a metoda curenta de

15

---'~~~.~-----------

metodologie, care masoara evenimente importante ale dezvoltariibiopsihice, ~i constituie suportul altor metode care studiaza, mai inprofunzime, copilul. Tot in aceste tipuri de notatii, au aparut semnalizanprivind dezvoltarea psihica, a mersului, a limbajului ~i a sociabilitatii.Introducerea obligativitatii invatarnantului primar a dat na~tere cerintei totmai acute de observare a caracteristicilor inteligentei, memoriei, atentiei,observatiei notatiilor senmificative legate de cre~tere. In secolul al XVIII­lea, s-au extins masuratorile antropologice in familii, la sugestii externe sauinterne (mai ales la medici, filosofi, fiziologi). In secolul al XIX-lea, s-adezvoltat ~i studiul senzatiilor.

In secolul al XX-lea, s-a dezvoItat diagnosticarea inteligentei ~i auinceput sa apara testele de inteligenta. Intre timp, s-au consumat catevaevenimente importante legate de constituirea psihologiei, ca domeniu deactivitate.

Sub influentele convergente ale dezvoWirii intereselor de cunoa~tere~i a constituirii unei c1ase de teologi iiuminati, s-au abordat ~i studiat diferitedomenii ale ~tiintei aflate in plina dezvoltare.

De fapt, exista, inca din antichitate, un nomenclator de concepte decorelatii psihoiogice ~i sociologice - mai ales ca atribute ale naturii umane,nascute in evaluari curente, unele chiar in legislatiile vremurilor. Pot fiinscri~i in aceasta nomenclatura, mai ales filosofii morali~ti ~i marii filosofiai lumii antice, ca Socrate, Platon ~i Aristotel, Empedocle, sofi$ti etc., dar ~itipologi~ti ~i mai vechii precursori Hipocrates, Galenus, Gall etc.

Cu mai muIte imp licati i de profullzime ~i precizie, cercetatoriprecum Philippe de la Hire (1640-1718) au determinat, la illceputulsecolului XVIII, particularitatile diferentiale in aparitia imaginilorconsecutive. Cavalerul d' Arcy a masurat persistenta unor impresiiluminoase inca de prin 1675, iar fizicianul Venturi a masurat dimpul vizualnonna!. In fine, Christian Wolf a denumit, in 1732, $tiinta despre om:psihologie, demonetizata, acceptata ~i cunoscuta filosofilor, datorita luiLocke ~i David Hume. In toate domeniile, dorinta de cercetare s-aintensificat $i s-a extins dupa Rena~tere. ~tiintele au inceput sa penetreze indiferite probleme - ~i s-a dezvoltat cerinta de ordonare, precizie,sistematizare ~i interpretare, legate de ipoteze, pentru a deveni reguli, legietc.

Inca din 1732, Christian Wolf (1679-1754), filosof $i matematician,a sugerat folosirea matematicii la evaluarea pragurilor senzoriale. El asensibilizat penetratia matematicii 1.11 psihologie. Nu a fost insa singurul. Dealtfel, H. P. Helmholtz (1821-1894), E. Weber (1795-1878), dar mai ales

16

Th. Fechner (1801-1877), au conferit proceselor senzoriale statutul psihiceel mai complex din acea vreme ~i metodologii de eercetare, idei deprecizie, rigoare matematica ~i implieatii biologiste explicative alefunctionalitatii senzoriale.

Claude Bernard (1813-1878), medic de mare reputatie, a pledat, deasemenea, pentru rigori In gandirea omului de ~tiinta. $i din alte direetii s-aalimentat ideea de rigoare ~i calcul. A~a de pilda, optica hermeneutica,dezvoltata de Friedrich Schleiermacher (1768-1834) ~i de Wilhelm Dilthey(1833-1911), ca arta a interpretarii, a pledat pentru 0 psihologie descriptiva,analitica ~i de intelegere a contextului, a experientei, 0 forma a psihismuluiobiectiv, care are in vedere eoerenta ea~tigata de c~Hrepsiholog. In esenta,ace~tia considerau ea psihologia trebuie sa tn~~acade datele speeifice unei~tiinte normative spre 0 epistemologie a psihologiei ~i a ~tiintelor istorice incare omul este 0 fiinta deosebita, unidi In felul ei, care se modi fica ~imodifica universul sau.

Prezinta interes istoricul na~terii psihodiagnozei, ca disciplinavalidanta pentru psihologia general a, eea a vmstelor, a psihologieidiferentiale ~i de fapt a tuturO!"diseiplinelor, ramuri ale psihologiei. Prezintainteres ~i intercorelarea psihologiei eu alte ~tiinte.

S-a intensificat, treptat, cerinta ~i tensiunea semnifieative procesuluide conturare a domeniului metodelor, obiectivelor ~i rolului social alpsihologiei. LaboratorulInfiintat de W. Wundt la Leipzig, in 1879, a devenitun eveniment de ineeput al ea~tigarii statutului de ~tiinta a psihologiei. W.Wundt a conturat, in 1879, tematica, realizarile ~i obiectivele laboratoruluipe tematiea, domeniile, metodele ~i obiectivele senzorialitatii, sub formaexperimentala cu rolul de a da contur ~i profunzime cercetarilor senzorialepe de-o parte, ~i pe de alta parte de a contura statutul de ~tiinta a psihologiei,prin stoearea de rezultate ~i interpretarea lor.

W. Wundt a fost eel care a subliniat, istoric, primul palier alpsihofiziologiei senzoriale, prin care a Inceput distantarea diferitelor tipuride senzatii ~i ca~tigarea, din ce in ce mai mult, a cercetiirii praguriloracestora: pragurile absolute (maximal ~i minimal de receptie) ~i pragurilediferentia1e (de sesizare a diferentelor de intensitati, a provocarii senzorialereceptionate ca atare). W. Wundt a avut 0 bogata ~i tensionatii viata~tiintifica, a fost influentat de filosofia lui Kant, dar a reu~it sa impuna ideeaexistentei unei evaluari psihice a excitantilor senzoriali. $i totuI se petreceaintr-o perioada in care, pe de-o parte, se incepuse consolidarea surprinderiiprimelor structuri psihice validabile - fapt ce parea bizar, ~i pe de aWi parte,cei implicati In acest proces ce Ie erea trairea unei biruinte, nu erau siguri ell.

17

procesele de gandire ar putea fi studiate experimental, in spiritul nou in careevalua psihologia. Pe seama psihologiei, incepusera sa circule pareri despreasemanarea ei cu un om earn distrat care ~i-a pierdut ochelarii in gradina ~i iicauta in casa, pentru ca poate aprinde lumina, ~i in casa se vede mai bine,sau ideea ca psihologia poseda aparate, cercetatori, are cadrul complet alunei ~tiinte, dar ii lipsesc hainele sub palton.

Dar evolutia psihologiei s-a precipitat, mai ales, spre descoperirea denoi ~inoi idei ce semnalau caracteristici psihice acceptabile.

Exista, insa, ~i cateva momente mai interesante ~i mai semnificativepentru dezvoltarea ideii ca psihologia poate deveni 0 ~tiinta cu obiective ~i

. instrumentari ordonatoare, a~a cum visau, probabil, vechii filosofi ~itemperamentali~tii greci.

Prin secolul al XVIII-lea, dupa liberalizarea de presiunile Inchizitieiinceputa in timpul Rena~terii, cand s-au dizolvat blocajele religioase, s-aconstituit ideea posibilitatii de organizare a domeniului larg al psihologiei,iar D' Alembert a efectuat un program privind cunoa~terea omului. (in1759), program pe care l-aprezentat intr-un discurs preliminar alencic10pediei franceze - privind psihologia ca ~tiinta. Acest proiect a fostmai larg deceit cel ce a fost activat prin laboratorul intemeiat de W. Wundt,in 1879. Proiectul lui D' Alembert continea obiectivele ~i domeniile maiimportante ale proceselor psihice, printre care figura ~i inte1igenta. Totu~i,lui W. Wundt (1832-1921) i-a revenit meritul conturarii psihologiei ca~tiinta umanista, cu identitate proprie indiscutabila.

Au avut loc ~i alte evenimente demne de abordat ~i de corel at intreele. A~a, de pilda, a fost momentul Bassel, legat de 0 situatie mai deosebitadin domeniul astronomiei. Prin 1875, au avut loc la ObservatorulAstronomic din Anglia - Greenwich, consemnari ale unor gre~eli dereperare a stelelor ~i planetelor la meridian, efectuate de unii dintreastronomii observatorului, dintre care, mai ales, Kinsbrooken. De~iconsiderat ca un bun astronom, gre~ea mereu, fapt semnalat de Maskelyne(1732-1811), reprezentant regal al Observatorului. Dar gre~eli de reperareau facut ~i alli astronomi ai observatorului, consemnali ~i ei. Maskelyneavea experienta, intruceit lucrase la Observatorul din Bradley (1760), ca ~i inalte parti. Peste ani, Bassel, care a lucrat in problemele participariioamenilor la diferite forme de munca, a studiat ~i gradele ~i frecvenlagre~elilor (intarzierilor) de reperare astronomica de la Greenwich ~i aconturat motivalia gre~elilor datorita timpului de reactie personal alastronomilor invinuili, pe nedrept, de neglijenta. Problema a sugerat ~ialimentat apoi, in timp, necesitatea testarii TR (timpului de reaclie) al eelor

18

ce se angajeaza in profesii in care TR are 0 mare importanta. In acestcontext, s-a dezvoltat asp (orientarea ~colara ~i profesionala) ~i SP (selectiaprofesionala), ca activitati de testare a disponibilitatilor personale favorabilesau defavorabile unor profesii. Folosirea SP ~i asp au solicitat, Ia nindullor, constituirea de profiluri profesionale, pentm a se stabili ce anume estenecesar sa se diagnosticheze pentru diferitele profiluri de activitati lucrative.Bineinteles, ca in acest context, este implicata ideea ca asortarea profiluluipsihologic a1 fiecarei persoane cu profilul profesiei devine 0 conditie aprogresului - iar in caz de nepotrivire, a e~ecului ~i a tot feluJ de probleme.De aceea, OS ~i OSP au capatat 0 !inta sociaJa importanHi.

Un alt moment interesant, ca semnificatie in dezvoltarea psihologieimodeme, a fost generat de Sir Francis Galton (1825 - 1911). Sir Galton aavut, 1a Londra, un laborator de antropometrie ~i a stnms foarte muIte datein aceasta directie. Este yorba de masuratori pe diferite persoane (femei ~ibarbati de diferite v3rste), ca longilitate corporal a, a bratu1ui, piciomlui,greutatea, larimea capului etc. La un moment dat, a I'nt:11nit0 cuno~tinta maiveche care avea 0 intreprindere de panzeturi ~i stofe, ~i in discu!iile celor dois-a conturat ideea de a face imbracaminte standard, pe seama masuratorilorantropometrice de mare frecven!a. Din aceasta idee s-a nascut industriaimbracamintei confectionate de gata, 0 industrie necesara, utlla, cu efectefoarte complexe ~i cu progrese uria~e, privind moda ~i evolutia ei. Aceastaindustrie a folosit, mai ales, claselor mijlocii.

Intre timp, Michel Foucault a definit omul prin ambiguitatea pozitieisale, ca "obiect al cunoa{)terii ~i subiect care cunoa~te". $i Buffon a pus inevidenta dualitatea fiin!ei umane. Nu putem uita scrierile lui Mihai Ralea,care a pledat pentru aceasta dualitate, in mai toata opera sa.

Pe de aha paTte, Charles de Linne a integrat omul in spe~iilenaturale, a vorbit despre specificitatea lui ~i a reactivat imperativuJ delfian"Homo nosce te ipsum", conturand interdependente1e dintre psihologie ~ibiologie.

Psihologia s-a nilscut prin distantarea problemei naturii umane demetafizica sub presiunea Iargirii opticii pozitiviste, dar ~i sub imperiulcerintelor unei mai profunde radiografii a psihologiei naturii umane.

In seria aporturilor de inceput, cea mai importanta interventie, printr­o Iuerare remareabila, afost cea a Iui T. Fechner (1801-1887), fiziolog deformatie. El a implicat 0 relatie eomplexa intre doua variabile: pe de-o parte,intensitatea stimulilor, iar pe de alta, intensitatea senzatiilor fata de ace~tia.A lucrat intens in domeniul senzatiilor vizuale - avllnd ~i el probleme euoehii. Cea mai ClL110ScuUilucrare a sa Elemente der Psycho physik (1860) a

19

fost prima lucrare importanta §i caracteristica de psihologie experimentala.o alta lucrare a sa, deosebit de importanta, a fost intitulata Vorschule derAesthetik (Introducere fn estetidi, 1876). In aceasta lucrare, a folosit metodaimpresiilor. Este considerat intemeietorul "esteticii de jos" - lucrareaconstituind un punct de plecare pentru estetica industriala §i psihologia artei.

E. N. Weber este, lmpreuna cu Fechner, cofondator alpsihofiziologiei modeme, senzoriale. El a studiat senzatiile musculare §itactile - pentru dezvoltarea psihofizicii. A folosit metoda celor mai micidiferente de sensibilitate senzoriala. Formularea acestor relatii este

cunosc~ta ca legea Fechner-Weber. Fechner1 a §i conferit psihologieistatutul cel mai complex ~tiintifie din acea vreme, eu 0 metodologie decercetare riguroasa.

E. N. Weber (1840) a sintetizat rezultate privind toate categoriile desenzatii. S-a facut, a§a cum de fapt am aratat mai sus, un prim pas inconstit1}irea psihologiei experimentale, al carei reprezentant au fost G. T.Fechner (1801-1887) §i, apoi, W. Wundt (1832-1920). Psihologiaexperimentala modema, astfel nascuta, a devenit nucleul principal,expansiv, al conturarii psihologiei modeme.

De altfel, secolul al XIX-lea a fost impregnat de idei aledarwinismului §i de noua mentalitate elaborata sub influentele dezvoltariibiologiei ~ia ~tiintelor, in genere. Pe plan socio-economic, se desfa§urauetape,semnele dezvoltarii R.T.S. (revolutiei tehnico-~tiintifice), care aveausa duea la 0 mai mare aeumulare de capitaluri ~i la raporturi noi lntre om ~imunca, om ~i societate, om ~i educatie, educatie ~i munca etc. In acestcontext, s-a format 0 serie de necesitati sociale noi ~i tot mai profunde. Elese refereau mai mult §i mai direct la om, la situatia lui, la libertate, drepturi§i proprietate asupra mijloacelor de productie. Pe planul dezvoltariipsihologiei, au inceput sa apara cadrele largi ale cerintelor de aplicabilitatepractica, a aporturilorpsihologiei, alaturi de cerinta crearii unei coerente incadrul cercetarilor ce se efectuau. Acestea au devenit mai clare ea obiectiv,mai directionate - ~i s-au conturat, treptat, ~i modalitatile in care puteau safie abordate.

Inperioada la care ne-am referit, s-a conturat, ca atare, ~i 0 nouaoptica. Herman Ludwig Ferdinand von Helmholtz (1812-1890), fiziologrenumit al secolului al XIX-lea, obsedat de problemele fortei vitale, de

] G. T. Fechner a fost 0 personalitate deosebita. Intre anii 1838-1879, a elaborat 7 volume incare a expus teoria panpsihismului. La 21, de ani a scris satire sub pseudonimul "Dr.Misses".

20

mi~care permanent a ~i de legile conservarii energiei, a atribuit psihicului, inmod latent, un rol important, legat de diferentierile senzoriale. Acestea, prindominatiile lor tot mai diversificate, au contribuit la distantarea psihologieide filosofie, in mod rapid.

James Prescott (1814-1878) a avut in atentie teoria energetista (fiindprintre intemeietorii termodinamicii), teorie care a contribuit, de asemenea,la distantarea psihologiei de filosofie. Se incerca implicarea in problemelefortei vitale. Oswald va fi, insa, reprezentantul eel mai de seama in aceastilproblema.

De fapt, ~i Cabanis (1757-1818) a legat de psihicul umanrationamente1e biologice (el s-a implicat, teoretic, in disectii ~tiintifice).Opticabiologica era ea insa~i de vaditil noutate ~i progres pentru aceletimpuri, ~i a deschis drum larg integrarii dimensiunilor energetiste inpsihologie, probleme ce se conturau in Iucrarile Iui Wilhelm Oswald, care areunit teoriile personaliste cu cele energetiste. C. Radulescu-Motru a fost, ~iel, reprezentant al energetismului psihologie.

Laboratorul de la Leipzig (1879), fondat de W. Wundt, a devenit uncentru mondial al psihologiei. Foarte multi psihologi au luerat, au studiat ~icomentat experimente la acest laborator, contribuind la dezvoltareapsihologiei ca ~tiinta, ~i apoi la colportarea instrumentatiei doMndite, intarile din care au venit la laboratorul de la Leipzig. Dintre ace~tia, au weutparte, printre a1tii, ~i C. Radulescu-Motru (1868-1957), E. Gruber (1861­1896), FI. Steranescu-Goanga (1881-1920). Ace~ti psihologi romani, ca ~ialtii, ~i-au efeetuat ~i publicat luerarile de doctorat in revista condusa de W.Wundt, intitulata Philosophische Studien. A~a cum am aratat inca dinintroducere, la laboratorul de la Leipzig au fost multi psihologi intemeietoride centre de cercetare in diferite tari (precum Stanley Hall, J. MckeenCattell, Ed. Titchener, dar ~iF. Kraepelin, B. G. Bourdon, A. Michotte~. a.).Consideram interesa.l1tfaptul ca W. Wundt a avut 0 discutie controversata euC. Radulescu-Motru privind testele. \Vundt nu le-a considerat instrumenteale psihologiei experimentale, spre deosebire de C. Radulescu-Motru, care apledat pentru teste ca instrumentar psihologic de mare importama.

** *

Pomindu-se de 1a modelul laboratorului de 1a Leipzig, au inceput sase organlzeze laboratoare, sa se e1aboreze tehn.ici specifice, In diferite tari.S-au dezvoltat $1 revistele de psihologie, s-au constituit asociarii nationalede psihologie ~i a fnceput sa se organizeze congrese de psihologie nationale~i intemationale.

21

Momentul Wundt a fost un fel de revolutie copernicana inpsihologi~ abia nascuta prin el. Treptat, interesul pentru manifestarilepsihice ale omului a crescut ~i a capatat 0 tenta de mare descoperire, printr-ooptica noua. Succesiunea eforturilor de cercetare psihologiea a pus inevidenta eonstituirea de centre de eercetare legate de obiective sau doar deidealuri - ~i apoi - de cele mai muIte ori, legate prin sentimentul deapartenenta la domeniul acestei noi ~tiinte: psihologia. Au existat tentative ~ide alt fei, de transferuri din eelelalte ~tiinte, care au contribuit, de fapt, laconturarea psihodiagnozei.

Prin 1793, Vauban, Mare§al al Frantei, a efectuat primele interventiilegate de organizarea activitatilor din fabricile (de atunci) de armament §iarsenalele de artilerie, pentru a fi mai eficiente; matematicianul Bernoulli,fizicianul Coulomb §i chimistul Lavoisier au studiat desfii~urarea ramurilorgrele din intreprinderi, izvorul energiei umane, relatia dintre cantitatea deoxigen consumat ~i mooca eficienta ~i multe alte probleme legate de relatiaom-munca.

Un remarcabil analist, Hoffedingh, a prezentat, pe langa biografiaoamenilor mai remarcabili ai timpului, §i modulin care aee~tia au dezvoItato noua optica in mentalitatea filosofica a finalului de seeol XVIII §i apoi, eupenetratie pana in secolul Xx. Analiza biografica §i de eontributie ~tiintificaa lui W. Woodt, care a fost primui prezentat de Hoffedingh, se refera lastudiile fiziologice ale lui W. Wundt, din lucrarea Beitrage zur TheOl'ie desSinneswahrnehmung, in care studiui mi~dirii ochiului i-a angajat pe \V.Wundt in conceptia spatiului §i timpului psihologic. Este vorba de timpulseurs de la aetiunea stimulului vizual la trezirea reprezentarii unei trairisensibile. Prin 1897, W. Woodt a elaborat trei editii ale lucrarii Vorlesungen

uber die Men..sehen und Tierseele (Leelii asupra sufletului oamenilor $ianimalelor). In 1875, Wundt, ajuns profesor de filosofie la Leipzig, apublicat lucrarea Einfuhrung in der Psyehologie §i apoi PhysiologisehePsychologie (Psihologiajiziologiea), lucrare ce a fost eonsiderata de aceea~iimportanta cu lucrarea Elements de psyehophisique, a lui Fechner (0capodopera a psihologiei experimentale). In fine, in 1890, Wundt a pus ineirculatie lucrarea Grundlage der physiologischen Psychologie (Bazelepsihojiziologiei), in care a facut 0 expunere a dezvoltarii psihologiei. Laacestea se adauga lucrarea Sprachgeschichte und Sprachpsychologie (1901),ea ~i lucrarea Volkerpsychologie (1900-1920), lucrare in zeee volume, care aconturat domeniul psihologiei diferentiale a popoarelor.

Woodt a' inceput, treptat, sa fie animat de un pelerinaj interior altematicii psihologiei §i a ineeput sa fie interesat nu numai de ruperea

22

psihologiei de filosofie, ci ~i de ruperea psihologiei de fiziologie ~l

independenta ~tiintelor, idei ce s-au conturat intp-ull articol publicat illRevista de la Leipzig, ill 1899. EI a marturisit ca atunci cand a ajulls lafunctiile superioare ale imaginatiei implicate in spatialitate ~i temporalitate,mai ales, dar ~i la modificarile senzatiei, care dispune ~i folose~tereprezentari, a avut 0 viziune - aceea a sintezei ce nu se afla in senzatii, niciin reprezentari, ci in psihic. Sinteza, a considerat Wundt, este expresiacurenta a psihicului. In articolul "Die psychologischen Axiome und ihreBeziehung zum Causalprinzip" ("Axiomele psihicului ~i legatura lor cuprincipiul cauzalitatii"), incepuse sa elucideze problemele cunoa~terii. Inacest context, Wundt a elaborat opera sa asupra Logicii, apoi lucrareaSystheme der Philosophie (1892, ed. a II-a), in ~i prin care a atins un punctde mare sinteza. A urmat Einstellung in der Philosophie (Introducere fnjilosojie, 1901), lucrare in care a subliniat earaeteristieile diferitelor curentedin filosofie ~i istoria aeesteia. Dar eea mai interesanta afirmatie meuta deWundt a fost di "prin cunoa~terea rationala se poate depa~i experienta, caredevine transcendentaHi".

Am facut aceasta scurta evocare a experientei umane intuitive ~iimpresive, implicata in modifidirile de mentalitate, din secolul XIX, pentrua pune in eviden!a dezvoltarea psihologiei evaluative interumane ca 0solieitare permanenta a omului de a se cunoa~te ~i de a-I cunoa~te pe ceilal!i.

In secolul al XIX-lea, se voia Insa, 0 forma de cunoa~tere maiprofunda, mai sistematica, venise timpul stiintei ca cerinta sociala.Dezvoltarea psihologiei ~i a psihodiagnozei sunt legate pro fund de aeeastadesprindere a omului de filosofie ~i de exercitarea libertatii de a diseea libel'competentele ~i part,ile slabe ale omului in fata Universului eu care seconfrunta, 11umanizeaza, gestionandu-~i viata ~i geneza lui ca persoana, infiecare persoana ~i eu fiecare secventa de timp §i de spatiu prin care trece.Ce caracteristici are omul? Care sunt mai importante dintre ele? Cum areu~it sa-~i ca~tige potentele prin care poate strabate complexitatea vietii? $icare sunt diferentele dintre oarneni? De ce exista? Cui se datoreaza? Acestea~i muIte altele constituie problemele ruperii psihologiei de filosofie. Toateintrebarile s-au transformat in cautari, ipoteze, cerceti1ri §i forte alecunoa~terii.

In 1890, Compania de otelarie M. Steele, apoi Uzinele Ford, UzineleFayot, la sugestia Iui Parson, au organizat primul birou de asp (VocationalGuidance) la Boston, fapt ce a dus la dezvoltarea psihologiei muncii,aetivitatii de organizare de profiluri profesionale ~i de studiere aprofundata aaptitudinilor, intereselor ~i competentelor, indemanarilor, viteza de formare

23

a deprinderiIor, valoarea atentiei ~i sincronizarea ei cu ritmurile de Iucruimpuse de activitatea specifica ill intreprinderi.

Pe de alta parte, au inceput sa se infiinteze reviste de psihologie indiferite tari (tot dupa infiintarea Laboratorului Iui Wundt). Cele maiimportante au fost: Le travail humain (1894), Paris, Psychological Review,S.U.A. (1894), L 'Annee psychologique, Paris (1895). In acela~i an, a aparutrevista rusa Obozrenie Psihiatrii, nevrologii, experimentalnfi Psihologii,Moscova. Dupa 1900, sumarele acestora se vor mari foarte mult. Toateacestea au amplificat comunicarea de probleme, schimbul de idei ~i au largitfoarte mult domeniul ~tiintific accesibil al psihologiei.

In acela~i timp, prin constituirea de laboratoare ~i reviste depsihologie s-a creat 0 provo care diferentiala intre centrele psihologice, faptce a facut ca in secoluI XX sa inceapa sa apara tratate de psihologie ~iasociatii nationale ~i internationale de psihologie - sa intre in atentie 0 seriede probleme de prim ordin ~ cum ar fi elabararea de sinteze pe domenii,elaborarea, de asemenea, a unui cod deontologic, ca ~i diversificarea ~iorganizarea mai severa a tehnologiilor de cercetare.

lntre timp, Pierre Paul Broca (1829-1880), medic chirurg ~iantropolog francez, profesor universitar la Paris, ~i-a propus sarcina (foartedificila de altfel) a localizarii cerebrale a diferitelor activitati ~i functii. Inspecial, I-a interesat centrullimbajului din creier (devenit centrul Broca). Aelaborat ~i alte lucrari, precum anevrismele, tumorile creierului ~i afazia, ~ichiar craniometria.

Creierul are doua emisfere ~i structurile care Ie reunesc. Dupalocalizarea efectuata de P. P. Broca, a avut loc 0 explozie a cercetarilor deIocalizari cerebrale, fapt ce a afectat problema core1atiiIor functionale. Inarice caz, oamenii de ~tiinta, precum Wilder Graves Penfield ~i altii, audemonstrat ca in cursul primilor doi ani de viata, emisferele cerebrale i~ica~tiga functionalitatile specifice. Emisfera dreapta sesizeaza realitateamediului de apartenenta cu bogatia ~i caracteristicile imagistice mentale ~igandirea concreta. Emisfera stanga cauta ~i gase~te, in aceasta Iumeconcreta, 0 infinita retea de cauze ~i efecte armonioase (Vadim 1. Deplin ­1975) ~i guverneaza gandirea logica ~i abstracta. Ambele functioneaza ininteractiune, eompletandu-se ~i eontrolandu-se reciproc.

Prin toate acestea, psihologia s-a eonturat ca domeniu ~tiintificintercorelat eu numeroase discipline - dar mai ales eu ~tiinte umaniste deprima importanta - pana la sfar~itul secolului aI XIX-lea.

24

CAPITOLULH

o NOVA RASCRVCE IN PSIHOLOGIA MODERNA.

CONFLUENTESICONVERSII

In secolul al XX-lea a avut loc 0 Iarga dezvoltare, inclusivmetodoIogica, a psihologiei. Infiintarea primuIui laborator, de catre W.Wundt, a constituit primul demers fertiI ~i important pentru dezvoltareapsihologiei ea ~tiinta aeceptata, chiar daca domeniul ei a pastrat un fel deaura deosebita, ineareata eu un fel de mister ~i un fel de teama. Supunerea laun examen medical este indlrcata, de asemenea, de un fel de teama relativasemanatoare, dar cu 0 latura eeva mai putin misterioasa. Laboratorul de IaLeipzig a constituit, mai ales pe cei ce I-au vizitat, ea un exemplu ~i 0provocare. De altfel, tendinta de organizare de laboratoare s-a produs ~i inalte domenii. Mai ales, cei care au vizitat laboratorul de la Leipzig au avutca obiectiv ~i model organizarea unui laborator. Stimulatia a crescut chiardupa 1879. In acela~i an, Muller a deschis un laborator la G6ttingen, StanleyGranville Hall, la Baltimore (1883), Giuseppe Sergi, la Roma (1884), V. M.Behterev, la Universitatea din Kazan in Rusia (1885), Angelo Masso, laTorino (1888), Martins, la Bonn, A. Binet, la Sorbona.

Toate acestea au evidentiat un mare apetit social ~i inteleetual, pentruun eadru riguros ~i un statut ~tiintific al psihologiei. Fara indoiala, ramaneun mister faptul ca omul care a creat atatea ~tiinte, inventii, idei ~i aconstruit nenumarate ~tiinte pentru tainele lumii, a pastrat distantari catevasecole fata de ~tiinta despre psihicul omului.

Lantul de laboratoare de psihologie din Europa, prin interesul creat, adeterminat organizarea de laboratoare de psihologie ~i in S.U.A. In acestelaboratoare au avut loc eereetari din ee in ee mai interesante privind sistemulsenzorial ~i tot mai multe, impregnate de optica experimentelor logice ~i maiales fiziologice ~i psihofiziologice. S-au studiat pragurile senzorialernaximaIe ~i minimale, diferentiate pe felul de persoane (dupa necesitatile ~ipreferintele diferitilor psihologi) - mai ales in studiile lui Van Helmholtz(1850), ca ~i ideile ca senzatia ere~te ca intensitate odata cu logaritrnulexcitatiei, ideidifuzate in lucrarile lui Fechner ~i Weber.

25

In apropierea anului 1900, s-a conturat dorinta de a se studia cat maimuIte paliere ~i probleme ale psihologiei, fapt obiectivizat prin lucrari1e luiTh. Ribot (1832-1916), precum maladiile memoriei (1861), ale personalitatii(1886), ale atentiei (1861), ale sentimentelor (1896), ~i apoi extindereaacestora din urma.

Studiile lui H. Ebbinghaus (1850-1909) asupra memoriei ~icaracteristicilor invatarii, prin cercetari experimentale, au creat un noucentru de interes, ~i au fost preluate de E. B. Titchener, B. R. Cattell ~i A.Binet.

Intr-o situatie asemanatoare s-au aflat ~i lucrarile Clarei ~i ale luiWilhelm Stern, privind dezvoltarea timpurie a limbajului.

W. Stern (1871-1938) a fost lillul dintre pionierii psihologieimoderne. Lucrarea sa Chel' Psychologie del' individuallen Diffel'enzen(1900) I a stimulat foarte mult dezvoltarea psihologiei diferentiale ~i,desigur, aparitia peste timp a interesului pentru problemele identitatiipsihicului.

Prin toate acestea, se marca, pe de 0 parte, procesul de distantare apsihologiei de filosofie, iar pe de alta, 0 fiziologizare tot mai acaparanta apsihologiei (~i invers), pentru ca~tigarea unei validitati cat mai consistenta apsihologiei, ca domeniu.

In genere, autorii citati aveau in atentie 0 conturare general a apsihologiei ~i a caracteristicilor psihice, chiar daca se opera cu metodachestionarului (Th. Ribot) ~i cu metoda experimentului natural (H.Ebbinghaus), fapt ce ducea la mai multe eazuri deeM se efeetuau inlaborator. De altfel, experimentul natural s-a dezvoltat foarte mult ~i el insecolul XX.

S~a conturat obsesia incon~tientului, in acea perioada ~i un fel deimplicatie ipotetica a radacinilor visului in incon~tient, in lucrarile luiHarwey Saint-Denise (1867), ~i apoi Sigmund Freud (1809-1861), in 1900~iE. Aserinshy, in 1953.

Unii psihologi au devenit cunoscuti, altii au primit chiar premiulNobel (H. Bergson).

Unul dintre psihologii mai cunoscuti, care a adus un aport importantla dezvoltarea psihologiei, a fost Alfred Binet (1857-1912). Binet lucra laSorbona ~i a devenit 0 persoana cunoscuta, mai ales, prin trei lucrari: Lapsychologie du raisonement (1886), Etudes de psychologie expel'imentale(1888) ~i Etudes experimentales de l'intelligence (1903). 0 comisie a

1 Despre Psihologia diferen!elor individuale.

26

Ministerului Invatamantului a devenit interesatii de aceste lucrari ale lui A.Binet ~i I-a numit pe acesta intr-o echipii, impreunii cu Th. Simon (1873­1964) - specialist in probleme de handicapati - spre a efectua cercetariconcrete, privind testarea inteligentei la copii din toate mediile, cu vMstecuprinse intre 3 ~i 16 ani, normali, din ~coli, dar ~i din ospicii. Cei doi aufacut cercetari ~i pe adulti analfabeti ~i alfabetizati. Peacest fond situational,a apiirut primul test de inteligentii, in revista L 'Annee psychologique (1905,nr. 11, p. 191-244), cu rezultate. Era prima scalii de inteligentii; ea aproliferat ~i a dus, pe de-o parte, la constituirea tehnologicii a testelor ~i achestionare1or psihologice, iar pe de alta parte, la abordarea problemeicomplexe ~i dificile a inteligentei. A. Binet a imbuniitiitit testul deinteligentii, in 1908 ~i in 1911 (acesta din urma aparut dupa moartea sa).Testul a fost publicat ~i in S.U.A. S-au creat ~i variante ale acestuia.

Testul de inte1igentii al lui A. Binet a avut rasunet ~i a trezit uninteres foarte mare, pentru cii a fost insotit de implicatii :fundamentale inunele probleme ale psihologiei, ~i anume, a conturat optica ontogenetica indezvoltarea inteligentei, suport pentru psihologia copilului, dar ~i pentrupsihologia varstelor ~i psihologia diferentialii, dezvoltate ~i ele mai tarziu,tot mai mult. Pe de alta parte, aceasta scalii a stabilit necoincidenta, adeseaevidenili, intre varsta mental a ~i varsta cronologica. Varsta cronologiciioficiaHi era trecuta in actele de identitate. Varsta mentalii (inteligenta) a fostextrasa de Binet-Simon, prin media raspunsurilor la 0 serie de intrebiiri datede copii de diferite varste apropiate, ~i calculata pe tabele. Aceastii cotatie afost constituitii, treptat, de ditre Binet ~i Simon, intre 1905 ~i 1908. Scala deevaluare a pus in evidenta grade de distanta a raspunsurilor, de varstacronologidt Aceste diferente s-au valorizat in luni, a~a cii, in varianta din1911 un copil putea sa fie ca varstii mentalii de 4 ani ~i 8 luni la viirsta de 5ani cronologici, sau de 6 ani ~i 4 luni la tot atatia ani cronologici (5 ani);deci, subdezvoltat in primul caz ~i oarecum supradotat in cel de-al doilea.1

Testul Binet-Simon a stimulat traducerea ~i aplicarea sa innumeroase centre universitare ~i laboratoare psihologice. A fost preluat ~i inGermania. Problema inteligentei a avut progrese remarcabile in decursulintregului secol XX. Testul Binet-Simon, in ultima versiune (1911), a foststudiat ~i in multeuniversitati ~i laboratoare, cooptat ~i discutat cu multinteres. Traducerile efectuate in S.U.A. ~i discutiile interpretative audezvoltat ipoteza mai multor feluri de inteligenta. Thorndike a considerat cii

1 Mai dificilii, ill fonnularea interogatiilor (itemilor), din testul de inteligenta, a fostgradarea, ca dificultate, pentru a se surprinde pa~ii deprogres de inteligentii (varstiimentalii).

27

exista trei felmi de inteligenta: concreta, abstracta §i sociala. C. E. Spearmana constatat ca exista 0 inteligenta ipotetic innascuta §i 0 inteligenta formatasub influenta mediului. Speciali§tii in analiza factoriala au conturat douamodele ale acestei inteligente: una piramidala (cu factorul G in varfulpiramidei) §i 0 structura semipiramidala (tara factorul G); aceste modeleierarhice au fost dezvoltate de W.W. Thurstone, W. Funck, Caroll etc. D.Wechsler a implicat in testul sau 12 feluri de inteligenta. Cea mai amplastructura a fost conturat& pentru modelul inteligentei de catre J. P. Guilford,care a efectuat un model al intelectului cu 120 de aptitudini potentiale deinteligenta - inca nedescoperite toate. ModeluI lui Guilford incorporeaza,insa, in formula inteligentei,~i memoria, atentia §i creativitatea subdenumirea de gandire divergenta.

o aha directie a cercetarii inteligentei a mers pe linia dezvoltariiontogenetice a acesteia. Jean Piaget a fost cel care a aprofundat mai multaceasta problema, conturand stadii ale dezvoltarii ~i maturizani inteligentei,subliniind, inai ales, domeniul operational al inteligentei. Etapa primara agaudirii senzorial-motorie permite fixarea experientei primare. Intre 2 §i 8ani, urmeaza faza preoperatorie,in care se formeaza numeroasepreconcepte, facilitate de limbaj §i de simbolistica ludica (a jocului). Spre 4ani, se formeaza gaudirea situativa §i se perfectioneaza. Dupa 7 ani, are locformarea de operatii concrete ~i rationamente intuitive §i logice, iar spre 10ani, acest sistem se dezvolffi foarte mult -la 12 ani ~i dupa, se atinge stadiulgaudirii complexe ce folose;;te operatii formale. Reflexia complexa,evoluata logic, este activa dupa 16 ani. Teoria lui Piaget are suportul unorcercetari atente ~i a avut 0 larga acceptare. J. Piaget s-a referit ~i laproblemele evaluarilor morale (a inteligentei evaluative moral Intr-olucrare).!

In primii ani ai secolului XX, a avut loc 0 extindere a exploziei deaparitii de reviste de psihologie in diferite tari, organizarea de asociatiinationale §i intemationale de psihologie, a§a incat in a doua jumatate asecolului XX existau, in toate tarile, aceste forme de organizare acomunicarii §tiintifice §i progrese evidente in dezvoltarea psihologiei, care adevenit 0 ;;tiinta cu domenii care s-au organizat ~i unificat sub 0 constelatiede cerinre In care este implicata 0 mare deschidere spre toate domeniilecelorlalte ;;tiinte, ~i domenii ale tuturor activitatilor §i trairilor umane. Auaparut dictionare de psihologie, care condenseaza, dupa diteva criterii,

1 J. Piaget, Le jugement moral chez I 'enfant, preluata de L. Kohlberg care a nuantat-o.

28

aporturi ~i evocari de personalitati, de contributii in diferite ramuri alepsihologiei moderne.

Trebuie sa subliniem faptul ca in secolul XX psihodiagnoza adevenit disciplina de suport a tuturor ramurilor psihologiei, pentru ca aservit la validarea de ipoteze, cuno~tinte, idei ~i concepte, prin cercetari.Tehnologiile de cercetare s-au extins, ca atare, in foarte numeroase domenii~i ~i-au marit rafinamentuI.

In jurul anului 1900, dar mai ales dupa, viata social a a inceput sa seschimbe tot mai intens. Au avut loc consolidari ~i conversii de mentaliHlti ~iatitudini fata de ~tiinta, s-au conturat noi ~i noi investigatii ~i sistemeorganizatorice care sa Ie coordoneze ~i sa Ie sustina. Organizatiile statale auintrat intr-o perioada de tensiune, in cautarea identitatii in Europa. Daca indeceniile anterioare oamenii de ~tiinta psihologi erau, adesea, filosofi ~iteologi, treptat patura acestora s-a modificat. Multi psihologi au fost in zilele

noastre piologi, anatomi~ti, fiziologi, literati etc.In Europa, dupa 0 lini~te relativa de 100 de ani mra razboi, atmosfera

a devenit din ce in ce mai tensionata ~i agresiva, ~i in 1914-1918 a izbucnitprimul razboi mondial, care a schimbat structurile geografice, politice ~ieconomice ale Europei1.

A doua problema de mare aport ~i de stimulare a organizariitematicilor de cercetare ~i diagnosticare a fost problema invatarii. Interesulpentru problemele invatarii s-a dezvoltat tot incepand cu intrarea in secolulXX, prin prezentarea, de cafre fiziologul rus 1. P. Pavlov, a unei lucrariremarcabile privind Rejlexele psihice, la primul congres international demedicina din 1903. De fapt, era yorba de celebrele reflexe conditionate, careau pus in evidenta mecanismele de baza ale adaptarii implicate in conferireade importanta ~i semnificatie stimulilor, legati temporal intre ei, in viataconcreta. Teoria reflexelor conditionate de grad II ~i III a amplificat terenulinvatarii ~i a fost implantata, treptat, in imagologie (ramura a psihologieimoderne foarte folosita in politica, in viata economica, in problemelereclamelor etc.).

o a treia directie de contributii concrete ale psihologiei, in secolulXX, s-a centrat pe problemele muncii industriale - ~i a muncH in general.

Dezvoltarea mare a industrializarii vietii sociale, ~i nu numai, aprovocat interventia psihologilor in acest domeniu vast ~i de mareimportanta. Ritmul perfectionarii tehnologiilor, din intreprinderile

1 In tin1pul primului razboi mondial, s~au folosH, pentru prima data, testele (Army Test),pentru a nu treee in loeurile de lupta, oamenii ell diseriminari confuze. Testele au capatat,astfel, 0 valorizare sociala.

29

productive ~i prin efecte de reflux, In toate felurile de intreprinderi a dus lacrearea de oferta tehnica de suport, chiar pentm cercetarea interplanetara.

Ofertele tehnicii, ca suport de confort, au inceput sa patrunda,treptat, in viata de toate zilele. A crescut confortul locuintelor prin retelelede iluminat, frigidere, aragaz, dar a crescut ~i comunicarea, informatia,datorita publicisticii, apoi radioului, televiziunii ~i telefonului. Treptat, s-aschimbat viata sociala. Au crescut metropole lncarcate de blocuri, retele decomunicatii, numeroase automobile, tramvaie, apoi metrouri, retele de caiferate, dar ~i aerodroame cu avioane etc. Locuintele s-au umplut de butoanelegate de folosirea electricitatii, de robinete etc. Oamenii au inceput sa ~tiesa mai repare cate ceva. Au inceput sa apara persoane care sa invete repedefolosirea de tehnologii diferite, ceea ce a conturat ideea de aptitudinitehnice. Componentele acestora, cam de cateva zeci de feluri, sunt insa maisever combinate in diferite feluri In profesiile foarte numeroase ce auinceput sa se dezvolte. Programul revolutiei tehnico-~tiintifice provoaca,insa, din ce in ce mai apropiate in timp, retehnologizari in industrie ~i, deci.In profesii.

Aceasta cednta se refera ~i la domeniul profesiilor, a profiluriloraflate in schimbari accelerate, solicitandu-se studii mai aprofundate aleaptitudinilor, dar ~i ale competentelor, foarte schimbate adesea, solicitate indiferite profesii, dupa schimbarea tehnologiilor. Ritmul mare de dezvoltaresociaUi pe aceste planuri a dus la index area faptului ca in decursul unei vieti,omul i~i schimba de cel putin patm ori profesia, eu tendinte de a trece lacinci schimbari. Exista ~i a~a-numitele profesii "eteme". Dintre ele fac partemedicina ~i profesiile educative (cel putin aparent). Pe acest fond, s-a nascutproblema invatarii permanente. Profesiile care se considera mai putinafectate de mari schimbari au politici active adaptative la 0 mai largamultitudine de domenii ale ~tiintelor. Oricum, toate profesiile s-auintelectualizat foarte mult, incarcandu-se de politici adaptative foartecomplexe. Contextul existential al vietii solicita un foarte mare rafinamentadaptativ, in care se solicita un mare volum de aptitudini incarcate deatitudini. Acestea sunt foarte sensibile la modificari legate de viata sociala,economica ~i tehnologica, dar ~i de progresul ~tiintelor. Evolutia tehnologicaeste un produs al inteligentei modeme ~i 0 provocare de atitudini, motivatii,aptitudini, pe de 0 parte cu rol adaptativ, pe de alta, eu rol proieetiv ~i deconsoli dare a politicii adaptative psihice la care ne-am referit deja. Aceastaimplicatie se exprima printr-o ardenta proiectare a sinelui, care i~i imprimaspontan caracteristicile opera1ionale cu un prag tot mai inalt de creativitate~i diversitate operationala ~i de socializare de tip nou, mai pragmatic. In

30

fine, a treia mare revolutie tehnologica a fost a computerelor ~i patrunderiilor in viata sociala eu na~teri de noi profesii eu noi profiluri.

In timpul primului ~i al eelui de-al doilea razboi mondial, barbatiifiind mobilizati, multe Intreprinderi au gasit solu!ia provizorie de angajaridefemei, care, intre timp, au Inceput sase perfectioneze in tot felul de studii.Or, procesul acesta a avut efecte bune in foarte multe cazuri. Femeile s-audovedit active, adaptabile etc, in acest context, au inceput sa se facanumeroase studii privind masculinitatea $i feminitatea, diferentele psihice.

o portretistica diferentiala, care a fost mai larg generalizata ~iadaptata, 0 prezentam in tabelul de mai jos. E vorba de structurilediferentiale ale masculinitatii :;;ifeminitatii.

,

Masculinitate Feminitate

Masculinitatea este asociata cu agresivitatea Fetele au superioritate in probele verbale.moderata. Baietii au rezultate mai bune la Capacitate de opinie verbaIa mai mare. Suntprobe Ie figurale (in testul Torrance, s-a mai sensibile ~i manifesta precocitate. Fetele ~ievidentiat aceasta caracteristica ill mod femeile creative au muIte caracteristici depregnant). Baietii sunt mai independenti ~i mai masculinitate (testul Barron 1958, 1963, testulnoncollformi~ti. Baietii creativi au mai muIte Torrance 1963). Fetele tind sa prefere protectia

caracteristici de feminitate (tot testul Torrance -I (Erick Erickson 1970). FeteIe prefera spatii1963, dar ~i testul Barron 1958, ]963). Baietii defmite, personale. Sanatatea este pozitivnll au spatiu preferat ingust. In pubertate, la relationata cu valorile feminitatii (BaITOnbaieti este mai mare dispersia aptitudinaHi. ]968). Fetele sunt mai dotate In dexteritatiInegalitatea fete-baieti estc mai evidenta. manuale (A. Anastasiu 1958). Au 0 mai mareOricntarea spatiala solicita aptitudini numeroase, rapiditate. Fetele au un potential creativ mare,inclusiv mecanice, care sunt mai bine dezvoltate nevalidat social, din cauza condipei ~ila baieti, dar in cre~tere la fete. Depresia este de stereotipiilor socioculturale - plus ala 2 la 6 ori mai putin frecventa la baieti dedit la masculinizfuii culturii ~i artei - dar fetclefete ~i femei pe scala varstelor. ca~tiga intens teren in cinematografie, emisiuni

radio ~i TV, expunere artistidi a modei,Dependenta In copiJarie este mai redusa ~j invaramant, munci de secretariat, telefonie,timpurie la bilieti. medicina etc.

Au gasit diferente semnificative ~i Graves $i Bolton (1972), Wallach~i Kagan (1965), Ward (1968) in aceste comparatii.

Exista tendinte numeroase :;;i putemice de apropiere intrecaracteristicile psihice la baie!i $i fete (lmbracaminte, gablonturi, coafuraetc.). Feminizarea profesiilor este relativ intensa ~i in cre~tere. S.S.E.(statutul social-economic) este important. Cere mijloace ~i avere, suntfavorizate de condifii, dar ~i absorbite in activitiW ~i tentatii diverse, inclusivsociale, politice ~i de frumos.

S-au efectuat ~i studii privind creierul feminin ~i masculin.

31

Nu au acela~i model perceptual. Fetele ~i baietii nu sunt crescuti Inacela~i spirit ~i principii - ~i I~i valorizeaza diferit caracterele. Niciconstitutia neurologica nu e la fel. (Ereditatea? Sau cultura diferitstratificata?). Diane McGuiness ~i Karl Pribram (Stanford, S.U.A.)considera ca diferentele provin de la hormonii sexuali diferiti, cu actiunilelor.

Femeile sunt mai sensibile la stimuli vizuali, sunete, atingere, autendinte depresive ~i sunt mai sensibile la stres. Marcel Konstarne (Toronto)relativizeaza diferentele: femeile sunt, totu~i, superioare In coordonareaprecisa ~i aptitudinea de a face repede lucrurile (de exemplu, dactilografia);totu~i, sunt ~ipe acest plan prejudecati.

Eleanor Maecoby ~i Carol Jacklin (The Psychology of SexDifferences, 1974, S.D.A.) au parcurs cateva sute de cereetari In problema ~iau ajuns la ideea ca s-a constituit un mit al diferentelor - unele suntconfirmate, altele confirmabile, altele verifieabile.

Fetele au aptitudini verbale mai dezvoltate, baietii au aptitudinivideo-spatiale ~i matematiee, dar sunt mai agresivi; este statut ~i roldobandit - ea~tigat ~iprin edueatie. Fetitele vorbesc mai repede -Intre 5 ~i11 ani decalajul dispare. Dupa 12 ani, fetitele sunt iara~i In avans - eledispun de fluiditate verbala, de comprehensiune - pana la a cantari coreetfaptele.

Fundatia Intemationala a Sanatatii a efectuat un amplu studiu, InElvetia, In 1972. Lotul aflat In studiu a cuprins 934 femei, mtre 40 ~i 60 deani. Perceptia de sine, perceptia propriei sanatati, a propriei in:tati~ariintra Inu~oaracriza.

Menopauza se manifesta mai devreme la femeile, ai caror copii auparasit easa. Femeia, dupa ce ~i-aconsumat functiile traditionale de mama ~iedueatoare, se simte mai dependenta, mai putin sigura de propria-i identitate~i apare tendinta de a se raporta in functie de sotul sall. Descre~te, totu~i,acordul de idei ~i valori Intre soti, conflictele sunt mai dese, solutiile decompromis mai greu de gasit.

Raporturile sexuale scad cu varsta - seade pHicereafiziea foarte mult- probabil pentru ca aetul sexual i~i pierde finalitatea. Scade aetivitateaculturala, saracesc contactele prietene~ti. Totu~i, femeile eu studii eomplexetraverseaza mai u~ormenopauza, fiind mai distantate de rolurile traditionalefeminine.

Toate profesiile s-au intelectualizat foarte mult, ~i-au schimbatstatutul de importanta ~i s-au Incarcat de politici adaptative tot maicomplexe ce solicita rafinamente tot mai complexe ~i inteligente. In aceste

32

soliciHiri se exprima cednta studiedi acestei proiectii a sinelui, care l§iexprima mai lntai 0 nebuloasa diversitate operationala, eu un prag deinteligenta ~i creativitate tot mai lnalt. In acest domeniu, s-au angajat, maiales, prof. dr. Salade, Petre Pufan, dar ~i spedali~ti in psihologia sod ala (1.Manzat, S. Chelcea, P. Golu ~i altii). Vastul domeniu la care ne-am referiteste in plina constituire.

La baza constituirii acestui domeniu, s-a impus necesitatea ordonariiactivitatii industriale aflate in pEna dezvoltare. Psihologia mundi are Inatentie toate problemele psihice ale tuturor sectoarelor de activitate. In primplan, se afla §i s-a aflat organizarea rationala a mundi pentru a se mari, inprimul rand randamentul ~i profesionalismul persoanelor implicate indiferite feluri de munci. In al do ilea nmd, la fel de importanta in esenta, seafla problema (nu numai ca interogatie) a relatiei din mediile ergonomice.La care se adauga problemele conditiilor generale ale muncii industriale. H.Mlinsterberg, psiholog american de origine germana la universitateaHarvard, a fost preocupat de problemele sociale ale muncii, contactele degrup, oboseala in munca industriala. Exista foarte numeroase lucrari depsihologia mundi, printre altii Faverge Jean a depistat variabilesemnificative, ill numar de 29, in situatii de acddentare in munca.1 De altfel,exista profesii de peric1itate crescuta. Din studiile muncii, s-au conturat douaprobleme foarte importante: problema selectiei profesionale (S.P.) ~iproblema evaluarii in selectia profesionala. Prima se folose~te in angajarilein munca, ~i este 0 componenta specifica de teste ce se aplica in vedereaocuparii de posturi de munca disponibile. S.P. are compozitii de teste, plusevaluarile din dosarul psihologic, care au specificitati legate de profilulcaracteristicilor psihice solicitate de 0 anumita profesie. Testele studiazastatutele psihice implicate in depistarea acelor caracteristici ce sunt legate deprofesia solicitata. a.s.p.-urile au, de asemenea, date specifice unei profesii~i au in obiectiv controlul dezvoItarii acestora in timp ~i sugerari :mcutepentm perfectionare, in vederea unei profesii apropiate, ca profil logic, deeel dezvoltat. Desigur, in toate centrele de psihodiagnostic - dar mai ales incele legate de a.s.p. ~i S.P. (formele de orientare §i selectare profesionala)sunt implicate idei ale dezvoltarii profesionalismului persoanei ~i aexercitarii, in conditii bune, a profesiei, la care se produce cre~terearandamentului mundi profesionale.

Studiile ~i teste Ie de aptitudini dominante in psihologia mundi(inclusiv industriale), ca ~i testele de inteligent::t, invatare, atentie,

] Faverge Jean-Marie (n. 1912), Psychologice des accidentes du travail (1967).

33

I .~========------------------

dexteritate, observatie ~i aetivitate, sunt implicate iIl aceste profiluri,impreuna cu date ale dosarului psihologic ~i de personalitate.

Un al patrulea domeniu important al psihologiei, care s-a dezvoltatintens in secolul XX, a fost ~i este cel al psihopatologiei.

In 1981, s-a conferit premiul Nobel pentru medicina lui Roger Spery(avea 68 de ani) ~i era profesor la catedra de psihologie de la Institutul dinPasadena Se considera ca Spery a extras secretul specializarii functionale acreierului (Institutul Karolinska din Stockholm atribuie premiile Nobelpentru medicina). La propunerea premiului, se spune ca profesorul Spery aputut demonstra, in mod stralucit, ca £lecare din emisferele cerebrale arepropriul univers con~tient. Emisfera stanga este orientata spre conexiuniabstracte, relatii simbolice ~i analize de detalii elaborate logic. Este, deasemenea, sediul predominant al actelor motorii (a puterii executive).Emisfera dreapta este lipsita, in mare masura, de ceea ce i-ar permite sa intrein relatii cu lurnea externa. Este un pasager tacut ~i pasiv care lasa, in maremasura, grija conducerii ~i a deciziei comportamentale emisferei stangLLucrarile profesorului Spery permit sa se anticipeze mai clar efectele unorleziuni cerebrale. El, dar ~i alti speciali~ti s-au ocupat de problemeleepilepsiei.

Al doilea premiu Nobel Gmnatate din el) a fost atribuit profesoruluiDavid H. Hubel (55 ani), american de origine canadiana, profesor laHarvard, ~i lui Wiesel, oftalmolog, neuropsiholog ~i neurofarmacolog. Ceidoi au demonstrat ca mesajul informativ, care se transmite de la oehi lacreier, trece printr-un tratament analitic prin care elementele partiale(componente) ale imaginilor retiniene sunt decodificate In functie decontraste, de con£lguratia locurilor lor, ca ~i de mi~carile imaginii pe retina.Ca atare, s-au facut pa~i importanti ~i de succes privind functionalitatilecreierului - care dupa autorii citati (~i altii) functioneaza ca un computer.

Domeniul psihopatologiei este legat de cel al psihologiei medicaleclinice, de psihosomatica (K. Schneider 1962), de clasi£lcari nosogra£lce(M. N. Mondrain 1965), dar ~i de probleme1e nevrozelor, de psiho£lziologie~i psihofarmacologie, psihastenie, psihalergie etc. Testele clinice s-audezvoltat ~i ele foarte mult.

Psihologia ~i-a ca~tigat in, secolul al XX-lea, un rol important social- 0 instrumentatie foarte larga metodologica - a ie~it din laborator ~i a intratin via!a concreta.

Dintre obiectivele ei de prim grad, problemele la care ill-am referit ­ale inteligentei ~i invatarii - au avut 0 evolutie mai spectaculoasa. In

34

schimb, probiemele legate de profesii ~ieele de psihopatologie au fost foartelegate de evolutia problemelor inteligentei ~i ale invatarii.

Bolile ~i tulburarile psihiee sunt numeroase. eu dit sunt maiimportante, eu at£1tpsihopatia este mai difieila. Din tulburarile psihiee faeparte nevrozele, neurastenia, psihastenia §i psihozele reactive.

o boala psihica importanta este schizofrenia (dementa preeoce),psihoza maniaco~depresiva §i epilepsia. La acestea se adauga psihozele.Exista tulburari ale proceselor de cunoa~tere, ale afectivitatii, inteligenteietc. Toate acestea, §i multe altele, necesita ingrijiri speciale;

Exista psihoze in legatura cu modificarile organismului ~i alepsihicului, precum melancolia involuntara, paranoia presenila, catatoniatardiva ~i delirul de involutie.

Mai dese sunt psihozele senile, precum dementa senila, boala luiPick, boala Alzheimer. 0 alta categorie de boli psihiatrice sunt provocate deafectiunile vaseulare (hipertensiunea ~i arteriosclerozele, mai ales). Ingenere, §i asistenta medicala a acestor boli s-a imbunatatit. Exista spitalespeciale, precum este Spitalul Nr. 9 din Bucure§ti, pentru aceste feluri deprobleme.

Fara indoiala, in contextul R.T.S. (revolutiei tehnico-§tiintifice)exista §i un aport a1 psiho1ogiei ~i mai ales a acelor a~a-numite domenii alepsihologiei aplicate.

Tehnologiile psihologice, §i mai ales psihodiagnostice, au raspunsfoarte activ la solicitarile ~i cerintele sociale. Inmultirea foarte mare atestelor a ereat, insa, ~i 0 mare eerinta de control a validitatilor §isensibilitatea acestora. De fapt, materialele informative colectate printehnicile psihodiagnostice au creat ~i alimentat domeniile cele maiimportante ale psihologiei. In primul rand, a eelor mai semnificative cumsunt, pe de 0 parte, psihologia diferentiala §i, pe de alta parte, psihologiavarstelor. Bineinteles, psihologia generala a distilat tot prin intermediulacestor informatii 0 noua filosofie a psihologiei. La a.eestea se adaugaconstituirea de penetratii in caracteristicile functionalitatii psihicului §i amodelului sau structural. Nu putem ignora 0 alta incitatie nascuta dincolectarea de informatii realizate prin testatori. S-au putut pune in evidentaimportante earacteristiei psihice diferentiale intre popoare.

Domeniu1 eel mai interesant, insa, care confera rol psihologieicentrate pe te1mologiile de cercetare §i pe cercetarea propriu-zisa, ramaneeel a1 unor surprize, puse in evidenta prin testari mai ales proiective. Sesuspenda re1ativ filtrul atitudinilor (intentional con§tiente) ~i de exprimare adominantelor, a motivatiilor profunde, conflicte ~i stari conflictuale interne

35

~i structuri caracteriale de baza ale persoanei. Psihologia a putut penetra inviata tacuta intema psihica, in probleme de conversii psihice in tensiuneadorintelor ~i a pretului lor in viata de fiecare zi. Prin teste, inclusiv printestele proiective, se patrunde in profunzimile psihicului. lntr-o lupta relativpermanenta eu exeesivul rol acordat calculelor statistiee, psihologia a largitimplieatiile eontrolului valorie al interpretarilor (analiza ealitativa) ~i adescoperit, prin intermediul analizei factoriale, structuri combinatoriiinterne, inteligenta ca substructura a personalitatii, personalitatea caaspiratie etc. De altfel, caracteristicile relatiilor dintre inteligenta §ipersonalitate a capatat noi conotatii in conditiile dezvoltarii foarte mari ateoriei informatiei §i a analogiei inteligentei artificiale (LA.) cu inteligentanatural a a omului. Omul a creat computerul ~i inteligenta artificiala, iarcomputerul a devenit forta cea mai mare expresiva a arnplificarii structuriloroperationale algoritrnice ale inteligentei urnane.

In acest vast context, s-a intensificat cerinta unei mai profundeanalize a problemelor, domeniilor ~i reanalizei tehnologiilor de cercetarepsihologica. Se afla in joc 0 oarecare necesitate de stimulare a identitatiipsihologiei [ata de ~tiintele biofizio10gice ale domeniului medieinii. Existaboli psihice, inclusiv ale inte1igentei ~i alte boli care nu au substratpsiho10gic, dar afecteaza proeese1e adaptarii.

Tot 1a intersectia eu medicina se afla bolile psihosomatiee ~idomeniu1 handicapurilor. Noi ne vom centra in aceasta lucrare pe strueturile~i tipurile ce1e mai fo10site de teste, date fiind va1iditatea §i sensibilitatea lor,dar ~inecesitatea unei cat mai mari informatii metodo10gice.

In genere, exista 0 foarte mare atractie a psihologiei, ea domeniu, inRomania. S-au infiintat biblioteci ~i centre de informare pe langa catedre1ede psiho10gie a peste zece mari universitati particulare ~i pe langa cele destat. Reviste1e de psiho10gie, de sub egida Academiei ~i a Institutului dePsihologie, au insa dificultati de aparitie §i difuzare. Au mceput, insa, saapara traduceri de teste (Rorschach, testul arborelui, testul Loretta Benderetc.). Din pacate, desfiintarea Asociatiei Psihologilor din Romania a dus laoarecare disociere de interese cooperante regionale pana prin 1996, cand s-arevigorat Asociatia Nationala a Psihologilor din Romfulia.

Eforturile de a continua publicarea de reviste au fost benefice. S-aumentinut, in acest climat relativ dificil (inclusiv pentru cercetare), revisteleinvatarnantului pre~colar, (red. ~ef Silvia Dima), ale invatarnantului primar(red.-~ef Rodica Garleanu), revista Psihologia, pe langa redactia Stiinlii .$iTehnicii, cu publicatii de studii ale studentilor in psihologie, mai ales (red.Chelcea), ~i reviste noi, precum Psihoterapia Experimenlialii, condusa de

36

Iolanda Mitrofan, revista Psihologia cognitivii (red. M. Miele), revistaProhumanitas, aparuta de prin 1992-94 ~i apoi reconstruita in 1997. IntrareaIn mileniul al III-lea a gasit psihologia din Romania in plina fermentafie, cao ramura bogata a :;;tiintelor umaniste, eu un trecut ~i un prezent incarcat deeforturi ~i evenimente, pe un drum ce se contureaza ca important ~i incarcatde proiecte interesante.

Psihologia a devenit implicata In viata sociala, prin studiulinteligentei, a aptitudinilor ~i motivatiei ale caror capital disponibil trebuiesa fie cunoscut ~i folosit spre progresul vietii sociale. Aceasta este una dinmarile implicatii ale psihologiei modeme ca :;;tiinta de necesitate. A douadirectie de solicitari sociale s-a intensificat prin folosirea tehnicilorpsihoterapeutice. Universitatile de la Bucure:;;ti1, Cluj, Ia~i ~i Timi~oara auca:;;tigat implicatii, in aceasta problema, tot foarte importanta pe plan social~i legate de ameliorarea conditiei umane. Bineinteles, exista numeroasedificuWiti in aceste domenii ~i demersuri de implicare a psihologiei in vialasociala :;;iprogresele ei, mai ales din cauza ea exista 0 foarte mare rata deschimbari ale profesiilor, ale comunicarii, ale vietii sociale etc. A aparut, inaceste conditii :;;iimprejurari, problema invalarii permanente, inc1usiv de ladistanta, pe de 0 parte, :;;icerinlele de selectie profesionala moderna, pe deaha parte.

Psihologia s-a dezvoltat foarte mult In ultirnii 10 ani. Problemelepsihicului uman, ale valentelor, potentialului sau ~i ale competentelordisponibile ale acestuia se investigheaza prin instrumentari metodologicenumeroase ~i din ce in ce mai complexe. Numarul de peste 10 000 de testedisponibile indica, relativ anemic, existenta unui instrumentar tehnologic decercetare. Batalia pentru recunoa~terea testelor, ca instrumentar de cercetare,a avut pe langa momentele dificile, ca cele legate de momentul demolariiatri'.Yutelorpsihologiei din 1936 din fosta U.R.S.S., la care ne-am referit dejain paginile anterioare ~i un alt moment dramatic, prin anii 1968-69, candproblemele testelor au fost discutate in senatul american. Se trecea printr-ocriza economica, dar ~iin aceea a personalitatii.

Este lesne de inteles ca studierea inteligentei, a aptitudinilor, asenzatiilor ~i apoi a perceptiilor a pus in evidenta, pe grupuri de profesiunisau de clase :;;colare, caracteristicile la care ne-am referit, ca sa fiedependente de structura de ansamblu a psihicului. Oameni cu acela~i nivelde aptitudini sau de inteligenta au un destin foarte diferit, deoarece acesta edetenninat, desigur, de situatii ~i de evenimente sociale, pe de 0 parte, dar lji

] Activitatea prof. Iolanda Mitrofan s-a centrat pe aceasta problema.

37

de constelatia psihidi generala ce-i caracterizeaza. Fiecare persoana esteunica in felul ei. Pe de alta parte, cercetarile psihologice, centrate pepsihodiagnoza, au pus in evidenta ca exista mai multe feluri de inteligenta,de temperament (idee intretinuta din timpuri istorice foarte indepartate ~ichiar prin structurile zodiacale care stabileau la oarneni 0 constelatie psihicadictata de data na~terii in care astrele se aflau in anun1ite pozitii unele dealtele, impunand anumite trasaturi psihice ~i 0 mare influenta evolutiva adestinului individual, in functie de modificarile constelatiilor astrologice).

S-a cumulat 0 foarte mare experienta naiva in aceasta problema,dimensiunile prognozelor intelectualizandu-se treptat. Desigur, aceastaevocare este legata de faptul ca ideea uniciHitii personalitatii s-a datorat unorobservatii seculare ce s:-au impus, in grilele de testare psihologica, ca 0necesitatede a aborda complexitatea diferentiala a psihicului uman din toatedireqiile in care s-a conturat elar cerinta de diferentiere. S-au constituitbaterii de teste, acestea fiind legate mai mult de testarea aptitudinilor incontext profesional, ~i de testele de personalitate, ce au inceput sa faca partedin dosarul psihologic individual, ca ~i de testele de inteligenta, restulmaterialelor din dosar se refera, pe de 0 parte, la informatii privind traseelede viata, ~ocuri, succese in acest traseu, ca ~i conditiile mai stabile de mediu,cu specificul sau - iar pe de alta parte, dosarul psihologic cuprinde bateriilede teste ale ace lor structuri psihice ce trebuie stimulate, dezvoltate,conturate. In acest context, s-au dezvoltat testele de euno~tinte ~i cele dedezvoltare, pe de 0 parte, pentru mare a investitie sociala ce se implica insistemele de invatamant ~i dezvoltarea foarte mare a testelor profesionale, aeelor de abilitati, motivatii, pe de alta parte. Totodata, s-au efectuat sondariale cerintelor diferitelor profesii, clasificarile profesiilor, din punctul devedere al cuno~tintelor ~i abilitatilor cu care opereaza, a organizarii muncii~i a stabilirii recuperarilor de oboseala (prin concediile de odihna ~irefacere) ~i a stabilirii salariale, prin cantitatea de eforturi intelectuale, maiales pe care Ie solicita profesiunea in folos material, cultural ~i socialdisponibil. S-a conturat, astfel, organizarea sociala a muncii.

Fara indoiala, omul zilelor noastre este diferit de eel din secolultrecut ~i:tara indoiala este importanta ideea dezvoltarii seculare a omului capersonalitate ~i mentalitate. A avut loc, dupa Rena~tere, 0 tot mai mareviteza de dezvoltare a inteligentei umane, a personalitatii. Progreseletehnologiilor, ale ~tiintei au crescut exponential, profesiile s-auintelectualizat tot mai mult. Radioul ~i televiziunea au 0 uria~a contributie lapennanenta solicitare a oamenilor prin ~tiri, emisiuni culturale, sportive etc.Se poate considera ea mass-media, cu insuflarea sa de opinii legate de viata

38

curenta ~i cu comunicarea permanenta a tot ce se intampla mai important Intoate zonele Pamantului, dar ~i in spatiile vaste interplanetare, numeroaseleinventii :;;i descoperiri fac din omul zilelor noastre 0 persoana foartesolicitata, implicata vast in problemele lumii ~i vietii legate deinternationalizarea comeqului, a circulatiei ~i comunicarilor (telefonice, prinmass-media, conferinte, sesiuni ~tiintifice etc.).

Pe fondul unei tendinte puternice de modernizare, se constituie noi~i noi cerinte soeiale. Are loe, In aceasta situatie, ere~terea foarte mare depersoane care cunose mai multe limbi straine, Invata sa mfulUiascaeomputere, fac perfeetionari, fae sport, eunosc mai multa muzica (chiar dacanu identifica Intotdeauna autorii partiturilor), citesc mai multa literaturadecat inainte cu 20-30 de ani, vad ineomparabil mai muIte filme,exercitandu-~i, astfel, imaginatia de implicatie ~i trairile virtuale. Toateacestea genereaza sehimbari. Sub ofertele culturale foarte variate, in zilelenoastre, personalitatea umana devine tot mai uniea, cu idealuri ~iaspiratii totmai diferite de cele ce functionau Inainte cu cateva zeci de ani.

Complexul caIatoriei, la care s-a referit, candva, ~i M. Ralea, euoarecare melancolie, genereaza acum obiective legate de curiozitati dediferite feluri, ce se obiectiveaza prin crqterea mare a numarului de oamenice au vizitat ~i intentioneaza sa viziteze alte tari. Experienta de viata aoamenilor a devenit foarte diferita, fapt ce contribuie, substantial, laconstituirea de personalitati diferentiate.

Problema diferentierilor este tratata mai mult statistic in domeniilepsihologiei generale ~i ceva mai diferentiat In psihologia varstelor, dar maiales in psihologia diferentiala. De aeeea, In aceasta lucrare yom insistaasupra tehnicilor psihodiagnostice, ceva mai accentuat din opticadiferentelor de varsta, caracterologice, aptitudinale etc.

De altfel, in orice caz de evaluare a rezultatelor prin tehnicipsihologice se constituie ~i se folosesc diferente de varsta, sex, nivel decultura ~i efecte ale mediului de viata ~i de educatie parcurs depersonalitatile testate. Exista varste ~i niveluri de varsta ale inteligentei,v:ITste ale capacitatii de scriere, de citire (coeficient de inteligenta (QI), dedezvoltare general a), schimbari ale pragurilor senzoriale (pe varste)implicate toate 1ntr-o curba de cre~tere in anii copilariei, adoleseentei ~ichiar a tineretii ~i maturizarii ~i de descre~tere in anii de regresie.

Exista unele schimbari pe planul general al dezvoitarii ~i largiriipsihologiei, a subordonarii ei la unele comenzi sociale de necesitate. 1.11 acestsens, asistam la 0 importanta dezvoltare a testelor de cuno:;;tinte, fapt dealtfel oarecum normal, data fiind valoarea mare a cuno~tintelor corecte,

39

importante ~i coerente. Acestea au tendinte, ill numeroase tari, de a inundaviata sociala, dar mai ales ~colara ~i universitara, :?i de a inlocui sistemuldocimologic clasic eu tehnologia mai supla ~i perfectibila a examenelor­teste. Aeeasta tendinta este in consens cu transformarile profunde ee au loc.in viata social a ~i in structurile :?colilor ~i ale educatiei. E yorba deconstruirea unui nou mod de integrare a ~colii in viata sociala, dar mai ales·de ameliorarea sistemelor de predare, evaluare ~i mai ales de ameliorare aterenului de confluente dintre cuno~tinte :?ipractica.

Exista 0 zona intre cuno~tinte, testele de cuno~tinta ~i inteligenta.Problema, ea atare, a dus lao tot mai complexa studiere a inteligentei ~iaeeasta eu atat mai muIt eu cat exista ~i 0 implicare strueturala a inteligenteiin invatare, adaptare, atentie ~i interes, mai ales sub forma sa de euriozitate.Gandirea este modul de exprimare a inteligentei, care se manifesta,preponderent, prin rationamente, liajele dintre ele avand fie un caraeterinductiv, fie unul deductiv, ambele fiind foarte active. Atentia ~i interesulsunt caracteristiciputemic inrudite, de angajare a gandirii ~i, evident, ainteligentei.

Aceste caracteristici psihice stimuleaza energetic inteligenta, care,la randul ei, creeaza atentie ~i interese, forte, satisfactii ~i algoritmi fini deabordare ce se selecteaza mereu, creand operativitatea gandirii eu zonepredileete de "desfatare mintala". Senzatiile ~i perceptia lor constituie, pe deo parte, materia prima a gandirii, dar ~i un stocaj uri~ prin reprezentari aleperceptiilor strueturilor dobandite senzorial. Memoria are menirea de a stocainformatii ~i experienta adaptativa, deprinderi, obi~nuinte, abilitati ~icuno~tinte noi. Functionalitatea operationala a memoriei este legata profund~i permanent de invatare, a carei buzunare contin informatii ~i experienteadaptative de lunga durata ~i de scurta durata, dar mai ales de durata medie,in special datorita faptului ca ~i cuno~tintele ~i ideile se nasc, traiesc ~i mor,sau sunt devorate de alte idei ~i cuno~tinte.

Toate, insa, sunt legate ~i implicate in personalitate, constituieforma complexa a identitatii psihice, care se manifesta sub formediferentiale in arice situatie. in acest plan de discutie, psihodiagnoza are inobiectiv individualitatea diferentiala :?ispeeificitatea ei temporala.

40

PARTEA a II -a

PSIHODIAGNOZA

INSTRUMENTELOR DE CERCETARE

CAPITOLUL III

PSIHODIAGNOZA [$1CONTURAREA EI

INSTRUMENTAL1\.

Cuvantul "diagnostic" deriva din termenul grecesc "diagnosticos",care insemna "apt pentm a recunoa~te". Termenii: "psihodiagnoza" ~i"psihodiagnostic" au fost creati prin analogie ~i extrapolare a sintagmei"diagnostic medical". Termenii, dqi relativ asemanatori1 au in obiectivdiferen!ieri de abordare a £lintei umane, deci nu se acopera integral ca sens~i semni£lcatie ~i mai putinca obiectiv.

Medicul jdentifi£a, dupa cum se ~tie, prin simptome ~i analize de

laborator o.ilnumita m~8Qk Diagnosticarea medicala a pus~ipuneineviQ~nt~_~i modi£lcar!J2§ihice, mai mult sau mai putin evidente (nelTril~e~'>,-.;-- - . - - -_.,- --"._.~- -

team a, tenshU1i psihice etc.), mai ales in cazul bolilor psihosomatice.In cazuri de tulburari ~i handicapuri psihice (pentru ca exista ~i

aceasta categorie de situatii), psihodiagnoza are functii complexe, similare §icoordonate eu cele ale diagnozei medicale, activitatea psihologului £lindintersectata, in astfel de cazuri, eu aceea a medicului, neurologului, ~i aresarcina de a core1a simptomele §i disfunctionalitatile gasite de ace§tia,pentm a-~i contura mai exact evaluarea psihodiagnostica. Fara indoiala, incazuri de boli psihosomatice este bene£lca 0 consultare psihodiagnosticainversa, a psihologului solicitat de medic, pentru a se evalua gradul detensiuni implicate in situatia de dinaintea stabilirii diagnozei medicale ~idupa, §i pe acest fond, modul in care i se comunica bolnavului rezultateleanalizelor medicale.

Diagnoza psihica aetioneaza, insa, mai mult pe terenuri psihicerelativ obi~nuite, ~i aceasta nu pentm a stabili normalitatea, fapt in care esteangajata, uneori, ~i diagnoza medicaIa (ca functie de control), ci §i pentru astabili unele potentialitati psihice, in vederea valorizarii sau stimuIariidezvoltarii lor, ori in vederea implicatiei sociale mai complexe a posesoruluiacelor potentialWl.ti; include, ca atare, §i prognoze.

43

Psihodiagnoza este un act de investigatie psihologica a unui caz ~i,concomitent, 0 sinteza logica ce permite organizarea coerenta ~icon~tienta aunor masuri generale de interventie, prin evaluari generale ~i particulare deinfluentare a dezvoItarii personalitatii cazului considerat, prin analizevalorizante educativ, sau legate de programele de viata, inc1usiv volum deactivitate. Psihodiagnoza exprima ~irezultatele (decizia) privind selectarea aceea ce este mai potrivit ~i important pentru liniile de perspectiva aledezvoltarii psihice, in cazul considerat. Decizia recomandarii, in urmapsihodiagnozei, dar ~i structura ei sunt core1atecu anumite obiective legatede cele ce au determinat solicitarea acesteia. Altfe1 se fac psihodiagnozepentru a stabili nivelul inte1igentei de 0 anumita structura (dar ~i ainteligentei in general), pentru depistarea unei intarzieri sau deteriorari aleinteligentei, anumite aptitudini (~i inteligenta disponibila in directiaacestora), dar ~i cauzele ce determina deteriorari sau intarzieri dedezvoItareainte1igentei.

In ace1a~i sens, intereseaza conduitele conformiste saunonconformiste, opiniile ce Ie alimenteaza gravitatea influentei acestora etc.Asadar. psihodiagnoza selecteaza ceea ce este mai potrivit si importantpentru directiile si liniile de perspectiva ale dezvoltarii persoanei aflateIn cazul considerat. Aceasta caracteristica a activitatii psihologului modemeste apropiata de cea a pediatrului modem. Ambii au in atentie annonizareanivelului de adaptare biofunctiona1a ~i psihica (optimaIa) de adaptare laconditiile vietii a celor aflati in stare de psihodiagnoza. Data fiind aceastastructura a psihodiagnozei, ea a fost introdusa in ~coli, in numeroase taridezvoltate, pentru a crea 0 mai inalta structurare psihica ~i 0 recuperare, lanevoie, a implicatiei psihice a e1evilor de diferite niveluri, la cerinteleprofilului ~co1iirespective, la cerinte1e vietii sociale, deci, de adaptare aelevilor la nivelul optim al ratei de dezvoltare culturala, informationala ~i decivilizatie, ~i socializare civica, in genere. Chiar in a.cest context deobiective, psihodiagnoza construie~te 0 relativa generalizare motivationala,a caracteristicilor psihice mai generale ~i u~or observabile (spiritul deobservatie, limbajul curent, spiritul de ordine, formele de relationare,interesele, liosirurile preferate, aptitudinile, cultura, inteligenta, structuramorala etc.); toate acestea se consemneaza ordonat in dosarul psihologic.

PSIHOLOGUL CONTEMPORAN $1 CERINTA MUNCH iNECHIPA

In zilele noastre, este necesara munca in echipa pentru investigareaill orice domeniu.

44

In diferite locuri, in care activeaza psil1ologul: ~coala, intreprinderiindustriale, comerciale, sociale, in familie, dispensare etc., este necesaracolaborarea infonnativa stn1nsa intre psiholog ~i ceilalti investigatori aiconditiei umane.

In cazul in care se face "orientare ~colara ~i profesionala" (O.S.P.)sau angajari intr-un post de munca, informatiile medicului privind gradul desanatate, dar ~i anumite deficiente (vizuale mai ales, dar ~i auditive,debilitate fizica, mobilitate scazuta etc.), sunt foarte implicate. Unele suntsemnalate in certificatul medical. Aceste informatii sunt folosite de psihologin vederea raportarii la cerintele profesionale, ale caror profiluri sunt, Ingeneral, cunoscute ~i folosite prin activitatile informative colectate fie decatre psiholog, pedagog sau sociolog, fie de la familie ~i de la profesori saupersoane cunoscute. Psihologul colaboreaza cu medicul ~colii, cu dirigintii~i eu profesorii care semnaleaza deticiente ale elevului in anumite feluri deactivitati ~i de cuno~tinte. In clinic a, psihologul colaboreaza cu medici dediferite specialiUiti.

In multe tari, medicii psihiatri poseda ~i 0 licenta in psihologie, inaltele, 0 licenta in pedagogie. ~colile modeme cer tot mai asiduupsihologului ~colar cuno~tinte vaste de pedagogie ~i sociologie. Nu estelipsita de semniticatii constatarea ca pedagogul singur, oricat de marecompetenta ar avea in orientarea ~colara ~i profesionala, are tendinta de atransfonna acest proces in munca didactica, ceea ce nu corespunde decat inparte cerintelor complexe ce sunt reunite in activitatea de O.S.P. Pe de altaparte, medicul este complet dezarmat in fata acestei probleme, atunci c~ndeste yorba de copii sanato~i. Economistul ar fi tentat sa evalueze capacitate atinerilor numai dupa randamentul activitatii ~colare la matematica, primejdiece-i caracterizeaza, adesea, ~i pe pedagogi. Am aminti numai faptul caNewton a avut note mediocre la ~coala, ~i sunt destule alte cazuri de acestfel.

Domeniul psihodiagnozei a putut sa 'progreseze datorita dezvoltariipsihologiei experimentale ~i testelor, dar, mai ales, evenimentelor de lasfar~itul anilor '60, cand 0 situatie de criza ~i discutii legate depsihodiagnoza, provocate de 0 mi~care antitest din U.S.A. (aflata intr-operioada de criza economica), a creat discutii in Congresul American cupsihologi ~i intre psihologi. A. Anastasi a participat la aceste discutii care,printre altele, au reactivat problemele deontologiei psihologice, dar augenerat ~i necesitatea ca dosarul psihologic sa cuprinda informatii cat mainumeroase de ordin medical, pedagogic, juridic ~i social, privind persoanatestata.

45

Actul de diagnoza psihica este un act complex, responsabil,confidential, care clasifica fapte ~i conduite, atitudini ~i interese,competente generale ~i speciale, atitudini morale, sociale fata de sine ~i dealtii, fata de munca, ~i responsabilitatea pe care 0 are, fata de acestea, oricepersoana.

CE SE POATE INVESTIGA PRIN EXAMENUL PSIHOLOGIC?Intrebarea, ca atare, este legitima~i de prima importanta pentru

justificarea diagnozei psihice; de aceea am considerat important sa ne oprimasupra ei.

Se stie di activitatea psihica nu se poate studia direct. ci doarprin manifestarea ei. Aceasta conditie a cunoa~terii nu e specifica doarpentru psihologie. Oricine ~tie ca majoritatea ~tiintelor opereaza, in zilelenoastre, in conditii similare (fizica, inclusiv fizica atomica, biologia celularaetc.).

Exista mai multe feluri de manifestan psihice. Ele se exprima cavariabile dependente sau intennediare, deoarece exprima caracteristici aleunei personalitati umane date, de care depind. Orice manifestare, sau act decomportament, este rezultatul a doua elemente: natura persoanei saustarea (subiectului Ulnan considerat), ~i situatia in care se afla subiectul.Natura subiectului actioneaza sau reactioneaza la caracteristicile ~i naturasituatiei, care devine sursa de stimulare a comportamentului sau aconstelatiei de reactii ce au loc fata de situatie. Comportamentul poate fiobservat, evaluat. Sursa de stimulare nu este intotdeauna evidenta,depistabila ~i masurabila. Aceasta cu atat mai mult cu cat asupra unorsubiecti diferiti efectul stimulului poate fi ~iel diferit, chiar la acelea~i sursede stimulare. Acest fapt se datoreaza, in mare masura, motivatiilor diferite inmomentul actiunii stimulului. A~adar, au foarte mare importantacomportamentele motivationale constituite in cadrul surselor conditionate ces-au format deja ~i sunt active la persoana in cauza. Sursele actioneaza ca ~icum s-au integrat in stimularea campului psihic, angajandu-l in situatie.

Eston Jackson Asher, Joseph Tiffin ~i colaboratorii acestora au

0semnalat faptul ca 0 conditie sau un obiect extern devine constituent al\ mediului psihic, atunci cand produce influenta. efecte asupra personalitatii.

• ~ Tocmai de aceea, un obiect din ambianta poate fi prezent, din punct de\ vedere fizic, dar absent, din punct de vedere psihic ~i myers. Relatiilef interpersonale, ca ~i persoanele inse~i incluse, se supun acelei~i reguli. 0; persoana poate sa nu fie acola unde este, ~i sa fie acolo unde nu este, prin\llSpectele virtuale active in universul ~i filmul interior. In genere, orice

persoana dispune de un coeficient permanent de vigilenta. implicata si

46

activata la necesWiti deadaptare si de aparare, pe de-o pmie, dar ~i lanecesitati de curiozitate. de obligatii. din datorie. mila. dragoste etc., pede aha parte.· Vigilenla perceptiva implica semnificalie percepliei caredevine observalie. Aceasta cauta relalii ~i semnificalii intre formele deorganizare a celor observate ~i semnificalia ce Ii se poate confen.

Putem considera drept componente masurabile de prim ordin cele ale,- ",-,'~' ,;.,. ,t;+ 'y.'._ ..,.r";'-;'."":·~"";"'~J'," ",' -,,,"._,~,, -,_ .."-•. --ce

campului psihologic: activitatile (productive )$(performantele acestora; maiales, performantele exprima, in mod concentrat, caracteristici importanteale personalitatii. Tot componente masurabile sunt $i oerformantele degasire a unor solum intr-o situatie complexa ce se cere rezolvata. saugasirea factorului cheie in rezolvarea unei orobleme. Toate acestea pot ficonsiderate activWili productive.

Analiza activitatii (productive) ofera psihologului un materialbogat $i sernnificativ pentru diagnoza psihiciL Prezinta importanla, mai ales,analiza performantelor si a timpului de implicarel in ele. E yorba deperformante1e din diferite tipuri de activitati, fluctuatia lor, curbele,ponderile performantelor (maximale ~i minimale), volumul lor, densitateao5iconstanta, ritmul ~i calitatea produselor, care constituie tot ataliaparametri importanli de masurare a manifestarii aptitudinilor, deprinderilor,capacitatilor, dar ~i a atitudinii, eventual preferenliale, fata de 0 activitatesau aha, ~i implicit exprima ~i 0 structura atitudinala, consolidata sau nu,fala de anumite categorii de activitati, un volum individualizat (personal) decapacitali ~i atitudini fata de activitatea respectiva, un. anumit grad deincareare a aetivitatii in eauza eu deprinderi. 0 socializare a tuturor

. acestora etc.In performante se evidentiaza insusirile innascute si educate ale

personalitatit Performantele se sondeaza prin teste, in care se cer rezolvateprobleme de dificultlti gradate ascendent, la tineretul ~colar. Gradareadificultatilor este foarte importanta. deoarece pune in evidenta nivelulpana la care s-au dezvoltat capacitatile de activitate productiva apersoanei in cauza. Astfel de probe mai pun in evidenla ~i capacitati deperseverenta, de auto control, simtul datoriei, nivelul invatariiconsolidate in domeniul unor diferite activitati (inclusiv mentale).Capacitatile enumerate mai sus constituie prezenta latenta a unorcaracteristici psihice formate si consolidate. mai ales prin invatare.Prezinta interes ~i faptul ca in formele de activitate are loc 0 structura latenta

1 Timpul de rezolvare exprima consolidarea deprinderilor, dar ~i caracteristici decomportament ~icompetentli.

47

~i discreta de "proiectare", prin care se exprima, condensat, numeroasetrasaturi de personalitate.

Acest fapt sta ~i la baza [olosirii testelor proiective in examenulpsihologic. Procesul de proiectare large~te aria analizei psihodiagnostice.Exista 0 proiectie functionala, complexa, normal a, dar ~i 0 proiectieconventionala, menita sa creeze 0 buna impresie in interrelatiile personale;exista 0 proiectie de exprimare a rolului si statutului social, in maremasura de impunere a statutului personal. La persoanele cu identitate duala,aceste forme de proiectie sunt mai complexe. Mecanismele de proiectie potstimula sau bloca performanta, in functie de situatie. Pot crea 0 foarte mareangajare in cre~terea performantei, preponderent in situatiile de concurenta(mai ales la subiectii cu personalitate activa). Despre problemele proiectieiyom mai face referiri pe parcursul acestei lucrari.

Analiza comportamentului constituie sursa cea mai diversa ~isaturata in aspecte corectoare ale psihodiagnozei situationale (prin teste,experimente, convorbiri etc.). Comportamentul se refera la totalitateareactiilor pe care 0 persoana Ie exprima, in mod specific, fata de incitatiileincluse in factorii de mediu. Comportamentul se constituie, de fiecare data,pe baza unei selectii dintr-o multime de reactii posibile, alegere ce implica 0interventie a inteligentei adaptative, din conduite acceptabile, ca exprimare~i, maximal, potrivite situatiei, ~i la conferirea unui statut al acesteia, princare interrelatia sa devina functionala ~i benefica. Prin comportamente deintercorelatie (sociale) se exprima forme de adaptare, dar ~i de exprimare ast~tutului de intercorelatie maximal, adaptat la relatia cu partenerul dinintercorelatie, dar ~i cu imaginea pe care subiectul dore~te sa-i fie atribuita ..Comportamentul se refera la reactivitatea integrala a ansamblului fiintei.

in afara comportamentelor de interrelation are ' existacomportamentele de autoservire. dar si de servai (a celor din familie, dinprofesie, din mediul general social), comportamente la schimbaripozitive. ne2:ative. la situatii de asteptari. la frustrari. succese etc. Maiales, behaviori~tii au analizat caracteristicile ~i structurilecomportamentelor. Watson John Broaders (1878-1958) a subliniat diferentadintre comportament ~i conduita. Comportamentul are structura,dinamica, durata, intensitate, dimensiuni ~i rezonante. Comportamentelese exprima sub forme de conduite1, comportamente verbale ~i structuri

] Comportamentele sunt reactiile la situatie, iar conduitele se refera la calitateacomportamentelor.

48

emotionale ~i expresive. Comportamentul verbal poate fi diferit In variatesituatii.

Comportamentul se exprima ~i In activitati, cum ar fi jocul,lnvatarea, munca. El proiecteaza sti1ul activitatilor, gradul de suplete ~iflexibilitate al adaptarii la conditii noi de existenta sau la solicitari noi.li1tereseaza frecventa ~i varietatea, gradul de ajustare ~i performanta alconduitelor, preferintele ~i nuantarea acestora. Exista elemente spontaneconstituente ale comportamentelor (incon~tiente), dar ~i elemente deliberate,selectate, con~tientizate ~i afi~ate intentionat. Politica, angajarea in situatiidificile pentru a Ie rezolva, cultura, dar ~i caracteristici morale (de a fi bunsau indiferent, arogant, timid, rauvoitor etc.) se manifesta ineomportament.

Aceste aspecte caracteristice ale comportamentelor se structureaza,in timp, devenind suport al algoritmilor eomportamentali de fond, algoritmiai expresivitatii comportamentului cu variabilitati potentiale de folosire aaptitudinilor ~i de aetivare fundamentala a deprinderilor. Aceastadiversifieare este in cre~tere, IncepfuId eu perioada pre~colara ~i in discretadescre~tere in perioadele de involutie psihiea a varstelor de regresie.PosibilWitile de exprimare comportamentala sunt relativ reduse infimpul stabilirii unei dia!rooze psihiee: torosi. ele sunt semnifieative. Ingenere. se ineearca sa se obtina comportamente provocate (Hartstone siMav. Henning etc.).

Cunoa~terea caracteristicilor comportamentale se suplimenteaza prinanamneza, prin diferite informatii date de persoanele care 11 cunosc peeel ee urmeaza a fi testat.

Observarea eomportamentului, din timpul ~edintelor de diagnozapsihica, poate suplimenta eunoa~terea caraeteristieilor comportamentale,care au ~i variabile emotionale mai tensionabile sau mai putin tensionabile.

A~a cum am mai mentionat deja, comportamentele se exprima subforma de conduite, eomportamente verbale ~i structuri expresive.

Comportamentul verbal are mai muIte earacteristiei. Este unul insituatiile protoeolare, oficiale, soeiale, politiee, familiale, in eolective deaceeasi varsta sau de aceeasi· profesie, ~i altulin situatii tensionale deeMin cele netensionale, cand se desfiisoara eu persoane eunoseute ori candpersoanele dialogului sunt necunoscute. In comportamentul verbal, seproiecteaza nivelul de eultura si civilizatie, intelif!enta, adaDtareasociala, dar ~i blocaie de timiditate, aSDecte nonconformiste, reactiieoprolalice (lnjuraturi ~i asocieri aculturale etc.), ce se exprima mai precisprin termenul - conduita.

49

Limbaiul are stil, voeabular, deeenta sau indeeenta,earaeteristici 2ramatieale respectate sau nu etc. Pentm psiholog,comportamentul verbal are mare importanta. Valoarea diagnostica are ~icoloratura tonala a voeii, aeeentele din ideile sau relatarile de diferitefeluri de vorbire (comunicare), tonul familial, eel incareat afeetiv pozitiv,tonul a2resiv, eel indiferent, din dorinta de nean2aiare, sau indiferent.din dorinta de a semnala 0 seadere a afeetivitatii, 0 discreta reieetie etc.Nu putem ignora comportamentul grafic verbal, ponderea ~i caracteristicileacestuia in viata omului. De altfel, se ~tie ca grafologia implica indiciprivind identitatea (falsurile serise se pot deseoperi). In cazurile serierii, sepun in evidenta mai multe caracteristiei de personalitate ~ide aptitudini. Darla acestea ne yom referi, in mod deosebit, intr-unul din capitolele acesteilucran, dat fiind faptul ca probele grafologice sunt folosite ~i ca probejuridice. Caraeteristieile limbaiului oral si seris pun in evidenta sidefeete de vorbire, de eomunieare si de inteli2enta. Prin limbaj, seexprima inteli2enta, dar ~i afectivitatea, eultura, earaeterul sitemperamentul; aspeetele de fond ale personalitatii, mai ales in dialogulcu persoane apropiate, dialog in care se manifesta chiar ~i stmcturalimbajului insdiunat in copilane, mai mult sau mai putin vulgar.Comportamentul verbal Dune in evidenta ~i aspeete ale adaptarii inaeeste cazuri: conformismu}. atitudinea fata de eeilalti. fata de sine. fatade moravuri. obieeiuri etc.

Studiul expresiei. Expresia face parte din ceea ce se nume~teC.N.V. (comunieare non-verbala), constituind, de asemenea, 0 sursaimportanta de informatii cu privire la earacteristicile psihice proiective. inprineipiu. manifestarile comunieative umane se intind pe 0 2ama foartelar2a - de la manifestarile pantomimiee spontane sau intentionate, lacele mimico-l!estieulare, mimico-expresive, ell componente, adesea,pregnante (precum eritemul de pudoare, inro~ireasau palidarea fetei, reactiade surpriza, de manie, de spaima etc.). Klages L. (1872-1956) a pus inevidenta faptul ca exista relatii intre expresie si temperament. In acestcontext, expresia este mai retinuta la temperamentele flegmatice. L.Corman a elaborat 0 tipologie a caracteristicilor faciale, pomind de laipoteza ca fata constituie cartea de vizita a personalitatii ~i a Intregiicon~tiinte. Expresia este socializata ~i a capatat functii de comunicare eutendinte de intemationalizare. Fiind socializata ~i culturalizata, expresia(mai ales a fetei) este supusa educatiei, avaud planuri de elaborare foartecomplexe. Functiile de comunieare ale expresiei sunt folosite intens i.!!arta teatrala. In viata curenta, expresia este supusa intereseIor. atentiei

50

ce se acorda evenimentelor din iur ~i persoanelor;dar eXDresia are ~ifunetH de fatada, adidi de a contura imaginea de sine lutr-un anumit feI,voit. Comunicarea non-verbaUi are, uneori, ~i caracteristici zonale. A~a, depiIda, gestica expresiva pentru da ~i nu, prin mi~carile capului este la romaniintr-un fel, iar Ia bulgari cu totul altfel (dau invers din cap).

RELA TARILE SUBIECTULUI

o interesanta sursa de informatii utile pentru psihodiagnoza esteaceea a interpretarilor ~i comentariilor subiectului (a persoaneidiagnostic ate), privind diferite situatii, probleme de viata, imagini etc.Acestea permit, de asemenea, 0 vasta studiere a fimctiilor proiective alepersonalWitii. Si in aceste tipuri de manifestari exista componente spontane~i se evidentiaza caracteristici multilaterale structurale ale personalitatii,probleme ce-l preocupa pe eel testat, mai mult sau mai putin, unele obsesii,aspecte care releva cauze de disconfort psihic. Interpretarile ~i comentariilesubiectului pot fi provocate. Toate acestea constituie 0 infrastructuracomplexa ~i semnificativa ce poate fi comparata, ca importanta ~iconsistenta, cu ceea ce reprezinta tesutul conjunctiv pentru organism.Interpretarile subiectului pun in evidenta dificuWiti subiective siobjective. Prezinta interes ~i importanta frecventa, natura, structura lor,obiectivele implicate ~i gradul de con~tientizare ale acestora, ca ~i efectelenecon~tientizate ale lor, dar ~i efectele necon~tientizate secundare, marginaleale tensiunilor legate de prezenta dificultatilor subiective ~i obiective.

in rezumat, nu exista nici 0 manifestare umana care sa nu poata servica material pentru diagnoza psihica. In orice caz, experienta ~i teoria, sunt,deopotriva, utile ~i necesare in activitatea de investigare, care este ~iactivitate de cercetare ~tiintifica (in permanent a) in psihologie, ~tiinta aomului, "acest necunoscut".

De fapt, psihodiagnoza nu se reduce la folosirea tehnicilordisponibile, nid la materialul de informatii ce se colecteaza cu acestetehnici. Ca in orice cercetare, prin diagnoza psihica se pune naturii umane 0intrebare, se cauta un raspuns care devine, intr-un fel, valabil pentru maiample probleme esentiale privind personalitatea umana. Actul de diagnozapsihidi este doar momentul prim al unei activitati mai complexe, aceea derecuperare ~i de reconditionare psihologica a dimensiunilor complexe alepersonalitatii umane. Actul de diagnoza psihica este de compatibilizare aaspectelor psihice cele mai complexe din constelatiile psihice active, invederea optimizarii universului interior ~i a eficientei contribuante aconduitelor umane. Diagnoza psihica este utila pentm psihoterapii saurestaurari ale proceselor de educatie sau/prin reeducatie. Exista numeroase

51

cazuri ~itipuri de tehnici terapeutice. Cu cat un caz este mai dincH. cu atateste mai necesara 0 !!ama lar!!a de miiloace (metode) terapeutice.schimbare a mediului de viata. a obiectivelor etc. Dar asupra acestorprobleme yom reveni.

Nu putem incheia aceste consideratii rara a face referiri la faptul caexista cazuri cu totul ie~itedin comun, din parametri obi~nuiti. 1. Domeniulparanormalitatii inglobeaza fenomene psihice ~i conduite ce se implica indoua marl categorii ~i anume: cateuoria fenomenelor paranormalepropriu-zise ~i a doua a, 2. fenomenelor parare:ice. 1.1 Fenomeneleparanormale ar fi de genul "vedere colorata cu degetele", "telepatia" sau"presimtiri care se adeveresc". Acestea sunt expresii ale unor forme decunoa~tereextrauzuale in timp ~iin spatiu, sunt relativ putin frecvente ~inude putine ori discutabile. 1.2 Fenomenele para!!nosice constituie 0cate!!orie de fenomene paranormale mai deosebite. Ele se exprima prinvindecari spectaculoase sau miraculoase (care sunt consemnate ca"minuni" in scrierile religioase apocrife mai vechi). Aparitia de sti!!matepe corp, ca insemne speciale, 1a un moment dat, au fost, de asemenea,trecute in evidenta speciali~tilor in parapsihologie (J. B. Rhine, RobertTocquet, Pierre Duval, de Tirrel etc.\ La Universitatea Duke, din Carolinade Nord, exista un laborator de parapsihologie care dispune de 0 bogatabanca de fenomene paranormale ~i se efectueaza studii, mai ales de catre J.B. Rhine. In 1974, revista Impact a publicat 0 serie de 1.3 fenomene d;precounitie (1964). Peste 10 ani, acee~i revista a consacrat un numar intregfenomenelor de para~tiinta. 1.4 Exista ~i cazuri de parapsihologie maiciudate, dominate de capacitatea unor persoane de a putea deserie ~iurman,de la marl distante, des~uran de evenimente, ghicind eu mare preciziesuecesiunea lor. Robert TocQuet a deseris, printre altele, miraeulosul eaz allui Louis Fleury, care la 10 ani nu ~tia sa se imbrace, sa se spele ~i umblafoarte dezordonat imbraeat. Se ~tie ca Louis Fleury a devenit unul din ceimai mari calculatori ai acestui secol. Robert Tocquet a emis ipoteza caciudata intarziere de dezvoltare a lui L. Fleury a fost, de fapt, expresia uneidificultati de adaptare a unui creier exceptional, la mediocritatea mediului incare ~i-a desfii~uratdebutul marele calculatorist. Gare nu s-ar putea explica,la 0 alta scala de valori (cea literara), faptul ca Lucian Blaga a vorbit abia la

I J. B. Rhine, Le double puissance de I 'esprit, Payot, sau Les nouveaux mondes de l'esprit,Payot, 1965.

Pierre Duval, Nos pouvoirs inconnus, "Encyclopedie Planete", 1965.

52

4 ani? 1.5 L. L. Vasilievl a studiat sugestia la distanta. Exemple de sugestiese constata, frecvent, in fenomenele placebo (se substituie medicamentul cuun spectru foarte complex de actiuni, ;;i, de obicei, foarte scump, cu unmedicament ce contine substante absolut neutre), efectele fiind, lanumeroase persoane, identice cu cele substituite. In aceea;;i categorie, se pottrece ~i fenomenele predictive (efectul Dunn). Fenomenele paranormale suntde foarte multe feluri. Exista tot mai numeroase centre de cercetare care Ie

inregistreaza ~i e~aboreaza statistici, emit ipoteze ~i largesc tot mai mult ariaacestor fenomene, numite din ce In ce mai mult fenomene Psi. Mai recent,exista numeroase filme seriale care difuzeaza situatii ~i fenomene Psi.Numai ca aceste difuzari sunt eu 0 tenta relativ agresiva, fata de cele ce aufost semnalate prin anii 1960-1970.

2. Fenomenele parandce (de fapt tot fenomene Psi) secaracterizeaza prin faptul ca nu se consurna la nivel dominant intelectual, cideclan;;eaza reactii fiziologice ciudate ;;i mai greu de explicat. A;;a suntfenomenele de psihochinezie (mi;;carea obiectelor tara contact direct cuele). Cercetarile de parapsihologie mentionate (J. 'B. Rhine, Pierre Duval)constituie experimente interesante invocate, care atrag atentia asupracaracterului extrem de simplist al psihologiei ;;i al conceptului denormalitate psihica.

CATEV A REGULI GENERALE PRIVIND DIAGNOZA PSIHICA

Exista trei categorii de reguli a caror cunoa~tere este absolutnecesara in munca din acest domeniu.

Ele se refera la limitele diagnozei psihice, la cunoa;;terea conditiilorcare favorizeaza deteriorari psihice, ~i apoi caraeteristicile de continut aleactivitatii psihice reflectate In psihodiagnoza.

Desigur, corectitudinea analizei in diagnoza psihid depinde de:tehnicile de investigatie (de finetea lor); coroborarea tuturor datelo:rprivftoare la sllbiectuI investigat sf de categoria de caracteristici sidezordini sall intarzieri de dezvoltare ce trebuie investigate sall ~u>ar inpsihodia1!onstic.

1.1. Ca re1!uHi generala. functia de predictie a dia1!nozeipsihice trebuie considerata ca relativa, atata vreme cat nu este terminatadezvoltarea ~i maturizarea persoanei, dar $i in anii de regresie. Ca atare,exista 0 valoare aproximativa a diagnozei psihice - datorita caracteristicilordezvoltarii psihice (legilor), a ritmurilor dezvoItarii, a factorilor careinfluenteaza ritmul dezvoltarii, ca ~i a caracteristicilor involutiei ~i regresiei

I L. L. Vasiliev, Parapsihologie, Paris: Payot, 1963.

53

psihice din anii batnlnetii. Nu trebuie sa uitarn faptul ca se cunoa~te inca cuaproximatie programul ereditar uman1 ~i este dificil de stabilit ce intluentesociale se vor exercita, in timp, asupra persoanei umane in timpul vietii (maiales in zilele noastre, dind exista 0 foarte mare emigrare). La acestea seadauga un procent de relativitate a predictiei ~i datorita conjugarii acestorfactori pe fondul unei dezvoltari inegale a structurilor psihice in·general, dar~ia vietii sociale ca mediu de apartenenta ~iinfluenta.

1.2. Funcliile de predictie ale psihodiagnozei sunt conditionate devarsta subiectului testat. Cu cat subiectul este mai tanar, cu atatpot survenischimbari nu numai de grad, ci ~i schimbari de structura psihica, fapt ce facenecesara 0 suprave2:here dia2:nostica organizata.

1.3. Prezinta interes pentru cel ce face psihodiagnoza faptul caexista perioade de dezvoltare psihica. in care frecventa dezordinilorpsihice este mai mare; acestea sunt perioade de restructurari psihice, petraseele maturizarii. A~a sunt perioadele pre~colare, dar mai ales cele alepuberHitii~i adolescentei. Aceste perioade au 0 fra2:ilitate mare, datoritafaptului ca alaturi de implicarea unui mai mare grad de maturizare cognitiva~iafectiva, ritmul dezvoltarii psihice a con~tiinteide sine ~ia identitatii suntmai intense. Tot fragila este ~i perioada menopauzei feminine. Existadiferente imvortante si de sex. nu numai de varsta. privind tivolo2:iaumana, fapt ce imprima diferente specifice proceselor de dezvoltarepsihica. in acest context, se poate vorbi de structuri psihice; perioadelecopilariei ~i cele ale batr?-.netiisunt, in genere, mai fragile ~i se cer protejatepe plan social. Conditii de fragilizare psihica se pot constitui ~i in urmainfluentelor mediului, dadi acesta contine conditii de dezvoltare minate.Acestea pot provoca fragilizari ~i chiar deteriorari psihice. Exista dezordinipsihice de scurta durata, de~iorice dezordine psihica, mai ales carentiala, aretendinta de a se permanentiza ~i, deci, de a se agrava, daca nu se intervine invreun fel ~i daca nu se amelioreaza conditiile de existenta (de mediu) careau provocat dezordinile psihice respective.

1.4 Cea mai mare frecventa a cazurilor de dezordini psihice, lacopii provin din familiile dezorganizate, din mediul familial supraautoritarsau avitaminizat afectiv sau moral etc. Este necesara ~i studierea mediuluide provenienta ~i a celui de apartenenta, deoarece acestea au cele maiputemice intluente la varstele de dezvoltare a copiilor. Deci, alaturi deprobele psihologice, ce se refera la subiectul considerat, este necesara

1 Chiar dacli a f05t decodificat coduI genetic.

54

cunoa~terea mediului permanent familial, ca ~i a celui ~colar ~i (cel mailarg) social-cultural, inscrise in biografia ~iadaptarea subiectului.

2.1. Modificarile frecvente de rel!im de edueatie. ea si educatiaexcesiv Iiberalizata favorizeaza formarea de dezordini de dezvoltare alecomportamentului (determinand 0 gama larga a dezordinilor, denumite ale"bunei stari"). Modificarile frecvente profesionale, de rol ~ide statut social,au acelea~i efecte. Un efect puternic are ~i retragerea din profesie apersoanelor care au fost foarte active ~ifoarte ata~atede profesiunea lor.

2.2. Conditiile de viata, ea suprasolicitarea, tensiunile frecventeprovocate de activitati permanentizate in asalt, provoaca tensiuniinterioare si pot genera stan de oboseala. sentimente de incapacitate siinsatisfactie. Ele contribuie la deteriorarea generaUia personalitatii, inclusiv1a aparitia formelor grave de alienare. in cazurile de suprasoiicitare, seinstaleaza astenia, timiditatea excesiva, instabilitatea psihica, starile dedepresie etc. Se impune necesitatea de a stabili daca anumite caracteristicide acest fel au caracter episodic, reprezinta 0 expresie tipica a dezvoltariipsihice, constituie un efect al suprasolicitarilor excesive si persistentesau sunt constitutive (~idue la schizofrenie, dementa precoce etc.). Situatiainversa, aceea de subsolicitare. devalorizeaza oersonalitatea prinneantrenarea capacitatilor si a mecanismelor ..creatiei, prin faptul cadeformeaza domeniul atitudinilor ~i responsabilitatii -~i nu creeaza conditiifavorabile pentru dezvoltarea de aspiratii ~i de comportamente rezistente laconditii mai pulin favorabile de activitate.

In perioade de recesiune economica, exista 0 cre~tere a starilor detensiune, se constituie nevroze, generate de nelini~te, teama de ~omaj, deneacordarea salariilor la timp, de cre~terea preturilor care devalorizeazadisponibilitatile unei vieti normale cu trebuinte ~ieu satisfacerea lor.

2.3. Rezultatul unui psihodiagnostic este limitat in timp. EI estevalabil doar cateva luni pentru numeroase eategorii de aspecte psihice lacopE, devenind valabil pentru un timp mai indelungat, in perioada tinerelii,cand trasaturile psihice au tendinte de a se stabiliza. Dupa 45 de ani,rezultatele diagnozei psihice devin din nou de valoare temporala mai redusa.Printre altele, In Franta 0 psihodiagnoza are valoare de predictie la copii,earn de 6 luni. De altfel, dupa cum bine se ~tie, ~i 0 analiza sangvina arevaloare doar un timp limitat.

A treia categorie de reguli se refera Ia caracteristicile de continutale activitatii psihice. reflectate in diagnoza psihica.

3.L Cazurile de intelect de limita sau cazurile de limWicaracterolo2ica sunt mai greu de diagnosticat, deoareee, In multe din

55

aceste cazuri, nu exista structuri compensatorii, capacitatii ~i/sau deprinderide suplimentare (capacitati tehnice dezvoltate, capacitati de calcul rapid,uneori abilitati manuale etc.).

3.2. Cazurile care se afla de 0 parte ~ide alta a mediei (din curba luiGauss a rezultatelor) sunt mai greu de diagnosticat ~i ele, din cauzareceptivitatii lor foarte mari la toate influentele ce se exercita asupraacestora.

3.3. Psihologul nu poate diagnostica, in mod direct, trasaturi psihice,ci doar manifestari ale acestora in anumite conditii date, acele ale situatiei.

In exercitarea profesiei de psiholog, exista 0 serie de primejdii, derutinare ~ide calificare a rezultatelor obtinute.

a) Unele se datoreaza individualizarii cerintei de criteriu (adica-adeterminarii clare a ceea ce se diagnosticheaza prin fiecare secventa a unuitest la un moment dat). Exista primejdia ca acestea sa cedeze unei opticiatomiste cu privire la persoana umana. Aceasta este 0 deformareprofesionala, similara cu aceea ce caracterizeaza medicul dermatolog sau pecel ce se specializeaza in gastroenterologie, care, fiecare in parte, este tentata considera ca orice boala este provocata in mod direct sau indirect detulburari ale functionalitatii pie1ii sau de tulburari gastrointestinale. Tot a~a,psihologii care lucreaza cu teste de inteligenta analitice (ce au in analizamemoria, structura gramaticala, atentia, vocabularul ~i inteligenta cu felurileei) sunt tentati a privi personalitatea ca fiind constituita din entitati separate(ca memoria, atentia, inteligenta verbala ~i nonverbala) ~i sa minimalizezecaracteristicile cu care opereaza alte aspecte ale personalitatii.

b) a alta tendinta, ce trebuie suspectata, este aceea care deriva dinfaptul ca psiholo2:ul impune (desigur, in mod involuntar) celui anat inatentia sa. modul de a 2:andi. a simti. a voi. ce iI caracterizeaza. Aceastatendinta afecteaza libertatea spirituala ~i de actiune a celor supu~i diagnozeipsihice, creeaza subiectului investigat cerinta de a aparea aitrel decat este,adica asa cum reiese ca ar trebui sa fie. Este imposibil sa se incorporeze instructura unui test infinitatea de mentalitati, stiluri ~i caracteristici psihicecare exista. Daca testul este etalonat, el cuprinde 0 anumita preferinta a celuice I-a etalonat ~i 0 anumita mentalitate a celui ce a ales itemii testului.Totu~i, experimentatorul creeaza 0 matja de distanta fata de ceea ce aincorporat in test in urma etalonarii, care a fost, bineinteles, influentata deinsu~i procesul de etalonare care se face pe seama unor raspunsuri colectate~i apoi pre1ucrate. Conditia de confruntari de mentalitati poate crea 0discreta fragilizare a insu~i instrumentului de cercetare (testul), dar, ingenere, psiholoe:ului i se cere sa mediteze la fiecare aplicare a unui test

56

sall a unei baterii de teste asupra mentaHtatilor cclor ce sunt testati fatade mentalitatea implicata in test. Oricum, subiectii i~i manifesta nuantelementalitatilor lor in orice testare. Ramane, insa, cerinta de a crea conditia detestare care sa alimenteze exprimarea mentalitatii subiectului. Instructajul,atmosfera creata de psiholog, prin el, sunt foarte importante 'in acest context.

e) In fine, 0 ultima problema, asupra careia trebuie sa atragematentia este aceea de a absolutiza metoda (sau testul) pe de-o parte, sauvaloarea rezultatelor obtinute, dar si de a considera aceasta valoareexprimata in rezultate ca mnd incontestabila si activit in oriceimpreiurari, pe de alta parte. Or, rezultatele unui test trebuie privite caexpresii situationale ale unor simptome. Simptomul nu este tot una euboala sau cu trasaturi dominante caracteristiee, fapt foarte banal ~ibinecunoscut de orice medic. in ceea ce prive~te diagnoza medicala,psihologul trebuie sa aiba In vedere ~i acest aspect a1 terenului pe carelucreaza. in esenta, aplicarea unui test trebuie validata prin aplicarea altora,pentru a se obtine un dosar psihologic completat cu anamneza persoanei incauza ~i cu observatiile colectate, chiar in timpul aplicarii intregului examenpsihologic, cu toate aspectele la care ne-am referit - ~i care sunt implicate indosarul psihologic.

cA TEV A PROBLEME DE DEONTOLOGIE

Fara indoiala, psihologul modem are 0 foarte mare responsabilitatesociala. Exista un eadru deontologic a1problemelor profesiei ~i a atitudinilormorale ale psihologului. Diseutiile in jurul aeestui eadru deontologie au fostprezente la toate congresele intemationale de psihologie.

Cadrul deontoloe:ic at Asociatiei lnternationale a Psiholoe:ilor (defapt este yorba de doua asociatii intemationale - una cu caracter general ~i adoua implicata in domeniile psiho10giei aplicate), la care au aderat ~ipsihologii romam, prin Asociatia Psihologilor din Romama in 1959,recomanda ~ase reguli importante (de baza) ale profesiei de psiholog1• Ele serefera la 0 respectare a cerintelor implicate in cele ~ase reguli, care auurmatoarele formu1ari:

1. Cerii'1tade etica, corectitudine, onestitate.

1 Primu1, implicat ill organizarea de aspecte deontologice, a fost domeniu1 ~tiin!e1ormedicale in societatea moderna. S-a elaborat, in Franta, un cod deontologic, in 1861,revizuit ~i imbunata!it in 1987 ~i apoi protejat prin legea din 1985, care se refera larespectarea demnitapi umane ~i a secretului profesional. Exista un proiect similar pentrulegislatia romana.

57

--------------_.~

2. Cerinta de a pastra secretul profesional, secret ce se refera ladiagnosticul efectuat ~i aceasta pentru a nu crea conditii de depreciere orisuspiciune a subiectului I'ncolectivitatea I'ncare traie~te.

3. Cerinta de respectare totala a aceluia ce se afla I'n situatie depsihodiagnoza.

4. Obligatia ca prin munca de observatie ~i de cercetare sa secontribuie la dezvoltarea $tiintelorpsihologice.

5. Obligatia de a respecta autonomia tehnica a cercetarii.6. Cerinta de independenta profesionala fata de orice presiuni.

** *

Omul, iilelor noastre se afla in cadrul unor profunde schimbari alevietii sociale ~iale structurilor sale psihice. Pe fondul unor progrese intense$i foarte marl, dar ~ia unei crize economice legate de perioada de tranzitie $ia unui razboi ce s-a eonsumat la granitele tarii ~i a afectat ~i el eeonomia ~ischimburile comereiale eu Tarile Balcanice, dar ~i cu alte tari (in care TarileBa1canieeerau de tranzit)l de asemenea, pe fondul unei dezvoltari uri~e ainformatiei ~i a presiunilor generate de perfectionarea foarte mare atehnologiilor, culturii $i artelor, se dezvolta caracteristici noi, atitudini,mentalitati, cerinte de confort psihic $i de nivel de trai dar ~i de luptadeclan~ataI'mpotrivaterorismului. Deci, pe acest fond, munca psihologului~i-a creat responsabilitati majore $i 0 mai putemica angajare I'n slujbaomului. Coeficientul de schimbare psihologica creeaza dispute, nelini~te,angoase. Se evidentiaza dificultati de adaptare ~i conflicte latente sauagresive. A crescut crirninalitatea, eonsurnul de droguril coruptia, legislatiaeste inca imperfecta ~ilabila, terorismul a atins cote excesive I'nanul 2001.

Pentru cercetare, munca psihologului prezinta foarte mareimportanta ca pagina de comparatie, de selectie a structurilor psihice ce sefragilizeaza mai mult ~i a celor ce au ramas mai rezistente. Cu a1tecuvinte,munca psihologului acestui timp devine de referire istorica, dar ea trebuie safie, sa reprezinte 0 contributie la ameliorarea tarelor ~i a conturarii unor noiforme de adaptare psihosociala, culturala, de educare a aspiratiilor,idealurilor, mentalitatilor, de alimentare a generatiilor ce se dezvolta cu maimu1ta energie adaptativa la viata mu1tmai mobila, receptiva, competitiva,care se construie~te. Exista 0 cre~tere importanta a ofertei de psihologi.Numeroase universitati, ce s-au constituit ~i consolidat dupa 1989, nu mairesping psihologi, dirnpotriva. Marea majoritate a acestor universitatiparticulare (multe pe cale de acreditare, deja) au catedre de psihologie. S-audezvoltat ~i tehnici de psihoterapie de catre psihologi excelenti, care devin

58

tot mai cautati. S-au implicat In tot mai mare masura psihologii speciali~ti inpsihopedagogia speciaHiIn activitati legate de copii cu deficiente de diferitetipuri nu foarte pregnante, in ~colileobi~nuite,In viata concreta.

Integrarea se desfa~oara in conditii din ce in ce mai .bune. Mai sunt,desigur, numeroase probleme de rezolvat, dar contaCtele tot mai active cucentre de tot felul de psihologi din diferite tari au largit informatia ~iinstrumentarea, modernizarea tehnologiilor psihologice. Exista ~i seconstruiesc conditii tot mai numeroase de dezvoltare a psihGlogieiromane~ti, care sa ofere prin aportul ei 0 importanta transformare ~idezvoltare a obligatiilor la care ne-am referit in paginile anterioare.Prezentul include dimensiunile remarcate ce trebuie cunoscute. Inainte cuaproape 30 de ani, Alvin Tofflerl a publicat 0 lucrare care ne-a oferit mereumomente de meditatie privind aceasta problema, in care psihodiagnoza i~imare~teimplicatia.

Toate acestea contureaza terenul foarte larg ~imereu in dezvoltare apsihodiagnozei ~i-i confera statutul de proces de analiza psihologica a unuicaz ~i, in acela~i timp, a unei sinteze logice situationale a dezvoltariipsihicului, a caracteristicilor mai semnificative ale acestuia, la un momentdat, ca ~i directia acestei dezvoltari. in aceste conditii, analiza de caz adevenit foarte importanta ~ia capatat statut de metoda de baza.

] Alvin Toffler, Future Shock, London, New York, Toronto, Randoz: A. Benton HouseU.S., 1970, sau: Alvin Toffler, Le choc de futur, Paris: Ed, D. Gauthier, 1971, BibliothequeMeditations.

59

CAPITOLUL IV

METODELE EXPERIMENTALE iN PSIHOLOGIE

Psihologia experimentala descrie trei feluri de experimente.Experimenteje de laborator, experimentele naturale ~i experimentelepedagogice." Acestea din urma pot fi considerate ca variante aleexperimentelor naturale. Toate tipurile de experimente pot avea functii

;,psihodiagnostice. De. fapt, experimentele nu sunt altceva decat observatiii,foarte organizate ~i manuite in cadrul unor strategii organizate, in vedereaV'surprinderii~i "masurarii" caracteristicilor psihice simptomatice.

Experimentele de laborator permit 0 evaluare de mare finete, datoritafolosirii de aparate electronice. Prima mare cucerire. In acest domeniu. afost aceea a timuului de reactie (TR) la un stimul (mai ales vizual sauauditiv). Victoria descoperirii timpului de reactie a consolidat caract~rul

"~tiintific" al psiholo~iei, prin crearea psihologiei experimentale, care acucerit, treptat, identificarea intensitatii ~i duratei diferitilor stimuli(evaluare foarte fina) ~i evaluarea timpului de reactie, dar ~i a pragurilorminimale ~i maximale de percepere, ~i, mai ales, a pragurilor diferentiale, diintensitate a sunetelor, dar ~i altor stimuli. Sub pragurile minimale, omul numai aude, iar deasupra pragului maximal (al sunetelor foarte puternice ere

diferite feluri), perceperea sunetelor se transforma in reactie de durere, d'eci• nu mai exista ca stimul adaptativ. Timpnl de reactie este roarte importantIn diferite profesii (~oferi, sportivi, concerti~ti) ~i in profesiile legate detehnologiile moderne. Cum am mai spus problema TR a fost stimulata degre~eli de reperare de stele prin aparate, de catre astronomi, traseele acestorafiind implicate in valori diferite in cadrul aceluia~i centru astronomic,fenomen a cMui gravitate a sesizat-o Fr. W. Bassel (1784-1848). TR a foststudiat de Donders in Laboratorullui Wundt de la Leipzig, dar inainte ~i deHerman van Helmholtz (1821-1894), bibfizician ~i medic chirurg care acalculat viteza de transmisie a impulsurilor senzoriale. Pentru diferite organe

~"de simt, TR prezinta u~oare diferente la fiecare persoana. Din acest motiv,~!se dan auroximativ 30 de stimulari si se face 0 medie a lor. medie ce se11 considera valabila. In zilele noastre, toate laboratoarele de psihologie au,

60

aparatura tot mai sofisticata pentro studi~n~~.JiIJ}Qlll1,lLQ~.~tea.cti~_fIR),nunumai pentru domeniul s~~c2lj~1?dai"'~r pentro t~ll1El!L~e ac:!~tare-1_~ 0s'!I~ina, pentro implicareamemoriei intr-o situatie sau alta, pentro tilllpul de ..

organizare al unui raspuns (gandire etc.). Exista 0 tot mai mare tendinta de 1.

f61Osiie'~n50m15uteielor;nu-numalpentro a calcula rezultatele observatiilor !organizate, dar ~i pentro efectuarea propriu-zisa de experimente prineomputere. Se are in vedere ~i organizarea situationala de destindere asubiectului aflat in cereetare experimentala.

Sernnalfun acest fapt, deoarece motivul eel mai important pentru care

cerc:!~~~~.~ ie~it din labosatO,~"~i a devenit eoncurenta eu ~!i~area deJ~ste

m,..mediul obi~nuiCae-viata(in ~eoli, mai ales), ~i aeeasta pentru caT~~~!~!()iiIr.,ca ~i cabil1eteleu meclicalesau ~aelltare, cre~az~ UIldisco11fort ~,.,psihic care altereaza rezu1ta!~I~(PIi1!!~~~liit~1!~i~!l~!~.~~J~r~llor.): "...-.... !r

I) ExperimenteTesunt extrem de organizate ~i manuite in cadrul unorstrategii, in vederea surprinderii de caracteristici psihice simptomatice, faptpe care 11subliniem, de altfel. Mai exista un motiv pentru care laboratoareleau devenit mai putin folosite decat testele. E un motiv legat de faptul caaparatura este costisitoare ~i intretinerea ei, de asemenea. De altfel, in_,~_.~"- ""=.=-_==c- __-',,=...,...._r.••.""'_"""'=,.y=c~.=___O_='."'"~T__".""'._"=_,,"'~""'"'''.'''''._

numeroase profesli -(~oferi,sportivi etc.), distantarea de mediul natural, incare ace~tia i~i exercita profesiile, este ~i mai riscanta privind obtinerea derezultate la nivelul celor reale a celor supu~i psihodiagnozei, mai ales incazul unor reactii psihice mai complexe ~i mai fme. in fme, pentro alcatuireaunui laborator este nevoie ~i de un mediu care se cere cat mai izolat defactori perturbatori.

in esenta, in ariee experiment putem presupune ea stimulul (saulfactorol de interventie), pe care-lmanuie~te ~i 11 marcheaza psihologul, I

actioneaza asupra un.or variabile dependente de personalitatea subiectului.l•aflat in cercetare ~i eoncomitent asupra interrelatiilor acestora cu alt,clvariabile. Actiunea de provo care se exercita, ca atare, asupra Iui P(personalitatea subiectului), care dispune de variabilele: a, b, c, d, e, f, g, ...n. Dintre acestea, intereseaza, sa zicem, variabila "c", care este actionataprin factorol de interventie (extern) S (stimul). Binelnteles, actul deinterventie se realizeaza in contextul unor conditii ce nu au dimensiunispecifice ~i se pot formaliza ca: C (A, B, C, D, E, F, G, ... N). Ca atare,

R = f P (C), C, unCleP ~i C au valorile descrise mai sus.

Evident, arice experiment constituie un mijloc de colectare de faptesemnificative, imagini.

61

Valoarea ~i caracteristicile latente, ce se af1a incorporate inmaterialul obtinut prin experimente, devin utile numai in urma prelucrariilui.

Prelucrarea se realizeaza, in linii mari, pe doua coordonate: primaeste de analiza statistica, de despuiere ~i evidentiere a ceea ce este maiimportant In materialul considerat; a doua este de analiza IOf!icii1, prin carese supune materialul datelor colectate (a rezultatelor obtinute) uneiconvertiri in directia aspectelor psihologice pe care Ie dezvaluie. Sistemul deprelucrare are in permanenta evidenta mi~carii psihice ce se af1a inexperimentul considerat. Bineinteles. exista tot 0 analiza IOf!icaanterioara;wliciirii exverimentului. analiza incorporata in proiectul experimental.

Uneori, experimentele Incorporeaza numeroase variabile. Intr-olucrare efectuata de Zissu Weintraub se solicita subiectilor sa evalueze, inprealabil, timpul necesar pentm efectuarea unor rezolvari de probleme(calcule simple) ~i sa faca aprecierea (tot in prealabil) a gre~elilor ce potfimcute2. Concomitent, foile pe care s-au realizat calculatii1e aveau destinatii- ca puncte pozitive - ce se acumulau fie pentru subiectul care era supusexperimentului, fie pentru c1asadin care acesta facea parte, fapt ce a creatposibilitatea de a se vedea in ce masura Se realiza 0 denivelare a angajariiresponsabilitatii ~i a atentiei la paginile destinate c1asei, fata de celedestinate doar elevului. Faptul ca la un moment dat se Uisa alegerea Ia voiasubiectului, a creat 0 dimensiune suplimentara in experiment. In esenta,experimentul sonda, frontal, note de aspiratii, note de posibilitati, indicatorispecifici evalutirii ~i autoevaluarii, note de integrare in colectiv, de altruism,individualism etc.

Din cele de mai sus, rezulta ca numarul de variabile, ce seincorporeaza intr-un astfel de experiment, poate sa fie relativ mare.Capacitatea de a construi experimentecu 0 Iarga arie de variabile in schemalor strategica se rafineaza treptat, la persoanele care au 0 mare experienta inacest feI de activitate.

Rezumand cele de mal sus. Dutem considers. in esenta. caexpcrimentul (mal ales eel de laborator) consta in consemnareaefectului unOI" variabile indeDendente in condit.i controlabile. rapt cepermite colectarea unui important matffial de inform.atii. privindsubiectii afl.ati in actul de dia2Doza psihic!. Nu trebuie sa uitam, Insa,faptul ca experimentul prezinta importan!a nu numai prin faptul ca poate

~Analiza logica se ohtine pr..n cursurile de psihologie generala.Experimentul avea la baza schema. testelor.

62

fumiza materiale .obiective ~i eorecte,. eu privire laanumite caraeteristicipsihice ale unuia sau ale mai multor subiecti in comparatie cu altii, ci ~i

pentru •caexperimentul fumizeaza psihodiagnozei terenul .•de date pe care se ]vor etalona raspunsurile ~i se vor organiza scari de "masurare" cu valoare dediagnoza psibicadiferelliiala pe vilIste, sex li structuri (diferen(iale)de ••••'personalitate.

CHESTIONARELE. CA METODE PSIHODIAGNOSTICEChestionarele au fost folosite intai de francezi, ca instrun1ent de

cercetare. Pescara larga,aufost utilizate de Stanley Hell (1905) ~iapoidepsihologii olandezi G. Heymans ~i E. D. Wiersma (1908).

T. L. Kelley, referindu-se la chestionar, spunea· caeste" ... instrumentul cel mai sarac, care a fost introdusin domeniul respectabilal ~tiintei, dar a~a slab cum este, totu~i acest fantastic instrument al ~tiin!eiva rilmane un auxiliar indispensabil"l .

Chestionarele cer l'aspunsuri la solieitari scrise, raspunsuri psihologieconditionate de foarte multi factori. Nuexistainca studii certe, foartecomplexe, consacrate chestionarelor, chiar daca aeestea sunt consemnateprintre metodele de psihodiagnoza in toate luerarile consacrate acestuiinstrumentar de eercetare.

Chestionarul se considera 0 metoda de investigatie a uneicolectiviti1tii. Consta dintr-un set de itemi (secvente) ce contin propozitiiinterogative (numerotate) sau propozitii asupra carora se cere opinia.Raspunsurile implidi ~i proiectari de atitudini, interese, caracteristiei dementalitate, rejectii sau acceptari de anumite idei etc. Folosite astfel,

chestionarele au valo~~ ..Jlr~g!!p~sticarelativ.d~ scurta.duraULF. Mosteller a rn·--·~·consiaeiat r"c[~varabHitatea chestlonarelor ....(preponde.rent ·cele de opinii)referitoare la. episoade de evenimente, mai ales, este· de 79%,· dupa 2-4saptamani. Pentru evenimente mai stabile, este de mai lunga duratii. A~a depiIda, la intrebarea:. "Ce marca ~i culoare de ma~inapreferi?" - raspunsul .este de valoare mai indelungata· decat la intrebarea: "AI cui sfat este maipretios in orientarea profesionala?".

Exista 4 feluri de ehestionare, din punctuI de vedere alcaracteristicilor raspunsurilor solieitate: I} chestienare en rasDnns mehissan feria! dihotomie (la aeestea seee.re sublinierea, la alegere, dinraspunsuri date, de genul: da, nu, sau eoreet, fals); 2)ehestionare euraspnns 1ft ale2ere, din mai muIte date: da, nU, posibil; 3) chestionare eurasDuns tiber sau desehis, uneori· dfu1du-se propozitii netenninate ..Acestea

IT.L. L. Kelley, Crosswords in the hard of Man Stamford University, 1928, pg. 79.

63

incita la aprecieri, motivatii etc., avfu1d caracter proiectiv mai pronuntat, ~icare in anumite conditii devin teste; 4) ehestionare eu rasounsuri cecUDrind scari 2:radate de evaluare sub diferite forme, ca: foartc mult,mult, outin, foaric Dunn sau deloc; sau searl similare privind gradatii mtre:intotdeauna ~i niciodata; frecvente sau gradatii prin cifre, ca noteevaluative gradate.

Din punctul de vedere al criteriilor sau obiectivelor, chestionarelepot fi: de cunostinte (folosite din ce In ce mai mult in evaluarlle ~colare); desondare a nivelului intelectual, de creativitate, de atitudini, de interese,de caracter, de oersonalitate ~i de sociabilitate.

Acestea din urma se exprima ca metode statistice sociometrice (careau in obiectiv, mai ales, probleme de interrelatii sociale preferentiale, cu sautara motivatii); testele san metodele sociometrice, derivate din optica lui J.L. Moreno (1889-1974), psiholog american de origine romana; anchetesociale si de ouinii, folosite frecvent in viata sociala pentru a se testa, maiales, pulsul in optiuni politice de diferite feluri, constituie categoriachestionarelor eelor mai cunoscute ~i folosite.

Orice chestionar are la baza 0 schema ce poate fi reprezentata graficprin zone de intersectare, acoperire total a ~i independenta relativa aintrebarilor,pe care Ie contine. El poate colecta 0 anumita cantitate ~icalitate de informatie simptomatica pentru 0 diagnoza psihica.

Din Dunct de vedere al modului cum se aldituiesc chestionarele.ele Dot avea un numar mai mare sau mai mic de obiective sau "criterii"IncorDorate in itemi (intrebari). Ansamblul intrebarilor oricarui chestionarse structureaza in jurul intrebarilor de baza (carora Ii se acorda ceva maimare valoare diagnostica). intrebarile de baza sunt saturate de"eriteriul" (obiectivul princioal) chestionarului. De obicei, in chestionarse afla cateva "criterii" (obiective). Raportul dintre intrebarile care se referala criteriile chestionarului poate fi diferit. Chestionarele au 0 serie deinsu~iri, cum ar fi: structura extensivitatii, exoresivitatea, adancimea.finetea, unitatea de directie ~i functionalitatea. Structura chestionaruluieste data de totalitatea. insu~irilor sale tehnice, precum ~i de evidenta"criteriilor", obiectivelor lui, de raportul dintre criteriul de baza ~i celelalte.Daca in chestionar exista un numar mare de criterii (obiective), el are 0extensivitate mare. Extensivitatea este insu~irea chestionarului de adiagnostica un numar mai mare sau mai mic de criterii (obiective).

Re1atiile dintre intrebarile de baza ale criteriului ~i cele de controlconfera chestionare1or adindme ~i finde. Masura in care toate intrebarilecontin, direct sau latent, sondarea convergenta a acelora~i criterii (lnsu~iri

64

san atribute· psihice), arata ca, in general, chestionarul poseda unitate dedirectie (de exemplu, Chestionarul Cattell de anxietate are 40 de itemi cediagnosticheaza aspecte ale anxietatii incon~tiente/voalatel ~i ale anxietatiicon~tiente/manifeste/). Cand in chestionar sunt incorporate mai muItecriterii care nu sunt convergente, este yorba de un chestionar multifazic (a~acum este Chestionarul MMPI lMuitifazic de Minnesota! sau chestionarul PF16, ce contine 16 factori; Chestionarul Freeman de maturi~ateemotionalaetc.)!..

insu~irea de functionalitate a chestionarelor deriva din prezenta, Inchestionar, a unor itemi saturati de mai multe criterii ~i aranjamente aleitemilor care pot valida sau invalida unul sau altul dintre criterii. De obicei,acestea din urma se numesc intrebari de control. A~a, de pilda, Intrebarea"Ce-ti place sa faci mai mult cand nu ai lectii multepentru a doua ziT'devine 0 intrebare de control, pentru ordinea ~i ponderile marturisite de eeltestat la intrebarile de baza ale unui chestionar de interese, in vedereaorientarii ~colare ~i profesionale. Chestionarele care contin scari latentede control au 0 mare functionalitate.

Aplicarea unui chestionar pune, de la inceput, problema pregatiriiaceluia asupra c3.ruiase aplica. Exista, in general, 0 oarecare rezistenta ~iunanume grad de nesinceritate in raspunsurile Ullor subiecti. De aceea,chestionarele de diagnoza psihica utilizeaza scari de sil1ceritate.In arice caz,este necesar ca subiectii testati sa fie pregatiti prin instructajul prealabilasupra cerinlelor ce se manifesta fata de ei, pentru a fi interesati ~i antrena!iin participarea responsabila la activitatea de psihodiagnoza.

in ceea ce prive~te sistemul tehnic al chestionarelor, este bine ;;icomortabil ca ele sa aiba un sistem tehnic unitar (adica, raspunsurile sa fietoate fOI1ate sau la alegere sau deschise). Exista inca in circulatiechestionare cu structura· tchnica eterogena. Ele se preteaza mai greu laoperatiile de despuiere ~iprelucrare.

CONDITIILE DE BAZA. NECESARE IN INTOGMlREACHESTIONARELOR (pentru utilizarea lor optimala)

L Orice chestionar trebuie pre-testat, inainte de a fi aplicat pe scaralarga, ca instrument de psihodiagnoza.

2. Orice chestionar trebuie sa fie scurt ~i sa nu ceara infonnatii la carese poate ajunge pe alte cai (dosare, registre ;;i cataloage~colare,jurnalul clasei etC.).

3. Este necesar ca intrebarile din chestionar sa fie clare.

lMul!i psihologi considera chestionarele drept un felde interviuri.

65

4. Este bine ea inainte de testarea propriu-zisa sa se dea garantii dediseretie eu privire la eele fonnulate in ehestionar.

5. Intrebarile sa fie grupate in itemi in ordinea logica a subiectului,care nu coincide intotdeauna cu aceea a psihologului care efectueazapsihodiagnoza.

6. Este necesar ca orice ehestionar sa respecte limba ~i nivelul deinformatii ~icultura ale subiectilor diagnosticati.

7. Cel ce alcatuie~techestionarul trebuie sa ~tie ca se raspunde greu laintrebari ce implica raspunsuri, prin care subiectul investigat s-arputea deprecia (daca ai copiat vreodata la vreo teza?).

8. In ehestionare trebuie evitati termenii ambigui, vagi. Daca seintreaba "Ce ocupatie ai?", subieetul nu va ~ti daea trebuie saraspunda la "ce face?", sau la "pentru ce s-a pregiitit?". Daca seintreaba "Ce varsta ai?", se pot ivi subtilitati privind ziua ~i luna.Este mai bine sa se ceara data na~terii~i data zilei in care a avut locpsihodiagnoza.

9. Trebuie sa se evite raspunsurile vagi, ca, de exemplu, mijlociu,superior, rar, la intrebiiri ce vizeaza conduite clare. A~a, de pilda,este bine sa se intrebe"De eate ori pe saptamana, sau pe luna, itinotezi lectiile la care ai avut difieultati?" ~inu "Iti notezi lectiile lacare ai avut dificultati deseori, rar, intotdeauna?".

IO. Sa se evite negatia dubla. De exemplu, daea se spune: Raspundeprin "da" sau "nu" la urmatoarea intrebare: "Nu stai de yorba cucopii care nu ~tiu sa se tina de cuvant?". Este difieil pentru eel· cetrebuie sa raspunda, sa faca fata unei astfel de situatii.

11. Trebuie evitate, de asemenea, raspunsurile tara sens! Nu intrebamun eopil sau un tanar ee timbre de valoare a coleetionat, inainte dea-I intreba daea are sau nu 0 eolectie de timbre ~iun clasor.

12. Intrebarea este bine sa contina un singur aspect. Daca, de pilda, seintreaba "Crezi ca elevii care au aptitudini la matematici trebuiegrupali ~i sa se f~ea leetii individuale eu ei?", subiectii vor fi pu~i insituatii dificile. In astfel de situatii, exista riseul ea subieetii saraspunda la 0 singura intrebare din eele doua.

Prima verificare a raspunsurilor trebuie sa fie de exactitate ~ise faceprin eonfruritarea datelor emise de eel ce a completat chestionarul eu date,ca cele ale parlntilor sau ale profesorilor (privind situatia ~colara,profesionala, materiala, culturala etc.), candeste vorba de elevi, sau eu datede la locul de munca, atunci cand este vorba de adu1ti.Unde eontradictii aleacestei confruntari apar din neglijenta, din neinte1egerea sensului celor ce se

66

intreaba sau din mentalitatilediferite dintre cel ce a aldituit chestionarul ~icel ce-l completeaza.

Pentru controlul chestionarului, se compara rezultatele obtinute euacelea de la un grup de subiecti foarte bine cunoscuti, sau en rezultateobtinute priri alte metode.

DESPREEV ALUARE

in legatura cu ceIe- relatate mai sus, reiese faptuhca in chestionaresentilizeazascaride evaluarel fie~exprese, fie late:nte (ta In anamneza ~iobservatie ).

Tehnicile de evaluare mai frecvent utilizate, la care, de altfel,ammcut unele referiri,sunt: sdirile de avreciere, scarile cOIDvarative, sdiriledescriptive ~i scarile concrete. In continuare, yom caracteriza fiecare dintretipurile de seari de evaluare enumeraty.

Sea rile deapreciere sunt sisteme de evaluare simple ~i foartefrecvent folosite. Ele se mai numesc ~i sdiri de evaluare calitativa.

In genere, se poate considera ca anumite Insu~iri, ca: sm-guinta,atentia, participarea la lectii etc. pot fi notate pe 0 dreapta pe care suntmarcate'segmente de evalnare. In cazulin care intereseaza gradul de atentiela ore, pe dreapta AB se pun 5 puncte, sau 4~dupa cum urmeaza:

(+)A5

x x4 3

Protocol de evaluare 1.

(-)1

Un anumit elev (X) are, conform evaluarii, pe .aceasta scaramanifestari de atentie foarte buna la tot ee i se spune ~i i se cere (intre 4 ~i5), ~i altul {Y)manifesta un foarte redus grad deatentie (intre grupele deevaluare 1 ~i 2). Acest gen de scara de evaluare opereaza eu cifre.

in alte cazuri, evaluarea, pe' linia gradata, se exprima prmcalificative:

A+ ~---,,- --,-,,-,- --,- --,---,-_- Bexceptional f. bun bun satismcator nesatismcator

Protocol de evaluare2.

J Scarile de evaluare includ: 1. Identificarea obiectivelor (de exemplu, rezultatul dorit lainv1itatur1i); 2. Defmirea obiectivelor in telmeni de comportament (specificareacomportamentului,pe care-l accept1im ca reprezentfuld invatare.a dorita); 3. Programareainstrumentelor de m1isur1i;aplicarea.

67

Protocol de evaluare 3.

68

Protocol de evaluare 4.

12345 67891011 12 13 14 1516 17 18 19202122232425

(X)(Y)

1. f. Slab2. slab3. bun4. f. bun5. exceptional

.~ >

Elev A.M.D. (-) (+)lnsu~irea evaluata

12345

Sociabil

(x)

Con~tiincios

(x)

lntelege u~or

ex)

Atent la leetH

(x)

Obraznic

(x)

Companlnd notatiile de pe scara de evaluare simvlii cu notatiile depe scara de evaluare cOIDvlexii, se poate, lesne, ohserva ea elevul V. I.,aflat In scara de evaluare simpla la diviziunea 3, se afla la diviziunea 1, carereprezinta partea inferioara a diviziunii 3 a scarii de evaluare (sau apreciere)eomplexa, ceea ee permite diferentierea de alt elev (Y) hun, care se afla ~i ella diviziunea 3 a semi de evaluare simpla, dar la diviziunea 15 (spre f. bun)a scarii de evaluare complexa.

Scarile descrivtive cuprind, in general, definiri de calitati,pentru aputea fi reunite Intr-un profil psihologicin care apar evaluari, relativ

date. oentru fiecare Insusire in oarte. lata o. astfel de scara d

Elevii V. 1., X ~i y

De aceasta data, suhiectul se afla la aprecierea "bun", de la mijloculscarii. Aceasta SCanlde evaluare opereaza In sistem apreciativ verbal.

Unii autori simplifica scara de apreciere, efectufu1d 0 evaluare purnumerica. In acest sens, opereaza pe seria de note de la 1 la 5, in felulurmator:

Elev V. 1. cls. a V-a (atentia) = 1, 2,~, 4, 5.Acest sistem de evaluare se aseamana cu acordarea de note ~colare ~i

este foarte simplu. EI poate deveni, Insa, mult mai fin, ca In scara deapreciere de mai jos, care are un earaeter mixt ~i se nume~te scara de3preciere comvlexa.

Scarile descriptive pot avea ;;ialte forme. A~a de pilda:

(+) (-)Elev S.N.R.

TotdeaunaAdeseaRareoriNiciodata

I;;iface lectiile

.(x).

.

(-) lntarzie la ~coala(x)

$tie lectiile

(x)

(-) lnvata in pauze

(x)

(-) Rupe foi din caiete

(x).

.

Protocol de evaluare 5.

in celedoua scari descriptive de mai sus s-au valorificat 1nsu~iripsihiee privind adaptarea ;;colara ;;i con~tiinciozitatea. Astfel de scaridescriptive se utilizeaza eu funetii de fi~e de earaeterizare in ~eoli (aeestetipuri de scan permit efeetuarea de profiluri psihologice). Sistemul deapreeiere cere, in unele cazuri, 0 scara cu doua trasaturi, ce reprezinta poliiunei insu~iri psihice (de exemplu:· egoist-altruist, timid-indraznet etc.).Pentru astfel de insu~iri, 1n ee1emai multeeazuri, nu seefectueazaevaluariseparate, ci se opereaza eu treptele de gradatie ale uneia ;;iaee1eia;;iscale.

In fi~a de observatie (caraeterizare), aldituita in 1940 la Cluj, existacaracteristici psihice de acest gen, aIaturi deearaeteristiei psihice obi~nuite,in care este yorba de diferitele note ale unei singure insu~irineantinomiee cualtele..

lata forma sub care se prezinta astfel de evaluari.Se poate ca unei scari de evaluare, cupatru gradatii, ea seara expusa

mai jos, sa i se·mareasea .fmetea de evaluare prin aeordarea de 1-5 punctepentru conduita dingrupa 1, apoi 6-10 puncte 1ngrupa 2, de la 11-15 sa fienumerotatia grupei a 3-a, iar de la 15-20, notalia grupei a 4-a. Se obtine,astfel, 0 evaluare a conduitei sociale pe 20 de trepte, fapt ce transformaaeeasta scam deseriptiva (sau fi~a de observatie)in scara de evaluare.

69

NCo

mele subiectului.

Data n~terii.ta la conduita sociaUi.

Data examinarii.

onduita sociala

I234..ste cuviincios?

;.....putin cuviincios f. cuviinciosneCUVllnclOS CUVlmC10S

te sociabil?nesociabilputin·sociabilsociabilf. sociabil

te indraznet?

timidputin timidindriiznetf. indraznet

te ascultiitor (docil, supus)?

neascultiitorputin ascuWitorascultatorf. ascultiitor..te increzut?

increzutputin increzutmodestf. modest

Protocol de evaluare 6. Scara con creta se deosebe~tc de sistemele deserise mai sus, prinfaptul ea evaluarea se.face in functie de 5-6 e~antioane gradate ca evaluare.De pildii, evaluarea serierii unui elev se face prin eompararea scrieriiacestuia cu e~antioane apropiate, care au fost evaluate. La feI, desenelecopiilor se evalueazii prin comparare eu un numar de modele, care au dejanote de evaluare.in

sIar~it,scaracomDarativacuprinde, pe acee~i' fi~ade

observatie,.,,}?psibilitatea de a evalua insu~irile psihice (aceea~i) alemaimultor elevL Se utilizeaza, mai ales, de psihologii care au 0 foarte mareexperienta in exercitii de evaluare. lata 0 astfel de scara:.

Elevii l~i fac lectiileStiu lectiilelnvata In pauzeRup foi din caiete

1

2345 1234512345 12 345

P.S.

xx x x

A.N.

x x xx

T.D.

x xx,x,.V.I.

x x x'·

,C.N.

x xx x"

..Protocol deevaluare 7.

.

I70Co

Es

EsEs

Es

Es

Din cele de mai sus, s-a putut pune in evidenta, printre altele, faptulca scara comparativ3 se poate transforma in scad descriptiva si invers.Oricum, scara comparativa permite sa se stabileasca ierarhii, clasificarirelativ diverse intre elevi, mai ales cu privire la acele insu~iri care suntimplicate mai des in procesul de invatare sau in relatiile dintre elevi ~i toatepersoanele aflate in actul de educatie.

** *

Din cele relatate pana acum, reiese ca scarile de evaluare sunt foartediferite. Ele creeaza posibilitatea de a economisi timp ~i de a efectuaobservatii intr-un mod organizat sau de a utiliza chestionarele in sistem deeval uare gradata.

Exista, fire~te, 0 serie de dificultati privind evaluarea ca sistern depsihodiagnostic. Aceste dificultati se datoreaza faptului ca intregul sistemelaborat este dependent de cel care 11aplica. Acesta trebuie sa efectuezeevaluan ce privesc exigentele minimale ~i maximale, trecerea de lac etapala aIta a evaluarii ~i trebuie sa aiba 0 reala constanta a aprecierii. Se pare ca,adeseori, exista tendinta de centrare a aprecierilor. Tendinta de evaluarenumai in cadrul valorilor centrale este, uneori, secundata de tot felul deefecte determinate de considerente ce tin de subiect. Un copil simpaticinfluenleaza, adeseori, aprecierile in favoarea lui, la fel un copil timid are~anse sa fie subevaluat, ca ~i un copil indraznet sau neconformist.

La toate acestea se adauga faptul ca, nu de putine ori, se manifestatendinta ca rezultatele, odata elaborate (asupra unei trasaturi psihice), sainfluenteze rezultatele ulterioare, mascand punerea in relief a insu~irilor Cll

pondere, ale subiectului uman considerat. Acela~i neajuns se manifesta ~i inceea ce prive~te raspunsurile obtinute la chestionare1e care utilizeaza scande evaluare. Subiectii au tendinta de a se subaprecia sau supraaprecia.

Interesant, pentru planul acestor probleme, ni se pare ehestionarul euscari de evaluare Likert, care incita subiectul in a se evalua el insu~i cuintensitatea, manmea, importanta pe care 0 acorda unor fenomene, atitudinietc. A~a, de pilda, la intrebarea: "In ee grad 0 consideri pe sora ta prietena?"- se dau cinci c1ase de evaluare: 1, 2, 3, 4, 5, cerarrdu-se sa se puna 0cruciulita sub grad, pentru evaluarea pozitiva, ~i 0 linioara echivalenta cusemnul minus, sub gradul considerat pentru evaluarea negativa. Setotalizeaza notele brute tntr-o coloana T (totalul), care situeaza subiectulintr-un continuu ipotetic. Ca atare, se sondeaza continuumul de atitudine.Daca enuntul (itemul) este discriminativ, subiectii care au (+) au notesensibiI mai marl decat subiectii eu semne negative (-).

71

Pentru fiecare enunt (item), se compara distributia notelorelementare (brute), in grupurile plus (+) ~iminus (-). Daca sunt simetrice, seutilizeaza metoda notelor standard "T"1•

Likert a elaborat scara sa de evaluare, in 1929-1930,rncand apellateoria specificitatii ~i a generalitatii (pusa m evidentii, anterior, deSpearman). in esenta, scala lui Likert evidentiaza note mari la raspunsurifavorabile, note medii la ezitari ~i note mici la raspunsurile defavorabile(negative).

TESTELE. CA ELEMENTE DE PSIHODIAGNOZAo mare riispandire au capatat aceste mult controversate instrumente

de lucru necesare psihodiagnozei, denumite "teste". Ca ~i chestionarele,testele sunt situatii miniaturi. Numele de "test" a fost acordat pentru primaoara de Me. K. Cattell (1890) unor probe psihologice evaluabile, cainstrumente de psihodiagnosticare a intelectului. Asociat la paternitateatestelor, ca instrumente psihologice, este numele lui A. Binet. Astazi, testeleau patruns mtoate aspectele vietii. Aproape nu exista publicatie culturalacare sa nu publice, sub denumirea de teste, tot felul de chestionare sau~arade, adeseori amuzante. Este insa 0 gre~eala sa Ie consideram dreptinstrumente psihologice de diagnosticarepsihica. Pentru a purta aceastadenumire, probele psihologice trebuie sa aiba anumite caracteristici, dintrecare retinem, ca deosebit de semnificativ, faptul ca acestea trebuie sa fieetalonate, ceea ce presupune, in prealabil, studii mdelungate ~i·complicate.

Testele sunt instrumente de evaluare a caoacitatilor sautrasaturilor osihice individuale. trasaturi care antreneaza cunostintesan caoacitati si oun in evidenta structura. si valoarea acestora. Testelesondeaza gradul ~i caracteristicile capacitatilor psihice. Ele se bazeaza pecercetari ~i permit sa se efectueze cercetari, datorita faptului ca oferoposibilitatea de a se studia caracteristicile diferitelor grupuri culturale,profesionale, de varsta etc., m situatii standardizate. Acest fapt permite 0evidentiere a variabilitatii ~i dispersiei diferitelor insu~iri ~i comportamente,facilitfu1devaluarea caracteristicilor spirituluiuman in diferite conditii deviata.

Asociatia Intemationala de Psihotehnica a adoptat unnatoareadefinitie: "Testul psihologic este 0 proba determinata, ce implica 0 sarcinade efectuat, identica pentru toti subiectii examinati cu instrumente precise,

I Scanle de evaluare pennit descrierea de trasaturi de personaIitate (acelea~i) ia mai muitepersoane. Compararea acestora este, ca atare, faci1itata. Valoarea scarilor descriptive este Cll

atilt mai mare eu cat nu toate trasaturile de personalitate se pot masura eantitativ. Desprenotele "T" se va vorbi in secpunea ell privire la masura.

72

pentru aprecierea succesului sau a e~ecului sau pentru notalia numeridiareu~itei" . Sarcina poate sa se refere fie la utilizarea de cuno~tinte dobandite(test pedagogic), fie la functiuni sensorio~motorii sau mentale (testepsihologice). fie la functii psihofiziologice.

Pierre Pichot a definit testele ca instrumente de 1ucrustandardizate,servind drept stimuli pentru un comportament. Acest comportament esteevaluabil prin comparatia statistica cu ace1aa1altor indivizi (subiecti). aflatiin acee~i· situatie, permitandu-se, astfel, clasificarea subiecti10r examinati,fie din punct de vederecantitativ, fie din punct de vedere tipologic2•

Alain Sarton considera ca testul este 0 proba ce permite ca,pomindu':se de la un comportament observat al unui subiect dat, sa sedetermine comportamentele uzuale, inclusiv cele viitoare, semnificative alesubiectului respectiv, fapt ce se refera la functia de predictie a testelor.

P. Oleron considera ca testele sunt instrumente fundamentale alepsihologiei aplicate. Ele se preteaza la eercetare, datorita posibilitatilor pecare Ie ofera in examinarea a numero~i indivizi in situatii uniformizate.

Testele, ca probe psihologice u~or de mfumit, date lntr-un timprelativ scurt, constituie, in fapt, 0 rafinare sistematica a observatiei ~i aevaluarii. Impreuna eu diverse instrumente (esteziometre, eronometre) ~iaparate cu ajutorul carora se poate masura un mare numar decomportamente ~i reactii umane, testele se studiaza In cadrul tehnicilorpsihologice (psihotehnice), a caror evolutie este astilzi foarte complexa.

Un test este, conform remarcii lui R. Zazzo, un "model", in sensulpe care I-a pus cibemetica in circulatie. £1 materializeaza, traduce, printr-undispozitiv experimental ~i de analiza psihologica, 0 anumita conceptie ce seacorda la un anumit moment dat unei functii sau unei functionalitati psihice.­A~a, de pilda, testul Lorettei Bender include 0 concePtie structuralizata,testul Rorschach are la barn aspecte ale psihologiei abisale, freudiste etc.

Acest fapt este important in dezvoltarea discutiilor metodologice,teoretice, privind valoarea cuno~terii unui testoarecare.

H. Wallon a vazut in test "0 experientil sau un instrument deexperienta"; el a eonsiderat ea geniul experimentatorului se masoara dupafeeunditatea experientei. Numero~i autori asimileazatestele euexperimentulpsihologic. Noiam considera ea, spre deosebire de experiment, testul (care apareurs faze1e sale de experimentare) poseda 0 fina analiza a evaluarilor,operand eu ele.

IR Pieron; Vocabulaire de fa Psychologle, Paris,P.U.F., 1963, p:3992 P. Pichot, Les tests mentaux, Paris, P.U.F., 1967, p. 1.

73

~t,<,

A. Rev, la randul sau, a definit testele psihologiceca Drocedeestandardizate, concepute pentru a provoca, la subiectii investigati, reactiiinregistrabile, reactii de toate felOOleatat In ceea ce prive~tecomplexitatea,cat ~i durata, forma, expresia ~i semnificatia. Materialul obtinut, prinintermediul testelor, se estimeaza Drin referinta la valorile etalon.

Problema utilizarii eficiente a testelor a starnit numeroasecontroverse ~i dispute. Acest "copil scandalos" al psihologiei aplicate maitulbura ~i astazi spiritele. in planul enumerarii instrumentelor depsihodiagnoza, aceste dispute prezinta mai putin interes, deoarececonsideram utilizarea testului doar ca un moment al psihodiagnozei. Totu~i,ne vom referi la disputele In cauza in paginile urmatoare.1. In esenta, testele, ca instrumente centrale ale psihodiagnozei, au labaza 0 schema experimentala: 0 strategie de colectare de informatii (sau deintrare In actiune a mijloacelor de solicitare ale anumitor caracteristicipsihice), schema ce se obiectiveaza ill numarol itemilor testului, a criteriilor~i repartitiei lor, saturati de diferitecriterii. in aceasta faza, se elaboreaza ~isistemul de aplicare al testului (proiectarea, designul testului). Dupa ce afost construit, testul capata functii noi. El poate deveni instrument decercetare. Ap1icatiileluipermit 0 "valorificare" a finetei pe care 0 poseda ~i,in acela~i timp, 0 sondare exhaustiva a limitelor de cuno~tere cecaracterizeaza itemii sai, cfu1dse aplica pe subiecti diferiti ~inumero~i.2. Evidenta acestor limite permite sa se colecteze un pretios materialprivind influenta mediului de cultura, instruire, nivel de trai, moravuri etc.In pubIicatia International Journal of Psychology, editata de BiroulAsociatiei Psihologilor (!UPS), apar, adeseori, studii ce au matentierezultatele obtinute prin aplicarea testelor, efectuata intr-o anumita tara, peloturi de populatie ce au ~i nu au caracteristici asemanatoare cuacelea aleloturilor pe care s-au elaborat testele. Materialul, colectat in aceste eonditii,pemlite sa se puna la punet schema strategica a testului (se elimina itemiinesensibili), conditiile de aplicare (standardizarea) ~i are loc analizarezultatelor, efectuandu-seetalonarea, fapt ce-i va conferi functii de evaluare(diagnoza).3. Scopul utilizarii testelor constilln a obtine Intr-un timp relativ scurt,informatii relativ precise (cuantificabile) ~i obiective (independente desubiectivitatea .~i autoaprecierile celui ce efectueaza sau suportii testarea).Prin intermediul acestor informalii, eu privire la subiectul considerat, secontureaza ~iun eventual prognostic.4. Folosirea testului~ ca instrument de diagnoza, presupune ca seaccepta ca atare, Subliniem inca 0 data faptul ca~in psihodiagnozi,

74

problema ce se pune este nu atit a testului. dit mai ales a subiectuluitiman. supus acttiltii de psihodia2noza, testul fiind doar un instrument sauo tehnica (mai fina sau mai putin fina) de colectare de infonnatii, privindanumite criterii (caracteristici psihice) la diferite persoane.

Problema testului. ca metoda psihodia2nostica. ne obli~a la 0reanalizi a strticturii pe care 0 solicita si nti care se implica.1. In orice situatie, exista 0 variabila independenta care produce efectul(raspunsul, conduita). In cursul testarilor, itemii acesteia creeaza variabiladependenta - efectul, pe cand illtrebarea din test este independenta cavariabila, devenind cauza. Cand toate fenomenele se supun unei reguli, nuexista problema statistica de evaluare, relatia cauza-efect fiind evidenta. Inbiologie, se obtin greu astfel de "relatii curate". Statistica devine necesaraacolo unde variabilele dependente au importante fluctuatii in afara variabileiindependente care se considera cauza. In genere, ceea ce numim cauza, efectsau lntfunplare nu constituie altceva decat 0 ordine diferita a evenimentelor,iar ceea ce denumim pur factori l:ntfunplatorinu sunt, ill realitate. deditcauze insuficient identificate ~i:taraposibilitatea unui control precis.2. Testele sunt implicate Intr-o situatie evaluativa, precum notele~colare, sa zicem! Totu~i, testul se deosebe~te profund de exercitiul ~colar,prin faptul ca furnizeaza un criteriu cu adevarat obiectiv de c1asificare ~imasurare, fiind un instrument de experienta.3. Testele sunt instrumente practice, ce raspund unor cerinte sociale,particulare ~i imediate. Dezvoltarea lor a fost impusa, pe de 0 parte, defenomenul social al extinderii ~colaritatii obligatorii (~i de necesitateadepistarii eopiilor eu debilitati mintale), ca ~i de necesitatea gasirii unormijloaee de sondare a caracteristicilor psihologice potentiale ale eopiilordelincventi minori. Ulterior, testele au adus servicii orientarii ~eolare ~iprofesionale, ramanand un instrument important ~i pentru mica §i mareapsihopatologie umana.4. in rezumat, testele au lnsulilireade a provoca un comuortament, unraspuns care, exprirnandu-se astfel, constituie expresia unor caracteristicipsihologice. Intre acest comporiament ~i caracteristicile din viata defiecare zi - 2radul. frecventa ~i intensitatea comportarnentului solicitat ­exista relalii cantificabile (corelalii). De aceste relatii este conditionataobiectivitatea diagnozei psihice ~i predictia, presupuse ca fiind incorporatein testel. in fme, comportamentul provocat prin test este un eveniment

I Unii psihologi pun in discupe valoarea acestor corel api, in contextul semnificapilor ce Iise acorda in mod curent (J. Pierre, D. Drenth).

75

(e~antion) din universul comportamentelor ee earaeterizeaza subieetuleonsiderat. Aceste aspeete ~i relatii permit sa se valorifice, prin calitatistatistiee (de frecventa, pregnanta), comportamentele, diferentele dintre ele,$i sa se puna in evidenta gradul in care acestea caracterizeaza 0 persoanadata.

Pentru elevi, testele difera de exercitiile $colare, prin faptul ca nu facapella cuno$tintele ~colare.Caracterul imprevizibil, lara eforturi penibile dememorie, solicita ingeniozitatea, atentia, interesul, dar ~iteama ~inelini~tea,daca instructajul prealabil este see, incarcat de sobrietate ~iseveritate. Existao metodologie simpla de prezentare a testului $i·a conditiilor solicitate. Enecesar sa se creeze 0 conditie de incredere ~i relaxare, de confort psihic,calm, rabdare, cu instructaj prezentat calm, destins. Aceasta atmosfera serefera la toate momentele testarii, inclusiv terminarea sa.

Folosite intensiv, testele au creat numeroase rezerve, privindobiectivitatea lor ca metode de lueru, riguroase. Aparenta lor simplicitate adus la 0 aplicare nesabuit~, efectuata, adeseori, de persoane necalificate.Alteori, ele au fost aplicate in solutionarea de probleme pe care nici testele~i nici cei ce Ie foloseau nu puteau sa Ie rezolve, fapt ce a marlt numaruleriticilor cu privire la valoarea lor de diagnoza psihica.

Inundarea, cu teste, a literaturii psihologice, superficialitatea $iincertitudinea, privind caracteristicile de criterii, au trezit numeroase disputein jurul testelor, in al treilea $i mai ales al patrulea deceniu al secolului XX.Mai tm-ziu,in deceniuI1960-1970, s-a strecurat 0 noua opozitie fata de teste,cu un curs relativ larg publicistic.

R. Zazzo afirma, candva, cu amaraciune: "cativa copii, adolescenti,adulti au fost prost consiliati de prestidigitatorii testelor!". Nu trebuie sauitiim, insa, faptul ca metoda, indiferent care, este intotdeauna folosita deoameni concreti, cu un profil, 0 pregatire $i eu atitudini determinate.

A. Sarton J arata ea oricum, este necesara cerinta pennanenta de aeauta ~i analiza bazele mai profunde ale metodei, spectrul de exigente .decare dispune. Fara indoiala, valoarea de diagnostic este in domeniilepsihologiei mai preeara, riseul de eroare mai mare decat in domeniile$tiintelor naturii, dar nu din cauza unui mai mare procent deincomprehensibilitate a naturii umane, cat mai ales pentru ca, in cazul fiinteiumane, este yorba de 0 multitudine extrem de complexa de factori episodici$i stabili care actioneaza, influentand conduitele, atitudinile, dezvoltareaaptitudinilor etc. Absolutizand aceasta conditie de dificultate, se poate

I A. Sarton, Intelligence efficace, Paris: Comprendre, Savoir, Agir, 1969, p. 128.

76

ajunge la contestarea testelor ca instrumente de psihodiagnostic, dar ~icontestarea oridirei metode ca putfu1dfi utilizata in acest scop. Metoda esteun instrument perfectibil ~i integrabil intr-o evolutie istorica. Nu ne aflaminca mult prea departe de inceputurile acestei evolutii. Multi autori acordauun credit limitat testelor utilizate in scopuri diagnostice. Altii fac anumitetrieri. B. M. Tcplov, depilda, a scos testele fiziologice din conditia critica,considerand "testul" ca. 0 metoda necesara, dar nu satismcatoare Inpsihodiagnoza particularWitilor mintale. Este adevaratca testele nu ne spunnimic cu privire la cauze. Dar la urma urmei nici experimentele eele mairiguroase nu indeplinesc intru totuI acest deziderat. Intr-o foarte interesanUilucrare, semnata de Jean Fourastie, se discuta in tenneni critici demersulnumit "experienta".

Fourastie a divizat domeniile ~tiintei in trei mari categorii. Prima,categoria fenomenelor pe care nu putem decat sa Ie observam, cum ar fifenomenele din domeniul astronomiei, care se caracterizeaza prin faptul caobservatia releva existenta sau pennanenta relativa a fenomenelor. A douacategorie, aceea a fenomenelor pe care Ie putem supune experientei, cumsunt fenomenele fizicii c1asice, ~i in fine, a treia categorie, a domeniuluifenomenelor pe care Ie putem observa, dar observatia nu releva decat,rareori, existenta unei realitati riguros identice cu ea ins~i. Acesta estedomeniul ~tiintelor umane, socialel. Este greu de acceptat agnosticismul,privind fenomenologia sociologica a autorului citato In schimb, ni se pareinteresanta, din aceasta c1asificare, remarca privind actiunea ca factor deinfluenta a timpului insu~i in eategoria ~i domeniile ~tiintelor soeio-umane.Or "timpul", ca variabila de interventie in domeniile psihologiei, inseamna"experienta achizitionata" (pozitiva sau negativa), Inseamna "dezvoltare"(daca e yorba de persoane tinere) sau "involutie"( daca este yorba depersoane trecute de maturitate); inseamna "probabilitate de discontinuitate",uneori "transformare exploziva", alteori "deteriorare patologica" etc. Dealtfel, un eveniment psihologic a eonfirmat aceasta. in 1921, L. Terman aextras un lot de 1000 de subiecti ealificati, supradotati ea inteligenta (dinCalifornia). E.L. Thorndike a reexaminat dupa 20 de ani pe cei 1000 desubiecti ealifieati, supradotati. Reexaminarea nu a validat, In genere,prognosticurile elaborate, eu privire la acei subieefi. Astfel de situatii pun indiscutie nu psihodiagnoza initiala, ci valoarea ~i efectele variabilei "timp",eu tot ceea ce este eondensat in aeeasta, ~i deschid· problema durateivariabilitatii unui prognostic psihologic. Se poate spune despre un om foarte

1 Jean Fourastie, Les conditions de I 'esprit scientifique, Paris: Editions Gallimard, 1966.

77

sanatos, la 1 ianuarie, ea va fi tot atat de sanatos la 25 august? Desigur, dadieste foarte sanatos, probabilitatea de a ramane tot ~a este foarte mare.Totu~i, raspunsul poate fi exprimat numai in valori de probabilitate. Indomeniile diagnostieului psihologie, exista 0 situap.esimilara.

Nu putem insista asupra aeestei probleme. Este, msa, de la sinelnteles faptul ca ill situatiile in care lntr-un experiment psihologie aParmodificari in urma actiunii variabilei de interventie introdusa de catreexperimentator, este eel putin nedialectic sa se considere ca modificarilesunt provocate de variabila de interventie in exc1usivitate. Aceasta cu atatmai mult cu cat nu se ~tieca variabila de interventie a fost cauza modificarii,ci poate interesul nou sau atentia mai concentrata a subiectului asupraacestei variabile. Extinzand cadrul discutiei noastre, putem afmna ca estecoreet sa se perfeetioneze mereu instrumentele de investigatie, utilizarea lorcritica ~icontextul general al fenomenologiei ce se are in atentie.

A. N. Leontiev, A. R. Luria ~i A. A. Smirnov au considerat cafolosirea testelor este utilii, dar se eere mereu verificata. Aeeasta din urmaeonditie este valabiHi ~i pentru experimente. Ramane valabil de la bunineeput faptul ca 0 suita de mtrebari sau probleme, de situatii problematicece trebuie rezolvate nu pot fi denumite baterie de teste, decat m anumiteconditii care ereeaza un cadru de c1asificarea raspunsurilor unui subiect datla 0 totalitate de raspunsuri posibile (clopotul lui Gauss), care au fost, Inprealabil, analizate din punctul de vedere al conditionarii lor, pe 0 populatiece are trasaturi comportamentale asemanatoare cu ale subiectului considerat.o suita de illtrebari, de probleme, de situap.i problematice poate fitransformata in teste, in urma unei activitati sistematice de studiu ~iexperimentare. Asupra modului cum se realizeaza acest fapt vom reveni inalt capitol al acestei lucrari.1

Exista a serie de probleme ce se ridica in ceea ce prive~te valoareade cuno~tere a testelor, in cazul in care structura ~iaplicarea lor s-a facut inconditii acceptabile. Instrumentul de luem, in conferirea calitap.ide,,masura" a testelor, este statistiea, de~i pe planul relaliilor psihometriceapar, de asemenea, probleme complexe care nu pot fi treeute eu vederea.

Pierre Janet a spus candva: "cifrele sunt aeelea care au eompromistestele". Se citeaza, adesea, cazuri particulare de fals psihodiagnostic ~iprinextrapolare se pune in discutie, ill mod absolut, valoarea de.·cuno~ere atestelor. Cazurile de eroare sunt posibile in orice activitate umana, iarcazurile de fals diagnostic sunt posibile ~i in medicina, dar nimeni nu se

IVezi calitaple metrologice ale testelor din capitolul wmlitor.

78

gande~te sa conteste, din acest motiv, instrumentele de diagnoza alemedicinii, sau lnsa~i medicina ca ~tiinta constituita. De fapt, medicului nu ise cere neaparat sa stabileasca cat va dura 0 anumita stare de sanatate sau deboala, sau daca i se cere a~a ceva va putea sa dea un raspuns aproximativ, ~icare nu angajeaza un timp prea lndelungat, deoarece "nu se cunoscinfluentele ee se vor exereita din partea faetorilor de ambianta asuprapaeientului". Medieului i'se cere sa detemline starea de sanatate sau stareade boala~i remediul de vindecare, de stabilizare sau de ame1iorare a bolii.Niei psihologului nu i se poate cere mai multo

A~adar, diagnostieul psihie poate fi valabil un timp limitat1• Dinacest punet de vedere, se considera gre~it ea ar reprezenta 0 entitatepermanenta. Ca ~i cand personalitatea umana ar fi un fenomen imuabil,nesupusa dialecticii schimbarilor, independenta de conditiile atat deschimMtoare ale vietii sociale In plin progreso

ERORI PRIVIND VALIDAREA TESTELOR

Exista ~i cazuri de flagranta eroare dediagnoza psihica, ce sedatoreaza unor lmprejurari mai speciale. Printre altele, S.Pacaud citeazacazul unui tanar care a reu~it foarte bine la probele psihologice de selectieprofesionala, pentru unul din posturile nou create ale unei lntreprinderi demecanica fma (stnmguri). Tanarul, pal'curse ca ~i alli tineri de altfel, 0 seriede probe in scris. In cursul instruirii rapide, ce a urmat dupa selectiaprofesionala, tanarul a trebuit sa fie lndrumat spre 0 aha profesie, deoarecefiind stangaci ~i strungurile trebuind sa fie manuite eu 0 antrenare deosebitaa maimi drepte, i-a fost imposibil sa se adapteze cerintelor locului de mundi.Singura aetivitate pe care 0 rueea bine eu mana dreapta era aetivitatea descriere2• In aeest eaz, s-a pus In evidenta faptul ea deprinderile ~iobi~nuintele, formate sub influenta faetorilor de edueatie ~i eultura, pot creaanumite conditii de relativizare a psihodiagnosticului. Situatii, ea celedeserise mai sus, pot generarationamente suspicioase cu privire 1a teste ~ibaterii1e de teste.

In criticile privind testele, se afirma, uneori, Ca nu este nevoie deinvestigatii psihologice, deoarece profesorii cunosc foarte bine elevii.Cunoa~terea profesorilor are, insa, cu totul alte obiective ~i un unghi devedere cu totul specific. Profesorii opereaza cu estimatii empirice. Unele

I Fi~apsihologica, In care se consemneaza ~irezultatele testului ~ia chestionarelor, permiteefectuarea "analizei de caz", care a deyenit, in ultimii ani, 0 metoda imoortanta, ce are 0valoare prognostica mai mare dedit rezultatele unui test singular sau chiar a unei baterii deteste aplicate.2 Vezi S. Paucaud, La selection professionnelle, P.U.F., 1959, p. 64-47.

79

studii, efectuate de Ma2son, Bissky, Gastull, Penton ~i Porter, citate deMeiUi, arata ca estima~ia empirica este foarte aproximativa: ea seImbunata~e~teprea pu~in,chiar ill cazul unei conversa~ii.Estimatia empiricaeste impresionista ~i deformata. Asupra ei actioneaza numero~i factori. Se~tie, printre altele, ca exista tentatia de a fi apreciat defavorabil un elevantipatic. Profesorii sunt atenti, mai ales, la aspecte ale reu~itei ~colare, ~imai putin la aspecte mai subtile ale conduitei. Se pare chiar ca persoaneleprezentabile sau cele sigure de sine sunt apreciate mai bine deeat cele timidesau cu 0 infati~areneglijenta.

in toate imprejurimile de investigatie psihodiagnostieului se apliea ~iobservatia.

Observatia creeaza 0 cunoa~tere de fond, ce completeaza ~iImbogate~tedosarul psihologic.

Se folosesc tot mai mult coduri specifice pentru observa~ii.A~a depilda, este situa~ia In care un subiect rezolva 0 problema; se noteaza Inrubrica rezervata acestei evaluari semnul + (Plus), In Cazcontrar, semnul ­(minus), pentru ezitari semnul ~. Daca subiectul nu in~elegeceva ce ceilaltisubiecti au inteles, se noteaza ?!; daca cere explicatii, se pune semnulcorespunzator (?) de atatea ori cafe intrebari pune, iar daca manifesta mirari,se pune senIDulexclamatiei (!). Daca totul 0 se pare foarte u~or, se punesemnul !!+, sau prea greu, !!- sau incert : Timpul de reacfie se noteazaT.R., cel de odihna, T.O., timpul total, T.L.T., timpul de gandire, T.G.; deci,10 variabile ce se pot semnala. Observatia trebuie eultivata de psiholog ~iincarcata de conotalii, care creeaza 0 adevarata capacitate eficient­investigativa.

80

CAPITOLUL V

PRECAUTII IN UTILIZAREA ~I

PRELUCRAREA TESTELOR

Testele reprezinta un instrumentar important al psihologiei. Ele facposibila masurarea temporara a numeroase caracteristici psihice. Sunt, Insa,necesare 0 serie de precautii ~i reguli de respectat In folosirea lor, mai alesin cercetari mai complexe.

Unii matematicieni, dintre care G. Milton-Smith, au scos 0 serle deeditii cu privire la statistica In psihologie ~i pedagogie, sub forma unui ghidsimplificat. G. Milton - Smith a motivat interesul sau ~i aI altormatematicieni (precum Allan L. Edwards de la Universitatea dinWashington, Norman Frederiksen de la Oficiul de admitere In Universitate~i dr. Edward E. Cureton de la Intreprinderea Richardson, Bellows, Henry &Co.) de a analiza drumul psihologiei, al pedagogiei ~ial ~tiintclor sociale.Exista 0 diferenta semnificativa intre ~tiintele sociale ~i fizica ori alte ~tiinte,datorita numarului numeros de variabile, implicate ill structurile reactiiIorpsihologice ale ~tiinte1or umaniste, care au 0 cota de schimbare foarte marece se exprima in orice sondare sau cercetare spre deosebire de constanta maimare a experimente10r structurilor din alte ~tiinte. Reactiile psihice ~i reactiasensibilitatiipsihicului sunt evidente in situatia careprovoaca schimbari.,mai ales eu privire la: oboseala persoanelor testate (diferita la fiecare),disDozitia,2radul de ang:aiare in rezolvarea testului, efecte alealcoolulni san ale nnor medicamente folosite. Oricare reducere a acestor

factori se face printr-un grup de control, asemanator ca numar, nivelcultural, numar al celor doua sexe etc.

La acestea, noi am mai adauga faptul ca foarte extinsa folosire deteste, din bateriile de mare circu1atie, a trecut prin blocajul expus mai sus.Testele celor mai folosite baterii au 0 mare validitate, prin folosirea lorintensa ~i extinsa pe numeroase ~i variate grupuri de subiecti denomina1izatieu cerintele expuse. Exista, totu~i, ~i pentru aceasta afinnatie 0 indoiaUisuplimentara. Coeficientul de schimbare a generafiilor (la oarneni) estefoarte activ ~i se produce din cauza progreselor sociale, generate de RIS, de

81

~colarizareatot mai intensiva din toate tarile (chiar daca au loc ~i secuze peacest plan, mai ales prin penetrarea de schimbari sociaIe, de cauzeeconomice etc.). In acest context, trebuie sa ne referim eu precautiile ~i Iaregulile ce trebuie respectate In folosirea, mai ales, a cercetarilorpsihologice.

DUlla validarea si prelucrarile de caracteristici ale testelor,pentru a Ii se acorda calitati metodologice - se face aplicarea lor. Aplicareatestului soliciffi foarte multa atentie in privinta prezentarii lui, a descrieriirnodului in care trebuie sa lucreze cei ce parcurg testul.

Este nevoie ca instructajul sa fie cat mai clar expus, pentru a fiasigurata sarcina de folosire corecta a raspunsurilor ce se solicita.Instructaiul (cad a~a se nume~te aceasta prima IntaInire eu testul a celorcarora Ii se va stabili 0 serie de caracteristici), trebuie sa fie eat se poate declar ca modalitate, solicitare, determinare :?iaceasta pentru ca instructajuleste de fapt momentul de angajare a subiectilor la 0 categorie de reactie.Trebuie sa se consolideze conditia de egalitate a stirnulilor pentru totisubiectii ce vor fi testati. Modificarile din instructaj ori schimbarea a ceva(accentuari) sau tratari mai superficiale a unor accente in prezentareatestului pot modifica, In parte, conditiile testarii.

Fanl indoiala, pot aparea erori sau factori de influente ecologice :?iculturale In aplicarea testelor. In genere, l11sa,grupurile ce se testeazatrebuie sa contina subiecti de acee~i varsta, de ambele sexe (egale canumar) ~i de egalitate, privind activitatea de prim plan (adidi aceea:?iclasasau clase ~colare sau grupe universitare, deoarece acestea parcurg acelea:?iprograme ~i proiecte). Ace~ti factori sunt fundamentali, relativ egali, cecreeaza diferente de reactii :?iraspunsuri In care se proieeteaza diferente depersonalitate. Egalizarea loturilor va testa inteligenta, dar ~imedii de culturaex~colara, interese, competente, aptitudini ~i atitudini diferite. Apar erorice tin de factori ecologici. Daca e 0 zi frumoasa, luminoasa, solara sau 0 zireee ~imohorata dispozitia oamenilor este diferita. Intereseaza ~iIn ce ora azilei se face testarea, in ee zi a saptarnanii, deoarece toate acestea suntimplicate In bioestimari diferite.

Modificari pot aparea ~i din motive ce tin de evenirnentele prin careau trecut persoanele testate in ultimele ore, eventualele tensiuni, datoratestresului, sau situatii ce trebuie organizate pentru viitoml· apropiat,nelini~tile datorate unor probleme de familie, 0 posibila ceremonie la caresubiectul trebuie sa participe dupa testare etc. etc.

in familiile de apartenenta pot fi probleme numeroase, dar ~i 0atmosfera culturaHi diferita ca intelectualizare, statut economic, profesii,

82

opinii ~i mentalitati politice sau religioase etc. ~i in aceste cazuri se potmanifesta handicapuri culturale, ce se exprima prin efectul stocurilor decuno~tinte ~i competenta, atitudini, optiuni ~i idealuri, interese.

Toate acestea constituie argumente ~i pentru necesitatea de a aveacuno~tinte cat mai clare ~i mai numeroase privind subiectii testati, fapt ce sepoate realiza prin testele ~i fi~e1e individuale, in care se strang informatii cuprivire laidentitatea subiectilor testati, legata de caracteristicile implicate instructura personalitatii celor aflati in cercetare.

Ca atare, dosaruI Dsiholocic. cu descrierea altor testari (anterioare),are 0 mare importanta informativa, fapt ce a reie~it, de altfel, ~i din paginileanterioare.

DosaruI Dsiholof!ic ~i subiectele lui mai importante au fost dejaexpuse rezumativ In capitolul anterior. Dammaijos unele completari.

1. Rezultatele obtinute In orice testare sunt limitate In timp Inperioadele de cre~tere ~i dezvoltare ~i In cele de regresie (varsteleimbatranirii).

2. Retestarile, dupa un timp, pun in evidenta dezvoltari sau regresiiliniare, sinuoase, tensionate, mai mult datorita unor tensiuni in viatade familie, iar la persoanele in varsta, datorita starii mai precare aorganismului ~i aparitiei obsesiei mortH.

3. Exista ~i factori aleatori, legati de eauze subiective in rezultateletestarilor psihologice. Hazardul este implicat In orice domeniu ~idesigur ~i in eel al- rezultate10r unor testari. Dupa Robert S.Woodworth I, exista ~i metode principale in psihologiaexperimentala: 1. Metode de ajustare, 2. Metode de explorare inserii, 3. Metode de frecventi'i ~i 4. Metode ale timpului de reactie.

4. M.etodele de aiustare. numite si metodeale erorilor medii. Ingenere, acestea sunt mai implicate in studiile psihologice. Diferiteledomenii ale psihologiei impun urmatoarea clasificare posibila:

1. metode de selectare a persoanelor ce vor fi studiate;2. metode de control a stimulatiei parazitare din timpul

cercetarii;3. metode pentru instructajul ~i dirijarea actiunii subiectilor in

timpul cercetarii;4. metode de prezentare a stimulilor;5. metode de inregistrare a modificarilor corporale indirecte;

.I R. S. Woodworth, Psychologie Experimentale (deuxieme partie, PUF, Paris, 1949), p.541.

83

6. metode de observare ~i notare a raspunsurilor date lastudierea persoanei;

7. metode de analiza ~i reanaliza a datelor rezultate dininvestigatie.

- Se pot face clasificari ale metodelor ~i in metode experimentalecare au, in genere, 0 serie de strategii ~i tehnici cu grupuri paralelein afaralaboratorului, in experimente. 0 alta strategie ar fi aceea de a stabili metodediferentiale, teste, pe de 0 parte, ~i experimente, pe de aha parte. Metodelesimulate sunt considerate superioare, ca modalitate ~iobiectivitate.

- Tot mai mult s-a dezvoltat, in psihologia modema, interesul pentrumetodele de corelatie. Termenul de corelatie psihica - in orice situatie destimulatie -'-se refera la faptul ca niciodata in fata unui stimul nu actioneazao singura caracteristica psihica; senzatiile, perceptiile ori reprezentatiile auintotdeauna, ~i 0 incarcatura afectiva, de interes, evoca reprezentari dinstocurile memoriei etc.

Ideea aceasta areca suport faptul ca psihicul este, de fapt, un sistemin care exista 0 corelatie de forma structuraIa specifica a caracteristicilorpsihice cu nuante diferentiale la fiecare persoana, in funqie de sex, varsta,cultura, experienta de viata, inteligenta ~i personalitate. Exista 0 structuraadaptativa activa ce provoaca structuri diferentiale operationale alesistemului psihic. Fieeare persoana are un prom temperamental,implicat aetiv ~i permanent in adaptare. si un prom caracterolo£dc princare se exprima sistemele de evaluari socializate disponibile. careintervin in procesele adaptative eu funetH de control a impulsurUorprimare. Cfu1d starile psihice provocate sunt foarte dilematice saupericuloase, controlul scapa. Exista praguri ~ipentro aceste situatii. Cfu1dnusunt foarte dilematice ~ipericuloase, controlul mediaza reactiile.

Cotatiile din teste, dar mai ales din bateriile de teste, pennit sa seanalizeze structurile psihice implicate in constelatia psihica situationalaprovocata de testan. Acestea sunt cu atM mai predictive cu cat implica unnumar mai mare de subiecti ~igrupuri de control.

Prelucrarea matematica"'statistica a datele •.psiholo~ice obtinuteExecutarea sistematicaPrin operatii statistico-matematice se obtin raspunsuri (care sunt

reactii) ce pun in evidenta asemauan ~i deosebiri intre raspunsuri pe

84

grupl1!ilesondate, pe deo parte, $i intre subiectii din fiecare grup, pe de aWiparte.!

Sunt utile si semnificative 0 serie de operatii. Primele sunt celede on?:anizare a testarii prinselectarea strategica a IQturilor. fapt cepoate sa confere testarii 0 structura longitudinala san transversaHi.

Structura longitudinala este de doua feluri. Primul fel este alstructurii Iongitudinale propriu-zise, care opereaza eu sisteme de testarecomplexe pe acela$i lot, la distanta de luni sau de ani. Avem In atentieschimbarile psihiee, legate de intrarea psihicului In etape noi, in modnatural, dar ~i· prin efeete de interventie, implicate In experimentarealongitudinala. Aeestea pot fi interventii educative deosebite ~i interventiiterapeutice - asortate la ceva ee se eonsidera important in cercetareapsihologidL In acest context. am aminti (aoml ca exista. in ziIelenoastre. un interes· crescand penttu protezarile psihice intelectuale dedupa 35-40 ani. Ele apar, natural, la muIte persoane - ~ipot fi implicate inprograme de educatie $i terapeutice .

• Cercetarile longitudinale mai pot fi efectuate pe persoane deaceea~ivarsta, in loturi diferite, ee se distanteaza eu 2-5 ani.intre ele, pentrua surprinde diferentele, mai ales cele impuse de dezvoltarea efectelor RTS ~ia solicitarilor sociale cu oferte noi stimulative §i cuefecte de modifieare astructurilor adaptative pe generatii. Totu$i, aceste strategii de cercetarilongitudinale sunt mai putin validante .

• Structurile transversale ale cercetarilor psihologice fac studii peloturi relativ omogene - etnii, grupuri religioase, dar §i pe grupuri obi§nuitedin zone cu culturi diferite. in aceste tipuri de sondaje psihice se opereaza euloturi de acee~i varsta, atentia centrandu-se pe constelatiile psihice diferitepe grupuri ~i persoane ~i pe caracteristicile noi ce· apar pe generatii, subinfluenta transformarilor culturale, politice, religioase, de tehnicizare dualaetc.

1. Printre altele, se ~tiedi dadi se construiesc doua intreprinderi noi, cuexact aceIa§i plan arhiteetural ~i de produejie, cu acela~i numar deangajati $i sistem de orgarnzare, are mai rapida trecerea Inproductivitate evidenta§i inalta, lntl'eprinderea la eare eei angajati aumai muIte clase de §colarizare, indiferent de ee fel ar fi aceasta.

1 Printre primii care. au abordat probleme}e preIucrarii matematico-statistice in Romania afost ALRo$ca, profesor la Universitatea din Cluj, dar ~i1. Radu,Jn lucrarea coordonata deAI. Ro~ca ,,Psihologia generaJa", 1976, EDP, Bucure~ti.

85

2. A doua remarca interesanta este aceea ca daca se construiesc - camai sus - doua intreprinderi simultan, dar una Intr-o zona cu maimulte intreprinderi (indiferent dit de diferite) ~i alta raraintreprinderi, dar cu (zona obi~nuita de locuinte) va deveni mairepede :]i mai profund productiva intreprinderea din zonaindustrializata. Aceasta informatie s-a structurat prin studiiconcomitente transpersonale.Cercetarile transversale sunt implicate in studii foarte complexe,

care au in vizor programul social global - complexitatea factorilor deaccelerare a programelor, confortului adautarii etc.

Hazardul este imuortant in orice domeniu si desiID!r si in eel alcomulectarii unui test. Prelucrarea statistico-matematica a rezultatelorpune in evidenta asemanari ~ideosebiri intre raspunsuri.

** *

Prima masura de prelucrare este aceea de inregistrare a raspunsurilorintf-un tabel. Acesta va permite sa se controleze numiirul ~i pondereadiferita a unor tipuri de raspunsuri fata de altele ~i posibilitatea de a secalcula, pe de 0 parte, tendintele centrale (§i dominante) ale grupului, dar :]1distanta sau diferentierea valoridi. medie in grupuri.I Prelucrarea statisticiireprezintii orientarea nomoteticii in prelucrarea rezultatelor testiirii.Orientarea nomotetica manifesm preferintele califieate §i eonturate eutendinte mai puternice, complementare sau mai slabe din grupurile testate,prin cuantifican ce aspira spre evaluari mai semnificative. Prin aceastiiorientare, se pot contura elaboran de caracteristici psihice mai puternice saumai fragile, in cre~tere sau in scadere etc. Complementarii orientariinomotetice este orientarea ideoRraficii2, prin care se efectueaza 0

prelucrare calitativa pe baza datelor statistico-matematice obtinute - pentrua se desemna caracteristicile psihice individuale implicate in raspunsurLPsihodiagnoza, astfel obtinuta, este 0 portretistica psihologica, ce pune inevidenta caracteristici psihice ale potentialului sistemului psihic,competentele consolidate ~i in formare, tonusul energetic al celor testati,

I Au contribuit la prelucrarea statistico-matematica ~iPascal, Bernoulli, Gauy, Galton,Fischer, dar ~i materoaticieni romani: Gh. Mihoc ~iO. Georgescu.2 Interpretarea aceasta a fost efectuata de G. Allport, in Iucrarea sa Structura ~i dezvoltareapersonalita{ii (tradusa in romana), E. D. P., 1991, p. IS.

86

aspiratiile, atitudinile, nivelul de dezvoltare intelectuaUi ~i aspectelespecifice ale personalitatiiJ .

Organizarea rezultatelor, in tabele, prefigureaza curbe ale nonnelorde probabilitate a distributiei raspunsurilor. Acestea nu sunt perfectsimultane, ci au diferente, fie intr-o parte, fie in alta (spre rezultate maielevate sau mai slabe; mai problematice sunt curbele cu doua cocoa~e).

Urrneaza masuratea tendintelor centrale ~i apoi a dispersiei.Tendintele centrale se exprima prin media aritmetica, modulul~imediana.

Media aritmetidi este cea mai folosita in statistica psihologica.Reprezinta 0 valoare globala, ca rezultat al grupului, ~i se calculeaza dupaurmatoarea fOlIDUHi:

LXMa = -- (pentru rezultatele negrupate), in care LX = sumaN

rezultatelor totale obtinute in grupul testat, iar N = numarul total de subiecti.In cazul consemnarii performantelor obtinute la un test aplicat in3

mici colective diferite, se poate obtine urmatoarea compozitie de notatii arezultatelor:

CIs. V-A- 7,7,8,8,5,8,7,9,6,6 -X=7CIs. V-B - 7,7, 7,8, 7, 6, 7, 6, 8, 7 - X = 7CIs. V-C - 4,5,9,8,6,8,6,8, 10,6 - X = 7

In tabelul expus, apar cateva aspecte. In primul rand la subieqii dinclasa a V-a C lipse~te cu totul din seria performantelor valoarea mediei lasubiecte. In schimb, la c1asa a V-a B cifra ce reprezinta media (7) are eeamai mare freeventa ca perfonnanta in grup (6 cifre). La clasa VI-B ciframediei aparede 3 ori.

Media aritmetica pune in evidenta sumarea cazurilor individualeintr-o valoare noua. Aceasta reprezinta potentialul specific al grupuluipentru caracteristicile (sau structura) psihice, data ~i solicitata prin test.

Uneori, valoarea mediei este egala eu valoarea modulului care este ~ivaloarea formulei celei mai des intalnite in totalul raspunsurilor. Alteori, potexista 2 module care sa nu coincida unul cu altul ~i nici cu media. Oricum,loturile cu care se lucreaza au caracteristici numeroase semnificative alevalorilor centrale.

Modulul (Mo) este punctul de maxima saturatie a raspunsurilor.

Calculatia matematica este doar suport pentru analiza psihologica. Aceasta constituieobiectivul principal at psihologului. Din acestmotiv, analiza de caz a devenito metodadeosebit de importanta.

87

Mediana (Md) este valoarea ce se gase~te la mijlocul unei statistici;cand seria are numar impar, valoarea ei este data de valoarea termenuluicentral (n + 1). Cand numarul seriei este par (2n), se acorda conventional ­ca valoare a medianei, media aritmetica este mai putin precisa. Este 0valoare de rang. Se calculeaza pe searna seriilor ordonate de date:

Md=N-l2

Exista cazuri in care mediana este mai reprezentativa decatmedia. Este 0 valoare de serle. Se calculeaza pe seama seriilor ordonate dedate, care se condenseaza Intr-un tabe1 prin care se calculeaza quartileleraspunsurilor.

o aWi ealeulatie importanta este a deviatiilor.Se poate intampla ca un grup sa aiba rezultate mai bune (1l0-130),

iar a1t grup sa aiba rezultate mai mici, dispersia sa fie mtre 85-135. Laprimul grup,dispersia afost mai mica decat la a1 doilea grup, dar grupul a1doilea are mai multe raspunsuri de valoare - ~i rara raspunsuri foarte slabe,fapt ce ar putea sa faca sa ca~tige acest al doilea grup in competitia abaterii.

Calcuhd eel mal necomnlicat al disuersiei este eel numit alamplitudinii. Aceasta se calculeaza, sdizllildu-se rezultatul eel mai slab(mic) din eel mai mare. Ca ~itare. amulitudinea cuprinde extindereatiuurilor de rasDunsun de la cell\;mai sIabe la cele maibune.

S-a conturat necesitatea de masurari mai fine a variatiilor(dispersiei). Mai folosite sunt calculele deviatiei medii (Md). a deviatieistandard (G).

Pentru deviatia medie, se aduna, din tabelul al doilea, toaterezultatele deviatiei de la medic ~i apoi se impart la numarul subiectelor. Seobtine media abaterilor de la medie X. In ceea ce prive~te devialia standardG, are IDe un proees asemanator, adica se aduna deviatiile ~i se impart la

numiirul de subiecp. Formula esle G = ~ la dale negrupate. Dam,

mai jos, eateva exemple.Clasa a V-a C cuprL.'1de0 nota de 4, una de 5, patru de 6, nici un 7

(nota a mediei), 2 note de 8, una de 9 ~iuna de 10.In grupa B, notele oscileaza doar Intre cifrele 6, 7 ~i 8, ceea ce

inseamna ca este 0 clasa omogena, mai mnIte dedit clasele a V-a A ~i C. Ingrupa C, sunt cele mai marl oscilatii ~i lipse~te nota mediei. Oscilatiile suntintre notele 5 :?i 10; deci, dispersia simpHi este relativ mare. In grupa clasei a

88

V-a A, oscilatiile sunt intre notele 5 ~i 9; deci, curbe mult mai apropiate ~inu distantate foarte mult de medie. Sunt situatii cand un elev, eu 0 notadeasupra mediei dintr-o clasa, se afla sub medie la 0 clasa paralela, care areo medie mai mare. Acest fapt ~i altele au dus la introducerea de coeflcientide dezvoltare, inteligenta, creativitate etc., dar ~i la problemele notelorstandard.

De problemele statistice psihoiogicel se ocupa tot mai multipsihologi.

Deviatia standard se calculeaza pe p~i. La inceput, se calculeazamedia, apoi deviatia pentru fiecare individ, respectand semnele ,,+", ,,-". Seridica la patrat fiecare valoare a coloanei abaterii de la medie, apoi se adunasuma patratelor. 't se obtine prin impaqirea valorilor - d2 ~ la valp;area N,

~)x-n)2 F;F. L d 2 '

astfel: r- sau 't = ..N N

Varianta (S2) se calculeaza dupa formula S = 100 + rMa

Deviatia Quartila este 0 masura ce se define~te ca valoarea cu carese exprima abaterile de la mediana. De 0 parte ~i de cealalta se afla q2 II, III.Primul q = 25%, al do ilea = 50%, al treilea = 75%.

Q = Q3 - QI ; Q3 -QI = intervalul intercentilic.2

u 3u

QI = 4; Q3 =4A, DM, 't, S2, Q = acela~i lucru in grade diferite de preCIZle,

evidentiind distributia rezultatelor in jurul punctului central. Astfel, - Q - emai putin fin, DM:::::57%, 't :::::68%din cazuri.

Notele standard. CaracteristiciSe mai numesc ~i note reduse (sau note sigma). Au urmatoarele

proprietati:A. Servesc drept unitati comune, in care se convertesc

alte note;

1 Interesul pentru analiza factoriala a fost obiectivat prin studiile lill C. E. Spearman (1863­1945). Acesta a evidentiat, ill structura psihicului, un factor general G (modelul prognostic).Alp factoriali~ti au ignorat factorul G, ill favoarea factorilor de grup $i ai factorilorspecifici. Al treilea model a Tamas multilateral sau oligarhic, pledand pentru prezen!a desaturatie de criterii.

89

x-x• Se obtine din notele brute, dupa formula Z = --- ; X = nota

't

nota originala standard; X ::;;::nota originala bruta; X = media original a; 't =

deviatia standard originala; R = 10 ;K = constanta = (50 - X . R).'t

bruta, X = media originala; 't = deviatia standard originala.Nota ••T": se elimina semnele negative, prin mutareape curba a

punetului ,,0" spre stanga §i marirea scalei spre a se alinia valorile zecimale.- 10 -

Se obtine, astfel, "scala T": T = X+- .(X -K) sau T = K + R • N; T ='t

14R=-','t

K = 50· X· R; X =media originaHL

Nota Hull (Hun Scores)14 -

H= 50+-·X-X sau (H - Rx); X = nota brutil;'t

B. Exprima pozitia subiectului rntr-o dispozitie data,

in raport cu media (X );C. Idem B, dar In raport cu variabilitatea.

Orice nota poate fi convertita Intr-o nota standard, dadi sunt cunoscutemedia ~i 'to Metodele: metoda aranjarii In ordine de rang - metoda cea maisimpla, dar ~i cea mai putin precisa. Se folose~te cand numilrul subiectilor emic. Permite sa se evidentieze in ce masura performanta la un test e legatilde performanta la alt test, In ce masura raspund coreet subiectii la un aldoilea test, dupa ce au raspuns corect la unul ~i Ince masura existil sau nu

. corelatii intre raspunsurile la diferite teste.Sdirile stamine (Standard Nine Point Scale)Scorurile brute se convertesc in rezultate, ce se incoloneaza de la 1-9

eu 0 medie de 5 §i 0 deviatie standard de 2. Procentele de cazuri, dindistributia totala a rezultatelor pentru un e§antion, sunt reprezentative.

Nota ~.Z"- ea metoda de comparare §i convertire a notelor din teste:• Se acorda note la elevii testati.• Aceste note eondenseaza caracteristicile psihice diverse §i se numesc

note standard.

• Nota "Z" exprima §i deviatia de la medie.

90

Varsta mintaHi si coeficientul de inteli1,!entii

• Inifiata de A. Binet, varsta rnintala a fost folosita, un timp, ~i infilosofie.

• Subieefii de aeeasta varsta rezolva un grup de teste, daea suntdezvoItati normal ~i testuI se da la un oareeare timp dupa primul.

• Grupurile eu subieete inegale vor rezolva testele corespunzatoarevarstei lor mintale.

• V. Stem a introdus VM intr~o re1afie mai larga, elaborand Q. 1.

VM(luni)Q.I. = ·100, in care VM = varsta mentala, iar VR = varsta

VR(1uni)reala sau cronologica, ambele pe luni.

Indicele de coeziune al grupului:

leg = 2Rg ; R = ill. alegeri reciproce; n = ill. alegeri unilateraIe; g = 1 - p;n·p

p = probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul, Intr-un grup formatdin N persoane.

Despre calcularca corelatiilorCalcularea corelatiilor este necesara in mai muIte situatii:

a) in efectuarea validitiitii testelor;b) in stabilirea unor tipuri de fidelitate;c) in stabilirea masurii in care exista 0 saturatie eu acelea§i criterii in

teste aparent diferite sau aparent asemanatoare. Acest din urma caz afost utilizat ca punct de plecare in analiza factoriaIa. in caIeulareacorelatiilor se pun in evidenta constelatiile psihice, compuse dinstructuri psihice prezente concomitent intr-o situatie. (De la 0 - +1,corelatiiIe sunt pozitive, iar de la 0 la -1 sunt negative sau slabe saulipsesc.

Mai frecvent folosit este coeficientul de corelatie de rang (Spearman).Acesta are urmatoarea formula:

6Ld2r· a ·1- 2 in care L = suma diferentelor fata de medie ridicata la

n(n -1) , ,patrat,

n = numarul de subiecte sau observatii; d2 = diferenta de rang aaceluia~i subiect in doua probe la patrat, iar cifra 6 reprezinta 0constanta, 1 este coeficientul extern principal, iar n = numarul perechilorde eazuri coincidente.

91

---l

Se mai poate calcula corelatia produs-moment ~i prin metodaBravais-Pearson, in care yom avea:

r = LXY in care LCX2) ~i LCI) reprezinta abaterile de la medie aL~CX2)·Cy2)

celor doua serHde rezultate ce se coreleaza.Metodele de corelatie au pus in evidenta evolutia capacitatilor psihicefunctionale considerate ca omogene, dar ~i caracteristicile de baza aleeterogenitatii functionale, permitiind sa se construiasca modul psihologicprobabilist al analizei functionale in care se pun in evidenta factorii ~idependentele intre ace~tia.

Cateva forme de prelucrare a socio2:ramelorSociabilitatea se refera la statutul social, la expansivitatea pozitiva a

unui subiect dat, la subiectele de integrare sociala ce-l caracterizeaza.In timp ce sociologul are in atentie aceste valori referitoare la grupul

mic sau colectivitatile mari $i operari comparate, cu privire la grupuri,psihologul are in atentie extragerea, din sociograma grupului, acaracteristicilor de sociabilitate a subiectului singular.

Calculele sociometrice au la baza teste sociometrice in careintereseaza, ca material de prelucrare, interrelapile, gradul lor convertit indiferite tipuri de alegeri de preferinte ce se manifestA intre membriigrupurilor, gradullor de stabilitate §inumarullor.

Indicele ce masoara statutul social se exprima astfel:

L subiecte care aleg pe pIss = , lncare L = suma subiectilor caren-l

aleg, n = numarul total de subiecti asupra carora s-a aplicat testul, Iss=

indicele de statut social, iar p = subiectul in cauza. StaturJl social poate fipozitiv sau negativ.

e EXDansiunea pozitiva (E ttil echivaleaza cu dorinta unuisubiect dat (P) de a se asocia cu a1tii intr-o colectivitate de Npersoane. Aceasta se stabi1e~teprin unnatoarea formula:

E Nr de alegeri pe care Ieface p E' .. ~(+) = xpansmnea pozltlva seN -1noteaza, uneori, eu I.

• Expansiunea 2:rupului se poate determina eu urmatoarearelatie:

E _ Totalulde alegeri pe care Ieface grupul(g) - N

92

• Indicele de inte~rare sociala (Iss) exprima grupul deintegrare sociala, evidentiind raportul dintre numarul derelatii reciproce ~i numarul maxim posibil de astfel de relatii,

Iss = d -100 in care Iss= indicele de integrare sociala; d =2N(N-1)

numarul de relatii reciproce; N = numarul subiectilor din grup.Dublarea numarului are ca scop traducerea In unitati simple arelatiilor dubIe, sens care exprima reciprocitatea.Prezinta importanta ~i indicele de constientizare a alegerilor.

Acesta se identifica prin urmatoarea relatie:

a1 + r1 + 2x 100 A 1·1 'd . d·· d - .I cr = ----. In care aj = a egen e 1 entice In oua soclOgrame ce2NNKprevad acelea~i criterii, rj = respingerile identice din 2 sociograme, x =alegerea careia ii corespunde 0 respingere in a doua sociograma, K =numaruI alegerilor, N = numarul membrilor grupului.

Coeficientul de asociatie sau de coeziune a grupului se pune inevidenta prin relatia:

C = ~I~_pe_re_c_hia N(N-l)2

Indicele de coeziuneal ~rupului:

lcg= 2Rgn'p

R= nr. alegeri reciproce; n = numar alegeri unilaterale; g= 1- p; p =probabilitatea ca un subiect sa fie ales de un altul, intr-un grup format din Npersoane.

Reiese din cele de mai sus ~i din intregul capitol, ca activitateastatistica matematica, dar ~i activitatea de interpretare de rezultate din punctde vedere sociologic ~i psihologic angajeaza un efort de munca foarte mare- in incercarea de a subtiliza valoarea rezultatelor obtinute.

Reies ~i alte aspecte, mult discutate de asociatiile intemationale alepsihologilor. Dintre acestea, pe primul plan au mceput sa treacametodologiile implicate in test, deoarece orice aplicare m ele pune inevidenta rezultate incarcate de situatii implicate in teste, dar ~i aceia cepalpita in conditionarea situationala a aplicatiei (ziua, ora, obs.) ~i Indisponibilitatile subiectului, ca ~i fondu! de tram psihice ale subiectului.

CaIititile metrolocice ale testelor

93

Elaborarea testelor este, de asemenea, un proces complex ~i Iucarcatde reguli. N6i ne-am referit la aplicarea testelor pana acum pentru caefectuareatestelor este 0 activitate efectuata, mai ales de cercetatori.

Pentru aceasta activitate, prezinta importanta. mai lutfii, organizareaproiectului de test ~i elaborarea itemilor saturate ill criteriile (caracteristicilepsihice) pe care se axa textul. Ca sa fie valabil, acesta va trebui sacorespunda unor aspecte ce poarm denumirea de calitati metrologice aletestelor. Trei sunt mai importante ~i anume: validitatea, fidelitatea ~isensibilitatea.

1. Validitatea unui test sau a unei baterii exprima testarea testuluilnsu~i ~i are ill atentie stabilitatea concordantei dintre uotele sau evaluareace se obtine prin test ~inotele ce se dau acelo~i subiecti ill situatii de viata

(care sunt saturate cu criterii ca acelea din test). Valiftitatea se poate efeetuaprin stabilirea concordantelor dintre folosibil, care (contine acele~i criteriide testare. S-au conturat 4 feluri de validitate: validitatea de continut.validitatea concurat~ vredictiva ~ivaliditatea constructiva.

Validitatea de continut se refera la eerinta de necontaminare acontinutului (sau eriteriului testului) eu alte criterii deeat aeele ce se testeaza~i se compara eu activitatile practice sau cu alte teste considerate validepentru un anumit criteriu.

Validitatea concurenta se refera la cerinta de a se valida doar itemii~i acele teste care soudeaza, intens, criteriul considerat. Se mai nume~te ~ivaliditate functionala.

Validitatea vredictiva se degaja, uneori, din utilizarea de itemi ce s­au dovedit diagnostici ~ipredictivi. Aceasta forma de validitate presupune 0lndelungata experienta ill timp ~i 0 rezistenta mare la deteriorarea criteriilorimplicate In itemii testului nou ~ivechi de comparatie.

Validitatea constructiva se refera la c1aritatea ~i masurareastrategiilor inc1use ill test ~i are In atentie gradul In care testul cuprinde 0strategie satisfiicatoare de investigatie a criteriului (a dimensiunii saucaracteristicilor psihici) In situatiile de viata, considerate ca fiind incluse Intest.

Prin validare, testul I~i contureaza caracteristicile de instrumentdiagnostic.

Validarea la testele de inteligenta se poate face ~i prin corelarearandamentului ~colar cu randamentul profesional, la teste, pentru copii ~itineri ~iprin randamentul profesional al testului la adulti, la persoanele ce audep~it anii de ~colaritate.

94

Validitatea predictiva a teste10r (discutata de H. Yangier ~i de D.Weinberg in L'annee Psychologique 28, 1928 ~i 13, 1931) este maicomplexa. In orice caz, este mai mare pentm caracteristicile psihice maistabile ~i bazele (cele de temperament) ~i mai simple.

o aWi caracteristica metrologica a teste10r este fideHtatea.

II. Fidelitatea, ca masura metrologiea a testelor, se refera la calitateaacestora de a diagnostiea in mod stabil aceea~i insu$ire (sau aeele~iinsu$iri) psihica. Ca atare, exprima constante testelor de a diagnosticaacelea$i criterii conferind testului consolidarea valorii de cunoa$tere. C.Spearman (1904) a pus in evidenta 3 modalitati de estimare a fidelitatii.

8. Prin aplicarea aeeluia~i test. pe aeela$i lot dupa un timp (metodatest-retest), eorelatia dintre ce1e doua aplicari poarta denumirea decoeficient de stabilitate. Acesta este sensibilIa modificarlle persoanei careaplica testul sau la modificarile intervalelor de aplieare.

b. 0 alta modalitate de estimare a finalitatii se face prin probarea, inparale1, de teste echivalente (variante de acela~i continut). Be calculeazacoeficientii de corelatie la cele 2 aplicarl. Aceasta este fidelitatea deechivalenta.

c. Fidelitatea prin partaiare este a treia metoda de probare afidelitatii. Se calculeaza corelatiile dintre cele doua jumatati ale testului.Deoarece testele au itemi cu structura erescanda a dificultatilor, de cele maimulte ori partajarea (in doua) se face prin separarea itemilor eu sot de eeirara sot in compararea rezultatelor.

Ill. Sensibilitatea este capacitatea testului de a diferentia,satisfacator, subiectii investigati. Cfuld toti subiectii au eam acelea~irezultate, testul nu are sensibilitate. Testele pentru perioadele de varsta dedezvoltare au sensibilitate doar pentru varstele care au fost elaborate.Sensibilitatea unui test poate fi mica sau mare. Daca este mare, testul este demare ~i fina sensibilitate; daea este mica, testul nu prea poate face

departajari pe 0 eurba importanta pentru ob~testare.E. Claparede a mai semnalat ~i alte calitati importante metrologiceale testelor (18 categoriipentru testele de aptitudini). Unele din acestecerinte de insu~iri sunt discutabile, altele imposibil de realizat.

Dupa procesul de conferire de calitate metrologica a testelor, se treeela aplicarea lor pe un nurnar cat mai mare de subiecti $i dupa prelucrareamaterialelor (rezultatelor obtinute) se face etalonarea acestora (tot de catrespeciali$ti).

95

In ultimii 10-12 ani, a patrons computerul in mai toate cabinetelepsihologice. Se efectueaza chiar testarea prin computere, dar ~iprograme decalculatie tot mai sofisticate, legate de corelatii, combinatii ~i tot felul deevaluari prin computere. Chiar ~ideciziile, privind implicatiile psihologuIui;pe viitor, se evalueaza in functie de rezultate ~irecomandari.

Prin calcule statistice matematice, se obtin instrumente utile in

operatiile de evaluare ~i in anali~ cantitativa. Acest proces trebuie integratIntr-o activitate mai larga d~analiza psihologica, in care activitatea dedecodificare nu este procesul eel mai u~or din ceea ce trebuie sa facapsihologuL1. Testele s-au dezvoltat foarte mult. S-au ~i perfectionat. Exista ~i 0tendinta ca testele sa devina un fel de experlmente naturale. A~a, de pilda,Testul Rorschach sau Testul Luscher se folosesc de cate doua ori. Testele autendinta de a se repeta ~i sub forme mai concise.2. Pe de alta parte, testele se perfectioneaza ~ise combina in batem.3. Cea mai importanta este, insa, implicarea lor in categorii. Din acestpunct de vedere, exista:

a. Teste de dezvoltare ~i,in aceIa~itimp, de cre~tere a cuno~tintelorimplicate in adaptarea totaIa.

b. TesteIe de inteligenta ~iinvatare (de progres educativ).c. Testele de aptitudini.d. Testele de personalitate.e. Testele de creativitate.f. Testele de sociabilitate.

96

PARTEA a III - a

CATEGORll MAl 1MPORTANTE $1

DE LARGA FOLOS1RE A TESTELOR

/

CAPITOLUL VI

TESTELE DE DEZVOLTARE.

TESTELE PENTRU VARSTELE MICI BABY-TEST

Avand in atentie caracteristicile cre~terii ~i dezvoltarii, acestecategorii de teste au evoluat in trei directii:

a scalelor longitudinale simple ~i mai complexe, mai alesde cre$tere corporala;a testelor de desen, prin care se proiecteaza caracteristicimultiple ale dezvoltarii psihomotorii;a testelor de cuno$tinte, care au 0 dezvoltare legata deadaptare, dar $i a presiunii $i provocarii generate de R.T.S.,care are 0 foarte mare raspandire, pe de 0 parte princuno$tintele ~colare $i, pe de alta parte, prin tehnologiileimplicate in mod curent in viata de fiecare zi (ma$ini,luminat electric, aragaz, ma$ini de spalat, radio, T.V.,telefon etc.).

Scalele longitudinaleDe muIta vreme, s-a constituit remarea privind faptul ca

particularita!ile psihice evolueaza mereu sub incidenta unor feed-back-uri deprecipitare $1 a unora de stabilitate, care favorizeaza constituirea dedeprinderi, abilitati, interese, satisfactii pe seama dobandirii lor. In procesulconditionarii (prin R.C.)! se implica numeroase evenimente ce intarescconditionarile, dilat8...."'1dprocesele de invatare $i stocarile de cuno~tinte totmai Ilumeroase, mai ales cele utile, adaptative. In acest context, au inceputsa capete tot mai mare credit testele 10ngitudinale, care surprind p~ii ce aulac (de progres) in disponibilitatile psihice de la 0 testare la aha. Mai ales lavarstele mid, procesul de dezvoltare prezinta mare interes, in special pentruparinti, din care motiv cerintele de a controla procesul dezvoltarii a devenit

I RC = reflex condi!ionat.

99

etc. A awt

o necesitate chiar ~i in familie, 1 Multi parinti se instruiesc ell privire laregume folosirii testelor legate, mai ales, de cre~terea §i dezvoltarea fizica acopiilor. Or:esterem statur1iill! (in inaltime) ~i ~ilnder21la greut:::lte)

normadii este un indiciu general pentru 0 dezvoltare buna (norrnala).Acestea se folosesc tot mai muk Cele doua aspecte ale cre§terii se stabilescprin masuratori brute, care se raporteaza la tabelele de dezvoltaredisponibile ~iefectuate pentru populatie de c~itrespeciali$ti.

In genere, cre~terea normala in lungime ~i greutate, in copilariatimpurie, se calculeaza u~or, Acestea sunt teste de antropometrie. Cea maiintensa cre$tere are loc ill prJ1Ilul an de viat~L

Pentru controlul cresterii Donderale (in greutate), intre 1 $i 6 lurri,se face unnatorul calcul: se inmulte~te numfuullunilor de la na~tere eu 600~i se adauga greutatea de la nU$tere.

Pentru varste1e de 7-12 luni, calculul este relativ asemanator numaica se J'nmulte~te numarullunilor de la na~tere eu 500 §i se adauga greutateade la na:jtere.

Pentr\! cre$terea staturali se calculeaza numarul lunilor de Iana'?tere ~i se inmultesc eu 2,5~ pentru varstele de 1-6 luni, §i se adaugalungimea corporaHi de la na~tere. Pentru perioada dintre 7-12 luni, seinmul!e~te numarul lumlor de la na§tere eu 2 ~i se adauga lungimea de lana~tere a copilului. Pentru aceste ealcule, exista tabele de referinte eu functiide contro1.2

in genere, psihologii cu profil ~i anatomi~ti, de pe la inceputulsecolului XX, au considerat, ca repere in dezvoltarea stadiaHl, cre~terestaturaIa ~i ponderala, cre~terea dentitiei (intiii de lapte, apo! cea defimtiva)~i implicit a proportiilor corporale ~i implicatia modificarilor hormonale,care determina ~i provoaca aparitia indicilor sexuali secundari ~i, apoi,primari. Aceasm optica a dat scalelor longitudinale 0 importanta de controlal cre~teriL

EXlsta 0 regula In aceasta problenla, care semnaleaza fapml ea, eucat copilul este mai mic cu atilt dezvoltarea sa pe toate planurile esteintensa3, indusiv pe planul psihologic, dar ~i mai inegala privind diferitele

I Dupa 1825, metoda JongitudLl1ala a im:eput sa fie loJositli mai frecvent pe(Neuman, Freeman ~i Holzinger - 1837), ~i mal tarziu ceJe ale Iui BurtJoc 0 conf(:riIl~internationaHi la Paris in @ceasta problema.2 In ultima vreme, tot mai num~:ro~j cOl1sidera ca $1 aezvc!mea in!elj,ge:nt,eJ are

mai intensa dezvoltare, varstei de 1 an.ulth'"l1aweme, tot mai numl~rci~i considera di. ~i dezvoltarea

cea mai intensa dezv,olt.ane, varste! de 1 an.

structuri psihice funqionale, ~i ea atare predietia este mai probabila, mainesigura ~i eu oscilatii care, insa, se inseriu intr-un cadru mai larg, implicatin caracteristicile dezvolHirii vfu-stelor umane.

Scalele longitudinale mai complexe se refera la numeroasecaracteristici ale dezvoltarii, folosind tot valori brute. Printre acestea, eyorba de testarea fortei musculare ~i a evolutiei ei, a caracteristicilor delateralitate (dreptaci-stangaci) ~i, in genere, a altor probleme de sanatate. Totin aeeasta eategorie se indud 0 serie de teste psihologice. Testele de acestgen, folosite in cazul copiilor mici, au fost elaborate simplist, mai intal decatre S. R. Chaille (1887). Bateria aeestuia a cuprins 0 serie de teste simpleprivind copii mai miei de 3 ani.

A. Gesell (1880-1961), psiholog american 1, a dat 0 mai mareconsistenta teste lor longitudinale. Gesell a lucrat la Universitatea din Yale ~ia fost printre primii psihologi care a folosit filmarea in eercetare psihologica(carn 110 kIn de filme, dupa unii autori), creand, astfel, 0 intoarceredominanta spre copilul concreto Totodata, a aldituit 0 mini baterie eu 0caracteristica mai pregnant experimental a prin folosirea filmului.

In lucrarea Developmental Diagnosis (1925), Gesell a expus aspecteimportante ale cercetarii copiilor de la 4 la 60 de saptamilni ~i, mai tarziu, s­a ~cupat de eopii de la 6 la 10 ani. In prima etapa, a avut eolaborator maiales pe A. Thompson, iar in a doua etapa pe F.Ilg.

Pentru primul an, a luerat eu un program lunar dens, eu retesHiri,apropiate, apoi le-a distantat treptat.

A avut in atentie 4 feluri de conduite sau comportamente:1. comportamentul motor;2. comportamentullingvistic;3. comportamentul de adaptare;4. comportamentul social.De fapt, acestea sunt cele mai importante compOliamente testabile la

varstele mid ~i cele mai angajate in procese de dezvoltare. Multi alti autori(earn in aeela~i timp $1 ulterior) au preluat ~i folosit aceste dimensiuni decomporta...'11entin sealele longitudinale pe care Ie-au aleatuit.

Comoortamentul motor a fost psihodiagnosticat de Gesell euprivire la eontrolul postural ~1dezvoltarea lui: loeomo!ia (rnersul ~i evolulialui), dar ~i controlul ~i implieatia milinilor in folosirea curenta a obiectelor.

1 A. Gesell a fast printre pri.'11iipsiholegi care a felesit filmarea. A strans cateva sute demetri de fiL'11area cepiiler.

101

Comportamentul §au conduita verbaHi a fost in atentia cercetariloriui A. Gesell~ care a indexat ~i diagnosticat ganguritul, lalatiunea ~iinteJegerea cuvintelor~ apoi comuniearea ~i reproducerile verbale. Pe seamaacestei cercetari $i a altora similare, s-a conturat ideea ca toti copiii din lumeganguresc la· fel, l!anl!uritul mud 0 prima forma universaia decomunicare. $i pronuntarea lalatiunii, a silabelor ~i a vocalizarii au functiisimbolizante aproape similare ~i devin structuri fOlmative pentru limbaj,contribuind, prin imitatie, la conturarea pronuntiei lingvistice deapartenenta, din ce in ce mai aeeentuata.

Conduita adaotativa a fost sondata de Gesell in diferite manifestiiriin care se implidi coordonarea oehilor eu mana, in manipularea primara aobiectelor, ~i apoi in folosirea lor eurentii ~i in disponibilitatile ce seconstituie treptat. lnteresul Iui Gesell s-a centrat pe eapacitatea copilului dea gasi solutii pentru probleme practice simple (inteligenta), provocateexperimental.

Conduitele sociale s-au referit la felul ~i rapiditatea copilului de aasimila stilin folosirea obiectelor~ mai ales a eelor de neeesitate (din situatiide alimentare independenta, de evacuare ~i apoi in exprimarea politetei ­conduitei civilizate). $i in studiile lui A. Gesell~ s-a pus in evidenta faptul castructurile psihice nu se dezvolta toate deodata ~i in acel~i ritm. Fiecareperioada de dezvoltare are unele caracteristici psihice care se dezvolta maimult, altele mai putin.

Optica longitudinala a constituit baza de dezvoltare a psihologieicopilului in prima jumatate a secolului al XX-lea, iar in a doua jumatate acontribuit la constituirea psihologiei varstelor. Totodata, cercetiirile concreteprin teste au alirnentat dezvoltarea "Psihologiei diferentiale". H. Pieron, dar~i W. Stem, au fost tot mai preocupati de aceste noi domenii ale psihologiei.J. Piaget a adancit problemele dezvoltiirii inteligentei ~i a patrons inproblemele dezvoltarii irrteligentei ~i in problemele dezvoltarii morale incopHarie. Pe acestea Ie-a studiat atent ~i le-a considerat de prim plan indezvoltarea personalitatii copilului. De altfel, ~i Karl Gross a studiatproblemele jocului §i marea importanta a acestui fel de activitate informarea conduitelor "eu oglinzi refleetate din interior". Aceasm problema afacut sa se deschida portite pentru cercetarea rolului vietii interioare psihice,ca replica la viata exterioara §i la conturarea identitatii. $i H. WaHon astudiat intens psihicul copilului, atras de problemele invatih"ii de conduite,dar ~i de problemele foarte complexe ale dezvoltarii afectivitatii. Intre timp,

Binet, lmpreunii eu au ao<ml:at problema Incarcata del.ntlerogaltH a testa..;i in ale vietH,

Unele teste longitudinale masoara, mai ales, coeficientul vital ~icapacitatea respiratorie. Aceasta din urma este foarte importanta, printrealtele, in cazuri de 10gopedie u~oara care de multe on sunt intretinute de 0respiratie defectuoasa. Reglementarea respiratiei duce la recuperari aletulburarilor de limbaj respective.

Baremuri antropometrice ~colare sunt multe. 1. M. Nestor a expus, in1958, 0 serie de rezultate interesante in aceasta problema. Baremeleprezentate de I. M. Nestor au cuprins masuratori mcute pe 14 633 e1evi euvfusta intre 6-17 ani, ~i 187 studenti. In genere, studiile de acest fel au pusIn evident a 0 cre~tere a Ina1timii tineretului, evidenta earn la 10 ani, datontadiferentelor de alimentatie, igiena ~i datorita cre~terii antrenamentuluisportiv. Institutul de Igiena a semnaIat, de asemenea, aceste fenomene, Amvrea sa subliniem, eu aceasta ocazie, ca cercetarile experimentale efectuateIn psihologia aplicata aduc mereu aporturi definitiilof capitale alepsihologiei.

Baremele. scalelor longitudinale s-au modificat de 4 ori in ultimele 2decenii ~i jumatate. Exista, insa, ~i scale longitudinale care se refera laparametrii psihici.

Au fost studiate ~i reflexele conditionate culturale la copii mici,inclusiv la gemeni ~i tripletLl

Intr-un istoric al cercetarilor pe copli mid, prin metodaIongitudinala, trebuie sa semnalam studiile Iui Terman, din 1921, la eare ne­am mai referit, asupra a 1 000 de copii din California, retestati peste 20 deani de catre Thorndike E. 1. Nonconeordantele dintre rezultatele eelor douatestari au atras atentia asupra factorilor de interventie eu funetii formative,precum rnediul ~i educatia.2

De altfe1, I. P. Pavlov, prin metoda clinica utilizata in elaborarea RC(refiexelor conditionate), a introdus dimensiunea longitudinala temporalaexperimentele sale, atragand atentia asupra importantei acesteia.

Problema studiului a fost ill atentia unor psihologi foarte cunoscuti,ca Berkeley, Murphy, Barbel Luhelder, Ane Grudi Skard, AliceSzerminske etc.

Au fost meute studii longitudinale ~i in Anglia (la Oxford in 1955),in Franta la centrul CIE (Centre International de rEmant) ~i s-a tinut chiar ~io comerinti1 international a, la Paris, eu echipe de cercetatori din Londra,

] Ursula ~chiopu, despre uneie particularitiifi ale rejlexelor catenare la capilul sugar, inCu!egere de probJeme de psihologie vol. II, 1954, Ed. Academiei Romane.2 P. Felkner (ped) Croissance du developpement de l'enfant normal Paris, Ed Masson &Cie, 1961.

103

Paris, Bmxelles, Stock..holm, Dackar ~i Kempole. S-a ajuns la stabilirea unorprincipii comune de lucm. Proieetele elaborate la aceasta conferinta au fostsuplimentate eu cercetarile intreprinse la Louisville.

In 1966, al XVIII-lea Congres International de Psihologie de laMoscova, simpozionul 29, a avut in atentie probiemele legate de studiullongitudinal inclusiv. La simpozion, s-au prezentat 30 de comunicari.Mentionam dintre acestea studiile lui J. Kagan I, J. Kateskova2 ~i D.Campbell3.

In ultimii 15 ani, se aplidi acelea~i chestionare sau tipuri de teste peacee~i populatie in perioade diferite. Aceste tipuri de studii exprima 0model are sistematica a dezvoltarii In conditii de mediu ce evolueaza, fiindexpresia demersului de studii de urmarire. Totu~i, studiullongitudinal nu adepa~it diferentele ce-l caracterizeaza, surprinse din primele cercetarilongitudinale.

In lucrarile lui Wilhelm ~i Clara Stern, In celeale lui J. Piaget sau H.Walton, dar mai ales In cele ale lui A. Gesell, exista preocups.ri de acest fel,adica preocupari supuse ideii de scale longitudinale. Si G. H. Linguet a facutastfel de studii de analiza a dezvoltarii capacim-tilor de desen ale copiilor.Piaget a avut In atentie dezvoltarea inteligentei copiilor. E yorba de testulcelor 21 de figuri.

Testul are, In 3 din 6 casete, 0 serie de desene. In easetele goale sesolicita reproducerea desenelor date ca model.

Desenele se campara, din punctul de vedere al corectitudiniidesenarii, 0.1 timpului de lucru ~ial gre~eli1or.

Acest test se poate da ~i transversal, adica, la un grup de copii deaceea~i varsta, fete ~i baiet! (sa spunem, de 6 ani), care vor avea rezultatediferite la test, in functie de dezvoltarea capacitatilor dedesenare, Testullongitudinal presupune aplicarea acestui test 10. interval de 0 jumatate de ansau la intervale de 3 lUlli, Prin testuI longitudinal, se pun in evidentaprogresele, in desen, 10. capEi studiati, eu mult mai mare finete dedit inteste Ie transversale.

J Kagan J. Methodological and theoretical issues in Modal Growth to Enfance 2, 1967.2 Kateskova J. The result aflongitudinal investigation on child development, vol. 29.Materialele Congresului de Psiliologie, Moscova, 1966.3 Campbell D. A. A ten years longitudinal study of students interested in thing versus thoseinterested in peoples. Materialele Congn;sului de Psihologie, Moscova, 1966. Vezi ~istudiul prezentat la acela~i congres de C. R Hindley Some method, and tendences in thecompression of date form. different longitudinal sample.

104

c:;::;~

D

o

00CO

aD

+x

Testul celor 21 dejiguri! ale lui H Walton ~i Lurcat.

Pentru Testul Goodenough, se dau progresele longitudinale alerealizarii testului (care este ~i un test proiectiv de desen). Aeeste testelongitudinale favorizeaza un foarte mare numar de observatii privindaptitudinile de desenare, legate de reprezentarea in spatiu.

Testul GoodenoU/!h - omuletuLUlterior, testul a fost transformat. S-au solicitat, pe trei paglm

separate, trei desene. Unul, al unei fete, al doilea, al unui barbat, iar altr~iiea, al propriei persoane. In genere, in desenele copiBor intereseazaproblemele tehnologice.

R. Zazzo a reluat problemele tehnologice, pomind de ladeverbalizarea modelelor de studiu longitudinal. Tehnologic, aceastametoda este mai putin faeila in utilizare, deoareee se afla sub obligatiacurgerii timpului. Tehnica transversala este mult mai faeila, se exprimaprintr-o singura aplicare, fapt pentru care unii ii atribuie ~i implicatia latentalongitudinala. Studiullongitudinal este, de fapt, mai mu1t 0 metodologie. R.Zazzo a fOffi1Ulatideea renuntarii la fictiunea ea metoda longitudinala esteonmi prezentii.

105

In anii 1967-1969, s-a efectuat un studiu longitudinalla 0 gradinitadin Bucure~ti 1. Testele ~i chestionarele utilizate au investigat, in afara deparametrii psihiei, situatia material-culturala a familiilor copii1or aflati incercetare, prin chestionare duble pentru marne $i educatoare, privind 5secvente de conduite afective, morale, deprinderi, inteligenta general a ~isensibilitatea. Mai semnificativ a aparut faptul ca intr-o prima faza, ingradinita se utilizeaza conduitele elaborate in familie, ajustandu-se laconditiile de uzanla ~i in mediul de gradinita. Ulterior, procesul de transfer~i~a schimbat directia, devenind un factor fuzional dinspre gradinita sprefamilie, nu tara functionalitati critice sau ell mimari de conduite eoneurente.

Prin studiul longitudinal se surprind ~i se manifesta aspecte foarteeomplexe ale dinamicii dezvoltiirii de conduite elaborate, evolutialor deconfluente ~i implicare in sistemul psihic. In genere, prognozele efectuate peseama studiului longitudinal se confirma mai deseori decat cele tacute prinstudiu transversal. Studiul longitudinal se poate realiza individual, dar ~icolectiv.

Charlotte Biihler si Hilde2.ard Hetzen au efectuat 0 baterie de 10probe pentru fiecare din prime Ie lurn de via!a $i apoi eu aplicabilitate peintervalul 2-6 ani. :Si prin aceste probe s-a pus in evidenta faptul ca intalbiologicul se incarca psihic, mai ales prin conditionari, $i devinepsihomotor, apoi, incepe sa se dezvolte complicarea activiHitii ~i implieatiaei mai profunda mentala (inteligenta) eu implicatii lingvistice informationa1e(legate de perceptii, dar ~i de reprezentari ~i de stocurile mIlemice, caredevin active). Simbolistica verbala stimuleaza tot mai complex dezvoltareainteligentei, inclusiv cea motorie, fapt ce permite sa se constituie struct'un deconduite in care se manifesHi mid abiliHlti ~i,uneori, aptitudini.

Alice Descoendres (1921) a efectuat 0 baterie de 10 probe simple,eu aplicare din jumatate m jumatate de an, de 1a 2-6 an.1.$i prin aceasta micabaterie s-au pus in evidenla probleme ale dezvoltarii longitudinale.

Printre scalele ce s-au constituit, apoi, a fost ~la Bayley (1926),care a avut in atentie testarea longitudinala 1a 3, 4 :;i 5 ani. $i aceasta s-areferit la mi~carile coordonate de apucare (intoarcerea de pagini, denumireade obiecte ~i socializarea conduitelor). Are un instructaj u~or de aplicat ~icuprinde 185 itemi. In 1945-46 a inceput sa circule Baylev test, eu uninstrumentar explicativ pentru parinli, fapt ce i-a creat 0 mare raspandire.

I Ursula ~chiopu, D. Nacu, A Turcu, M. Garboveanu, Dezvolfarea psihologicii a copiilorpre:jcolari de la 4 la 5 ani, in Culegere de studii, Catedra de Psihologie a UniversitatiiBucure~ti, 1969, p. 31-45.

106

Hetzel - Buchler au avut §i alte teste pentru eopii mid de la primaluna pana la 6 ani, ell centrare pe senzorialitate ~i receptivitate, controlulcorpului, invatarea, manuirea· obiectelor, activitatea intelectuaIa ~isociaJizarea. Testul a implicat 0 atentie mai deosebita, aceea de a abordaaspecte morale ale conduitelor. A mai abordat 0 interesanta problema ~ianume aceea de a se stabili un eoeficient de dezvoltare psihiea, prinimpartirea varstelor de dezvoltare in varste eronologice ~i raportarea varsteipsihologice 1a cea eronologiea. Coeficientul de dezvoltare eonstituierezultatul sumat la notele date la probele trecute, impiirtit la numiirul de testepentru 0 anumita varsta. In perioada 1-3 luni, bateria cuprinde 10 probe.Lunile 9-10 au tot 10 probe. Incepand eu 2 ani, cele 10 probe sunt validepentru un an ~idevin din ce in ce mai complexe.

Bateria Borel-Mavsennav aeopera distanta de la 1 la 5 ani. Camaterial, are suport de cartona~ecu imagini simple ce pot fi manuite.Imaginile sunt colorate. Se solicita denumirea lor ~i indicareaearaeteristieilor ce sunt sesizate privind continutul perceput. Testeaza, astfel,inteligenta ~i limbajul, mai ales dezvoltarea lor.

Testele longitudinale, legate de aceste caracteristiei psihice, au pusin evidenta faptul ca tulburarile de dezvoltare sau nedezvoltarile (sauintarzierile de dezvoltare?), ce se manifesta mai ales in primii trei ani deviata pe plan psihic (mai ales cele de limbaj), se recupereaza dupa 6-7 ani,de cele mai multe ori.

Dupa 1925, metoda longitudinala a inceput sa fie foarte multfolosita. S-a conturat ideea unui coeficient de dezvoltare (Q. D. sau C. D.)complementar eu Q.I. sau c.I. (eoeficient de inteligenta), dar ~i ideea cavarstele de dezvoltare, ca ~i varstele mentale, nu coincid total eu v<1rstelecronologice ~i testarile au devenit mai sensibile la aceste aspecte ~i 1amasurarea lor. Testde de dezvoltare ~i-auextins domeniile tot mai mult.

Inca de prin 1921, bateria 1ui Gesell a fost tradusa ~i adaptata lafiuIte Universita1i din U.S.A., dar §i din Europa. 0 aha implieatie, indezvoltarea lor, a constat in faptul ea s-au extins spre caraeteristicile psihicetot mai mu1t ~i au capatat denumirea (de eireulatie) de baby-test. Testul O.Brunet $1i. Lezine cuprinde i'ntrebari eare surprind ~i implica gradul deinfluen!a al mediului. Exista 0 corelatie intre Q. 1. al piirintilor ~i eel alcopmor.

In genere, testele pentm varstele mari au preluat structura celor 4earacteristici serrmalate de Gesell: P. - controlul postural ~i maturizareaacestuia; C. - coordonarea oeulo-motorie sau conduita adaptativa fala deobiecte; L - limbajul, inclusiv C. N. V. (comunicarea non-verbala); S. -

107

relatiile soeiale ~i personale (soeiabilitatea). Pana la 4 ani, prezintaimportanta P., apoi L. ~i S./C. Exarninarea se face prin intrebari cu durata de2 minute, la copiii de 9-12 luni, ~i de 30 minute, la eei de peste 121uni. Dinsuma datelor, se poate ealcula ~i Q. D. (coeficientul de dezvoltare).

Scala Cunningham - Pinter (1932), revizuita in 1947, s~a folosit ~ise folose~te, mai ales, in gradinite. Are trei variante: A, B ~i C, fieeare deeate 7 teste eu privire la urmatoarele earaeteristiei psihiee:

1. Observatii eu identifieari verbale de obieete obi~nuite: animale,plante, obiecte (fiecare imagine se afla in 3 variante A, B, C).2. Perceperea imaginilor date, in vederea comparatiei ~i stabiliriicategoriei din care fac parte.3. Identificarea de obiecte ce pot fi asociate (gaina eu oul, de pilda).4. Determinarea de gre~eli de marimi ~i propoqii in imaginile deobiecte de imbracaminte (combinarea lor).5. Complectarea de desene neterminate.6. Comentarea de scene de imagini date.7. Reprodueerea unor desene dupa modele date eu punetaje.Bateria Pinter - Patterson cuprinde 13 teste, earn de acelea~i stIUctUri

eu eele de mai sus.

Scala de inteligenta pentru prescolari MinnesotaCuprinde 0 serie de probe bazate pe selectia din alte teste. Este 0

baterie eterogena nonverbala.Rene Spitz a elaborat 0 serie de baterii de teste, prin anii 1945-1946,

pentm plmerea in evidenta a efectelor complexe ale avitarninozei afective ­foarte active la copiii abful.donati, cei din casele de copii etc.

Mal pot fi dtate scalele lom!itudimde ale lui Pasannik s!...KQh!ock(1946), Cavanau2h (1957), CaUan!!er (1953), Horms (1957) etc.

Bazfu1du-se pe conceptia ~i etapele de dezvoltare intelectuala prezenteirf studiile Iui J. Piaget , F. W. Warburton, s-a elaborat 0 baterie de teste dedezvoltare a gandirii logice a copiilor; contine 5 probe.

Bateria Warburton F. W. contine 5 probe; de operalii combinatorii,probe de depistare a proportiilor ~i a probabilitatii, probe de gandire logica,reprezentan operationale ~iprobe de conservare a volumuIui ~i greuHilii.

Exista si baterii de teste de rlezvoitare pentru copu ell diferitedeficiente (surdo-muti) $i probe pentru copi! ell handicap verbal

;Bateria Duse:r si Man' comns. Este 0 baterie pentru copii euhandicap verbal.

in fine, scala de nerfol'manta Bonelli - Oleroq, cuprinde 7 probe.

108

Testul "Ce S-3 schimbat?" (VMS)l cuprinde 10 imagini perechi. Infiecare pereche exista diferenre mici de la un desen la altuL Depistareaacestora se Inregistreaza numeric ~i ca pozitie In desen. Se adauga laInregistrarea raspunsului ~i T.R. (timpul de reactie). Pentru fiecare valoarepozitiva se acorda cate un punct. Este un test de observatie investigativa ~ide atentie, de finete a perceptiei.

Ce s-a schimbat? (U.M.S)

Bateria H. WaUen-Lurcat solicit a completarea, pe puncte, adesenelor neterminate. Sondeaza finetea perceptiei §i observatiei analitice,inteligenta ~i precizia mi$carilor.

o alta cate2:orie de teste de dezvoltare. Testele screenhu!Provin de la cuvantul screening, care Inseamna ciur sau sita. E yorba

de teste ce se folosesc, mai ales, la nivel de comunitate, destinate copiilor cuprobleme ~i nevoi de interventie suplimentara, In scopul de a alcatui pentruei programe educative ~i terapeutice. Sunt teste, mai ales, motorii, de limbaj,

j Analizat ill Laboratorul Universitatii din Bucure~ti, de carre U. ~chiopu.

109

sociabilitate, cognitie ~i afectivitate. Prof. N. Mitrofan1 a atras atentia asupraacestei categorii de h~ste, descriindu-le structura, obiectivele, re2:ulile deaolicare si rolul de a evalua rapid si de a tra2:e orincioalelecaracteristici psihice aflate in stare critidi. In genere, aplicarea acestorteste trebuie, lnsa, lnsotita de dlt mai muIte informatii privind viizul, auzul ~ipsihocomportamentul, in general. Informatiile se culeg de la parinti sauingrijitori ai copiilor, ~i trebuie sa includa informatii prin observatii directe.In· evaluare, trehuie sa se tina seama de 0 serie de recomandari, cum ar £1:

sensibilitatea rata de preocuparile parintilor rata de copii, care trebuie sa fiedelicate, pentru a Ie reduce anxietatea ~i pentru a Inte1ege utilitatea ~i

. ratiunea activitatii de screening. In al doilea rand, locul de examinare trebuiesa fie ferit de zgomote de orice fel, dar ~i cu eonditii eeologiee de alte feluri.Se solicita, de asemenea, atentia fata de relatia eu examinatorul sauexaminatorii. Aeeasta trebuie familiarizata, eu anulari de contradietii ­pentrua se crea 0 atmosfera dit mai relaxata ill mediul de adaptare.

Intereseaza starea fizica, verificarea ei cu atentie, inainte de aplicareade astfel de teste. Deoarece copiii mid (pentrucare sunt efectuate cele maimulte teste screening) au posibilitati limitate de concentrare ~i atentie,aqiunea de masurare nu trebuie sa foloseasca multi itemi - ca sa nuoboseasca copilul.

Prof. N. Mitrofan a prezentat mai muIte teste din aceasH'i categorie. Ainceput eu descrierea testului Denver, test de evidentiere a aetivitatilor Inplanul dezvoltarii. Acest testa fost folosit, in anii 1993-1994, decatre prof.N. Mitrofan pe plan national, eu sprijinul material ~i financiar al SocietatiiSORZ, din Olanda (director Pieter G. 1. M. Hermsen). Coordonareageneral a a fost facuta la Centrul Universitar din Bucure~ti. Coordonarilezonale au aparj:inutcadrelor didactice prof. dr. Anca Munteanu (de l~Thnisoara), lector Cornel Havameanu (Ia~i), asistent ~tefan SzamaskozyJCluj-Napoca).ln 1994, N. Mitrofana impartit eei 2000 de copii pentruanalize pe zone geografice: 903 copii din Centrul Bucure§ti (Munjenia.Oltenja~i Dobro2ea), 419 din Centrul Ia~i (Moldova), 180 de eopU dinCentrul Cluj-Napoca (Transilvania, Maramure§..: Crisana ). Partea a douaa acestui demers, etalonarea datelor (etalonul romanesc), a fost .efectuata $icoordonata de prof.N. Mitrofan, in cadrul Catedrei de Psihologie dinBucure$ti. Au fost implicali in cercetari ~i ciitiva studentL Testul Denver, ca§i multe alte teste pentru copii mid, au fost influentate de testul Gesell-

1 N. Mitrofan, Testarea psihologica a copilului mic, Ed. Press S.R.L. Mihaela, Bucure~ti,1997.

110

Sifert, unul dintre cele mai cunoscute teste din S.U.A. in domeniulpediatriei. Testul a fost folosit ~i adaptat ~i in Anglia, Olanda, Japonia ~iRomania. Cuprinde 105 itemi, in ordine crescanda ca dificultate.

Itemii sunt impartiti pe criteriile clasice ale testelor pentru copiii mici.• Comportament social (reactiile copiilor la factorii sociali,

inconjunltori - ~imodul de comportament: nls, imitatie, comportamente ratade a1tioameni).

• Comportamentul de adaptare general. Itemii se refera ladezvoltarea capacitatii de observatie ~i a modului de a actiona (curent). Maiales, intereseaza coordonarea mainilor, manuirea obiectelor, rezolvarea uneiactivitati practice.

• Comportamentul verbal. Itemii urmaresc modulin care este folositlimbajul, combinatiile de cuvinte folosite etc.

• Comportamentul motor, centrat pe controlul corpului (pozitiadreapta a corpului,pozitia in ~ezut, in picioare, in mers, in salturi ~i inbalans etc.)

Pentru aplicarea testului, au fost folosite ~i unele obiecte, acelea~i intoate zonele in care testul a fost aplicat. De fapt, a interesat, in acest demers,

. ca subiectii sa atinga rezultatele la cei 23-30 itemi care sa permita evaluareade normal, suspect, anoffi1al,instabil. Nu se poate considera predictiv, decatcum se ~tie despre toate testele de dezvoltare ~icele de regres.

N. Mitrofan a mai prezentat 0 serie de teste screening, precumInventarul dedezvoltare Battelle (BDI), care a fost pus in functiune in1984 ~iapoi revizuit in 1988, ca test de triere. Initial, bateria avea 341 itemi,dupa revizuire a ramas eu 96. Ca ~i testul Denver, ~i testele denumite baby­test, se adreseaza copiilor mici intre 6-8 ani ~i sondeaza sensibilitatea,adaptibilitatea, activitatile motorii, limbajul ~i cognitia.in timpul testarii,poate participa panntele copilului sau ingrijitorul sau. Contine itemi princare se coteaza cu 2 puncte, pentru raspunsurile corecte (in 90% din cazuri),1 punet, daca raspunsurile sunt corecte in procent de 50%, ~i 0 puncte, candare foarte putine raspunsuri bune sau nici unul.

Tot un test pentru varstele mici este testul revizuit Bri2ance. A aparutin 1982. Este centrat pe caracteristici curriculare specifice programelor. Are17 secvente, care se refera la:· imaginea globaUi~i segmentara a corpului, deasemanarea vizuala ~i auditiva, situatia alfabetizarii ~i imaginatiei, literemarl ~i mici, calculatie, sintaxa ~i fluenta in vorbire, urmarire ~irecunoa~terea de culori, vocabularul pictural~deprinderile vizuale ~imotorii.o a doua categorie de itemi se refera la masuratori optionale avansate,precum: raspuns la imagini (recuno~terea ;;i devenirea lor, a pozitiei etc.),

111

ascultari de subiecte orale, ale vocabularului pre-abecedar, deprinderimnemice ~i calculatorii bazale. Testul este similar cu testul SCGT ~i alteteste legate de alfabetizare. Testul este atractiv pentru copii. Are ~i treiformulare care se completeaza de catre examinator (psiholog), panntele sauloctiitorul sau ~iun cadru didactic din gradinita sau din ~coaUi.Este efectuatpentru copii din ultimul an de gradinita ~i din prima clasa a cicluluiinvatamantului primar.

Prof. N. Mitrofan a descris testul Brigance revizuit ca fiind maidominat de calitatea motricitatii limbajului (vocabularului), solicitat prinimaginL In test, se coteaza ~i fluenta verbala. Acela~i autor a efectuat un testde trieri pentru pre~colari (1985). Se refera la copii de 3-4 ani. Cuprindetestarea a 11 deprinderi pentru cele 2 varste; cuprinde ~iforme de solicitareale observatiei intre cele 3 persoane care evalueaza rezultatele.

Pentru pre~colaritatea timpurie, N. Mitrofan a mai descris ~i alte teste.Lucrarea domniei sale este bazata pe informatii cu privire la testele pentrucopii pre~colari ~i pentru primele incercari de testare a procesului dealfabetizare, care-l pune pe copil in fata marii conversii a inteligentei caredescopera in litere ~i eifre semnificatii simbolistice deosebite, fapt ceaccelereaza procesul de conversie in planul cognitiv - spre 0 forma deinteligenta mai incarcata de abstractizari, analize ~isinteze nu doarperceptive, ci ~ide obiecte, tiinte, categorii ~iclase de obiecte ~itiinte.

Testele de alfabetizareS-au elaborat pentru prima data in anturajul lui A. Binet. Se aplica

transversal, dar pot fi aplicate ~i longitudinal.In alcatuirea de teste de cuno!?tinteexista, ca atare, doua obiective ~i

anume: sondarea nivelului de cuno~tinte ~i sondarea capacitatilor psihiceantrenate in achizitia ~iconsolidarea de cuno§tinte.

Testele de citire. scriere si calcul elemental'Sunt teste de lectura, ~i cuprind materiale fonetice, litere, silabe,

propozitii; exista cinci niveluri sau grade de lectura:1. sub-silabica;2. silabica;3. ezitanta;4. curenta;5. expresiva.Testul SeGT are cateva sectiuni. Primele doua sondeaza

capacitatile de Iectura ~i de ca1culatie(varsta de lectura, de numeratie ~i decalcul elementar). Testul cuprinde cate 6 plan~e eu litere, silabe, cuvinte ;;ipropozitii In sectiunea consacrata sondarii. Exista 0 gradare a prezentiirii din

112

cifre din ce in ce mai mari spre identificare. Pentru fiecare item, se acordadite un punet. Se noteaza timpul ~i ezitarile. Testul pennite sa se stabileascanivelul alfabetizarii, siguranta leeturii la fiecare nivel ~eolar elemental' ~inatura spectrelor earentiale ale lecturii. Testele de lectura, numeralie ~icalculatie se aplica, in special, copiilor intre 4 ~i 8 ani, in conditiileorganizarii in gradinite a ineeputului alfabetizarii. Bateria UBTS a avut capunet de pleeare SeAT, baterie eomplexa ee a fost elaborata in Franta.Bateria euprinde eontinuturi gradate de litere, silabe, euvinte ~i propozitii,apoi ealcule in aeeea~i ordine. Bateria UBTS 1, efeetuata la Universitatea dinBueure~ti2, are in eontinuare, dupa plan~ele de litere ~i cifre, solieitari deeonstruire de euvinte, din tabelele eu litere, eonstruirea de eifre, din tabelecu eifre simple, adunari, seaderi, prin cifrele din tabel eu maxim 3 repetiliidin literele ~i eifrele date. Mai euprinde, in eontinuare, in cele 14 plan~e ~ialcatuirea de povestiri din dl.teva imagini.

Testele ~eolare de acest fel se folosesc foarte mult in zilele noastre,ca instrument de mundi ~colara in larile anglofol1e, ele tind sa se stabileascanivelul general al euno~tintelor ~i capaeitatea de citit coreet, intelegerea a ces-a citit ~i scrierea de litere, silabe, cuvinte, propozitii. Se considera ca testede educatie, instruire, invalare, dar ~i teste de autoestimatie ~colara.

Chestionarul M.S.A.E. este 0 proba destinata a aprecia nivelul deadaptare a elevului la experienta sa §colara. Din acest punet de vedere, testuleste divizat In doua patti. Prima prive~te autoevaluarea fala de diferitediscipline §colare (potential, acestea condenseaza interese, capacitati §i uncoeficient general al eficientei §colare).

Partea a doua solicita 0 estimatie privind factorii bipolari ceaqioneaza in invatarea constanta, in activitatea de Invatare, tonusulenergetic, fragilitatea adaptarii, rapiditatea, ritmul, continuitatea etc. (timpde aplicatie 20 de minute).

Testele gradate de cunostinteCele mai multe teste de cuno§tinte au aparatura de raspuns, astfel

incat sa soli cite dh mai putin posibil interventia grafica a subieetuluLPrezinta interes testele de sondare a capacitatE de lectura $i a scrierii,

la varstele §colare mici. Exista ca procedeu mai raspandit, eel modela! 1ntaide Bovet. Teste1e de acest gen au in atentie viteza $i eorectitudinea lecturii.

Existl unele etalonaje pentru viteza lecturii, elaborate deE. Claparede.

I Ursula :;>chiopu, Introducere ill Psihodiagnostic - ed. II.2 Laboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti, U. Schiopu (vezi Tabelul1).

113

~i pentru scriere exista categorii:a) copii care nu ~tiu sa copieze corect un test;b) copii care nu copiaza corect, dar pot scrie dupa dictare;c) copii care cunosc toate literele $i pot copia $i scrie dupa

dictare, dar fac gre$eli (mai ales de ortografie).L 'alouette de P. Lafavrais este un test de studiu $i analiza a

capacitatilor de lectura la copiii cu logopatii (in special, la dislexici).Cuprinde 265 de cuvinte ordonate prin desene $i silabe U$or de citit, cuvintesimple. Acestea se afla integrate $i conturate in contextul de desene.

Detenninarea varstei de lectura $i a celei reale pennite stabilirea,. prin comparatie, a gradului de intarziere sau de tulburare a lecturii $i pennite

sa se stabileasca un plan de reeducare a lecturii $i vorbirii.Testul de nivel scolar Dentru ortoe:rafie ~i calcul. de J. si M.

Subes are in atentie prognoza repartitiei ~colarilor dupa absoivirea primeic1ase $colare. Piecare subtest cuprinde 5 fraze a caror structuri $icomponente gramaticale sunt astfel alcatuite incat sa cuprinda cerinteleproprii.

Testul UBTS. Tabei 1.USGT variante 1965

Alfabetizare, un test de cuno$tinte (citire $i scriere)

I.

01aue

2.

bcmpn

3.

ceghiClgechi

4.

carcerdarbatsar,5.

carte

6.

caiet

7.

am inteles

8.

A venit primavara.

9.

Vor inflori toti pomii.

10.

Vine $i vacanta de Pa$te.

II.

Maine vine mama acasa.

12.

La vara yom merge la finnte.

114

Tabel II.

IA I0AUEI

R

JCDBPS. MA

POCIROIGHEOS

AROPINUSGHI

AC.CE CN·LOCBO

INILAC PEULSOA

TORIES SAAZICA·

TEIT·CEI-SUSLUC

HIRENESTRAPRIVIGHETOARE STIU sA cITEse, ACUM.AM UN COLEGNOU. DE IERL

•......•. < ....•DINTR-IJN UNGHER TA$NI UN CINTEZOI.

TabelIIt

1j A 1 VI ElJI0 IA

2 I RI

TIB PSID

3 I

R.ABO.CIDECHE .4

DOI UNDI..NUEVi.5

PAMIALCATA.6

BEI DARAau.AM7 I

N.AEAD1CEI 8

ACLAPE ,DU

1. 1. Se cere identificarea primeIQr2 randuri;2. Se cere identificarea urmat()areIor 3 r<lnduri;3. Se cere identificarea ultimelor 3nmduri;

115

II. 4. Se cere constituirea de 3 cuvinte din primele 2 nmduri;5. Se cere constituirea a cinci cuvinte din primele 4 randuri;

III. 6. Se cere construirea a 4 propozitii din toate randurile tabelului I;

IV. 7. Se cere constituirea de 3 cuvinte din ultimele doua randuri, eu silabe,ale tabelului II;

V. 8. Se cer 2 fraze din randurile 1-7 a tabelului II.

Tabel IV.

a· iu an Iear

J td,b i p s

mapoClracghe

os

aropInugghi

bocechifuoa

01'ieoueu

pac

doarvreaploavreasccer

apasornnclre~lauta

casa

soareploaie~coalauzina

privighetoare ~tiu sa citescam un coleg nou de ieridintr-un ungher ta~ni cevaA

I0A IN IE AR

JTD IBIp SMA

POCIRACGHEOS

AROPINUGGHI

BOCECHIFUOA

01IEOUEDPAC

DOARVREAPLOAVREASCCER

APASOMNClRESLAuTA

CAsASOAREPLOAIESCOALAUZINA

PRlVIGHETOARE STIU sA CITESCAM UN COLEG NOD DE IBRIDINTR-UN UNGHER TASNI CEV A

116

Sarcinile testului (Tabelul IV)

1. 1. De eitit literele din primele 2 randuri.2. De reprodus ce s-a retinut din primele 2 randuri.3. Sa eiteasdi urmatoarele 3 randuri.

4. Sa eiteasca apoi urmatoarele 4 randuri.5. Sa se eiteasea euvintele ~i propozitii1e.6. Sa se reproduea propozitiile retinute.

II. 7. Sa se eiteasca, din nou, silabele.8. Sa se eonstruiasea efh mai multe euvinte din silabele eelor 4

randuri.

9. Sa se eonstruiasea 0 propozitie din silabele eelor 4 randuri.10. Se solieita serierea in etape ~i pe rand, ea mai sus, a literelor.

Test UBTS - seris. Tabel VICopierea literelor in patratele goale.""""'--- -:----- ----=--

Jatac raeI sac pamom Isatma

daedamntarecadscadboaUi

po

saccommergi Durnnrnasadoua

ci

I mae omI vreauJoecaldreee

rolac

I plac ;;tiufugvmemine

-E;he

I tacialevreauspunrouaspuneos

raeI cale ~tiumu!tvouabuneau

Valmoalechiaradul1spalarele

Tabel VI.Fa propozitii cat mai multe din literele scrise. Bareaza literele folosite.

"--' , Cuvinte ! Cuvinte ! Propozitii

1[\

.---'---+- ~ JIll V.-1~w:~e9 'I ! m

! i q I vl~

-~i"i! ".111i\li!&f IzlaiD.- ...-1- I ~:.•• J V I >; 12 ! § I '" j .

1jIj,

j

j

j

!~

117

Testul U.B.T.S. are variante ~i pentru eifre. A fost efectuat eu 10 plan~e, laCentrul de Cercetare Psihologica al Universitatii din Bucure;;ti, 1977.

1 38527

06!1O911

13151719

52

7593105116

105

115167101113

2002

Analiza rezultatelor negative permite sa se puna in evidenradificuWitile de educatie 9i varsta culturaUi. Analiza timpului de lueru,raportat Ia viteza numeratiei, permite sa se stabileasca viteza ~i siguranta denumeratie in astfel de teste.

Ultima secventa a acestui test este a stabilirii catorva infolTI1atiiprivindtimpul. Se cere:

L Aranjeaza indicatori Ia primul ceas, astfel incat sa iasa ora 10, 30minute;

2. Aranjeaza indicatoarele astfelincat sa indice ora 2,7minute;3. Arfu'1jeaza indicatoarele celui de-al 3-lea ceas astfel incat sa indice

ora 8,51 minute.

~\r /\~~1O 2 \ 10 2 J

(" 2 \9 ~ 3-l s ,. 3)

9 ¢ 3 ~

\~ ,) ~ LJ\: :}ZlY 7-LY765. \ / \ ~"1 2 ~

.J

118

4

7

(1~ 10 1:~

9 • \

'(8 4"'1. 6 5 q j-~----L--Y

~"---r-'I-~-"'\ "\

;: ;1 12 1 2 /'~~ 10- • 3~ .

4 _ i\ ....8 y

\ - - 5 /~ b />/~·-L

5

8

p,\r 9 • 1\ 3

\8 7 (' 5 4/~

{----T-?~'"/\ "-

( 11 12 1 /\

/ '10 2 \\9 • 3-j

\: ;)-~O

- 5.i 6 \-··--l-

12

•4

.0/

(/~~"10 1 2 ,A,\

\9 . 3~\/8 I

'< 4 i

~7 6 \')''---l...______/

6

9

Testele de achizitii scolare, seria T.A.S. (Franta), cuprinde:• Serii de teste de sondare a cuno~tintelor, privind Insu~irea de limbi

straine 1a diferite niveluri.

• Test de studiu ~i analiza a capacitatilor de 1ectura la eopiii eulogopatii (dis1exici). Teste1e au numeroase desene In cuprinsu11or.Desenele din text au functia de a facilita intelegerea, pentru a elibera

tensiunea legata de lectura. Determinarea varstei de 1ectura ~i a celei realepermite stabilirea, prin comparatie, a gradu1ui de intarziere sau tu1burare alecturii ~i stabilirea unui plan de reducere a lecturii ~i vorbirii.1

Teste1e aritmetice pot pune in evidenta dificuWiti de calcu1,decunoa~tere a iImmltirii sau a diferitelor aplicalii de regu1i aritmetice ~idificultati in utilizarea relatiiIor aritmetice.

Metropolitan Readiness, Test de H. Hildreth si N. Griffiths -1949

• Sondeaza gradul de maturitate a1 scrierii, cititu1ui ~i calculu1ui.• Cuprinde 7 tipuri de probe:1. Semnificatii ale cuvinte1or;2. Sem.nificatia frazelor;3. Informatii, probe de vocabular;

I Exista teste de cuno~tin!e pentru istorie, geografie, matematici, limbi straine etc.

119

4. Cautare de imagini identice;5. Numere;6. Exercitii de copiere de cercuri, dreptunghiuri etc.;7. Desenul omuletului.Bateria seAT - 1957

• Este complexa ~i saturata in factori verbali ~i numerici .• Se utilizeaza pentru cateva nive1uri de varsta.Testul Academic - Promise Test APT - de G. Bennet -1961

• Este 0 baterie de predictie a succesu1ui ~co1ar, pentru studiile secundarede 1a 12 la 15 ani.

• Cuprinde 4 tipuri de teste ~i se concentreaza pe factori verbali ~i numerici.Exemplu din partea cu facton numerici (cu 60 de itemi):• Mai jos, exista doua selii de fIguri. in prima parte, figurile ce se

vild au un caracter comun. Descoperiti-l.• Care fIgura din seria a doua corespunde celor trei figuri din prima

serie?

I /1~[-Bateriile de teste de pro~xes educativ• Bateria STEP (Secvential Tests of Educational Progress)• Cuprinde cate 4 caiete pentru fIecare subiect, cu cate 2 paqi,la care se raspunde in cate 35 de minute, la interval de timp, pentru ase stabili ~i un procent de progres educativ.e Ce1e 4 caiete de mvel cuprind cuno~tinte ~co1are genera1e dindomenii1e ~tiinle1or naturii, cuno~tinle aritmetice, de limba ~iprivindviala sociaUi.Pentru nivelul ~colar prim (6-7 ani), in care cuno§tintele sunt

flexionare, se prezinta testullui A. yon Waynberg (Cleveland).Acesteprobe au fost concepute, in anul 1955, de catre KT.S.

(Educational Testing Service) din New Jersey - institutie care se ocupa cuelaborarea de teste ~i alte instrumente de psihodiagnoza, cu etalonarea §ivalidarea lor, in vederea utilizarii acestora in invalamant §i In alte institutiieu un caracter educativ. ETS este 0 institutie autonoma, subventionata deMinisterul Sanatatii §i Educatiei din Statele Unite, dar care I§i procuramajoritatea fondurilor din contracte de cercetare, organizarea cursurilor de"reciclare" ~i din comercializarea testelor ~i a publicaliilor sale.

120

a1J lost e>;pi';J:llC1H;111:ate ]a

catre Prof Ursula $chiopu ~i Dr. Constantin ZahiroJc.experimentare s-a trecut, ulterior, elaborarea unor probe cuun

continut adecvat realitatilor de la noi din tara, mentinandu-se principiulconstructiei probelor, initiat de dUre ETS.

10 Aspecte istoriee S1principii care se ana 1<1 baza construirii acestorteste

Dupa eel de-al doilea razboi mondial, 5-au ivit, in psihologie, douapreocupan relativ noi ~i din ce In ce mai insistente, care au contribuit la 0revizuire a conceptiei ell privire 1a mIuI teste lor de aptitudini intelectuale.Aceste preocupari - tendinte ale psihologiei contemporane - secaracterizeaza prin abordarea frontala a studiului creativiti1lii ~i a1 capacWitiide a invala. Teste1e de nivel intelectual, In fonna lor c1asica, au fast criticatenu numai pentru faptul ca avantajau anumiti copii, dar ~ipentru camasuraucapacitiiti greu de delimitat, cum sunt cele inte1ectuale, din punetul devedere al importanjei acestora in predictia succesului profesional. Intreahele, s-a obiectat testelor de aptitudini intelectuale faptul ca de nu mascaraefectele reale pe care ~coala trebuie sa Ie exercite asupra unui elev invederea pregatirii lui pentru viatit Accentul s-a mntat de la detenninareapotentialului actual al elevului la masurarea, pe de 0 parte, a interactiuniidintre subiect §i procesul educational ~i, pe de aHa parte, la testarea iuse!;>iametodelor de predare care sa asigure un progres real in pregatirea elevilor,

vederea succesului profesional ~i social. Procesul instructiv-educativ afost astfel abordat Intr-un mod mai rafinat decat prin testele docimologicepropriu zise sau decat cele de cuno~tinte.

Astfel, invatillmmtul considerandu-se, ~i sub aspeetul investitiilor pecare societatea Ie face pentru a obtine un randament maxim in pregatireatineretului, s-a ajuIls la concluzia ca acest rezultat al ~colii trebuie sa poatafi modelat in raport eu capacitatea de a raspunde noilor solicitari alesocietatii, aflata Intr-o ampla perloada de revolutie tehnico-~tiintHica.

Cand ne-a..l11referit la perioada de dupa eel. de-al doilea razbolmondial, a1'nmarc at momentul unorpreocupari generalizate; trebuie, insa, samentiona..tTI ca asemenea orientari au fost ?i inainte, e drept sub fonna deglasuri meJ. izolate. Astfel, este cazul sa citam pe J. E. Miller (ThePsychology of Thinking, New York, Macmillan, 1909); w. McCloy ~iN. P.Meier (Re-creative Imagination, in Psychological lvfonographs 51, ill. 5,1931); L. S. Vigotski, 1930, ~ia1tii.

121

1l1

IIi

I

II. in construirea probe lor de progres educativ. s-au avut In vedereurmatoarele premise:

1. Scopul principal al educatiei este acela de a dezvolta potentialulindividual al elevului pentru a optimiza realizarea sa in viata sociala ~iprofesionala.2. Educatia este un proees eontinuu ~icumulativ, ce poate 11 exe;citat ~i

optimizat.3. Accentul educaliei trebuie sa cada pe dezvoltarea uner deprinderi

critice ~i a capacWitii de intelegere. Radiografierea acestora prezinta,ea atare, 0 deosebi1A important~'L

4. Sueeesul educaliei poate fi masurat In termenii capacitatiiindividuale a elevului de a utiliza cuno~tintele dobfuldite inrezolvarea unor probleme noi, fapt dimensionat in strategiile testuluL

5. f?coala trebuie sa contribuie la integrarea con~tienta a elevului inviata sociali1 ~i profesionala, fapt la care vor contribui ~i testele deprogres educativ.

6. Cultivarea gfu1dirii divergente ~i creatoare, ca ~el de prim ordin al~colii contemporane, este una din eapacitatile solicitate Indimenshinile testului.

III. Caracteristicile mal importante ale probelor de progres educativ(forma 1975, Bueure~ti)1 .1. Se refera la 5 niveluri, ineepand cu pre~colari, clasa I ~i cate doua clase(5-6, 7-8, 9-10 ~i11-12).2. Capacitatea de inlelegere ~i deprinderile programate spreevaluareurmeatil sa fie masurate pe baza unor incidente eritice, recunoscute de catreeducatori.

3. Complexitatea testului pennite masurarea aceleia~i deprinderi inteleetualela toate celelalte niveluri ~i la fiecare forma a testului (limba materna,matematiea, ~tiinte naturale, ~tiinte soeiale). Astfel, se constituie uninstrument unitar.

4. Fieeare test euprinde probleme eu situatii reale, la rezolvarea carora eleviiapliea euno~tintele dobfu1dite.5. Continutul probelor este interesant ~i vehiculeaza infonnatii utile:folosirea unor texte eu un earacter gratuit nefiind recomandabila.6. Testul trebuie sa fie suficient de lung, pentru a pennite masurareaperformantelor individuale ~i det~area elevilor care dispun de capacitatipeste medie.

ILaboratorul de Psihologie al Universitatii din Bucure~ti, Ursula $chiopu.

122

70 Testul trebuie sa cuprinda mai multe variante echivalente, pentru a puteafi aplicat de mai muIte od la acela~i individ, penniland evaluarea procesuluiinstmctiv -educativ.

8. Fiecare forma a testului ~i fiecare varianta trebuie sa cuprinda acela:;;inumar de itemi u§ori, medii ~idificili, pentru fiecare ciclu la care se aplica.9. Testul l~i propune sa masoare, in primul rand, capacitatea elevului derezolvare ~i mai putin viteza de solutionare.10. Perfonnantele probei se cer eorelate eu performantele ~colaf(;~adecvate.

IV. Tipurile (fonnele') existente ale testului de ~rogres edueativ. PanAin prezent, au fost construite 6 forme ale testului de progres_ educativ . .Infiecare se solicita aceia~i schema de organizare, ~i fu"1ume: '

1. Test de citire (intelegerea uni text chit de sublect).2. Test de ascultare (intelegerea unui text audiat, citit de c~itre

examinator).3. Test de scriere (recunoa~terea unor gre~eli graiilaticale dintr-ull text

dat ~ireconstituirea corecta a textului).4. Teste de 9tiinle naturale, utilizarea cuno~tintelor de fizica, chimie,

biologic in rezolvarea problemelor practice.S" Test de matematidi, folosirea cuno~tinlelor matematice in aplicatii

practice.6. Test de cuno~tinte sociale, verificarea il1IOrmatiilor sodale ~i a

aplid1rii acestui gen de cuno~tinte in situatii reale intalnite in viala.Testeie nrojective ,Fenomenul de proicClic se manifesta ea 0 structura de exprimare a

caracteristicilor mai semnificative psihice prin voce, temperament, caracter,sociabiHtate, aspiratii, interese, atitudini etc. Exista doua semnificalii ce sepot acorda fenomenului de proiectie. Prima se refera la proiectie, ea flind 0expresie specifica ~i individuala, pornindu-se de 1a premisa ea prin analizaproduse1or activiti:ltii creatoare libere (dar ~i a altor feluri de activiUiti) seexprima proiectia. LT} al doilea ra.'1d, se acordii termenului proiectie 0semnificalie mai restransa, care are doua versiuni. Una restransa,operational a la psihanali~ti, incorporata in ideea ca in produsele activitatii seoglindesc aspecte ale imaginii de sine, dorinte, aspiratii sentimentale,nazuinte, da! ~i temerile psihice implicate in psihic Ia momentul respectiv. Adoua s;errmifiealie se impliea in ideea ca produsele aetivitatii suporta untrw.sfer alincarcaturii psihice mai sem.."lificative, ce caraeterizeaza subiectulIs un moment ciat. De aeeea, testele proiective pot pune in evidenla aspectemai pregmmte ale preocuparilor, idealurilor, intereseIor, eonvingerHor ~iatitudinHor persoa.'1ei respective"

123

Trasatura comuna a testelor proiective, pentru psiholog, este de aprezenta stimuli cat mai nestructurati, mai ambigui sau mai necomp1eti.Acest fapt produce un fel de libertate sau mai biue spus eliberare asubiectului de rigorile intrebarilor care cer exactitate ~i creeaza emotE ~itensiuni. Aceasta cu atat mai muIt ell cat in activitl:iti1e ~colare aceste rigoriinfluenleaza statutul de elev eu consecinte1e sale in facton de clasa etc.Psihologul trebuie sa activeze aceasta stare de destindere. Din dorinta de atrai destinderea, subiectul proiecteaza asupra stimulilor propriile interese,aspiratii, opinii, atitudini, aspecte de mentalitate ~i creativitatea disponibila.Bineinteles, caracteristidle testului ~i ale subiectil or, care se implica inraspuns la testele proiective depind ~i de caracteristicile privind stt1JcturasoliciHlrilor din test, care au mare importanla. j

H. Pierre a impfu1:it testele proiective In: 1. J'i;stfLconstHutiv!,caracterizate, prin faptul di subiectul implica In materialele nestructuratesolicitate prin testele projective 0 stmctura ~i organizeazil ceea ce i s-a cerut,in functie de aceasta stmctura. 2. ~§te construedv,-:, deoarece subiectultrebuie sa construiasdi structuri mai largi, pomind de la un material definit3. Teste catarctice. Subiectul este implicat in situatia de a se exteriorizaemotional, fapt ce produce 0 desc8rcare emotionala. 4. Testeinterpretative. Subiectul realizeaza 0 interpretare ce are 0 semnificatieafectiva, conditionata de fortele mai stimulate disponibile In acel moment. 5.Testele refractive. Acestea sunt legate de crearea conditiilor de expunere asubiectului prin distorsiuni ce sunt reactii structurate prin comunicareasociala conventionala.

J. E. Bell a facut 0 impaqire mai simpla a testelor proiective,referindu-se la categorii de teste proiective:

1. Tehnici care au la baza stimularea proiectiei prin asociatii decuvinte;

2. Tehnici ce utilizeaza stimuli vizuali;3. Tehnici care utilizeaza invocan expresive;4. Tehnici ce utilizeaza jocul ~i loisirurile ..impaqirea lui Bell leaga reaclii din testele proiective de solicitarile

stimulului mai direct. G. Lindzley a mcut 0 interpretare in tehnici asociative,constructive, de complectare, de ordonare sau de alegere ~i tehniciexpreSlve.

I in psihologia romaneaseli, s-au ocupat de testele proiective Dr. C-tin Enachescu ~i M.Minulescu (2000). Vezi ~iUrsula ~chipu, Introducere in psihodiagnostic, ed. I ~i ed. n,Tipografia Universitl:\tiiBucure~ti 1970 ~i ]976.

124

Evseck a clasificat ~i testele 3 categorii, centranctu-sepe caracteristicile materialului ell care ~i prin care se subiectuL Inacest sens, exista:

1. Teste d~ comDletare (de desene, povestiri, de p:ropozifii,de nnaluri de intamplari).2. Teste de Dlrodudie, prin care sO.Hc:ita subiectului sa

deseneze, sa picteze situatie activitate sau deconstrucfie, aranjamente de imagini, cuvinte etc.,

3. Teste de 09§elrvajie, sestructurata, motiv pentm care devine semnificativ m()ch.ll in carereactioneaza.Au existat numeroase dispute ~i discUlii legatura ell testele

proiective, ca de pilda modalitatile mu1t mai simple a analiza testeleproblematice, care au cotatii ~i sisteme interpretative u~or de folosit.Disputele au fost nu de putine on demolatoare pentru teste1e proiective, caresolicita 0 mal complexa ~i structurata competenta psihologica, Pentm aputea fol03i testul proiectiv al pete10r de cemeal~ Rorschach, este nevoie deo experienta, ;;i 0 preparatie de 2 ani Au fost chiar rnomente In care s-apetrecut excluderea considerafiilor de teste ~tiinlifice a testelor proiective.Exista, Insa, in favoarea lor 2 motive mal importante. In primul rand, printcstele de desenare exista 3 feluri de sifuatii de testari:

1. Solicita.ri de completare g.·Et1umitor desene sall figuri geometrice.2. Teste in care se dau, prin puncte, unele repere de spijin,

so1icitp.ndu-se redesenarea a ceva.

3. Teste in care desenul se face desen, solicitfu1du~se activareacapaciUililor de crealie ~i de repretentare la diferite solicimn.Pentm fiecare desen, se acorda 2 punete.

La acestea se adauga solicitari de finisat povestiri, inceputun depropozitii etc.

Prin toate acestea, testele proiective devin produse ale activitatii ­metoda recunoscuUi.

TcstuJ Wan H, sf Lurcat (modelul eelor 10 figuri). Se da copilului 0pagina eu figuri desenate, cerandu-i sa le reprodudi pc 0 pagina eu puncte(de aritmetica). Exista diferente importante Intre copii de viirste diferite ~i inceea ce prive~te modul de a lucra. Se proiecteaza, ill desene, atitudiniintelectuale, flexibilitatea reprezentari.lor etc.

Testui J. Phu!et. B. Inheider (testul eelor 21 de figu...ri) cuprinde 6coloane de patratele, din care 3 cuprind cate 6 imagini desenate. Subiectul

125

trebuie sa reproduea figurile din eoloaneleeu modele. Pentru fieeare figuradesenata, se acorda un punet ..

Testul arborelui, de K. Koch. Consta dLq solicitarea, adresatasubiectului, de a desena un arbore froctifer (uu brad). E un test ce sefolose~te la toate varstele.

Exista 0 varianta a acestui test ell 3 arbori. Daca subiectul este

depresiv, se solicita varianta eu un singur aroore. Exista 0 schema generatamatriceaUi pentru toate desenele care se efectueaza Hber, considerandu-se cadesenul are unele caracteristici legate de dimensiuni semnificative.

in primul rand, intereseaza .. plasarea desenului in .pagina,. dimensiunile acestuia, fonna, sistemul·. de executie, inclinatiile, fOrIlla

radacinilor, ale trunchiului ~i ale ramurilor. Radi!lcinile, tulpina ~i coroana,plus adaosurile din desen, se pot mai bine analiza printr-o foaie transparenta,obi§nuita ca marime (cat 0 paginii), eu. 0 cruce "orgaruzata" pe intreagafoaie. Acest fapt ne pennite sa decodificam 0 serie de aspecte interpretativeimportante. Stabilim aspecte legate de pozitia desenului in foaie. In acestsens, linia vertical a, pe dimensiunea intregii pagini de la A la B ~i ceaorizontala de la CIa D, creeaza 0 ordine corecta.

Intereseaza dad\ desenu.l se extinde pe toata pagina, ceea ce

inseamur expresiyitate, ~ui\(.~te.!lcutpe 0 secventa a paginii - fapt ceJ~rnpeJt:.ml~~tali.Cand de;senul este mie, indicaidereta sine:. mtereseaza ciac! pomul este desenat in

centrul acest caz, inseanmi ea. subiectul este implicat, in acelmoment, in activitatea curenm. Daca se ani spre sau in zonele C ~i D,semnificatia este de interes subiectului pentru viitor sau trecut, eventualpentru mama sau tata. Daca radacinile fac ca arborele sa fie implantat sau nuin sol, lnseamna fol1a (prin radacini ale instinctelor). eu cat subiectul e maimare, ell atat vor fi aptitudinHe mai aproape de varsta adulta, ~i arborele vaevolua mai mult spre desenul coroanei (intelectul). Trunchiul comc, lavarste mai marl de 7 ani, semnifica un leJer retard intelectual. Trunchiul grosreprezinta rigiditate mentala, caracter fenn ~i tendinfe spre abstractizare.Daca trunchiul este medin, tubular, reprezinm 0 discreta inadaptare (i~i iadorintele drept realitate). Daca trunchiul este mai seun: decai coroana, seconsidera ca subiectul are uneori tendinte ideaHste. Daca tmnc~jul estemai lung deeat coroana, Inseamna ca in gandirea concreta. a subiectuluidomina afectivitatea. Lnclinarea spre stanga, indica stapamre de uIleonexcesiva rigiditate, blocaje, !ipsa curenta de contacte eu dezinteres,repliere spre vise san spre diverse idei, probleme, ideologii. Daca truncmulare scorburi, crestaturi, se pun in evidenta t:raumatisme vechi. Dadicoroana

126

este indinata spre dreapta, la subiectul testat domina extroversia, virilitatea,dar ~i faptul ca persoana respectiva tdiie~te mai mult la voia intfunpHlriLInclinarea spre stanga a coroanei inseamna introversie dominanta, existentaunei bogate vieti interioare, regresii, uneori, san infantilismo Daca coroanase afla in mijlocul trunchiului, pune in evidentii echUibrul psihic. Testularbordui e folosit ~i in psihodiagnoza personalitatii, ca mm toate testeleprOlectlve.

Un ait test care se ineadreaza in reguHle 1?i interpretarile legate deschema generala, pe care am prezentat-o prin testul arborelui, este testq!Goode:nou,.gh sau omuletul. Si acesta are doua variante: una eu solicitareadesenarii unei persoane, a doua eu desenarea pe trei foi a trei persoane.Primul desen solicitat este 0 femeie, al doilea este un barbat ~i al treilea,propria persoana care deseneazao $i in acest test, intereseaza marimeadesenelor, pozilia In pagina. La cele trei desene intereseaza ~i varsta dataprimelor doua persoane desenate. In aceasta caracteristica a desenului seimp1ica simpatia pentru sora sau frate. Intereseaza, de asemenea, dacadesenele sunt laborioase ~i cuprind mtregul corp san daar bustul, cum este

!j~-:rlJ

Ii...-- __ J ••.•.•

<;.-----.-

\ j

~ ~I i If . /',! ~~ \

'J.'~ j}>---~.

~r-"'... !" ," f1 /1

../J.' ~\\

;;-,\

~_\--....~lrr~~

---" . ...----.

'i (':' "'::, .... --~, ,...

j \-

..--...

r-'/

.-....

"'1"'-:"",.!) ')\

,:;;;:",' ~

:3ani 4 ani 5 - 6 ani 7 ani 8 ani

in:fiili~area felei, a imbracamintei, detalii ale accesoriilor, integrarea inpagina. La un personaj, toate aceste caracteristici au implicatii importanteproiective privind caraeteristicile evaluative ale persoanelor desenate.

Testul Familia se incadreaza §i el in caracteristicile de pozitionare apersoaneJor in desen ~i a marimii lor. In ceea ce prive~te pozitia, intereseazalima !recut - vii tor, dar ~i cine di.l1familie, langa care se afla, dadi privesc infata sau numai din lateral. Langa cine se afla reprezinta distanla intima ~inediferentiata, catre cine prive~te inseamna atentie de observare a conditiilorpersoanei spre care prive~te. Intereseaza distanla mamaAata, gestica,orientarea privirii ~i a fetei, a bratelor, dar ~i daca sunt desenate grupaje oripersoane izolate, persoane strame de familie. De asemenea, intereseazadetaliile siluetei corporale (care pun in evidenta dominatia intelectului, saude afectivitate (dominatia tnmchiului). Intereseaza ~i accesoriile, peisajul,

127

afara sau in camera. Indica aspecte ale familiei de tdiire mai mult in viatalarga sau In fami1ie. De asemenea, prezinta importan!a atmosfera dinfamilie, chiar afectiunile eelor prezentati, 9i preferintele prin apropiere,tinere de mana, linere de brat etc. $i acest test are variante. Intr-o varianta sesolidta, Intai, desenarea nnei familii ecran (fara specificare ~i identificare),~i apo! desenarea familiei de apartenent~L Se considera, in genere, didesenarea fami1iei dimensioneaza, in mod proiectiv, atittldirJle subiectuluifata de membrii familiei §i in acel~i timp adaptarea familiaJa. Imeresea,:;a,de asemenea, dadi In familia ecran, din varianta familiei cu doua des ene,exista un copil (vID-sta~i sexul acestuia) ~i daca aceasta ffullilie este maimare deetH a lui. Exism :?i ;) varianta ell desenarea familiei proprii ~i a line!familii ideale. Exista §l se folosesc variantele testului Fful1iliei, dupa PorotVinest etc.

Un test relativ, tot de figuri umane, este testul 2 persoane ({)persoanafeminina ~i una mascuHna)c Aceste desene au caracteristici de varsta foarteevidente.

In toate testde desen intereseaza §i trasarea liniilor. Dadi liniaeste anemica, insearnnl'!, subiectul nu are energie vital a, daca e clara,subiectul are vitalitate ~i energie, daca e ~erpuitoare, indica tendin}enevrotice pe moment - sau este 0 persoana tenslonam.

lneepand eu elevii claselor a IV-a ~i a V-a, desenele sunt tot maiindireate ~i impliea imbracaminte, adeseori ell aspecte corporate ce sediferentiaza la talie §i bust, la fetite, dar mari ~i musculo~i, Ia baieli. Un testeu sareini asemanatoare a alcatuit Lude Frechette, din Ottawa, cadmuniversitar care ~i-a luat doctoratul in Romania. Testul sau se nume~te"Moi", ~i are inscris pe coperti\ ca este, in acela~i timp, un ghid pedagogic.Proiectul "Moi" (Eu) se realizeaza printr-o oglinda. S-a efectuat eu ~colariimici. Experimentul incepe eu actualizarea potentialului observativ, dar ~isemnalarea cunoa~terii de sine. Autoarea pledeaza pentru introducereaoglinzilor in ~co1i, dar ~i pentru 0 noua regula pentru copii, aceea de a secontrola in fiecare zi in fata oglir..zii, pentru a face 0 verificare zilnica avestimentatiei ~i a infati~arii exteme~ ell ajutorul direia sa-§i aranjeze copiiiin:fati~area. Pentru stimulare, se face ~i 0 lectie de coafura (aranjareaparului). Caietul "Moi" solicita de fiecare data, efeetuarea de colaje in raporteu imaginea de sine. Proiectul dureaza 16 saptamani de activWiti de colaje.Fieeare saptamanaare in atentie 0 parte a corpului spre care se orienteazadiversele subaetivitati. Primele doua saptamani sunt orientate spre studiulmainilor, urmatoarele doua saptiimaru au in atentie picioarele. In saptamanaa cineea, atentia se centreaza pe oem, a ~asea pe par, a ~aptea pe urechi, a

128

opta pe nas, urmeaza gura (nalla), fa;a (zece), apoi brateIe, sapmmallBe 11~i 12. In saptamana 13, intereseaza gambele, in a 14-a saptfu'lilana, intotalitate, In a 15-a, preocuparea trece pe anatomia intema, In ultimasaptamana se organizeaza 0 reluare generaHt

Activitatea proiectului MOl are 0 durata de 20 de minute de flecaredata. Trebuie controlate in fiecare sapmma.'I1a ce, dit ~i cum s-a realizat.Pentru maini, intereseaza apropierea bidimensionala (I ~i ll), a.'TIprenteledigitale (3), pentru maim II, intereseaza cooperarea maiTIilor In activitali,experienla kinestezica eu degetele, proprietatea miHnHor de a apuca, amanevra multe obiecte, a spiHa, a desena etc. (cat mai rnulte activita~i,pnntre care ~i acelea de a serle, a mi~ca jucani, a aranja ve~rnintele, mainHein aIimentatie, :i'mbracare etc.). La fel 91pentru picioare (4). Pentru ochi sesolicita observarea ~i desenarea fiedlrui oeru, jocul oehilor ~i a1 pleoape1or,apo! stabilirea proprietatilor oem lor, ale pleoapelor etc. (5). Pentruintereseaza observarea ~i desenarea de coafuri preferate, expunereaproprieHitilor parului, culoarea, aranjarea, lungimea, dadi este cret sau nu,dadl are aspect ingrijit sau nu, da aspect interesant imaginii, apara de mgetc. (6). Pentru urechi se incepe, de asemenea, eu orientarea urec.hilor sprezonele de unde vin sunete, jocul ascultiirii, proprletatea auzului in adaptare~i interrelatiile sunetelor (7). Nasul trebuie, de asemenea, observat :;;1

desenat, semnalata capacitatea de miros ~irespiratie, capacitatea de adaptarela mirosul persoanelor, al alimentelor, a1curateniei etc. (8).

Acee~i schema de fond pentru gura (9), fata (l0), bralele (fiecareseparat, 11 §i 12), implicarea intr-un joc de lateralitate, pentru a descoperiimplicarea asociata (a bratelor) in diferhe activitati, dar ~i in gestica ~i,separat, in diferite aetiviHiti.

La feI, pentm gambe (13), pentru corp (14), pentru anatomia interna(circulatia sanguina, oase, anatomia interna, inima, pUimanii - 15). In final,se expun ~i cateva euno~tinle privind magazinele speciale (farmaciile)pentm materiale medicale, plus completarea cuno~tintelor, :disfoireacaietului Mol.

Proiectul nu cuprinde abordarea temelor sexuaHtaW.Am prezentat pe larg acest test proiectiv pentru a pune in evidenta

serviciile irnportante pe care Ie aduce psihologia pedagogiei. Ne vom ocupa,in continuare, de un alt test proiectiv interesant.

Desemd casei. Aceasti1 tema este implicata, proiectiv, In structurHepsihicului, fapt semnalat de C. G. Jung. De altfel, este adesea desenata,spontan3 de catre eopit D. Bonne a atras atentia asupra acestui fapt, ~i, casemnificatie5 a semnalat ca pe la 5-6 ani, desenul spontan al easel are

129

semnificatia simbolizarii adapostului, caminuhii, care incepe sa devina demare importan}a. Boutonjer a considerat desenul easei exprima 0afectivitate deosebita, in pUna dezvoltare, aCfea de apartenenta.

Exista diferente intre desenul easei, executa! dlferili copE ~i maiales intre cd din famiHile Inchegate, din famiHile aftat;; in sitdalH eritice~i eei din orfelinate. Bineinleles, ~i copiii cu handicap (mai ales inte]ectual)au desenul easei deosebit, simplificat, cu multe incoeren~e. Si pentru acestdesen este valabila schema generala, care ne~a almat in analiza unorcaracteristici ale proiectului. acest sens, an; importanti:i manmeadesenului in raport cu foaia de hih'iie pe care a desenata casa. tn genere,intereseaza nu numai marimea easei, ci ~i extinderea ei foaie - spredreapta sau stanga, maltimea, U]fi innare u§ile), geamurile,

. 1 h '1"" 1~ ."". ~ T " •acopen~u, omun e ~l peu;3ju m care este ImpliCa!a casa. La onam,cadrul natural din jurel easei este bogat In arbori~ verdea}ii. Horl, peisaje:, dar~i avioane, ma§ini etc. Dupa ~ase ani~ se exprirna tel1din~a de ~ fi extinsdesenul pe toata foaia, ceea ce face sa apara, In desen, de multe ori chiar ~ielemente nelegate de tema - eu 0 nuanta de incoerenta. a desenului, mai alesca intotdeauna elementele izolate sunt plasat!~dezam1Cm.ios.

Unii psihologi considera. di acest aspect cuprinde ll..'1 autocontrolnativ defectuos (dar ~i intelectual); al}ii considera ca expdma fmstrare, dar~i instabilitate. La copiii crescuti in mediul familial, desende pe 10ata paginaapar abia la 12 ani, dar sunt desene J:ncfircate de coeren!e, integrariarmonioase ale acestora, care Incep sa alba aspect de tablollIi. Copiii midfae, in genere, desene mid. Casa, ca desen proiectiv, se aiHipe de 0 parte inlucrarea lui J. Buck H. T. f\ (Home, Tree, Person), Casi'i, Porn, Om, apa..'Uta

in 1947, dar ~i in testul Satului, proiectat, in 1939, de R Arthur ~iintrodusIn Franta. P. Mabille a publicat, in 1952, 0 verslune in care a modifiea!materialul $i a standardizat praba. In acest din urma test, sunt, In genere, maimulte case, dar $i biserici. Interesas'1t este faptul ca, uneori, ~i la orfanii carenu au trait in familie pot aparea mai muite case desenate ~i biserici ia testul"casei". La copiii cu familie stabila, se traie~te apartenenta easel ca loc deintimitate ~i relaxare - unica. La copEi din orfelinat, nu se constituienOliunea de casa unica. In genere, desenarea de biserici, la copiii din caselede copii, se datoreaza mai mult implicatiei bisericii in programul copmor euaceasta situatie.

Biserica a mai aparut in desenele casei mcute In practica studentilor.Copiii din orfelinate deseneaza de multe on c:asa m partea dreapta a foii"spre deosebire de eei din familii, care niciodata nu au faCU! desene de acestfei. Stanga foii este reprezentanta a vHtonllui :;;i constituie 0 pozilie

130

patemaUi. Probabil, acest fapt se explica prin privarea totala a deafectiunea materna; ei se onenteaza mai mul! spre ~ipatemale. Se considcra di la orrani exista lID discretintelecrual.

Se constata, de asemenea, 0 Intarziere a fbiosini, in desen, aperspectivei la copiii din ortelinate. Aceasta stmctura se constiulie earn pc~ase ani la copiii eu familie, iar la ~apte ani apar dupa incerciiri reu:;ite, careevolueaza, evident, pe la 11-12 ani. Prime!e: 111cerdiri de constituire aperspectivei (adancimea In desen) apar la copiii din erfelinate la opt ani.Dupa Dalto, dorinta de a reprezenta perspectiva ar fi 0 forma de Incercare deadaptare la lume In spatiu ~i timp, dar ~i 0 rafinare a perceptiei de distanta ~iincercarea de a 0 exprima in desen. 0 aWl.problema, legata de desenul easei,este a drumurilor spre ~i de la easEl. In genere, se considera ca drumurUesimbolizeaza fuga. Copiii din orfelinate deseneaza, deseori, drumuri~erpuitoare, lungi ~i Inguste. Este ~tiut faptul ca ace~ti copii intretin, insecret. dorinla de a fugi din orfelinat. Drumurile ace~tora se opresc,adeseori. bruse pe la mijlocul paginii, fapt ce pune in evidenta. Intoarcerea larealitate~ con~tientizandu-se dificultatile problemei ~i consecintele eLDmmu.":ile ~erpuitoare se considera ea evoca nevoia de schimbare, dar ~i deneprevlL:,~t Fiecare cotitura ar putea insemna promisiunea unui nou onzont.

Desenarea u~ilor ~i ferestrelor constituie, de asemenea, factonimportanti de interpretare. La copiii crescuti 111 familii normale, sedeseneaza ferestre eu perdele ~i flori, easele sunt, in genere~ mai aratoase ­sunt locuibile, Ingrijite. La copiii orfani, casele au ferestre la marginileeasei, care seamana ell ni~te caveme. Ferestrele sunt, in genere, inchise laace~tia. in schimb, l1~ile sunt adeseori mal deschise la orfani. De altfel,marimea u~ii cre~te ell varsta. La orfani, curba dezvoltarii u~ii este destuI deschh'TIbatoare. De fapt, ferestrele ~i u~a reprezinta eomunicarea eu lumea,este un rnijloc de scm...-rnbare.Prin u~a se vine ~i se pleaea de acasa, seprimesc musafrri, persoane care vin sa Incaseze sume pentru apa, luminaetc., prietenii parintilor, copiii acestora, rudele. eu alte cuvinte, u~areprezinta un factor activ, vitalintr-o casa. Din acest motiv, desigur, nici uncopil crescut in familie TIU a desenat casa rora ferestre ~i u~i. In schimb,copiii din orfelinate au dificultati in aceasm privintii.

o aha componenm a casei, homu!, este desenat de deua sau chiar detiel on in desenele copiilor care traiesc in familii; simbolizeaza prezentamamei §i tatiHui, care Incalzesc casa, creand confort. La copiii orfani, se aflaeel mult un horn. Deseori, punctele periferice ale casei sunt Ingro~ate ~i

131

innegrite la copiii orfani, fapt ce se interpreteaza ca 0 lupta de schimbare apersonalitatii pe care copiii orfani 0 simt prea fragila.

Casele fiicute de copiE crescuti in familie sunt, comparativ ell alecopiilor din orfelinate, mult mai simple, pe calld cele ale cepliler dininstitutiile de orfani sunt mult mai complexe (desenele), dar mai inccerente~i dezechilibrate. Aceste aspecte se datoreaza diferentdor consolidate Intimp, in legatura eu mediul de apa.."tenenta. La orfani, au loe unele .:arente

. 1 +: ••••. 1 . 1 ~, . ,expenmenta e, aiectivo-pozltlve, mte,ectua e. veSlgur~ ell carenteie suntmai timpuni, cu atat efectcle lor cresc, ~i, din pacate~ sunt mai greu dereeuperat.

Pentru interpretarea desenului easel, se dau rnaxhmrrrl tiei punctepentru marimea ~i situarea ei in pagiml (\fuca 5e afia In centruJ paginii sau pecentro, laterala sau iongitudinala, dar nu plea pronuntat). Pentru acoperi~, sed . ~ d ~ . -, ., 1au maxImum noua puncte, 'aea acopen§ul este proporponal ell COrpUl

easei, dad! are forma potrivita sau acceptabiUi, daca are unghiuri dare, dadieforturile de reclat perspectiva sunt reu~ite, Intereseaza din Cc;; este recutacoperi~ul (tig1e, olane bine desenate). Pentru detaliile acoperi~u1ui, se daualte noua puncte daea este clara prezenta hornurilor, amplasarea corecUi,forma eoreeta, propoqiile homului fata de acoperi:,;, homul iucrat perfect saugrosier, perspeetiva corecta a homului, daca acoperi~ul est~; desenat pestemarginile easei. Intereseaza daca e desenata ~i prezenta fumului ie~ind pehorn, dar trasat stangaci sau bine desenat. Intereseaza ~i ferestru1ca la pod,prezenta, forma; precizia in desenare a ferestruicii este importthlta in cadrulcelor noua punete. Pentm detalii suplimentare, se mai da cate un punet

. (girueta, orologiu, antena TV, fire electrice §i strea:;;ina).Corpul cIMirii poate aduna 11 puncte prin prezente de forma corecta

(patrata, dreptunghiulara), luate pereche, doua cate dOlia, incercarea de areda perspectiva - reu~ita sau nil - pentru cea reu~ita se da un punet. Peretiibine desenati se puncteaza, baza casei, de asemenea, ferestrele 10 plL'1cte,daea sunt mai multe, bineplasate, eu forma corecta, unghiuri clare, cla.'11eleferestrelor semnalate, perdele, fiori sau alte detalii, grilaj e de aparare,raportul clintre ferestre, ea forma., obloane. U~a are 10 puncte, Mea eprezenta, are pozitie ~i marime corectil, are clanta, exista scara sau treaptapaua la ea. Pentru detalii, cate un punet (sonerie, clopotel - un punet), geam,strea~ina - un punet (v. ~i Revue de neuropsychiatrie infantile et d'hygienementale de 1'enfance, ian.-feb., 1966).

Am mai semnalat cateva categorii de teste de dezvoltare. Pe de 0parte, test III Loretta Bender, care consta 111 soHcitarea de desenare adiferite forme de linii ~ieombina~ii ale acestora Intr-o anumita

132

ce pune 1n evidenta dezvoltarea capaciHilH de observatie, ordine ~i capacitatimanuale implicate In diferentierea tipurilor de linii oblice, ce:1:'curi

etc, ce se solicita.

folosesc ~i testele fabulelor (L.. Duss, 1 testul sceno-test(elaborat de von Staale). Este un test eu 0 cutie de judirii, personaje \lil1lane,

animale, obiecte, prin care copilul este solicitat sa. organizcze sceneimaginare sau legate de evenimente din viafa iUl sau a altora,

Bineinteles, poate sa le combine. In teste similare stimulate acestea, sedau ~i plan~e mai mari; care sugereazil subiecte, umlilrind ca matcnalelese aranjeze sub aceasta incitatie. Interesant este ~i testul de marionete,de asemenea, are ~i alte obiecte juearii ~i 0 casetil mare ce reprezinta 0in care se poate organiza un subiect eu marionetele.

Si testele de cuIon preferate sunt folosite din ce In ce mai multo

~stul lid I~fester al p.referintei culorilor, pus la punet de Heiss Holfinan,Testele de propozitii netenninate sau de povestiri netenninate sunt,

de asemenea, mult [olositc. In genere, testele proiective sunt de 0 foartemare diversitate ~i tind sa se complice. Printre altele, testul lili Coman(196 "Aventurile Iui Pate noirej' a conturat 0 noua metoda de interpretarea tendinfelor incon~tiente. Si testele de joc de nisip, cele de halet etc. suntordinea zEei. Testul P. N., al lui Coman, implica micul animal eu pataneagril in nenumarate situatii pe care eel testat trebuie sa le identifiee ~i sacreeze 0 interpretare a ceea ce se intfunpHi ~i ce semnificatie ar~ ceea ce seintampla. 0 stmctura sirnilaril are testul de frustratie Rosenzweig, varlantapentru copii. Dar vom descrie aces! test la testele de personalitate, eustructurl1 ~i tipuri de raspunsuri ~i interpretari. SemnaHirn doar faptul catestele proiective devin tot mai complexe ~i pun in evidenta faptul cainte1igenta umfula parcurge 0 dezvoltare similara, in care este evidentacre~terea intelectualizarii.

In fine se folosesc testele implicate in activitatea grafologica.Pentru persoane1e mai aproape de adulti :;i pentru adulti, exista

mariIe categorii de teste proiective, care pun mai mult In evidenta structurilepersonalitalii, a~a ca Ie vom studia la capitolul testelor de. personalitate, Evorba de testele Rorschach, Rosenzweig, de fnlstratie (0 varianta pentruadu1ti §i una pentru copii), testul Luscher, testul Jung (asociativ~verbal).Tesrul T T allui Murray on testul Szondi etc. sunt importante ~i oarccumiConcurente, ca aport, ell testele psihometrice de personalitate.

i\m mai expune un test pentru testele de dezvoltare.E vorba de testul USP - TS. Este un test de sugestibilitate, compus

30 de randuri de cate 3 imagini pe un rand, pe 0 pagin~ mnd 5 randuri

133

(ded, pe de 0 pagina sunt 15 imagini ce au aceea~i structura), Se solicitasubiectului sa spuna, care imagine din fiecare rand este la fel ell celelalte.Numarul de imagini sernnalate, ca fiind diferite de ceielalte, arata gradnl desugestibilitate, pentru ca imaginile sunt absolut la fe!, doar pozitia lor esteschimbata. Prin numaml de imagini scJ:;imbate, se coteaza gradul desugestibilitate, care este mare la copiii mai mid, apoi seade, pentru ca lapubertate sa aiba din nou 0 cre~tere u~oara. Testul a fost efectuat la Catedrade Psihologie a UniversiHi1ii din Bucure~ti, in 1976, cand a fast tolos1t pe 85de elevi de clasa I, 65 de clasa aN-a, 45 + 45 din clasele a VII-a ~i a VIll-a~i 25 pentro pre~colari (coordonator Ursula $chiopu),

Interesant, ca structuri, este testul proiectiv pentru realizareavalorilor de fond. Este fonnat din propozitii netenninate, 5 Intr-o categorie.

De pilda, se completeaza propozitia de mai jos:1. Cel mai bine este ca (sa) " (de 5 on)2. Cel mai bine este ca (sa) : (de 5 ori)3. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 on)4. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori)5. Cel mai bine este ca (sa) (de 5 ori)

Tot de 50ri sunt aranjate, In ardine, urmatoarele propozitii:1. Cel mai rau este ca (sa) (de 5 od)') D -' .. c: (' - ')_. aca tot 1oamenll ar .i.l •••••••••••••••••••• , ••••••••••••••••••••••• oe::>on.., D -' ." d . (d" :).). aca toll oamenn ar on " e v' or~4 D - ., +~ fd - ')· aca mCl un am nu ar .1.1 ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• \. e j on5 D - ., . d' ( '.' 5 "

• A aca mCl un om nu ar on '" . " \.Oe on)6 I . - 1 1 ••. t .• (d ? ')· n vIala Ucrol mal lmportan eSle e :) on J

7. Eu cred ea (de 5 ori)8. Eu nu ered ea (de 50ri)9 C· . 1 .. (' 5 ')· e1mal mu 11oarnem "oe . on10. Eu sunt un om ., (de 5 on)11. Viata este (de 5 ori)12. Este vreme ca in viats. sa '" , (de 5 ad)13. Niciodata nu trebuie sa " (de 5 od)

Necompletarea propozitiilor pune in evidenta !ipsa unei atitudinidespre lume ~i viala. Fiecare set de 5 propozitii sugereaza ~i provoacaraspunsuri legate de 0 forma de interrelationare sociala ~i adaptare merala,de forme de evaluan interioare §i de acceptari de valeri.

Este un test proiectiv de profunzime, en 0 structura complexa.

134

CAPITOLUL vn

INTELIGENTA $1 TESTAREA EI

Ca ~i personalitatea, inteligenla este de 0 foarte mare diversitate,care se exprima, pe de 0 parte, prin caracteristici calitative, inclusivmeditative, ~i pe de alta parte, prin diferentieri de perfomlante §i de campurifoarte largi de competente pe baza unoI' stocuri de infotnlatii fuc,ilitate de 0buna memorie. A fost implicata in filosofie ~i in logica,lncepand chiar ellsecolul V 1.e. n.

Din punet de vedere psihologic, inteligenta a fast definita Ioartediferit de numeroasele curente ~i ~coli psihologice ce s-au conturat illsecolul XX mai ales, dar ~i de psihologi remarcabili.

Ed. Chmarede (funqionalist) a inleles prin inteligenta aptitudineageneral a de a rezolva probleme incluse in diterite situatii dificile adaptative,idee preluata ~i dezyoltata de J. Piaget (~i el psiholog a1 grupului de 1aGeneva). Numai ea J. Pia2et a considerat inteligenta subordonata adaptariicare se reaiizeaza prin asimilare ~i acornodare de procese intelectuale. Acestatribut al inteligentei a raspuns, in genere, diversitalii ei.

Inteligenta oroului modem se dovede~te ea 0 capacitate derezolvare de Drobleme din ce in ce mai comDlexe. S-a creat 0 situatieA Jl.. ,

dilematka privind stabilirea inteli2:entei ca functie S1 ca proces. Pe de-o~ , ~ j

parte, inteligenta este privita ca 0 capacitate de rezolvare de probleme, pe dealta ea aptirudine de a invala (Watson), dar pentru multi psihologi caaptitudine de a opera eu cuno~tinle, nu eu concepte, de a interoga permanentexperienta pe care omul 0 acumuleaza sub forma de cuno~tinte ~i operatE.

Ribot a considerat ca inteligenta este un proces psihic complex,care poseda numeroase deprinderi intelectuale (numite mai tarziu algoritmi)~i stocaje de cuno~tinte, acestea stand la baza formarii cuno§tintelor.

Speciali~tii In analiza factoriala ~i mai ales C. Spearman (1863­1945)1 au considerat, in 1904, ca inteligenta este nu un proces de 0 structuracomplexa ce dispune de un factor general ~i de factori specifici (devizanumarului de inteligente). Factorul G (general) este eel mai prezent in

] C. E. Spearman a expus prima data ideea analizei factoriale in American JournalPsychology, ell titlul "General intelligence effectively detennined and mecasurement".

135

structuri1e existen~iale. Teoria funciionalista a creat inteligentei 0 ftmctienoua, prin care aceasta a fost combinata eu alte caracteristici ale sistemuluipsihic pe care le concretizeaza, tempereazfi sau stimuleaza, daca suntpozitive pentm adaptare.

De fapt, filosona, dar ~i psihiatrii au fost printre primii care s-auocupat de eereetarea inteligen~ei. Rieger de la Wirzburg (1885) a elaboratchiar 0 serie de teste pentm detem1inarea inteligentei debililor mintal.Kraepelin ~i colaboratorii sai au facut, de asemenea, incercari in acela~isens. In 1889, Fr. Galton care testa praguri senzoriale, masuratori 1ntr-oformula de reflexe psihologice considera ca testeaza inteligenla. Iar prin1890, J. de Keeb Cattell a elaborat 0 serie de teste ell aceea~i menire.

Rossolimo, la Paris, a incercat, de asemenea, elaborarea unor probepsihologice pe seama cautarii inteHgenteL

Factorii specifici, prin prezenta lor, fb.c astfel ea toate testele deinteligenta sa dea coe:ilcienti de eorelatie diferiti. Ca atare. actul decunoa;;te~e implica, dupe C: Speam~anl, pe 'de 0 parte' observatia(perceptia), edueatia, relatia ~i prezenta lor suprema eu prezenta corelatiilor~i ordonarea 10L A1ti speciali~ti In analiza factoriala, precum K. J. Holzinger~i H. Harman (1938) au pledat pentru 0 varianti1 multifunctional a (factor

general, factori. de .gruf ~i factor! ~pecifici .ai i!lteligenl~i) .. Th~rstone L. L:(1935) a nommahzat ea facton comuru: factorul V de mtelegere ~l

comprehensiune verbal a, factorul P de rapiditate perceptuaIa, factorul I degandire inductiva, factorul N (factor numeric), de fidelitate a perceperii ~iopedlrii eu numere, factorul D, de gandire deductiva, factorul W, defluctualie verba1a, factorul M, de memorie ~i factoml S, de spalializare (vezipagina 137).

Cea mai mare complexitate ~i diferentiere factoriala a inteligentei arealizat-o J. P. Guilford, care a identificat in inteligenla 3 dimensiuni,operalii. continuturi ~i produse. COll1inuturile implica straturi figurale,simbolice, semantice ~iaetionale (care acopera adaptarea inteligentei euearaeteristici1e existentiale). Operatiile implica evaluari convergente,divergente, mnemice ~i cognitive, iar produsele implidl: mutatii, c1ase,relalii, sisteme, transformari ~i duplicatii.

1 Opera principala a lui C. E. Spearman se nume~te The Abilities of Man Their nature andMeasurement (1927).2 PrezinUi importanta lucrarea lui L. L. Thurstone Multiple Factor Analysis (1947).

136

-----------...-.--------.g~ ---

--­"'-.,~

Praclic~

/~. / ~,~ '",-

Al A2 HI H2

j\. \I

j'\/ \r\/ .\/ .. \\

P4CIC2C3ell

P3

/\

II

/\I'/\ !\/ \ / \/ \ / \/ \I •

I •$5

$6S7 $8VIV2V3V41'5V~5',77V'"'"P2

'\/ \I \I \

$3 54

PI

J\.I \

I \I \

$1 $2

A - asociafiiP - perceptiiS--senza/ii

Diagrama 1Modelul ierarhic al aptitudiniIor

intelectuale factoriale, dupa C. Burt (1949)0

Factori rnajoride grup

Factoriminori

de grup

1 r

r

Ved1

~ll

gIf

I

r-1

J

K:m

i~

Factori

specifici III/ [ IIII , 1111

I I

II

Diagrama 2Diagrama ierarhica a concep}iei Iui Vernon

privind factorii spirituaH intelectualL

137

Thurstone L. L. a considerat flexibiIitatea ca pe un factorasemanator ell eel de plasticitate. S-a referit la grade de rigiditate prin carese exprima Upsa flexibilitlitii ~i grade de sensibilitate la deteriorare saudebilitate mintala. A atras atentia ~i asupra factorilor de globalizare, prin

care se fae integrari mai l~gi sau mai Inguste ale situatinor complexeproblematiee dintr-o solutie. In fine, 3~a referit ~i la factcn de flexibilitate.La randul sau, E. L. Thorndike a observat mai muite fdun de inteligenta ~ianume: inteligenta concreta specifica la subiectii 011 mare randament in

, activiHiti concrete, practice, ~i obiective. eei ce au intdigenta concre1:a

observa repede ~i cIar rdatiile dintre evenimentele percepute. In aceastacategorie, Thorndike a integrat ~i arti~tii. Complementar, inteligentaabstracta se compenseaza in abordl"sea etlcienta de a opera nUInai activataeu simboluri matematice, verbale ~i discutii filosofice, meditative etc. Atreia forma de inteligenta socialS., seslzata de Thorndike, este a inteligenteicare genereaza 0 adaptare rapida ~i completeaza bine, Ia caracteristicilemediului social, inclusiv la conditiile schimbarilor acestuia. Randamentulactivitatii intelectuale nu este stabi!. Oscilatiile se datoreaza multor cauze ~iconditii. Este bine In5a sa se lina seama de ele. Oboseala din orele mai tilrzii,din preajma mesei, starea psihidi din zilele mai grele §i incarcate sau dupaun e~ec sau 0 problema mai delicata din familie etc., int1uenteaza activitateaintelectuala. Si conditiile ecologice sunt influentabile ea ~i frigul, vara foarteincarcata de ploaie ~i non, cand peate sa fie mai proasta vizibilitatea, darprovoaca ~i stari deosebite la persoanele reumatice sau meteosensibile.

Treptat, s-au pus in evidenta utilizarea de operatii ~i importantaconceptelor. Intre timp, J. Piaget a efectuat 0 analiza psihogenetica ainteligentei, pe care a privit-o ea pc 0 structura achizitiva de operatiicognitive sub influentele stocajului de cuno~tinte. Inteligenta achizitioneazacuno~tinte, dar ~i moduri de abordare logice, inductive, deductive, cauzale ~inumero!?i algoritmi operationali spre vfu-sta de 11-18 ani ~i devine incarcatade valorizari. J. Piaget a explicat, in studiile sale, ~i inteligenta implicata inconditiHe morale cu structuri adaptative complexe.

Pe masura ce s-au dezvoltat testele de inteligenta, s-au pus inevidenta tot mai numeroase fduri de inteligenta. Factorici~ti, impreuna cuC. Suearman, au stimu1at aceasta directie de masurare a intercorelatiiler dinsistemul psihic ~i structuri1e 1ui active ~i potentia1e. Pe acest fond, s-adezvoltat pe de 0 parte ideea ca orice structura psihica este 0 constelatie deim?licatii ~i corelatii complexe provocate de situatii ~i de competenteleadaptative, in care inteligenta este un factor de prim ordin. La acestea s-au

138

adiiugat ~i alte interogalii legate de inteligenta ~i aptitudini, pc de 0 parte ~ide inteligenla ~i creativitate, pe de aWi parte. Inteligenta sub semnul acestorinterogalii a intrat Intr-o !aza de identificare E! felurilor ei, In functie defacton mai importanti. Printre adeptii analizei factoriale din prima generatiedin Romama face parte ~i N. Margineanu (1905-1980), care a publica!studiul Sur I 'analyse des "facteurs" psychologiques. Dar comribuIia ceamai complexa s-a Intamplat prin anii 1967, chiar daca a inceput pe la mijloede seeol XX, cfu1d Guilford a fost ales pre~edinte a1 AsociatieiIntemationale a Psihologilor ~i a prezentat prima versiune a modeluluipsihologic al inteligentei ca fapt mult mai complex decat considera Thurston~i alli psihologi descoperiton de forme de inteligentiio In modelul luiGuilford a intrat ~i creativitatea ca forma de gandire divergenta,

complementara intr-un celei convergentea inteiilzentei.'"' ,

Modelul intelectului, in optica Iui LP. Guilford:

1. Continut (aptitudinileintelectuale );

2. Operatii (latura operalionala);3. Produse (implica perfonnanlele).Din cele 120 aptitudini cuprinse in

modelul din figura data, doar 81 sunt unke,dupa Guilford. Acestea ocupa 77 de celule

ale modelului. Diferenta de numar trebuie atribuita dupa autor faptului di inuncle ce1ule nu au fost inca depistati factorii corespunzatori. In alte ce1uleexista cbjar 0 pluralitate de facton.

Modelullui Guilford a fost privit eu interes - ~i precum se intamplaIntotdeauna, ~i eu oarecare interagatii. Omniprezenta inteligentei apareaexcesiv de monarhicil dupil unii, in model. InteHgenta este mult influentatade afectivitate, care este un fel de puIs al vietH active. Planul afectivreconstituie de fiecare data in forma sa relatii subiect-object. Chiar L M.

Nestorl a tratat problema il1teligentei ca multiiaterala (indiferent de modelulintelectului al Iui Guilfor d, care inca nu aparuse). E. ClaDarede (1863­1940) ~i apoi J. Piaget (1896-1980) au contribuit la constituirea unul suportpentm teoria ~i modelul lui Guilford, prin ideea ea perfonnanta esteconditionata ;;i relativ semiimportanla, adica devine operatie ~i producatoarede pracuse ca structure de normalitate, e:jecul devine relativ important

.­.­

.•..•~u·::::sf

"Co•••Q..

11. M. Nestor, Diagnosticarea inteligen(ei copiilor intre 9-14 ani; 1937.

11,9

pentro di pune in evidenta neimplicarea inteligentei. Se descoperise faptulca elevii foarte buni nu acopera Intotdeauna I1ivelul eel mai inalt deinteligenta. Capacitatea de a rezolva probleme nu este mai importanta pentruca, in timp ce inteligenta gestioneaza mersul competentelor ~i a ceea ce esteimplicat in adaptare - creativitatea se mobilizeaza in fata necunoscutului, aprobabilului, a gre~elii neca1ifieabile. Exista niveluri pe aceste planuri ~iaspecte diferite. A~a, de pilda, exista ;;colari oligofreni care pot rezolvaimpecabil probleme aritmetice de diferite categorii pe care nu le pot rezolvapersoane eu inteligenla nonnala. In acest context fierbinte ~i inca nu deplinclarificat a avut loe 0 situatie mai deosebita ell privire la inteligent1L E vorba

. de evenimentul Binet-Simon.

Inteligenta se valonzeaza complex in perioada de intensadezvoltare sociaUi.

• La inceputul secolului XX, a existat un val de schimbare inmentalitatea oamenilor, Printre altele, Incepuse sa se inte!eaga valoareasociala a ~colarizarii ~i se facea 0 pledoarie foarte puterruca in favoareainvatfunantului primar obligatoriu. Acesta a inceput sa se organizeze indiferite tan. in Franta, a aparut, insa, faptul ca procesul de alfabetizare erafoarte complex ~i dificil pentru multi copii. Erau multi copii ell handicapinteleetual? Sau era inca neorganizat sistemul de lTIvatamant? Poate ~i una ~iaIta ... In aceste conditi!, Ministerul Inv8lamantului Public a orgaruzatcomisii de profesori (chiar de la Sorbona) pentru studiuI ~i solutia acestor

probleme. A.Binet publicase deja cateva idei interesante eu privire laabordarea problemelor inteligentei , iar dr. Simon se ocupa de handicapulintelectual. Au fost solicitati ~i invitati in comisia ce se ocupa de problemeleinteligentei. Acestea S-8.U petrecut in 1903. In 1905, Binet-Simon au alcatuitprimul proiect al unei scale a inteligentei. In 1908, scala a fost multimbunatatita. S-a lucrat apoi la 0 a doua imbunatatire. Scala de inteligenta,astfel imbunatatita, a aparut in 1911, dar A. Binet a murit in acel an.Varianta scalei de inteligenta, din 1911, a avut Insa 0 cota de interes foartemare. A fost tradusa ~i adaptata de numeroase universitati, mai ales dinS.u.A., dar ~i in Europa, ~i in Romania, de catre Fl. Stefanescu-Goanga,profesor universitar la Cluj. Dupa cum se ~tie, Stefanescu-Goanga a lucrat laLaboratorul de la Leipzig - ~i-a dat doctorattll eu W. Wundt, ~i ~i-a public atteza de doctorat In revista arhicunoscuta a Iui Woodt, care publica la RevistaCentrului de Laborator din Leipzig, lucranle ce se efectuau acolo.

I Printre altele, A. Binet, "La mesure de la psychologie individueUe", In L 'aneepsychologique, 1895, p. 433.

140

De ce a a\'Ut succes scala

centrat pe 0 optica originalii ~icredibHa ~~carecre~tere se dezvolta treptat ~iprocesele psihice ~~,~iBinet a acordat importanta relajiilor v.arsta Cnm{)l0 ~imentaHi, ell sublinierea ca dezvoltarea celor doua caracteristici nu au ritlTIuri

de dezvoHare egale. Poate exista 0 varsta de cr(';1>t~~rea inteligentei,sincroruzata cu aceea a cre~terii totale biologice, se poate camentala sa ramana In urma rala de sectoml cre~terii varstei cronologice,ceea ce va duce 1a interzicerea dezvoltarii mentale, sau se poate ca yarstlelementale sa aiba un ritm de cre~tere mai activ decat al varstei cronologice. Peseama numeroaselor cautari de a gasi un sistem de testare a aeestor idd,Binet a impartit anul pe luni, in care sa se imp1ice yarsta cronologidl ~iintelectuala, ceea ce a dus 1a Intrebari gradate inteligenfii, relativnumeric pentru cele 6 momente semnalizatoare ale scalei de evaluarecronologica, scala aflata sub controlul abiectiv a1 timpului. S-auIntrebari pentru fiecare luna ~i an. In. acest context, un copil de 6 ani ~i 8luni, dadi l:<lspunde Ia 2 intrebari (itemi) -elaborate pentru varsta de ia 6 7ani - are varsta mentala doar de 6 ani ~i 4 luni (sau daca sunt 10 Intrebfu-i

pentm fiecare an ar fi de varsta de 6 ani ~i2 luni).Prin implicarea antecedentelor de mai sus, in aldltuirea testului

inteligenla, A. Binet a emis ~i alimentat una din marile probleme prinimplicatii in procesul dezvoltarii psihice - ~i anume ca in procesele psihice,nn se dezvolta toate deodata In ace1a~iritm ell dezvoltarea fizica. ActivitateaBinet-Simon, mai ales din anii 1905 - 1911, a fost de validare corecti1aacestei preconceptii prin grad area intrebarilor, ca dificultate ~iell numar, ~iconcordanle nu.merke plauzibile dintre varsta cronologica ~ivaxsta mentaUL

ea ordine de pragres in alcatuirea scalei Binet-Simon, s-au conturaturmatoarele:

"' S-a elaborat un grup de probe de inteHgenta, In 1905, ce au constituitelementele de baza ale scani metrice a inteligentei.- S~au efectuat perfectionari intre 1908-1911.- Intellgenta poate fi definita ca 0 achizilie progresiva de mecanismeintelectuale de baza, ce se pot rezuma (in maturitate) ea rectitudine, incomprehensiune, inventie, directie, cenzura.- S-a descpis un nou drum In dorneniul psihologiei aplicate.- S-au concentrat punctele de plecare ale testelor de cuno:}tinte ~i deinteligenta.

141

- in 1916, s-a facut 0 revizuire completa a scald Binet-Simon, numitaSTANFORD - BINET, extinzfu1du-sescala (etalonatii) la 90 itemi pe 0 arielarga de la 3 la 19 ani.- In 1932, scala a capatat 2 forme, L ~iM, fiecare de eate 129 itemi.-~A. Binet recomandase, de la mceput, precautiune ill utiHzarea testeloro(Intiirziereamentala se reflect! in nivelul cuno~tintelor ~colare.)- Testele Binet-Simon au 0 mare raspandire, dar ~i imbunatatirL S-aurealizat ~iadaptari pentru surdomup, nevazatori, deficienti senzoriali.

Dupa A. Binet, inteligenta peate fi definitii (considerata) ea 0achizitie pennanenta pmgresiva de mecanisme intelectuale de baza, ce se

. pot rezuma in atitudine de comprehensiune, inventie. directie ~icenzura, darmai ales cuno§tinte.

Scala din 1905 a lCuprins30 de iDtrebari - probleme (itemi) ~ezatein ordine de dificultate creSCatuia. Scala din 1908 a ayut, deja, 0 fonnaaranjata pe v3rste. Emu grupati cate 7 itemi pentru virsta de 6 ani, 8 pentru7 ani, 5 pentru 10 ani. Prima revizie eompleeta a scalei a fost efectuata in1916, de L. Ternan. Numarul itemilor s-a extins la 90, iar vfu'steletestate, dela 31a 19 ani.

• Scala Binet-Simon a contribuit fcarte mult la dezvoltJfea testelorde inteligenta ~i prin ordinea operationaHisugemta ell privire la problemeleinteligentei.

A. Binet ~idr. T. SimonI au lucret intai pe copii normali de 3 ani $i

cativa copii cu deficit intelectual (5). Intai, a orgarnzat itemul 6, ca limitasuperioara a idiolilor (adu1ti),itemul 9, limita superioarn a copinor de 3 ani,itemul 14, limita medie a copiilor de 5 ani, itemul 16, limita copiilorimbecili, itemul 23, pentro intelect de limita adult:!.

Scala din 1908 avea 1intrebari pentru 6 ani, 8 pentru 7 ani, 5pentru 8 ani, 6 pentru 9 ani, 5 pentru 10 anL Scala din 1911 (anul mortii IuiA. Binet, la 54 de ani) a tinut cont de criteriul testelor pentru vSrstele mid(care erau prea u~oare) ~i pentru varstele, pentru care intrebarile erau preagrele, impunandu-se deci nOl schimbari.

Pentru 3 ani, s-au dat itemii: 1. Sa spunl1numele lor de familie, 2.Sa repete 2 elfre, 3. Sa enumere ~i sa denumeasca structurile dintr-oimagine, 4. Sa repete 6 silabe, 5. Sa se arate Is cerere: nasul, ochii, gura.

I Dr. Theodore Simon (1873-1961) a fost medic Ie azilul de psihiatrie din Perray-Vaucluse(Seine).2 Scala Binet-Simon a organizat niveluriJe de inteHgenj! normale, subnormale ~i supranormale.

142

Pentru 4 ani: sa repete 3 cifre, sa-~i spuna sexul. sa numeasca cheia,cutitul, banii, sa compare doua HnH.

Pentru 5 ani: sa repete fraze de 10 silabe, sa numere 4compare 2 greutati, sa copieze un patrat, joc de rabdare.

Pentru 6 ani: sa numere 113 lei I, sa spuna la ce folosesc unelelucruri date, sa deosebeasdi dimineata de sa copieze 0une1e comparatii estetice.

Pentru 7 ani: sa descrie un tablou, sa numere 9 lei dintre care 3dubIi, sa arate mana dreapta, urechea stanga, sa numeasca 4 culori, saexecute 3 sarcini.

A. Binet a abordat problemde functionalitalii interpretative atestarii. A afinnat :;i faptul ca in raspunsu.."i se maniiesta tipuri de inteligentil.

Binet a mai efectuat ~i alte proiecte de teste, Printre abele, aefectuat un test de Insarcinari. Solicitarea se referea ia executarea de sarcil1i

date. earn Ia fel au facut teste ~i Bobertag, Poppenbreuter etc. La acestea seadauga un test de cornpletare a unor figuri. Un alt test era de recunoa~tere s­

unor tipuri In desene de oarneill (Dchi, gura, nas, sprancene etc., 1908). AIttest efectuat de Binet a fast unul de cornpletare de tablouri. Se solicita ~idesenarea tablourilor. De astadata, tablourile date trebuiau apreciate cafrumoase sau unIte. A elaborat, de asemenea, un test de definitii, de notiuni(se solicita ili asemanari t?i deosebiri). TestuI era compus din de sene defurculite, lingurite, cutite etc. Definitiile trebuiau elaborate abstracte ~iconcrete. Un alt test Binet a fost: metoda celor trel cuvinte. Se dlideau 3

cuvinte, solicitandu-se aldituirea de propozitii din ele (principiul luiMasselm). Cuvintele trebuiau sa fie substantive §i adjective. Se cereau ~idescrieri, definilii. Un test de desfa~urare, decupaj de reprezentan spaliale allui Binet, consta In faptuI ca se dcldeau coli subiectilor. Acestea erauimpaturite ~i eu taieturi. Se solicita desenarea lor.

Initiativa creativcl a lui A. Binet a avut efecte. Au aparut numeroaseteste de inteligenta - nu numai ca revizii ale testului Binet-Simon, ci ~i deforme de inteligenta speciala (Omwake, More, Hunt). Acesta din unna aefectuat "The measurement of social intelligence" (Journal of appliedPsychology vol XII, 1925 pg 317-334).

• Exista 0 evolutie a vietH ~i, In cadrul ei 0 evolulie ~i 0 involutie ainteligentei, sub forma unei curbe. J. Piaget a considerat ca dezvoltareapsihica este relativ subordonata dezvoWirii inteligentei care parcurge

I Itemii descri~i sunt ai versiunii romane~ti, folosite, mai ales, la Univ. din Cluj, prilldeceniul 2 aXsec. XX.

11. Piaget, Psih%gia inteligenfei (tr.), Bucure~ti, Ed Stiintifica, 1965, pg. 169.

143

urmatoarele etape: a formarii inteligentei senzitivo-motorii - are la bazascheme d~,!ctiuni instinctive care se modeleaza sub influentele asimiliLrii ~iacomodariL Aceasta etapa se fonneaza ~i are fuuctionalitate pana la 2 ani(de fapt, J. Piaget face prin stadiile descrise 0 eVOC~Lrelatenta a evolutiei dela Homo Sapiens mainte).

- Etapa unnatoare, pana aproximativ la 4 ani, se caracterizeaza princonstituirea gandirii simbolice i?i preconceptuale.

- De la 4 la 7 ani, urmeaza etapa dezvoltarii gandirii intuitive.- De la 7 la 11112 am, se forrneaza ga11direaformala reflexiva ~i de

la 11/12 ani la 14 ani, gfmdirea abstracta conceptual a interna formala.Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ea pana la 45

ani se traie~te prima etapa a vietH de achizitie ~i dezvoltare a inteligentei.Unneaza, pana la 59 de ani, 0 larga experienta maturizanta (varsta mijlocie),dupa care pana la 71 de ani Incepe un lent declin de inteligenra ca apo! parra.la 90 de ani ~i dupa, declinul inteligentei sa devina mai evident ~-e va.rsta deregresie a bi1tnlnetiiI.

• V. Bayley, Incercand ~iel 0 etapizare a vietH, considera caintre22 ~i 44 de ani se poate vorbi de tineretea inteligentei, intre 45-60 de ani, deo varsta de stabilitate, de la 60 la 80 ani de 0 varsta de adaptare, ~i de la 80la 90 de ani de batranete. Dupa 90 de ani, incepe varsta dedinului intensiv alinteligentei.

Testul Binet a produs 0 mult mai mare impresie exploziva, dat fiindfaptul ca era implicat mtr-o teorie, aceea a formel, decorelalia dintredezvoltarea cronologica ~i a inteligentei, teorie ce latent era implicata innumeroase tentative ori elaboran de teste - dar nu era explicitata ~i extinsaca principiu de acoperire a dezvoltarii inegale psihice pc plan primordial alinteligentei, ~i nu numaL

Testul Binet-Simon a fost pre1ucrat ~i adaptat mai ales de Terman(1877-1956), care a facut, in 1916, prima revizie (Stanford-Binet scale).Etalonarea s-a extins la 91 itemi - de la 3 la 13 ani, plus un mvel adult matur~i unul adult superior. S-au facut numeroase schimbarl ..Toate aceste reviziiau avut in vedere doar copEi albi. Scala din 1937, denumita Terman-Merrill,a capatat 2 fonne, fiecare de 129 itemi. Validarea a avut loc pe 2 300 decopii: 1 700 nonnali, 200 superior dotati sau cu deficit intelectual, ~i 400adulti.

I In ultimii 2 ani ai secolului XX ~i inceputul sec. XXI, a crescut in U.S.A. (mai ales, dar ~iin Europa) interesul pentru "protezarea" inteligentei. Se efectueaza numeroase lucrari inaceasta problema. Printre altele, in Romania, Martin Nicolae a efectuat, in 2001, 0 lucrareprivind compensatiile legate de inteligenta dup1135 de ani.

144

Scala a mai fast imbuniiHitita de IVlaud 0franceza (de Rene Zazzo) a 1sistemul propnu a1 unei scale matrice, pn~ze;nt,:1reCJ ;;iorganizarea situatiilor ~i strategii10r incluse ingradata a solicitarilor. Mai ales ultima varianta ca ITl()di:t1ciiri. S-8.U

efectuat reajustari, reorganizi:iri aleprezentate In varianta anterioara.

Patru itemi ai nivelului de 10-11 ani au mutaliani, itemii de 1a nivelul de 12 ani au trecut 1a niveIulitemi ai nivelului de 13 ani, plus a1ti dOl itemi au COJt1stitUJlt

noua forma a testului (1911)0 Nu au fost11, 13 $1 14 ani, care pareau a fi foarte influent ate deBinet a fost influentat in activitatea legata de inteligenia--crvladelaine ~iAlice). De fapt I-au atras foarte diferenteleale dezvoWlrii. Poate fi considerat unul din initiatorii psihologiei diterentialeprivind inteligentaJ.

<& L M. Terman a murit In 1969. M. Merrill a continuat activitatea'inceputaprivind 0 aWi revizie, care a aparut In 1960. Au fost testa!i din nOll4 498 de subiecti de 1a 2 la 18 ani. Scala a devenit de 0 singura fonna mutitS-au introdus varstele de 17 ani ~i 18 ani ~i s-a extins calculul statistic a1variallteloL Scalele elaborate dau explicatii, lncarcate de instructiuni,prezentarea sistemului de evaluare a rezultate10r pal1iale ~i a celor globale.Aceste scale au pus in evidenta faptul ca la vfustele adulte, inteligenta numai are curbe de cre~tere.

Scala Telman a difuzat reprezentarea distributiei gradate ainteligenrei, in clase foarte ridicate (de 140-169 QJ.), superioara (120-139Q.1.) a inteligentei mijlocii ridicate (120-119 Q.I.), mijlocii (90-104 QJ.),mijlociu inferior (89-80 Q.I.), cu deficit intelectual de limita (79-70 QJ.) ~ieu deficit mental (Q.I. 60-32).

Terman L. M. a fost un mare admirator al l\1i A. Binet.

considerat ea scala Binet-Simon reprezinta cea mai importanta contribu~iedin intreaga istorie a psihologiei. El a efectuat, Insa, 0 foarte importantacontributie tehnologica a teste10r inspirate din conceptia ~i modelul Binet­Simon ~i anume a modificat ponderea diferitelor tipuri de caracteristicipsihice solicitate.

I V. A. Binet, La meSllre de fa Psychologie lndividuelle, in L 'Annee Psychologique, 1895,A""l"'-

p. .q;l~.

145

Factori inclu~i1. informatii'j A

Binet-Simon18%39%

Terman

7%~...,o

Stanford-Binet5%54%,~ I

3. memorie I34% l"'0%20%L ~_~4. operatii f

4%I 13%i

13%!5. desen

4%4%i4%I I 16. sarcini

I2%i 4%i 4%I-!

• 0 varianH'i (dupa Tem1an) 'a akatuit, in Romania, ~te:fanescu­Goanga1, in 1940. Scala romaneasca, aldituita ~i folosita la Universitatea dinCluj-Napoca, a [olosit itemii de la 3 paua la 11 ani (6 itemi pent11l fiecarean, dite unul pentru 2 hmi ~i cate 4 itemi pentru 3 luni), pentru 11-14 ani ~ivfu'stele adulte. Stef'anescu-Goanga a prevazut ~i timpul de rezolvare pentrufiecare varsta.

Testele Binet-Simon au 0 foarte mare raspandire. VarianteleStanford-Binet ~i Tennan-Men-ill se folosesc in validarea' altar teste. 'Herdeschee D. a efectuat, in 1915, 0 adaptare speciala pentnl surdo-muti,aparuta in Zeitschriftfiir Ang. Psych. 16,1920, iar Haines T. N. a efectuat,in 1916, 0 adaptare pentru nevazatori, efectuata ulterior 111 Psvcholo.zischeRev. J\1.anagr.

in acela~i sens, a lucrat Hayes B. P. pentm copii ell deficit de vaz,In 1943. Aceste revizii au servit ca punct de plecare pentm alte baterii,pentru copii eu deficit· ~i tulburari senzoriale. Bateria lui A. Binet 8ivariantele ee au aparut facparte din categoria tcstelor analitice deinteligenta.

'"

'" '"

o alta categorie de teste de inteligenta au fost efectuate de catreDavid Wechsler. Acesta s-a nascut la Bucuresti. 111 1896. Bateria sa se

aplica individual peste tot, 0 baterie de testare ana1itica a inteli!Zentei. Aelaborat 0 versiune pentru adulti, in 1939, revizuita In 1955. si una Dentmcopii ~i pentru pre~colari, in 1949.

Bateria pentru copii are· denumirea de Wais, eea pentru adulti senurne~te Wechsler-Bellevue, iar cea pentm pre~colari se nume~te \VIPSI.Bateria Wechsler de baza are 2 Parti, prima ell 5 grupari. Prima gmpare are30 itemi de difieultate gradati privind cuno~tintele foarte generale,

I F. $.tefanescu-Goanga, Miisurarea inteligenlez: revizuirea, adaptarea $i completareascorii de inteligen/o Binet,,:Simon, Editura lnstitutuJui Psihologic al Universitatii din Cluj,1940. Echipa de Jucru a fost fonnata din A. Ro~ca, M. Beniuc, CiprianTodoranu.

146

intrebarile fEnd saturate 111 factod sociali ~i culturalL Pentru reu~ita maximase acorda 30 de puncte. A doua grupare cuprinde 14 itemi de semnificatii cetrebuiesc Intelese; se coteaza eu cate 2 puncte un item, ceca ce Inseamna Intotal 24 puncte. Daca raspunsuI nu este clar ~i corect, se da doar unDaca la 3 itemi consecutivi se gre~e~te, se dau a puncte §i se intrerupetestarea. Itemii acestei secvente sunt mai complec:ji, se refera la semnificatiiincluse in reactii umane. Pe langa factori sociali de intelegere, secliuneaaceasta solicita ~i atitudini morale.

A treia grupare consta in probleme aritmetice gradate ca nivel dedificultate. Contine 16 itemi. Afara de probleme, contine ~i serii de cifre,cifre in ordine crescanda ~i cifre In ordine inversa. Ca atare, soIicita operareaeu dfre ca simboluri §i expresii ale cuno§tintelor. Implica ~i rezolvarea deprobleme.

Urmeaza un test de similitudini pentmcopii sub 8 wi ~i eeipresupu~i CD retardliri de dezvoltare inte1ectuaUi pentru copii de peste 8 ani(28 de pu:ncte)<

In fine, ultimul test verbal este de vocabular. Cuprinde 40 de itemi(80 de puncte).

Partea a II-a a testului e compusa din probe nonverbale.

Primul test din aceasta categorie este de 20 de imagini eu lactme(20 punc:te). Al doilea test din acest lot este de aranjamente de imaginipemru a reconstitui 0 intamplare (povestire). Se dau maximum 57 puncte.Testul are elemente proiective, Solicira gandirea in situatii perceptive ce seeer ordouate, Este ~i pentru copii eu intarzieri mentale. Al treilea, test dinsena a doua, este de aranjare de cuburi dupa modele date. Aranjamentele audificulta}l crescande. Se solicita operatii cornplexe de gandire, de logicaspaliala. Este un test satLlrat in fuctori intelectuali (53 puncte). Unl1eaza 0proha de asamblare de imagini (manechin, cal, figura de om ~i automobil ­maxiI!1Un1 84 puncte). Pune in evidenta facultatea inteligentei combinatoriiexacte indtrcate de reprezentari, de reconstituiri logice.

fost construit pentru copii de Ia 10-11 ani In sus ~i a fost folashpentnl prima data In 1929. Este 0 baterie ce c.uprinde 6 teste" Doar eel

este odginaL In schimb este originala finaHzarea testarii prin profilurihneresante.

147

I, r~\~ ~,I ~/'III /,.J•.}r-\ I '" llJ' ]I\'V \Ill \ t\ I~\1 (I W \.jI 'iy .

I r \ (\

!~,., \ (11)I \ ij 'cl

1 U .

lmagini Wechsler.

Descrierea bateriei. Din cele 6 teste ale bateriei, primul: cuprinde 16 .serii de imagini (cate 4), a$ezate in dezordine, umland ca acestea sa fiearanjate in ordine de catre eel ce este testat (testul dureaza 5 minute, ~ifiecare serie aranjata coreet pril11e~teun punet).

Al doilea test al bateriei este compus din 2 serii de cate 6 citl..e(dureaza tot 5 minute). Fiecare serie trebuie completata eu cate 2 eifre infunetie de ordinea implicata in seria respectiva. Se acorda un punet, dacaambele cifre adaugate sunt coreete ~i 0 jumatate de punct, daca 0 cifra dineele 2 este coreeta, inclusiv din punctul de vedere al pozitiei.

Al treilea test este de fraze. Cuprinde serii de cate 3 cuvinte, dincare trebuie sa se alcatuiasca cat mai multe propozitii. Fiecare realizareeorecta se noteaza eu un punct. Se dau, apoi, 6 serii de cuvinte pentrualcatuirea de fraze ce se noteaza eu 3 puncte. Total 27 de serii de cuvinte cepot aduce 50 de puncte. Test'..!lfrazelor este saturat de factori de creativitate.

Testu14 este de lacune in 24 de imagini ~i de completare a acestora.Testul 5 este de aleatuire de desene. Se solieita sa se faea cat mai

multe desene din 4 Hnii, minimum 3 intr-o casuta. Nu e voie sa se foloseasca,decat 0 singura data cele 4 Unii date in prima parte a testului (partea A). Inpartea B (a douaa acestui test) ~i parte a C (a treia) se afla combinatii delinii. in partea a treia, C, instructajul este mai putin fericit. In total, ~xistapatm grupe de sel1ll1e~i se dau 1,2 sau 3 puncte, in func!ie de utilizareasel1ll1elordate. $i acest test este saturat de creativitate.

Testul 6 este de analogie. Se cere subieetului sa deseneze 0 a patrafigura care sa semene eu a treia, ~a cum seamana a doU8.eu prima. L'1 totalsunt 20 de analogii. Se'da dite un punet pentru fiecare raspuns corect. Testul

148

cuprinde numeroase cotatii ~i interpretarL Dune se convertesc indecile (pe varsta) de la 11 fa 17 ani ~iseparat de la 18 ani adultL

Urmeaza doua tipuri de teste, coduri. Codul A este fonnat dinfiguri geometrice, date ca model la Inceputul paginii -~ ce trebuiesccompletate. Se solicita atentie ~i inteligenta practica, abiHtiiti motorii (50 depuncte maximum). Codul B e compus din cifre ~i semne diferite (93exercitii). Se dau 90 de puncte, pentru realizarea depHna. Ultima probS. estede labirint. in testele Wechsler s-a renuntat la etalonul V. M. (varstamentaUl). Se lucreaza eu Q.I. toate probele au tirnpuldat. Se noteazadepa~irile de timp.

61SIfP'1 2 3 4 5 6 7

Test Cod·

Sealele de inteligenta Wechsler fac parte din bateriile individualede testare analitica a inteligen!ei prin probele sale.

Scala \Vechsler-BeHevue (pentru a fast revizuita in 1959,ca.l1d a capatat denumirea de scala Wai:;.

Wechsler D. a considerat inteligenta ca pe un tel de energie,asemaxlatoare ell electricitatea, memfor1c privind denumirea este interesant!i.

Aceasta eu atilt mai mult eu ca.! electricitatea este 0 fomla de energie alecarei efecte multilaterale (temlice ~i calorice) fi masurate, tapt ce se

'+: ~ ( 1 "1 j' '" A ' l' - ~ "' ~ '~AmaJ1L.esta •.sa mu 11 ater2Hltate) ~l In mte 1genta umana, .b aaevarat ~l ca, Inceea ce prive:}te inteligenta ce poate £1masurata doar pentm produsele sale,per!ormantele pun 1nS13.in evidenla activismul ei multilateral. In esenta~Wechsler a felosit notele T, fapt ce a fost criticat de unii psihologi (Pierrot,Hall ''N, E, (1960), Gacadorb \V.), lIlai ales pentru faptul di Wechsler aneglijat factorul sociali!1 scalele sale. Totu~i~ bateriile Wechsler se folosescfOfu"'te mdt. chiar dad e vorba de un test ell uzanta individuaHL Prin 1999, a, ,.inceput sa circule 0 nona varianta. Varianta pentm ~colari are 0 hU11avaliditate ~i pune in evident a ell finele subiectii CD handicapuri intelectuale.Testele Wechsler au in orice caz diagnostice mai fine decat bateria Stanford­Binet IJJ cfJ2urile de psihopatii. Permitc sa se stabileasca "indicele· dedeteriorare" -:i "indicele de schizofrenie". Wiski (testul pentru nrescolari'l a".( ,,~'" ./

tost in Franta, 1972, In Vfu'1anta \NPPSI (\iVechsk: Preschool and

149

Primary Scale of Intelligence. 1967). Din scala s-au elimlnat probele malgrele (de asamblare ~i aranjare de imagini ~i s-au introdus sarcini dedesenare de figuri g~ometrice. Codul de substituit a fost inlocuit eu un testmal u~or ~i coneret numit "disutele animalelor"). Au fost studiate ~icaracteristicile diagnostice cronice ale scalelor Wechsler (de A. S. Binet ~ide allii).

'"

'" '"

rI 1. Cifre

I II. Imaginii lIT " :>.~l 0"i 1. r.cn •.•o~nI IV. LacuneIIV. DeseneI VI. Fraze!I

-.J

f-J~llr--, I I

I

I

:l~I

r

Un test de asemenea de mare circulatie este testul analitic deinteligenta Mesilli (TAI). Este un test creion-hfuiie atingere. Se aplicaindividual ~i coleetiv.

Tabelele se masoara pe u~ profil ce permite sa se detennine tipul de.inteligenta pe schema umliUoare:

1. TabelSchema rofilului stelar

Perfonnante Deem1. I Cifre

2.Imagini" AnalogiiI IIG.J.

4.Lacune

5.Desene

6.

Fraze

150

saturate

care

deeiH},analiza

In desen se afJa. 2

Pentru flee-are subiect se face un profilfiecare subiect 1a Hecare test rezultatdetimpul apEcarii testului (sub forIna deprofiluri stelare prin care se po ate faceinteligenta de care dispune subiectul

uvea perfom1al1Ta mai mare la pro ba de eifre ~1acestea la probe1e de analogii ~i lacunepractica.

Daca subiectul are valori mai mancreatlvitate, inte1igenta 1u1este inventiva, reflexlY£! etco etc"

foarte tenta.'1ta. Prezinta numeroase pmfiluri ~iinteligente ell parti forte ~i pzl.11i fragile, fost

1 ~ , '.p;.' . "care a semnalat ca testul de 1,aze ~lpropozltl1 au

Testul SUC12. Varianta romaneasca a aces:tull

reelaborare, are in atentie diagnoza implicata 1n aspectele projective stelareale bateriei Meilli.

Violet Canel §i Cani rat (L 'expioration e:;;.;perimentellemenralites f,vzfanriles) au indus inca doua dimensiunitipul prezentat de MeillL

** *

Bateriile nonverbale de UH~U_~un.

~idiverse, mai ales pentm ~colari sunt favorizate9iin cazuri1e de subieqi eu handicapurimilitate reala deosebiUL

creat 0

I!iilIlII

• Ir-"'~·\

~ -LJ

is i a.

~\ i-' ----"'\, t'·..·~~\\1& \ : ~ \ I "'.)1 ..· •. /'1' .• ;!~--I' ~ l~~

Irnagini test Raven"

b),~I I ',-----,I

r 2 B \l~/I -' r~1I .'. J! /L ~_

"

I:)L~--,

1 r.; 1

eel mai cunoscut ~i folosit test din aceasta categorie este testulRaven (P.M.R., Matricele Progresive Raven)'. Acest test a fost revizuit demulte ori. Testul Raven cuprinde 5 serii a cate 12 figuri de desenegeometrice variate, astfel incat sa prezinte dificultati gradate progresiv. infiecare matrice se afla decupat un segment (lipsa). Subiectul trebuie saaleaga ceea ee lipse~te dintr-o serle de 6 variante, astfel incat sa secomplecteze coreet sectiunea ce lipse~te. in genere, anularea in alegereaacestor secvenle solicita 0 analiza a inteligenlei abstracte intr-o operatie euelemente perceptive complexe' ce trebuie comparate ~ic1asificate. Sunt inimplicatii detalii. forme §i~ozifii din schema de alegere. Testul Raven este

. saturat in faetorul "g" deoarece, de~i se opereaza ell figuri, alegerea testeanalitica abstracHLPune in evidenta aptitlldinea intelectuala de inva}aredincare motiv se constituie treptat 0 abordare mai de rutina a alegeriior. Dupa o·analiza mai amanuntita, s-a vllzut ea in acest test se opereaza ~i eu .organizarea campului perceptiv, analize ;;i organizari mentale de elementediferentiate prin operatii perceptive logice ~i este in plus ~i un test dedepistare de similitudini.

, to. ~ 1

J ~ ~ I~~DII .. f

8:) l;k) CD l~)~m fii)' ~WtA) ~ lIJ

Imagini Raven.

** *

1 C. Zaharia, M. Garboveanu, A. Onofrei, A. Turcu, M. Verbiu, O. Vi~,m au elaboratetalonarea PMA color pe copii de 6-10 ani, in Municipiul Bucure~ti. V. Revista depsihologie !8, 1974.

152

Alt test important (folosit ~iIn textul Wechsler) este eel al cuburilorKohsi. La Inceput Kohs a fol05it 35 modele de dificultate grad.aHL 1923, arevizuit testul ~i a pastrat 16 modele. Aceasta fonna a fost biue ~ifolosit:1 In foarte numeroase baterii de teste. Acest test este ~idiagnoza clinica. Se utilizeaza foarte multo in genere, se coteaza reu~ita,exactitatea, timpul, eu numarul de mutari In masurarea cuburilor. In 1930, s­a mai facut 0 sc.himbare benefica pentru test Hun a modificat notalii,elimim1nd cotatia exactitudinii, tapt ee a fast benefic; de asemenea, a matitvalabilitatea testului. Rezultatele la acest test nu sunt influentate de factori,culturali ~i ~colari. Masoara expunerea analitiea ~i sintetica a gandiriiconceptuale pana la nivelul eel mai ridicat. In acela;;i timp, opereaza ellgandirea spatiaia, ca tip de inteligenta, ~iell afectivitatea2• Mentine pe totparcursul sau 0 curiozitate constructivll, ludicre.

Seria din 1934 opereaza eu 22 cuburi desenate in marimea natural a(Seria Grace Keat). Seria Just §i Esse1brock folose§te cuburi ;:?i moddele

... , d'"prezentate m pl.an~a. e mcastrare.Seria Wechsler (1944) opereaza eu 7 modeleSerla Alexander 946) folose~te cuburi bicolore ~imuhico!ore.Sena Bonnardel (B 101 - 1953 §i B 20) folose§te ~iea cuburile

albe ~i ro~ii, iar seria Wechsler din 1965 ~i cea din Wais 1955, ca ~i seriaReissemveder (1953) folose~te cuburi negre ~i albe. Cuburile Kohs au fostreluate ~i de F. M. Maxfield Intre 0 baterie, dar ~i de Bize care a utilizat intr­a baterie a reeonstituirii de imagini (figuri) ~i cuburi de marimi diferite dinpozitii diferite ~ieu diseuri, t..'iunghiuri etc.

** *

Alt test de inte1igenta, cunoscut ~i eficient, este eel al LabirintuluiPorteus. Primul test de labirint a circulat prin 1901. Era un feI de simbol allabirintului vietii ee urma sa se structureze, mai ales in Europa, Testul decireu1atie, efectuat de Porteus, dateaza din 1919.

Exist! bateria Porteus S.D. (Porteus test, the Vinland verSIon,Vinland 1919), cu 28 de labirinturi desenate.

1 S. C. Kons, The Block Design Test, J. Exp. Psychology, 1920, no. 3, p. 357. Este tolosit ~isub forrna de carton~e.2 Ace!e~i S1nlcturi de implicaiie psihica se testeaza eu cuburile Yerkes,3 E:dsffi ~iteste de rotatie'de cuburi care au imagini diferite pe fiecare fate~.

153

Bateria Porteus a foststandardizata ~i validata pe 984 ~colariamericani - intre 4 ap.i ~i 6 lurn ~i 15 8.L'1i. Are cotatii de varsta mentaHi de la3 lurn la varstele adulte. Opereaza Cll Q.L pentm varstele adulte; buteriaPorteus se aplica in psihologia ~colara, c1inica, ~i in orientare profesionala.Testele de labirint Porteus au 0 valoare speciaHi pentru adaptabiliHitiisociale. Se folosel?te ~i in examenul intelectual al surzilor $i al capiilor eucarente verbale, dar eu testele verbale ..Exista $10 varianta Porteus ~ Mazedin 11 tipuri de labirinte. Un alt test de labirinte de Miles (labirinte eu 2etaje, 1927) l?ilabirintele MacQuarrie. Metoda s-a sistematizat treptat $1sefolose$te in foarte numeroase baterii. Dupa noi, labirintele MacQuarrie suntmai incarcate de implicatiile inteligentei spatiale ~i au mai numeroase .seevente deci 0 mai activa angajare intelectuaUi pe spatii mid. Testul Raven,labirintele Porteus $i labirintele MacQuarrie, ca $1 testul Goodenough :?i

cuburile Kohs se pot folosi independent pentru ca au implicatii complexe ~i .numeroase de angajari psihice intelectual-cognitive. Labirintele Porteus sefolosesc ~i in bateriile de seleclie profesionala - dar §i in studiulpersonalitatii.

IE

Labirintele Porteus.

E yorba de 0 baterie de teste de inteligenta non-verbala.

154

I

l1

J

Labirintele ,Mac Querie sunt mai complexe ~i solicita 0 mai finarezistenta la capcanele ~i la Intalnirile de drumuri ale liniHor.

** *

Testul mozaic alluiR. Gillel este 0 proba colectiva non-verbala.Cuprinde 50 de Intrebari in care se solicita diferentieri, similitudini etc. prinimagini. In cotatie se dau de la 1 la 4 puncte pentru raspunsuri corecte.Totalul de puncte este de 204. Testul a fost aplicat pe 95 000 de eopiifrancezi de la 5 la 14 ani, prin Institutul de Studii Demografice eu.colaborarea unor speciali~ti sociologi, psihiatri, demografi §i bineintelespsihologi.

Din acest test se remarca din nou diferente evidente la tineri, legatede nivelul social economic al familiei (categoria de profesie a acestora ~i derezistenta la factori de variatie). $i la acest test se folose~te complementartestul Wisk. Prin testul mozaic, Gille se determina rapid nivelul intelectual.Testul cuprinde: sectiuni de imagini ce trebuie identificate, aranjate Inordine de marime, fomia, similitudini. Apoi, exista sectiuni In care suntmcute omisiuni, a1;>surditatietc .. Bateria are posibilitatea de a stabili un gradde flexibilitate a inteligentei, daca se noteaza ~i timpul de rezolvare adiferitelor sectiuni ale testului. Rezultatelc se coteaza ell cifre de la 1 la 4(total 204 puncte). Se apliea pe copii de la 5 la 14 ani. Pune in evidentainteligenta practica ~i abstracta, prezenta de sisteme organizate de evaluare,in formarea de concepte, observarea erorilor; ordonarea dupa 1 sau 2entitati. Cel mai semnificativ rezultat consta in posibilitatea de a se stabiliun grad de flexibilitate a gfu1dirii daca se noteaza timpul de rezolvare adiferitelor sectiuni ale testului. Se considera ca este testul ce are eel maimare e~antion de subiecti testati in Franta.

I Rene Gille, La queslionet Ie test mosaique, in Le niveau intelectuel des enfants de Pagescolaire, cahier no. 28 dans Provaux et Documents de l'Institut National d'Etudesdemographiques 1950, p. 71.

156

q~~~

i~'-/

,~L,

( .<t' - ~"":~'/' ,,' ~ l~ _ ".c' c--=~ , ,,,<7 .. t·( :1:::"': ' • ~ ,.;:;/. ~ ,,<

. ~.;.'/-..,.Fil'h•. '* 1! ~ ,/"1-II (r~' ,,-;'.~ . ~ I""l I

r•....··<IfflV"t -L. t"'P _ R,? _'__ <1"-\

'--' i', ~ .~ I "~ -' 'l. ", ...S} i .-''}~~"'"~, W It I - V I

---------.---=-----'--------~--.------.1.' ~ ,...p-! .,. t', It'"' <=l" 'I~c'-- A,i' II ;7 ~__J.;'j!-. U I :;" \: • .,1 litHIe< IV '-, /1~ .f\! f1L~:').:'(~)/l:7 T lULl. ~4 J /' >j f ~

I --:~ I~ t,. '" \iflr!. I r!;ji:. I ,::;I'':1 "• ";,~j I I. _J 'I \ ,.) l~W,~ - ! b."'·fA.i,.... ! '" ---' <. I·' ,.M, I r·_ I":' J

I I' - II ! .I '\'q '-::--" 9'''~'. t'~. I

1'2>t!~~,J r~-;<) (~~;~ ~,;'V i~~_'J',D I'i:~1t '-A··I '\~.-~" 4&"\.'" f sJ.,;.' J. - •• .;$"; I -*'i_ '<71 • "{I.·Pt"\.. ~ .L.Af', .•.•..., ,\'"".-' t:. ',l, 1./ .~. "'-"'''it'\~, ",,) I ,-~.'t>·f) i:['~'" \ ••••_.~_ .< ,-----1

Decupaj din testul mozaic R.

** :;.

Scala Pieter-Paterson este 0 scala de perf~Jfmanti:i, non-verbalit15 i1ustrarii ce trebuie reconstruite. Se masoanl timpul,

core.;;titudine.a execu~iei, a combinatiilor corecte ;;;1erorile. A fast preluata deRo~;upentru adaptare ~i revizie. Revizia insa s-a facut doar 1,

5, 9, 10 ~i 15. Se utilizeaza mai InuIt 0 scala rdaiiv aSlen:HlJ:JliH-Dalre enPinter-Cmmingham, ca test de inteligenta generativa. Sunt construite

1nacda~i sistem ~i scalele Duver, Collins §i Grace .Arthur etc,*

* *

TestLll de perfonnante Grace Arthurl. Este 0 baterie care fo]os(~~tecutmrile Kohs (revizuite de Grace Arthur), plan~ele Seguin, testele Pichoire,labirintele IUl Parteus (tot revizuit de Grace Arthur), ~i permitt~ masurareainteligentei generale intre 3 ani ~i varstele adulte. Prima varianta a apa.mt in1 In 1928, s-a ±acut 0 noua standardizare, iar In 1940, s-a facut a doua.

Apoi, autorul s-a concentrat asupra fom1ei paralela II. Prin±acute, testul a fost modificat profhnd fala versiunea din

Si forma I a fost tmbunatatita in 1943. Apo!, in 1947, a fost nOli

1 Gr?ce Arthur, A Point Scaie of Pel forma nee Tests, New York Commission Wea1t!')193CL

'':;'"1_ J

retu~ata.Bateria cuprinde 5 teste: euburile Kohs, plan~ele Sequin, eu formecorespunzatoare a unor decupaje de forma geometridi pe plan~e cu formedecupate corespunz~toare, Stencil Design, test tot al Iui Grace Arthur,Labirintele lui Porteus,testul de completare de figuri n, al lui Healy (eyorba de 0 plan~a cu decupaje ee trebuie aranjate) sunt integratel:ntr-unscenariu. Forma a doua contine, fata de forma I originala, urmatoarelemodificari: a. readucerea numarului de la 9 la 5 teste prin suprimarea de 4teste, cele dOlla pgun ~llm~t lyl~rrhil1 (solh;ita observatii de tras~turi ~iprofiluri). A.f.t?~tconservat~ qp'~f.qrnH' ~Hf»"H~~equinca probe d~ vitrza dereaqie intr-o sarcina sirnpla. Au fost iniocuit total cuburile Kohs ell StencilDesign test (test de decupaj) ce a aparot in 1944, de Grace Arthur.

**' '"

Scala de perfonnantii Alexander este 0 scala ce prive~te inteligentaca aptitudine. Cuprinde 3 teste, dintre care 2 teste clasice de "cuburiKohs,restandardizate ~i un Pascalongce consta din 9 probleme de dificultaticrescande. Cotatia tine seama de reu~ita ~i de timp. Dupa Cattell, acesta esteunul din cele mai bune teste de performanta deoarece nu depinde dedexteritatea manuaHi. Mai pot fi considerate in aceasta categorie testeleBonnardel, plan~ele ~itestele Dearborn etc.

'"

'" *

Testele culture-free constituie 0 categorie de teste non-verbale caremasoara aspectele cornportamentului intelectual, dominand aproape totalfactorii culturali ~i educationali. Anne Anastasi considera ca termenulculture-free este impropriu ~i ar fi mai bun termenul cross-cultural. Printreaceste tipuri de teste prezinta importanta. testele non-verbale, testul deinteligentii, culture-free, Cattell R. B. Exista 3 variante sau scale pentru 3niveluri. La fiecare nivel scala are 2 forme A ~iB ~i cate 8 probe (4 culture­free ~i 4 de intelegere verbala ~i cultura specifica). Titlul original al acesteibaterii a fost Culture-free Intelligence Test 1940.

Scala 1 este destinata copiilor de la 4 la 8 ani ~i adultilor intemati.Scala 2 este pentru copii superiori ca intelect. Exista 0 varianta franceza,adaptata de Jean Marie Chevrier. Aceste baterii sunt saturate de factorul "g"(inteligenta.generala independenm de factori culturali).*

'" *

Testul scala 2 de Cattell e 0 baterie elaborata de R. B. Cattell ~iTh.Cattell pentru nivelul elevi ~iadulti. Cuprinde 4 probe non-verbale, alese din

158

"~<

teste eu 0 puternica saturatie in factorul "g" (c1a..;;ifidiri, senen,conditionari). Are doua parti A ~i B, care sunt paralele ~i cuprind fiecare 50intrebarl (hemi). Se apIiea tinerilor de 13, 14, 15, 16 ani ~i adultilor. Secalculeaza Q.I. standard ~i centile. Mult folosit este i?i testul D. 48, daboratde P. Pichot dupa Ansty. Este 0 baterie de inteligenta generala "g".Folose~te ca material dominoul. Cei ce cunosc jocul nu sunt avantajati.Masoara inteligenta general a (nivelul mintal superior varstei de 12 ani), dar~i deteriorarea mental a (in asociatie eu un test de vocabular).

** *

Un test de inteligenta, ce se apEca u~or ~i rapid, ~i eu efieienta estetestul lui Pierre Relli1es (h). E 0 proba ce contine 42 intrebari, In ordinecreseanda de dificultate. E vorba de mid probleme aritmetice, serHnumerice, fraze in dezordine de aranjat, sinonime, cuvinte contrarii, lacuneetc. Pentru 0 rapida clasificare initiala a unor subiecti foarte diferiti dinpunet de vedere intelectual ~i foarte eterogeni.

Teste clinice de inteligentaNumeroase din bateriile enumerate pana aiei au itemi ce pun In

evidenta ~i debi1itatea mintala. Enumeram diteva batedi de teste ce masoaraaspecte clinice de inteligenta sau forme ale sale 1a diferite C'ltcgorii de copiihandicapatL

'"

* *

Scala de maturitate mintala Columbia (COL). Aceasta baterie a fostelaborata de B.B. Burgmeister, L. Hollander ~i 1. Serge (1954) ;;i este 0baterie pentru evaluarea nivelului intelectual ai coplilor infi.rmi motor­cerebralla care nu se pot aplica probele elinice de nivel mental. Probele dinaceasta baterie solicita 0 aetivitate motorie (restnmsa) foarte redusiL Bateriacuprinde 100 imagini de figuri geometrice, persoane, animalc, plante,obiecte din viata de fiecare zi (pe plan~e). Ele pot fi percepute u§or. Copiiitrebuie sa arate care dintre acestea se potrivesc ell celelalte ~i care sepotrivesc J:ntre ele. intr~o prima faza, se testeaza capacitatea de identificare,apoi se creeaza corelatE de trecere la faza de organizare~ clasificare,categorisire a materialului de perceput. Ca atare, este vorba de 0 baterie degandire ccnceputa de tipul celor ce se solicita in sistemul Vigotski,Goldstein, Piaget ~i L'lhelder. la pla.'1~a31 se pu.'11ntreban copilului carepoate vorDi, fapt ce permite calcularea unul Q.1.

s-a controlat In Franta pe 800 de copE nornla!i Gradarea, ~ .",

In total, batena cupnnde 5 clase normalizate standard

l~q.•.. ...J .••

~i a fost validata 111comparatie ell Binet-Simon ~i Tenna..T1-Merril,Wisk etc.Din acest motiv, scala de nonnalitate mentala Columbia poate inlocuibateriile enumerate In cazul in care este yorba de copii greu de abordat.Scala constituie un material interesant de completare a scarilor mai susenumerate.

** *

Serial Test. de H. Head si testul afaziei. al IUl R. Duca.'5ne deRibencour. Ambele se apliea subiectilor afazici, indiferent de varietateaacestei tulburari, in vederea reeclucarii vorbirii. Testele cuprind subiecte cese refera la expresiile orale, inteligenta orala, lecturi. Fiecare subtestcuprinde la flmdul sau un numar de itemi. A:?ade pilda, In cadrul subtestuluide expresii orale se solicita cuvinte spontane, repetitii, denumiri de imagini,repetitii de texte, definilii de cuvinte~ constructii de fraze, proverbe. Se tin inevidenta, in timpul examenului psihic, aspecte, ca: intonatie, 'pierderea de .elemente lingvistice, defectele, evocarea de cuvinte, perturbarile deperseveratie dissintexis, reductiile, stereotipiile ~i agramatismele, tulburarilede articulatie, dezintegrarea fonetica.

Dat fiind faptul ca afazia debordeaza domeniullimbajului propriu­Zi8, fiind 0 tulburare complex a, sunt necesare probe complementare (testulHead al schemei corporale, testul mana-ochii, ureche etc.), teste deinteligenta, de performanle, de perceptie, vedete retroactiva, memorie etc.

** *

Scala de perfonnanta Borelli-Oh~ron (1964) utilizeaza ca materialde lucru: cuburi, cartoane pentru constructie de cuburi, manechine (traforaj),demonstratie de triunghiuri ~i doua figuri de Pinter-Patersson, margelele luiHealy- Fernand.

Subiectul efectueaza 0 parcurgere individuala (30 minute). Varstade aplicare este de la 5 la 9 ani. Este 0 scala pentru copii handicapati dinpunctul de vedere al limbajului. A fost special construita in vedereainvestigarii grupurilor de subiecfi la carenu se poate face apel prin vorbire(inclusiv copii surdo-muti).

Bateria cuprinde 7 probe. 0 parte din de au fost luate din bateriileclasice (manechinele, traforajul, margelele, cuburile Kohs). Celelalte testesunt dintre cele care, experimental, s-au ·dovedit interesante (constructii decuburi, copieri de desene etc.). Diversitatea fumizeaza 0 baza foarte largapentru estimarea comprehensiva a mvelului mental, in acelruji timp in carepermite, prin schimbarea de sarcini, sa se mentina tot timpul interesul

160

subiectilor; chiar a cdor mai tined. Pentru a se evita dificuItatile deIntelegere a sarcinii de ditre subiecti se fac in prealabil documentatii.Etalonajul este dat fie ill note brute, fie in note standard. Pentru elevii surdo­muti, s-a facut 0 etalonare pe 272 elevi surdo-mutL

Folose~te la repartitia copiilor surdo-muti sau cudefecte de vorbire(tara deficiente de auz), In institutii ~i c1ase de !live1 corespunzator. Ea(bateria) folose~te ~i stabile$te 0 baza de referinta pentru 0 expresie aprogreselor sau e~ecurilor ~colare. Aceastii bateric se folosel?te, deasemenea, pentru diagnosticarea nivelului mental, care este un element deseama in interpretarea illtfuzierilor sau defectelor de vorbire.

In categoria testelor de inteligentii se inscriu ~i testele de memorare$i nivelare. Mai ales de cand inte1igenta a fost implicata In asemanarea eucompetenta.

** *

Prezentam, in acest context, testul Rey ~i L.P, Painer, folosit laUniversitatea din Bucure~ti intre 1970 ~i 1977 in diferite lucrari alestudentilor.

Testul poseda 15 cartona~e de cate 10/7 em. Pe fiecare suntdesenate cate 2 imagini. Se mai folosesc 8 foi cu 8 casute, cate una pentrufiecare Ineercare. Eventual, se pot grupa. Pentru proba de recunoa~tere, enecesan'i 0 foaie de 10 desene printre care se afM.~i 15 combinatii de semne.

Testul face apella fix area voluntara de fonne geometrice simple ~imemorarea progresiva de elemente eterogene. Subiectului i se prezintii cele15 desene succesiv, fiecare pe cate un cartona~,· cerandu-se apoi ca desenelesa fie reproduse pe un desen pe care se noteaza fiecare Incercare. Se fac 5incercan ~i se noteaza in file special pregatite ..

In partea a doua a probei, se vizeaza recuno~terea semnelorprezentate. Se da subiectului 0 foaie model pc care sunt reprezentate cele 30de desene ~i se cere recuno~terea fiedireia in parte, din prezentarea dinprima faza, a testarii. S-au eliminat dificultatile grat1ce prin folosirea defiguri relativ simple geometrice (cercuri, patrate, dreptunghiuri, triunghiuri,dar §i linii §i puncte, prezentate in combinatE cu figurile eu care s-a lucrat).

Deci, pentru memorare s-au dat 4 probe. Pentro recunoa:?tere s-aufolosit aceie~i. Pentru proha de reproducere se vor da 4 Incercari.

Se da subiectilor foaia Cll cele 15 casule 1?i Ii se cere ca dupa ce vorpnvi ell aten!ie desenele de pe cele 15 cartona~e sa le treaca in cll::mte,

de ardine. Dadi nu-§i arointesc pentru moment toate desenele~ elen011 reproduse pe aha pagina Intr-o a doua etapa, dupa 0

161

prezentare a cartona~elor. In a doua erapa, trebuie desenate doar aceledesene ce au fast uitate dupa prima prezentare, Perrim tehnica aplicariiprobei de recuno~tere, se dau subiectului (1 fOelie alba §i un creion. Timpuleste de aceasta data nelin1itat.

In instructaj se senmaleaza ca pe [oaia ce Ii se va arata unde se afladesenele pe care Ie-au vawt in prima et8.pa~ aar ~i altele pe care nu Ie-auvazut.

Li se spune apoi: incepeti controlul desenelor. Cand vedeti unul pecare-l recunoa~teti ca flind cunoscut, face}l 0 llotatie a numarului acestuia pefoaia data. Numarul desen~j()r e seris :iUS dreapta in casuta.

Se da dhe un coreet, maximum 15puncte pentru fiecare puth::te probS.. Seacorda cate un punet ~i care se potrecunoa~te. Se considerfi HllVeJ:'saxea ;;enmelor. gre~ita aelernentelor sus-jos, star:ga ..dreapta, un cerculet lcc de un ~i Invers,defonniirile pronuntate, orientt\rile gre~ite, defonnarea de unghiuri :;;ineglijarea unghiurilor drepte ~i inventarea de semne nerecunoscut, saucele incomplete.

Se va stabili punctajui pentru fiecare incercare ~i totalul celor 5incercari. Se ealculeaza erorile ~i 9i se acordil un singur punetdesenelor coreete, dar ~i executate doua orL

Recunoa~terea. Toate numerde exacte de subiect 5e noteazii euun punet. Nu se penalizeaza nerespectarea indicatiei de a parcurge deseneleea ~i cand s-ar citi, nid daca numerele sunt date de subiect arnestecate.

Valorile cele mai semnificative sunt ale rezultatelor semnelor peansamblu.

In continuare, se dau decupaje din douateste de evaluare: acestetipuri de teste sunt de aspecte l1ltelectuale evaluative social ~i evaluativemoral. Prezinta, in acela~i ~i opin:i. general, stfUctura lor est\":foartediferita. Evaluarile pot fi morale, sociale, economice, politice, religioase, euprivire la obiceiuri, legi etc. Sistemele de eVUh131'e se formeaza inca dincopik'irie, mai ales in familie ell privire la ce e voie sau nu e voie. Ele devin,treptat, tot mai nurneroase, diferentiate ~i rafinate, Dupa intrareagradinita, dar mai ales in ;;;coala, sisteme1e evaluative se socializeaza tot maimuIt ~i se incarca de opinE personate, vis-a-vis de opiniile socialecorelatie fji cele ce se impun de institu1ia ~colara, Evaluare, se tace, 1l1sa :;;i

ell privire la persoanele intime, cele apropiate, precum colegii ~icolegele~coala (nivelul primar a1 ~colii). Se constituie eVllluari privind statisticilesociale, financiare, intelectuale, implicate ierarhii-

162

d) .h) .

d) .h) .

(evaluari ale conduitei fata de

cunoscute care alimenteaza aceste forme de evaluan. Acestea slmt legate decompetenfe~i importanfa lor. In fine, se constituie evaluari ~i fata depersoanele publice, precum sportivii, cei ce lucreaza la diferite1e posturi deteleviziune, grupurile de muzica tanara, vanzatorii din magazine, medici etc.Nu lipsesc evaluarile fafa de actori, oarneni politici etc.

Vom da mai jos un decupaj privind atitudinea fata de munca~colara de invatatura, cea practica ~i cei inclu~i In ele (toate fiind structurievaluative).

Test de oroftl moral al elevuluiPentru stabillrea unei metodologii, privind profilul moral al

elevului de 12-14 ani, va rugam sa enumerafi unelevalori morale (trasaturi)dominante implicate mai mul! in fiecare din UTInatoarele rubrici.Numerotarea valorilor nu este obligatorie; inscrieti cate considerati ca suntnecesare.

Munca ~colara de invatatura:a) b) c) .e) , f) g) .

Munca ~coIara practidi:a) b) c) .e) f) g) .

Atitudinea fata de profesorprofesori):

a) b) c) d) ....•....e) f) g) h) .

Atitudinea fata de colegii de cIasa:a) b) c) d) .e) f) g) h) .

Atitudinea fata de elevii mai mid:a) , b) c) d) .e) " f) g) h) .

Atitudinea fafa de colegii mai marl:a) b) c) d) .e) f) g) h) .

Atitudinea rata de pannti:a) b) c) d) .e) f) g) h) .

Atitudinea fata de pedepse ~i recompense:a) b) c) d) .e) f) g) h) .

163

Atitudinea pe strada, in tramvai, in autobuz etc,:a) b) c) d) .. , .

e) f) g) h) .Activitatea extra~colara de intl.'umusetare a ora~ului, strazilor,

parcurilor etc.:a) b) c) d) .e) f) g) h) .

Valori morale (evaluari}Pentru stabilirea unei metodologii, privind profilul moral al

elevului de 14-16 ani, va rugam sa enmnerati unele valori morale (trasaturi)dominante implicate mai mult In tiecare din unnatoare1e rubrici.Numerotarea valorilor nn este obUgatorie; Inscrieii dhe considerati di suntnecesare (se dau doua potentiale valori de sernnalat 1nt1'-o schema ceva maimica).

Valori implicate1 7 .

Rubrici

1. Munca ~colara de Illvalatura:

2. Munca ~colara practidi:

3. Atitudinea fata de profesor:

4. Atitudinea faTade colegii de clasa:

164

...,..::. ..~.) .4 .5 .

6 .11........•...2 .3 .4 .5 .,-0 .1 .2 .",) .4 .

5 .6 .

2 .".·L" ....•....4 ..;;-',,~o~o~o •• <>oo.

8 .

9 .10 .11 .12 .7 .8" .9 .10 .11 .12 .7 .8 .

9 .10 .11 .12 ·'7I • & " •• ~ ~ ~ • ~ • 0

8 .9 " .10 .1 .

2 .

70 Atitudinea fala de parinti:

10. Activitatea

Infrumusetare a

parcurilor etc.

------------------- ..----------5. Atitudinea fatade elevii mai mici: 1. 7 .

2 8 .3 9 .4, 10 .5 11 .6 12 " .

6. Atitudinea fala de colegii mai mad: L 7 .2 8 .3 9 .4 10 .5 11 .6 12 .1 7 .2 8 " ..3 9 .4 10 .5 11 .6 12 .

8. Atitudinea fata de pedepse ~i 1. 7 '" ..recompense: 2 8 .

3 9 .4 10 .5 11 " .6 12 .

9. Atitudinea pc strad~ in tramvai, in 1. 7 .autobuz etc.: 2 8 .

3 9•...........4 10 .5 11 .6 12 .

extrlli?colara de 1. 7 .ora~ului, strazilor, 2 , 8 .

3 9 .4 10 .5" 11 .6 12 ,. .

Din acest test reiese optic a fata de sistemul de organizare a vietH~colare (plan~a 1 ~i2), opinia fata de profesori, sistemele lor de predare, de

1 . ,. - ~ U -, . dO •• 'f' - d l'eva uare ~l concnnta curenta. 'nneaza evaluarea atl!'.l nm ala e co"egl -

165

-------------- --- ..-----.--. ------·----=,,'",~"'_E;<F~.·-

"-"-". --.:~..~--~."

de evaluare a caracteristicilor colegialiHitii, de competentele pe care Ie au,de conduitele acceptate :?ineacceptate. In privinia atitudinilor fata de eleviimai miei se manifesta 0 implicare a modului In care ei in~i~i au trecut prinaeeste clase ~i ce i-a ajutat, ce Ie-a creat nelini9ti ~itensiuni, dar ~i cum ar fivrut sa fie trecerea pe care ~i-o evocit Adeseori, se exprima evaluari legatede profesorii care i-au stimulat mai mult sau Ie-au predat intr-un stH relaxat:;>iinteresant.

In privinia atitudinii fata de colegii mal mari, se exprima raportarila ei ~i Ia ideaIuI de sine, la caracteri.sticile mal remarcabile ale unora desprecare se vorbe~te $i se $tie In $coaHL

Atitudinea faHi de oarinti este relativ variata 5i se refera la conl:ortul;; ,,. , ;

sau severitatea pe care Ie-a impun -" ia fapml ca sunt ocupati excesiv, lafaptul ca au sau nu dificultali (:?omaj, pensie, boli etc,).

Atitudinea fata de pedepse ~i recompense este, in genere, in pUnacre~tere la clasele liceak ~i postliceale, pentru ca mai ales recompensele au'o valoare soeiala, adevarat, earn neglijata, In muIte institutii $colare, darcand exista, au funetii motivalionale.

Evaluarea fala de activitatile ~colare §i Infrumuselarea or~uluisunt, in genere, in cre~tere eu varsta.

Al doilea test are tot zece item.i, aceia~i aparent eu primul test, darare in vizor un ait fel evaluare, A~a de pilda, pentru munca ~colara dei'nva!atura trebuie prezentate acele valori ce sunt specifice social pentrufiecare din rubricile (itemii) testului. Ce valori sunt implicate in munca~colara de invatare? E clar ca sarguinta, atentia, executarea capacitatii deIntelegere dinspre partea elevului ~i el Ie va evoca pe acestea. Desigur arexista ~i ar fi binevenite ~i evaluari ale modalitatilor in care se orgarnzeazade ditre profesori lectiile, de organizare a programe1or ~colare, a manualeloretc. Valorile sodaIe, implicate In mUIlca ~colara; sunt de dobandire, decompetente - cultura, cuno:?tinte ~i activitate de grup - earn acelea~i,centrate insa pe abilWiti ce se solicita pentru munca 9colara practica.

Pentru atitudinea fata de profusori se intelege respect, alaturi destilul, ritmul, caracteristicile de expunere a problemelor ~i adaptarea laacestea (e vorba de 0 adaptare diversificata).,

Pentru atitudinea fata de colegi se solicita analiza ~i explorareainterrelatiilor benefice ~i tensionate ce eventual exista etc. etc.

A~adar, aceste doua teste au obiective diferite, de~i au asemanarifoarte mari in ceea ce prive$te succesiunea itemilor. ExistS. a~adar ~i teste dejudecata (inteligenta) morala. Ele sunt relativ numeroase. Multe seorganizeaza pe optica inteligentei morale din studiile Iui l Piaget, dar mai

166

ales acelea ale lui Kolberg - un psiholog american care a pre1uat schemavalorilor morale efectuate de J. Piaget ~i a TIuanlat-o. A~adar, textele deevaluari sunt teste de inteligenta. eu cat raspunsurile sunt mai numeroase, ~imai nuantate, 1a aceste tipuri de teste, eu amt se pun in evidenta sisteme maidezvoltate ~i mai bogate de evaluare.

TestuI VETS de inteligenta deductiva (instructaj)..Pe pagina aHiturata ai 9 propozitii prin care li se dati 0 serie de

informarii ~i 2 prin care se solicita 2 raspunsuri.Prima dintre ele Iti da informatia de baza -- referitoare Ia faptul ca

exista 5 camere pe coridor.Trebuie ca, pornind de le acestea, sa stabile~ti, in continuare, ce

anume este specific pentm fiecare camera. Ii se vor contum treptat, prinanaliza logica (pentru fiecare camera), cate 4 caracteristici, prin informatiiledin propozitiile testului.

Raspunsurile cele mai importante, rezultate din intreaga analiza apropoziriilor testului, se solicita prin propozitiile 10 ~i 11. Acestea pot ficonstruite numai fiiud foarte atent(a) la confinutul fieearei propozilii (:}i a1tumror), la informatiile pe care ti Ie fumizeaza fiecare dintre cle.

Ai la dispozitie 25 de minute. Cand se VOl' consuma, t1 se va dasemnalul de Incetare a lucrului.

Daell tennini mai repede de 25 de minute, anunta, ca sa ti se notezetimpul de lueru ~i sa ti se spuna ce ai de facu! in continuare.

Eu voi citi propozitiile cu voce tare. Urmare~te-ma cu atentie, ca savezi daca nu ti g-au strecurat gre~eli in text. Incepe nurnai cand voi spune sao facio

Redam, In continuare, un test de gandire divergenta deductiva,UBTS, folosit de noi in decursul ultimi10r ani. Are 9 itemi ~i 2 interogatiifinale. eei 9 itemi sunt infonnativi, ofera infoffilatii relativ dezordonate,urrmilid ca, logic, sa se dea raspunsulla ultime1e 2 intrebari.

1. Pe un coridor sunt 5 camere.

2. Oitalin sta in camera Cll un fotoliu nou gri, langa camera lUlLuca.

3. Mara se amuza privind cum se joadi pisica eu un ghemotoc dehartie.

4. Catalin a terminat de citit "Gazeta sporturilor" ~i ar vrea sa 0 dea9

lui Luca in schimbul ziarului "Evenimentul zilei"pe care I-ar chi, deasemenea, eu plaeere.

50 Dana ar dori ea Andrei sa accepte sa schimbe futoliullui aib ell

fotoHul ei albastm~ sau, daca ar refuza-o, ar 1:ncerca sa schimhc fotoliul ei ell

167

eel galben auriu al Iui Luea. Ar fi llyut un avantaj, pentru di Luca sUi incamera a doua, dupa Andrei, ;;;ieste mai aproape de ea.

6. Andrei bea un pahar de sue de fructe de padure ~i se gande~te eaar vrea ~i el ni~te papagaH ca eei ai Danei.

7. Mara bea un pahar de ceai, este putin racita. Ar avea chef sa seduca la Andrei, in prima camera, sa vada ce-i mai fac pe~ti~orii.

8. Dana ~i-a adus aminte cai-a promis lui Luca sa-i cumpere 0sticHide limonada, ~i-~inoteaza in carnet, ca sa nu uite.

9. Cati'ilin sta in camera din mijloc ~i se gfu1de~tesa mearga la Lucasa-i vada articolul acela nostim ~iprietencs.

10. Cine are un d1tel din eei 5 locatari de pe coridor?11. Cine cite~te ziaml "Capitalul"?

Strategia testuLIi este folos1bi1a pentnl nenumarate vmante. Testulpune in evidenta inteligenti1, rapiditatea ei, imuitia, reprezenti'irile active ~irapide spaliale ~i implicarea rapida in situatii complexe. A fast mult maifolosit in practica studentilor, dar ~i pe adolescenti ~i puberi. Progreselerezolvarii rapide au 0 evolu}ie relativ lentit Rezolvariie sunt· ceva maievidente la tinerii de 14-15 ani.

*:I< >I<

in Incheiere 1a acest capitol am semna1a faptul ca problemeleinteligentei ~i ale creativitatii sunt foarte 1a ordinea zilei ~i de foarte mareinteres. in acest context, mai ales ill deceniile 7 ~i chiar 8 ale secolului trecuts-a totdiscutat ~i apoi s-a infiintat in Venezuela, (pentm prima data In lume)un Minister a1 Inteligentei. Ac010 a inceput 0 organizare ampla de programe~i mai ales s-au conturat obiectivele acestui minister, eu un program de 12puncte, prin care se viza dezvoltarea inteligentei ~i a creativitatii. Sesemna1a necesitatea ~i cerinta de a se crea seminarii publice pentrustimularea ~i cre~terea nivelului de motivatii, comunicare ~iperfonnante. Sestimula ~i proiectul de predare a :;;ahului 1a copiii de 1a 7 1a 11 ani, pentrodezvoltarea ~i stimularea de strategii de gandire pe termen scurt 9i petermen mediu in competitii de inteligenta.

S-au efectuat ~i programe de modificare a predarii in ~coli ~i aperfeclionarii muncH didactice, astfel incat sa stimuleze inteligenta §icreativitatea. La acestea s-au adaugat ~i programe de stimulare a gandiriilaterale, programe conduse de un cunoscut psiholog-creatolog, Ed. de Nono.Testarea metodei Feuerstern de dezvoltare a metodei de formare de

deprinderi intelectuale, deja experimentata in Canada ~i in U. S. A., s-aimplicat, de asemenea, Intr-un proiect. in Venezuela a inceput eu 3 210

168

copii intre 11 ~i 14 ani. $i pre~colarii au fast cuprin~i in program, in vedereadezvolHirii vocabularului vizual ca mod suplimentar de percepere. Deasemenea, in programele stimulative au fast £acute demersuri pentmconcursurile internationale ale muncii ~i educatiei adultHor, in vedereadezvo1tarii deprinderilor cognitive de catre muncitorL In fine, proiectulcuprindea $1 0 protectie a lucrarilor ce se programau. Aceasta a vizat 0programa ~colara de predare a gaudirii critice $i creative totodaUL

Aceste proiecte s-au difuzat ~i pe Internet ~i prin presa. Pentruprimirea primelor reactii de aderare sau de propuneri, S-Ei dat adresa: JoseDominiquez, The Minister for Development of the Intelligence, PalacioMiraflores, Caracas, Venezuela.

in acela~i timp, exista 0 institutie de contorizare a persoanelor ce auQ.I. peste 140, care are deja in Europa cateva centre, de mai bine de 20 deam.

169

CAPITOLUL VIII

APTITUDINn""E~ PROFESIILE SIDIAGNOZA PSIHICA.

Despre aptitudiniTennenul de aptitudini deriva din cuvantullatin "aptus", apt de ...

~i definqte 0 dispozitie naturala sau dobandita pentru ceva. Terrnenul de"capacitate" este sinonim 1.

Aptitudinile sunt instrumente ale persona1itatii. Ele se manifestaspontan, antremlnd randamcnte calitative ~i cantitative crescute cQndiiiiegale de edueaiie ~i exercitii. Ele nu pot fi explicate doar prin conditiifavorizante,subiective (de randament). Astfel de caracteristid ale activiti'itii(exprirnate prin randament foarte mare", precocitate in aparWe ~i constanta)se atribuie unor 1atmi specifice alepersonalitatiP.

Poate niei 0 problema a psihologiei nu a provocat atat de !TIuIte

discutii ~i controverse ca problema aptitudinHor. Exista 0 motiva~ie socialacomplexa a acestei situatii, motivatie porne~te de necesitatea ea toateactiviH1tile umane existente structma diviziunii sod ale a mlmCl1 sa fieintretinute printr-o evitare dlt ~mai categorica a risipei ~i a dezordiniiIntrebuintarii aptitudinilor. A;mdar, aptitudinile impingspre rel1exii legatede cre~terea productivitatii muncii ~i a tuturor activit<ltilor umane ~iinteleetuale. Mai mult decat ata!, In zilele noastre, pe lclnga faptul ca esteneeesar sa se evite ariee risipa de apdtudini ~i de inteligenta, acestea trebuiecultivate, educate, ajustate earacteristicile multiple ale cerinte10r uneisocietali dezvoltate 9i complexe care c3te Intretinuta de a tehnica Inaintatace presupune un om multilateral fannat, Mai interesant este fapml ca pentro

I v~H. Pieron, Vocabulaire deja psychologic, PUF, 1957, p. 26 ~iL Lafon - Vocabulairede psychopedagogie et de psychiatrie de l'enfant, PUF, 1963, p. 48. Vezi Dictionar dePsihologie, coord. Ursula Schiopu, 1997, Ed. Babel, pg. 75.2 C. Spearman and L W. Jones, Human ability, London, Me. Millan, 1950. C. Spearman,The ability of man, London, 1927, precum ~i Theory of g,eneral factor, British Journal of~sychology, XXXVI, 1948, p. 117-124., C. Burt, The inheritance of mental ability.

170

activitati eu telmologii noi apar foarte curand persoane cu aptitudinispecifice.

Pentru analiza noastra, uneltele ~i obiectcle mundi, care In faptimpregneaza spatiul intregii noastre vieti sodale, conserva structura lorutilitara (functionala) inteligenta ~i aptitudinile umane care stau 1a bazacreatiei lor. Utilizarea uneltelor ~i a obiecteIor remodeleaza mereuaptitudinile umane, creand 0 baza pentru dezvoltarea ~i perfectionarea lor.Fondul aptitudinilor omului ne apare astfel, ca imens ~i supus unui procesdeschis de dezvoltare. In timp ce omenir.ea dispune de infinite aptitudini,omul co~cret poseda 0 structura re1ativ directionata ~i limitata ale acestora.

In zilele noastre, psihologia se ocupa, in special, de problemelecaracteristicilor pe care Ie manifesta aptitudinile :;;i mijloace1e de a Ietesta. De altfeI, studiul aptitudinilor s-a dezvoltat ~i pc terenul investigariiaptitudinilor tineretului ~colar. Ed. Claparecle poate fi socotitprintreiniIiatorii acestei directiP. S-a conturat ipoteza ca este posibi1a interventia Inprocesul structurarii aptitudinilor pentru a Ie potenta.

Aptitudinile au structuri ~i ponderi foarte diverse, fiind forme deexprimare a unicita.tii personalitatii. De altfel, se ~tie ca structurapersonalitiltii este dizarmonica. In genere, structurile dizarmonice pot finegative sau pozitive. In structurHe negative de personalitate, ponderea ceamai mare 0 au de obicei inaptitudinile (dar ~i sociabilitatea negativa).

Se considera ea aptitudinile se exprima prin precocitate in aparitia,cominuitatea :Ji·superioritatea in performante.

Prime1e aptitudini care se manifestii sunt aptitudinile ce au la bazaactivitati senzoriale (muzieale, legate de descn, aptitudini motrice etc.). Dar~i acestea evolueaza intrand in corelatie eu alte Insu~iri ale personalitatii, euinsu§iriIe de earaeter, dar ~i eu Insu~irile intelectuale (memorie, gandire,cuno§tinte ;;i deprinderi).

Alte tipuri de aptitudini se manifesta ceva mai tarziu; a~a, de pilda,aptitudinile rnatematice se pun In evidenta earn pe la 9-12 ani, iar ce1eprivind activiUitile inteleetuale complexe ~imai tfuziu (14-16 ani).

Exista incercari numeroase de a clasifica aptitudinile. Printre aitii,G. Revesz2, unul dintre cunoscutii psihologi de origine maghiara, a clasificat'inzestrarile native in patru forme de manifestare operative functionale ~ia.-mme: reproductive, aplicative, interpretative ~i productive. Functiile

I V. Ed. Claparede, Comment dia£mostiQuer les apptitudes chez les ecollen;?, Flammarion,Paris, 1927.1 G, Revesz, Die Beziehung: Z\vitchen mathematischer und musikalischer Bagabungo Rev.Suisse de Psychologie, V, 1946,264-269.

171

reproductive ~i aplicative pot fi efectuate ~i de persoane subnonnale:functiile creatoare (interpretative ~i productive) caracterizeaza numaioamenii de talent. Din punctul de vedere allnzestrarii generale, aptitudinileau fost clasificate de G. Revesz 111 specifice ~i complexe. Categoria deaptitudini specifice grupeaza aptitudinile pentm matematica, pentru diferitedomenii ale artei (muzica, literatura, artele plastice etc.). Inzestrareacomplexa generala se refera la talentul filosofic, lingvistic, tehnic etc.

Kovalev ~i V. N. Measicev1 considera ca aptitudinea este expresiacorespondentei dintre cerintele unci activitali ~i complexul de Insu~irineuropsihice ale omului, care asigura 0 inaltil productivitate cantitativ­calitativa ~i perfectionarea eu 0 deosebitii u~urinta a activitatii respectivemai bine decat omul obi~nuit. E vorba de prezenta perforrnantei camanifestare a aptitudipjlor.

De fapt, orice funclie peste medic poate fi considerata aptitudine.In acela~i sens, unii autori sunt tentati sa mareasca. accentul pe­

factorii favorabili de optimizare, lnvatare, In structura aptitudinilor. In acestsens, s. L. Rubinstein considera eii prin stereotipizare (exercitiu), orieeproces psihic se poate transforma in aptitudine, iar alti autori considera ca incazul In care aptitudinea este privita ca produs al activWl.lii(instruirii ~ieducatiei), 1a baza sa stau laturi mai simple ale psihicu1ui. A§a suntinclin~!iilesau dispozi!ii1e.In acest sens, s-a observat di "venil1din contact"cu diterili excitanti individuali, omul care poseda anurnite dispozitiinaturale, incepe sa actioneze In mod selecti\', preferfmd perceperea unoranumite fenomene, efectuarea unei anumite activitati. Prin urman.;,particularWitile naturale constituie 0 parte din cauzele manifestariiinclinatiilor. Totu~i trebuie sa subliniem ca inclinatiile nu se manifesta inmod spontan, ci numai atunci cand intalnesc anumite conditii de viata,anumite fonne ale culturii muteriale ~i spirituale2,

Prezinta importanta specificarea fiicuta de S. 1. Rubinstein3 eaaptitudinile se dezvoWipe baza dispozitiilor, e1enu sunt totu~i produse aleacestora ci ale dezvoltih-iiin care dispozitiile, fiiud cuprinse in dezvoltare, semodificii ~i ele. S. L. Rubisntein contureaza, astfel, 0 concep~ie diml1l1ic­functionalista. Aceasta conceptie, evidentii la numero~i autori, incorporeazain structura aptitudinilor ~ideprinderile.

! Kovalev ~i V. N. Measiscev, Particu1aritatile psihice ale omului, vol. n, Aptitudinile, Ed.Didactica ~i Pedagogica, 1962.2 A. G. Kovalev §iMeasiscev V. N. op. cit., p. 124.3 L. S. Rubinstein, Osnevl obscei psiIlOlo~hii, Ucipedghiz, Moscova, 1940, p. 553-554.

172

In genere, aptitudinile prezinti'i grnpe diferite de operativitate, gradediferite de coerenta, 0 anumita structura (morfologie), orientare ~i anumiteponderi in ceea ce prive~te comportamentele In care se exprima mai deplin,dar ~i 0 anumita pondere In structura personalitatii.

Cerintele vietii sociale au detenninat ~i Intre!inut necesitatea caaptitudinile sa fie supuse diagnosticarii psihice ~i din cauza unor aspecteparticulare privind relatia om-randament (In loc de activitate), aspecte ce seconcretizeaza In cerinta crearii de conditii pentru adaptarea buna a omului lamunca, dar ~i a muncH la om. In acest context de idei s-a ivit cerinta de a sesonda "inaptitudinea" ..

In viata sociala, omul inapt pentru 0 anumiUi forma de mundi saude activit ate poate provoca pagube bane~ti, dezordine ~i intarziere in muncarespectiva ~i In ritmicitatea ei.

In numeroase profesii, inaptitudinea poate provoca accidente. A~asunt profesiile din transporturi, care pun in evidenta faptu! ca aptitudinile ~icompetent a profesionaIa trebuie sa se coreleze eu competen~e, ca tdlsaturade caracter pozitiva, ~i Cll un inalt simt de responsabilitate.

In societatea modema, accidentele pun numeroase probleme. inorice caz, statisticile nationale tind sa plaseze accidentele pc primele locuriIn de mortalitate in ~arile ell industrie foarte dezvoltata (alaturi debome cardiace ~icancer).

La tinerii sub 14 ani, accidentele se afta pe primul plan Inmortalitate.

Accidentele pot avea la baza diminuari ale acuitatii vizuale,auditive, atentie deficitara, conditii tensionale de activitate, dificultati deadaptare (integrare).

Data fiind marea varietate de facton ce provoaca accidentele', estenecesar ca In profesiile I'n care gradul de periclitate $i eel de securitateDersonala sau a colectivitatii. sa fie facuta 0 selectie a subiectilor aflati in.•. s "" ~ ~ ,

"inaptitudine" pe planurile enumerate mai sus2• Ca atare, alaturi deaptitudinile speciale, se poate vorbi de aptitudini generale, care garanteazarealizarea oricaror activitati in bune conditii; acestea tin, adesea, detrasaturile personalitatii ce pot fi integrate In aparatul operativ al caractemlui(perseverenta, hiimicie, inclusiv atentie foarte bUlla, spirit de ardine,responsabilitate fata de colectiv), :;;ide 0 sene de particularitati genera1e ca:

1 U. Schiopu, T. Cre!U, M. Zlate, Cu privire la une!e conditii psihologice ale accidentelor Inin~ja miniera. Revista de psihologie, 1965.2 h~ele psihice ale accidcntelor (evenirnentelor) In transporturHe feroviare

doct!:;rclt), Universitatea din Bucure~ti, 1973,

,""7""11 f,)

spiritul de observa!ie, memoria buna etc, Fara Indoiala ca exista eazuri i'ncare loeul de mundi poate fi nesatisfacator, servit de 0 persoana care are untemperament diamettal opus eu solicitarile muncii {ritmul ~i complexitateaei).

Date fiind toate acestea,inaptitudinea, ca 0 structura eomplexa,devine un element de fninare a dezvoltarii In sectaml in care se lucreaza.

Definirea inaptitudinii este in esenja, multilaterala, condijionata.. Exista ~i 0eonsecinta individual-psihologica a inaptitudinii, indiferent de natura ei.Inaptitudinea provoaca 0 stare de disconfort psihic a subiectului fata desituatia delicata ~i precara contextul diviziunii sociale a muncH, dar ~ireactia de disconfort fata de incertitudinea in fl.lljctia profesionala ce 0..deline. Teoria aptitudinile a I11st antrenata in studiul eerintelor profesionale,fiind legata de balanta fortei de munca ce caracterizeaza economia unei tiLri,de necesitatea sociaUi foane mare de a armoniza dezvoltarea industrial­

ecoIiomica nationala.

In schimb, "randamentul" poate fi ameliorat printr-o serie deconditii ca adaptarea (prin organizare ~i utilaje) a muneii la om, confortulillmunea, precum ~i 0 serle de interventii stimulatoare (aprecieri, gradatii,decoralii), ameliorari ale mediului ~i ambian~ei de lucru (folosirealuminatului, intensitatea culorilor, pentru a corespunde igienei ~i esteticiimuncii). Coloristica, forrna, detaliile perceptive ale ambiantei de munca pot

deveni factori de cre~tere a productivitatii muncH. A~a de pilda, un suport geculoare bine ales faciliteaza perceperea semnalelor la 0 masa de comandi1. Inaeela~i sens, un suport de culoare bine ales are 0 valoare publicitara maie1evata in prezentarea alimentelor sau a altor tipuri de produse. De exemplu,culoarea gri' inconjurata de alb nu permite sa se det~eie prea darsemnalele, pe cand euloarea alba inconjurati1 de gri permite 0 mai bUllaperceperepe spatiul perceptiv considerat. Contrastul violent obose~tevederea, anumiteeombinatii (albastru ~i roz) dau efecte de alegere mai putinbune ca altele (galben cugri).

Culonle au, ca atare, mare importanta. De exemplu, alimenteleprezentate pe fond galben par mai apetisante dedt cele prezentate pe unfond bleu-verde.

Efectele psihologice ale culorilor au fost studiate In vedereaoptimizani publicitatii.

174

Despre profesiiExista eea. 20-23 000, dupa unii anton chiar 27 000 de profesii'.

StudE interesante de sociologie a profesiunilor, alaturi de lucrarile de istoriea profesiunilor, pun In evidenta faptul ca explozia profesionala este unadintre consecintele revolutiei tehnice. Cre~terea vertiginoasa a profesiilor aavut loe, mai ales, Ineepand eu secoluI XX.

In seeolul XVIII, numi1rul profesiilor 'nu trecea de 150. In secolulXIX in prima jumi1tate s-a ajuns la aproximativ 500 de profesii, iar 1asffu~ituI secolu1ui a1XIX-lea la aproximativ 1 500 profesii.

S-au :faeut clasifidiri dupa eriteriul de grad de tehnicitate aprofesiilor, dupa cerintele necesare in exercitarea lor (inclusiv cerinte ce serefera 1a aptitudini).

Fire~te, la 0 analiza mai atenta ne apar nesatismcatoare criteriilesimpliste de c1asificare a profesiilor in functie de cate un singur criteriu. A~ade pilda, J. Aman a facut 0 clasificare dupa grupurile de mu~chi antrenati InmUJlca. Atwater, dupa dificultati, Stone ~i Weweller, dupa consumul deenergie. Piacerski a adus un aport mai interesant in aceasta privinta. Dupa else poate vorbi de profesii necalificate, profesii nespecializate (care ceraptitudini motrice simple), profesii medii (care i1ecesita ~i 0 inteligentagenerala $1 0 oarecare combinare de aptitudini ~i cuno~tinte), profesiisuperioare (care cer 0 dezvoltare a imaginaliei ;;i a capacitatii de decizic,inc1usiv de specialitate).

LiDmann O. (1916) considera ca profesiile superioare cer aptitudinignosice tehnice simbolizante, combinate eu abstractii.

Exista, dupa Lipmann 0., 6grupuri de profesii: gnosice tehniceGudecator de instructie); gnosice concrete (naturalist); gnosice intelectuale(filosof); gnosice spirituale (educator, psihiatru); tehnice concrete (inginer);tehluce intelectuale (savant).

Measiscev a facut clasifici1ri de profesii Inrudite.La Institutul de Orientare de la Barcelona s-au combinat trei facton

~iau fost clasificate, in acest feI, 28 detipuri de profesii.Fr. Baumgarden a combinat, de asemenea, trei criterii ~i anume:natura operatiilor (manipulare-fabricare, conducere-actiune,

crealie);tendinte1e antrenate (biosociale, tehnico-concrete etc.);natura activitatii (fizica, psihofizica, intelectuala etc.)

1 p ~ B . ff 'fi ., P P f: S' ... c ... C . dv. L oteZ,l\il. j'dimalJ, . u an, electla 51 onentarej:i proiesmmlor, entrUi eDocumentare ~iPubHcatii a! Ministerului MuncH, 1971.

175

o astfel de clasificare creeaza inca unele dificuWiti, deoareceuneori clasarea unei, profesii dupa un criteriu 0 plaseaza intr-o pozitie cepoate fi foarte greu corelata eu pozitia dupa celelalte criterii.

Ni se pare ea prezintii interes clasificarea profesiilor in functie degradul de mecanizare ~i automatizare a t1uxului tehnologic (1. Bright ~i R.Teani).

In zilele noastre, modificarea caracteristicilor muncii, datoritarevolutiei tehnice, a dat n~tere la numeroase profesii noi care coexlsta ellexercitarea de tip mai vechi a acelora~i profesii, in diterite dom.enii.Cerintele de calificare si recalificare au crescut tot mai mult in aceste~ . ~conditii. Au crescut, de asemenea, fuarte mult cerintele privind aptitud::n.ilegenerale, in oricare post de munca. Oricum, procesul de coexistenta aschemel or vechi §i noi de diviziune sociaUi a muncii, in diferite domenii, aucreat un vast tablou de profesii ce caracterizeaza etapa contemponma. ,Tehnica a eliberat omul de munca grea, a rncut sa fie mai putin necesaramunca bruta $i mai necesare aptitudinile mentale. Tehnica tinde sa eliberezeomul $i de munca intelectuala dificila. Exista in fiecare tara 0 anurr..ita curbaa dezvoltarii profesiilor, 0 tendinta progresiv8 de integrare in profesii amuncii feminine, 0 intarziere a varstelor de intrare In munca datoritaprelungirii perioadelor de instruire.

Printre altele, din 1880 pana in 1931, numaml femeilor dinindustrie a crescut in S.U~A.de 3 ori, in corneTt de 18 ori, in munca de biroude 268 de ori. Dupa al doilea razboi mondial, antrenarea femeilor, inindustrie a crescut in Romania de 4 od, in comen: de 11 ori.

S-a modificat, de asemenea, ~i se modif1ca relatia dintre muncaindustriala ~i cea agricola!.

Productivita:tea $i randamentul muncii s-au modificat, de asemenea,mult.

Se vorbe$te de unele profesii eterne, cum ar fi profesia de medic,aceea de poet, de profesor. In fapt, $i caracterul acestora s-a schimbat indecursul timpului. In genere, dezvoltarea sociala mare$te mai eu seama

numarul de profesii noi. La oarecare timp, dupa inventarea tiparului de catreGutenberg, au inceput sa apara tipografiile. In zilele noastre s-au nascut Inmod similar electroni~tii, biochimi~tii, astronautii.

Tehnicizarea distractiilor a creat regizorii de film, montatorii(lucratorii in TV, lucratorii in radio etc.).

1 V. Buletin al Laboratorului de Psihologie si Pedagogie Agrara, Dragomire~tPlale, nr.311965.

176

Exista 0 foarte mare cre§tere numerice, a eclOT \'~esunt activi inanumite profesii. In timp ce eei ce se ocupa de muncile agricole devin maiputin numero~i, cre~te foarte mult numarul operatorilor, aI tehnidenilor,electricieni10r ~i a1 conduditori1or auto.

Este in curs de formare 0 adevarata armata de oarneni de ~tiinta: 9din 10 oameni de ~tiinta din diferite domenii se ana ill viara. In genere,oamenii au devenit mai culti ~i mai dotati cu aptitudini.

** *

In timp ce prima ~i a doua revolutie tehnica au dus 1a dezvo1tareaaptitudinilor umane, la diversificarea lor, a treia revolutie tehnico-~tiintificasolicita 0 foarte mare dezvoltare $i diversificare a aptitudinilor intelectuale,a capaciHitilor de cunoa$tere ~i receptivitate.

Conditia tehnica a muncH a intrat 1n stadii noi In care au aparutgigantii industriali. Azi majoritatea profesiunilor au caracteristici de 1na1tatehnicitate, presupun 0 calificare, 0 instruire complexa impregnata deelemente tehnice. Pc fondul general al inteleetualizarii profesiunilor, are Ioco forma mai complexa de antrenare a planurilor psihologice in timpulexecutarii profesiunilor. Mai sunt ~i alte tehnici importante in structuraprofesiunilor. De pilda, multe profesii au tendinta de a se mixta (profesiuneade ~ofer).

Ivlecanizarea intensa a conferit muneii 0 serie de schimbari pe eareIe putem inregistra, mai ales ingradirea efortului fizic istovitor ~i imobitor.Uncle pfofesii sunt in declin, altele s-au modemizat. In gCllere, 5-auamplifi~at conditiile adaptarii omului la munca industrialii. in ziJele noastrese cere suplete, dinarnism, facultate de participare la opera comuna, spirit deechipa, mai putine insu$iri privind fona, mai numeroase insu~iri privindcaracteruI, personalitatea, inteligenta, deoarece gradul InaIt al mecanizariiindustriale solicita mai ales insu$iri adaptative inalte. Climatul de munca,estetica muneii, organizarea ei, conducerea, planit1care etc. au devenit aHitde importante ca ~i problema tehnicitatii munciP. Exista pc de alta pmiecerin!e importante de Hirgire a pregatirii profesionale pentru a se acorda laritmul intens de transfOlmare si perfectionare a caracteristicilor rnuncii. In, - ,fine, au apamt relatii directe intre produqie, ~tiinta ~i ~coala - instruireadevenind 0 cerinta ce se extinde asupra tuturor varstelor (reciclare,perfec}ionare profesionala) - sub in:l:1uente1erevolutiei teLl1ico-~tiin!ifice. Ingenere, anumite profesii au capiHat 0 pondere tot mai mare in viata sociala;

, V. Chepe? Gh" Drab E., Popescu M., Integrarea profesionala, Ed. Po1itidi, 1967.

177

a~a sunt profesiile de proieetant, operator I, cereetator, economist. Toateprofesiile enumerat€ mai sus presupun 0 competenta dobanditli princuno~tinte ~i studii numeroase care implica operarea ell ipoteze ~i strategiide conjuncturli. Inzilele noastre devine pregnant faptul eli aptitudinile

trebuie dublate prin euno~tinte ~i s!Udi1numeroase care implica operarea euipoteze ~i strategii de eonjunctura. In zilele noastre devine pregnant ~ifaptuleli aptitudinile trebuiesc dub late de cuno~tinte ~i de capacitliti intelectuale,creativitate, flexibilitate etc.2• Ramane 1nS3.tot atat de import.anm :iliazi,poatechiar mai importantli deedt altadata, problema~ orientani ~i educatieiprofesionale .

. in selectia proresionaHi din anumite proresii, se sondeaza euprecadere indicatori fiziologici ~i fizici. In toate profesiile in care existaprimejdii de boli profesionale este obIigatoriu ~iun riguros exam en medical,in sensul indicat de directia bolilor profesionale respective §-i 0 instruire 'medicalli minimaUi eu funclii profilactice (protectia muncH),

•••

* *

In 1910 a fost invitat prof. !::LMilnsterberg (1863-1916), directorullaboratorului de psihologie a Universitatii Harvard, sa studieze cauzelepsihologice ale accidentelor din domeniul tramvaielor electrice.

H. MUnsterberg a meut observatii interesante In lucrarea efectuatliin urma acestei invitatii3, privind aptitudinile ~i orientarea profesionala ­creand un model de cercetare Dsihologica ce s-a extins ulterior in domeniilemuncii telefonistelor, ceasorn.i~arilor, dactilografelor. Intre timp, luase fiintala Boston, in 1908, primul birou de orientare profesionala (VocationalGuidance).

Treptat, s-a organizat procesui de orientare ~i selectie profesionala.Pentru aceasta a fost necesarli 0 uria~a mundi de alclituire de profesiograme.Acestea sunt instrumente de investigatie care au functii de decelare a

I lnterpretarile la care se centralizeaza comenzile la tablouri de comanda se afla in pimadezvoltare. Ele soJicita dezVoltarea profesiunilor de proiectanti ai unor astfel deIntreprinderi ~i de manuitori ai unor astfeJ de giganp. Profesiile de "operator" Ia masa decomandli,·de dispecer, au inceput sa devine de prim ordin. eu aceasta noua orientare acaracteristicilor muncHindustriale a patruns mal adanc, in cadrul mtreprinderHor, cercetarea§tiintifica§i organizarea ~tiinpfica a mundi, care are in atentie problemele eliberarii cailorde circulatie ainfonnatiei ~ia comenzii (decizii).2 V. E. E. Ghiselli and G; W. Briwn, Personl,al and Industrial Efficiency, Boston, 1913,3 H. Miinsterberg, Psycholo~ and Industrial Effidnecy, Boston, 1913.

178

materiei psihotehnice a unei profesii sau a unar profesii ce au aproximativaeela~iprofil.

Primul razboi mondial a fost un moment de dezvoltareextraordinara a folosirii testelor, mai ales in a selecta din nlndul soldatilor,ofiterilor ~i a altor diferite ranguri din armata a persoanelor eu diseernarnantfragil sau eu reaetii neeontrolate. Testele s-au extins in armata ~i marina,apoi ~iin aviatie.

Tehnieile de psihodiagnosticare se refera la capacitatea de muncace Incorporeaza, in afara de competente privind munca ce trebuie sa sedesfa~oare, precizie, atentie, certitudine. Aceste caracteristici sunt de faptgenerale, pentru toate profesiile ~i perfonnantele lor. Intereseaza ~irezultatul examenului medical (bun de munca). Abia dupa aceea se incepetestarea psihologica.

Aceasta necesitate sociala a generat 0 noua directie in psihologie, ~ianume aceea de a face combinatii de teste care, in genere, se foloseauseparat. Combinarea de teste ce se folosesc este legata de profesiograma. Ingenere, in aceste combinatii de teste, ce devin specifice laboratoruluipsihologic al intreprinderii, existii, in majoritatea cazurilor, baterii specificede teste. Primul proiect al acestora se extinde ~ise perfectioneaza treptat.

Profesiunile ~i psihoprofesiogrameleIn diferite tipuri de profesiuni1, gradul de antrenare a unor

capacWilipsihice este mai mare sau mai putin mare.Stabilirea caracteristicilor unei profesii sau ale unui grup de

profesii este relativ diferita. Oricum, cunoa~terea profesiunilor esteimportanta atat pentm a se putea efectua 0 buna analiza a Insu~irilorpsihoiogice antrenate in profesiunea respectiva, cat ~i pentm a vedeaponderiie acestora.

Exista profesiuni inrudite prin tehnica ce 0 utilizeaza (bfu.idiirulantii, automatizare etc.). Existii ~i familii economice care definesc gruparide intreprinderi care au acele~i functii economice (de pilda, fabricile detricotaje, de tesaturi, de industrie alimentara), pot fi relativ foarte diverse ca

1 Trebuie tacuta diferen!a lntre profesiune (capacitatea de a efectua 0 serle de activitati.

compJexe de rnunca, bine delimitate, pen?'U care este nevoie de lnvatare - studii) ~iprofesiuni care nu cer 0 calificare speciala. In continuare, postuJ ocupat de cineya constituiepozipa profesionaHl, fili'1Ctia profesionala, care exprima gradul in iemrhia profesionala ~iocupa!ia care se retera Ia categoria de activitate exercitatlL

179

posturi de munea, dar au 0 anumita ineadrare economico-adlninistrativa. Se~tie ea intr-o intreprindere exista cadre de eonducere, functionari, muncitori,personal de intretinerea ma~inilor etc. Alcatuirea unei profesiogrameeehivaleaza eu un studiu al earaeteristicilor ~i volumului muncH specificeuntii post de munea.Profesiograma se elaboreaza prin tehnici de observatie,inregistrare, interviu, chestionare, teste etc., ce au in atentie cunoa~tereacaraeteristicilor specifice unei profesii determinate ~i se finalizeaza inmonografii profesionale. Carrel se elaboreaza tabloul insu~irilor psihicenecesare la postul de munca, se trece la elaborarea psihoprofesiogramelor.

Vom descrie cateva dintre tehnicile mai des utilizate in studiul

. muncii, importante pentru stabilirea structurii aptitudinilor necesare inprofesii ~i apoi utilizabil;e in alcatuirea de profesiograme.

Exism, credem, necesitatea de a crea 0 uzanta general a in ceea ceprive~te terminologia. Ne-am referi mai eu seama la termenii monografieprofesionala, profesiograrna ~i psihoorofesiograma. Prin monografleprofesionaHi se denume~te finalizarea scriptica a activitatii de studiumultilateral a uneiprofesii, analiza muncH (dupa multi autori: C. Botez,Mamali,P. Pufan). Prin profesiograma se denume~te produsul sintetizat alevidentei sarcinilor implicate intr-un loc de munca in care se exercita 0anumiHi profesie, inclusiv normele legale acordate. Psihoprofesiograma esterezultanta convertirii protesiogramei intr-o fi~d sintactica de cerinte psihicenecesare, in vederea exercitarii profesiei sau a muncii profesionale legate deun post de mundi. Dependenta acesteia din urma de analiza muncii esteabsolut obligatorie.

Psihoprofesiogramele. se aleatuiesc pe doua eai, din care eauzaefectul de finalizare, ce Ie earacterizeaza, este ~i el de daua feluri: Caleaanalitica .prezenta ·in bateriile de test.;; de aptitudini. interese. Dersonalitateetc. ~i ealea sintetica. exprimata prin modele analoage cu tele specifice inmunca profesionala incorporate in aoarate. Metoda analogicasondeaza ,"earacteristicile ponderale ~i functionale ale activitatii profesionale, putfuldstabili, prin modelele sintetice, nivelul functionalitatii unor activitati, indiciide perfectionare (echivalenti in acest caz cu indicii personali de cre~tere aproductivitatii muncii) etc.

Modelele experimentale de acest gen pot fi miniaturlzan sauschematizan ~i pot fi "4tilizate ~Un vederea lnvatarii profesionale.

180

analiticalElaborarea de teste $i baterii prmeste foarte extinsit Fiecare test din baterie tretm:[;;1 cnprm\..l<l 0

prin intermediul careia se sondeaza forme de mare iI1(;id,:;ntaIntr-o profesiune data, sau 111 gmpe de profesiunF. Toate testelereunite trebuie sa soli cite acele Insu~iri ce au 0 mai mare pondere in profesiadatiL Printre prime Ie psihoprofesiograme elaborate trebuiesc citate cele euprivire la activitatile din transporturi (Lally, Munsterberg etc.). Din pacate,a~a cum sefl1~aleaza S. Pacaud, dupa al do ilea razboi mondial a avut loc 0neglijenta utilizare a acestor tipuri de baterU, fapt ce a cemt 0 vastaactivitate ~tiintifica de remediere ~i reelaborare de instrumente psihologicevalide. Aceasta eu atat mai mult eu ctit s-a intensificat ~i ritmul dezvoltariirevoluliei tehnice, atdigand schimbari masive in structtlra profesiuniJor ~i inaportul ~i valorificarea lor sociala, solicitarile privind diagnoza ~i prognozapsihologica au devenit mult mai complicate in psihotehniea? (in domeniulmuncii) uncle au aparut foarte multi speciali~ti improvizati care au ereat 0grava ~i rapida confuzie eu privire 1a ceea ce este posibil ~i controlabil 'Inproblemele profesiunilor ~i ale orientarii profesionale. Sistemul orientarii ~iselectiei profesionale a trecut printr-o perioada de criza. Aceasta a fostaccentuata de faptul ca tabloul profesiunilor a impus cerin~a de a revizuirela!iile dintre selectie, orientare ~i fonnatie profesionala .

•• Bateriile analitice au d'ipatat 0 aplicabilitate mai generala, dincauza ca subtestele ce Ie cuprind pot fi utilizate 111 ce1e mai diversecombinatii utile pentru investigarea de diverse profesiuni ce solicita astfel deaptitudini. Ele cuprind, de altfel, scheme satisrncatoare de investigatie a

! V. E. Krau, J. Latis, N. Jurcau, Elaborarea experimentala de profesiograme pentrumeseriiJe de strumwr 5i turnator formator, Revista de PsihoJogie, Dr. 3, 1968.1 V. Maria Ionescu, Marcela Bozianu, ~ontributii metodqlogice la cercetarea unaraptitudini profesionale peqim meseria de swIer 51 lacatus.Jn vederea orientarii 5i seleqiei2rofes~onaJe, Igiena, nr. 5, 1969, p. 303-307.C. Botez, M. Mamali, Z. Weintraub, L'eeficience des methedes psycologioues empJo~i.!pour Ja selection professioru'1eile dans l'industrie electropiaue, Revue roumaine desSciences SocHaes, Tome 15, nr. 2, 1971, p. 137-148.Const. Zahimic, M. Ru..YJ.i $i E. Macarie, Aspecte ale succesulu1 s1 esecului m:.otesional laoperatori1 ch!misti s1 mecanicii de btretinere, ell date prelucrate pc baza de anaUzj'!factoriala, Revista de Psihologie, tom 19, ill. 1, 1973, p. 29-41.3 Termenul "psihoteh,-'1ica", utilizat prima data de W, Stem (1900), a ctlpatat la Munsterbergsensul de aplkare a procedeelor psihologke Ja ansa.rnblul a ceca ce a creat cultura pc planpractic. Lar'1y s-a luptat In domeniul selectiei profesionale pentru menpm::rea unitatiimewdologice a psiliotehnicii. La al XI-lea Congres 31 AsocJa!iei Intema!ionale dePsh'lotehnidi de la Paris, din 1953, S-(l iuat homrz.rea de a illiocu! termenuJ deCD eel de psihologie aplicati:i, ca :fiind mal cuprinzator ~i neambigw.L

181

inteligentei ~i permit analize ale coeficientilor de corelatie a acesteia eudiferite aptitudini, fapt uti! in clasamentele profesionale1•

• Faptul ca revolutia tehnica impinge 1a0 mai mare apropiere intrecaracteristicile mundi. din diferite domenii, contribuie la aplieabilitateaprioritara a bateriilor analitice eu profillarg .

. Metoda sintetica a simuUirii(analogica) incepe sa se plaseze Intr-osituatie de particularizare profesionala, uneori exeesiva. In schimb, aceasta.metoda este deosebit de eficienta in studiul accidentelor de munc~ ~i inprobleme complexe ale reciclarii.

Orientarea ~colara~iprofesionaHi §i selectia profesionahiTestele~i bateriile de aptitudini, ca ~i cele de inteligenta ~i de

cuno~tinte, sunt utilizate din ce in ce mai mult in orientarea $colara :;;i

profesionala. Orientarea ~colara tinde sa realizeze 0 orientare precoce aaptitudinilor. J.Drevillon, analizfu1d diferite conceplii indlvidualiste ~ieoleetiviste In orientarea ~colara ~i profesionala, considera ea exista eelputin trei feluri de a privi orientarea ~iseleetia profesionala.

Exista 0 coneeptie ce are In atentie valorificarea potentialuluidisponibil (deci, valorificarea capaciUitilorindividuale).

Exista 0 conceplie ce urmare~te mai degraba crearea de astfel deconditii psihologice, indlt omul sa se recunoasca sau sa cunoasca mai bine,sa se accepte pe sine insu:;;iin toate circumstante1e vietH. Acest tip deorientare a fost denumit "orientare totala".

In fine, exista orientarea denumita "de compensatie", care are inatentie rezervele ~idisponibilitatile latente, valorificarea acestora.

Desigur, problema orientarii ~colare,problema de foarte mareactualitate, are numeroase aspecte ~i caracteristici care angajeazamultilateral munca de psihodiagnoza. Se ~tie ca vointa, hi1micia,responsabilitatea, interesul, gustuI, atitudinile3 etc. mobilizeaza numeroasesuplean!e ~i coreetii in jocul de antrenare ~i realizare sociala a aptitudinilor,mai ales la subiectii eu cotare medie. Ca atare, am putea numi orientarea$colara $i profesionala 0 metoda generala de depistare spre 0 profesiune dereorientare in cazul modificarii profesiunii respective.

I Bonnardel, Etude de la fidelite des notes dans les examens au certificat d'aptitudeprofessionnelle, Travail Humain, nr. 16, 1953, p. 31-40.

J. Drevillon, L'orientation scolaire et professionnelle, Paris, P.D.F., 1966.3 Z. Weitraub, Implicatii teoretice 5i practice ale determJnarii criteriului valorii profcsionalein cerceU\rile de selectie, Revista de Psihologie, tom 17, ill. 2, 1971, p. 207·215,

182

In privinta dezvoltarii aptitudinilor, speciaH~tii in analizaprofesionala au depistat faptul ea in perioada ~colii elementare, aptitudinilesunt inca putin dezvoltate, de~i prezinta 0 evidenta intercorelatie. La nivelul~co1ii medii, aptitudinile se dezvolta intensiv, dar nu mai coreleaza atat demult. Orientarea ~colara surprinde procesualitatea dezvoltarii aptitudinilorsub influenta instruirii ~i a modelarii intereselor ~i aspiratiilor.

Implicit, orientarea ~colara euprinde~i 0 subiacenta selectie(preselectie profesionaIa, mai ales pentru profesiunile inteleetuale, devenitefoarte numeroase ill zilele noastre). Din acest punet de vedere, prezintainteres schema efectuata de Sarton A.

Salton A. pome~te de la analiza rezultatelor ~colare. Elevii ellrezultate ~colare foarte bune sunt integrati in a~a numita orientare in~~, pril1 care autorul denume~te orientarea 'i11care ponderea eea maimare 0 capata interesele, gusturile, preocupfu:ile elevilor respectivi. Aceastaorientare este mai libera CIaalegere). Aplicarea bateriei sale (trifactoriala S ­N - V ) permite 0 consiliere pentfu eei indeci~i ell capacitatile intelectualeceva mai putin elevate, il1functie de dominatia unuia sau a altuia din factoriice se evidentiaza ca de mai mare pondere. Aceasta forma de orientare secheama de directionare.

Pentru elevii eu rezultate slabe la Invatatura, aplicarea baterieipoate pune In evidenta dificultatile de exprimare sau neadaptare familialaetc. Se procedeaza de Ia caz la caz - intai facandu-se recuperarea prinmijloace pedagogice sau psihoterapeutice si abia pe acest fond se realizeazaconsilierea in functie de dominantele factoriale.

** *

Seleetia profesionala este prezenta potential in procesul deorientare $colara ~i profesionaIa, dar are in plus un atribut ~i anume acela dea retine dintr-un sistem de clasificare .pe cei ce poseda aptitudinile laindicatori convenabili pentru buna des:ta$urare a unei anumite activitatiprofesionale. Selectia profesionaHl nu are in atentie selectia supervalorilor,ci mai ales eliminarea inaptilor. Ea reglementeaza 0 ierarhie ce areimportanta sociala ~i economica. Este $tiut faptul ea pregatirea pentru 0anum ita profesie este costisitoare; ca atare, in cazul eliminani prin selectiese realizeaza 0 pierdere econornica ce se compenseaza insa prin aportulcelor integrati pe locurile considerate acceptate. Exista numeroase parencontroversate eu privire Ia modul cum trebuie sa decurga seleclia

183

profesionaHi. Fire~te~prin faptul ca s-a mic~orat mult distanta dintre ~coala~i practicarea profesionala~ din viata sociaUL prin faptul ca ~coala a capatat~i func!ia de a califica tineretul Intr-o profesie - relatia dintre orientarea ~iselectia ~colara ~i profesionala se afll'l.in pHn proces de schimbare. 0 partedintre atributele examenelor de selectie au tendinta de a deveni maicomplexe ~i mai legate de orientarea ~colara. Se preconizeaza examene deselectie profesionala eu momente de verificare teoretica, practica iji ell 0eonvorbire mai eomplexa eu candidatuL

• Paeaud s. I este de parere ca aceasta convorbire e mai bine sa aiM.loe dupa examen, pentru ell. eel care lntreabri sa ~tie mai bine cite cevadespre subiect. Intereseaza, £:''Uaindoiala, 85pectele motivationale intime aleaspiratiilor ~i intereselor mivtnd a1egerea unei profeshmF, stabilireaacestora, coreiatia ell cuno~tlntele §i atitudinile necesarr;;

Rezultate foarte bune dau 0 convorbire scurtil inainte ~i 0convorbire mai extinsa dupa examen, convorbiri prin care sa, se faca refeririscurte la pregatirea ~cQlara, Ia traseele copilariei, la elemente privind familia~i caracteristicile el, interesele, modul de viata etc.

Ca reguli genera Ie este bine se tina seam a de caractemi relativ §ipaI1ial al problemelor; sa nu se uite un individ poateevplua mai ales dacaeste plasat in conditii ce optimizeaza evolufia S:ei, selina seama deevolutia sociala a profesiilor ~i de evolutia intereselor tineretllluL

Selectia profesionala s-a extins in a doua decada a secolului XX indiverse profesii industriale ~i agricole\ inclusiv in Armata eu prilejulprimului riizboi mondial. Ulterior, §-au infiinlat III une1e tan institutenationale de orientare profesionala.

Astfel, in juml anului 1928-1930 au luat fiinta institute deconsiliere (orientare) In Franta (sub conducerea lui H. Pieron)4; In Belgia,Austria, Italia, Anglia, R. F. G.

Dupa al doilea fazboi mondial, institutele deorientare profesionalaau fast in majoritatea tarilor chate, influentate de structura sectiunii deorientare ~i selectie profesionala dezvoltata intens Intre timp in S. U. A In

1 Pacaud S., La selection professsionnelle, P. U. F., 1956.2 In capitolul eu privire Ja personalitate, ne yom referi la tehnicile de investigatie aintereselor, aspiratiiJor ~iatitudinilor.3 V. Sorescu, V. Vi~an, Orientarea elevilor spre meseriCcu~!:.~~oi, orientarea §colara~iprofesionaJa, 1973, p. 3.4 H. Pieron, Methodes experiment~jes-:- Fsyfhgl1llirie, in Tr~u~hologie aJiliguee,ed. Pieron H., P. U. F., tome 1, 1960.

184

zilele noastre orientarea profesionala are in atentie ~i problemele"reciclarii", devenite acute In tarile ell ritm foarte intens de dezvoltare ~iindustrializare.

Tehnici de investigare a aptitudinHorExista foarte numeroase tipuri de tehnici de diagnosticare a

aptitudinilor simple, integre sau deteriorate, ca ~i a aptitudinilor complexesolicitate de diferite profesiuni. in cele ce mmeaza, ne yom referi, intal, laproblemele ~i tehnicile legate de psihodiagnosticarea capacitatii de munca,Intrucat aceasta prezinta importanta in foarte multe profesiL Capacitatea demunca incorporeaza precizie, corectitudine, atentie. Abordarea ei in acestcapitol ni se pare, ca atare, justificata. in cad~l analizeicapacitatii demundi, ni se pare justificata diagnoza medical a directionata, in conformitateCll cerintele profesionale. In multe cazuri, se acorda 0 importanta limitataexamenului medical - fapt ce creeaza incurcaturi ulterioare. Rezultatulexamenului medical se soldeaza eu atestarea de "bun de munca" pentrucategorii mai extinse de munca (in orientare) ~i pentru 0 anumita categorie(in selectia profesionala). Abia dupa aceea se dau teste psihologice desondare a capacitatii de munca.

Testele de investigatie a capacitatii de mundToate tipurile de teste de performanta, combinate cu Inregistrarea

exacta a timpului de lucru, pot fi considerate ~i teste de investigatie acapacitatii de muncil.

'In mod mai special prezinta interes pentru investigatii1e privindcapacitatea de munca ~i oboseala, 0 combinare de teste, testele de atentie. derapiditate. de precizie si testele de substitutie.

Testele de atentie pot, in genere, sa solicite mai ales concentrareasubiectului pe 0 singura sarcina de rezolvare sau pe mai multe. in primulcaz, e solicitata mai intens concentrarea atentiei, in a1 doilea, distributia.Daca sarcina are aspecte multiple, ce se succed neregulat, este solicitatat1exibilitatea atentiei.

Lahy a utilizat mult aparatul lui Giese pentru testarea unorcaracteristici de atentie. La acest aparat se pot prezenta stimuli In mod rapid.

Ribakov (1910) a testat atentia prin sarcina data subieclilor de anumara ~i socoti puncte, cruciu1ite ~icercuri dispuse neregulat. Rossolimo autilizat 0 tehnica apropiata.

Cele mai utilizate, ca teste de atentie, sunt testele de baraj. in testelede baraj se utilizeaza materiale foarte diverse, ca litere, figuri geomem.ce,imagini etc. in toate testele de baraj se inregistreaza viteza ~i cantitatea de

185

activitate efectuata. Aceste tipuri de teste se dau eu timp limitat $i pun Inevidenta fluctuatiile capacitatE de mundi (atentie) ~irandamentul.

Testul Bourdon, elaborat 1n 1895, consUl. 111bararea unor litere Intexte imprimate.

S .. 1"· -' bl~' Ie poate cere bararea uner itere sau em a oarare .Toulouse-Pieron a eliminat cunoa~terea literelor, Inlocuil1d~o eu

barajul unor figuri geometrice, miei careuri egale, ell cate 0 bara dispd.SS. peuna din cele 8 directii ale rozei vfu1turilor (40 de careuri lntr-un rand, 40 deranduri pe 0 pagina). Se cere subiectilor sa bareze anumite careuri,timp limitat. Fire~te se UDate aolica. tn ceea ce Drive~te tJamuL ;;;1() aha.'T .l. ",,, ,:;."..t.. ~:;J

modalitate, anume aceea de a nora timpul in care s"a executa! barajuJ De 0pagina. Aceasta tehnica se poate apliea individual,

Exista diferite materiale pe care se opereaza bariilJul selectiv,Raspandire mai mare 0 au (dintre [oarte feluritele teste de baraj) teste!;;; defiguri eu orientare multipla, testele Toulouse~Ph~ron de baraj tu parfu:itezeintricate, testele eu figuri in ~ir, ca in decupaj ul de mai jos.

Tot printre testele de atentie se utilizeaza tel-mica adi~ionarilor( . I Kr 1') E 'd ' d ~d ,S;a1etee aepe m , vorba e coloane e j:> e Cl!re ce trebme aaunatesau scazute, doua cate doua, in fl..mctie de anumite criterii ale succesiuniinumerelor. Exista ~i aIte feluri de grupaje de dfre ~i de cakule ce seutilizeaza In teste Ie de atentie. Testul Praga contine li elcalculatie.

Testul T-K de atentie,compus din 20 randuri de pagina CD: eatedoua coloane de semne litere ~i cifre a cate 17 SerrlJ1e tTecare, soIicita dinpartea subiectilor corectia gre~e1ilor (necorespondenteil dintre coJoanaca model $i coloana eu gre~eli. Acest test este ~i de seleclie pentIude corectori de pagini. Antreneaza precizia ~i rapiditatea (autor dr. C. Halter~Zurich).

Tot printre teste1e de atentie se pot numara acelea in care se ceresubiectilor sa numere cat mai repede po sibil numere, lhere, spatH etc. Acesteteste sunt ~i de rapiditate,

Testele in care se eer depistari de gre~eli san selT'J1aHiri ale unoromisitmii din imagini sau figuri sunt ~ide atentie ~ide observatie (vezidoua de sene in care trebuie depistate opt diferen!e).

Exista ~i teste de diagnosticare a unor propozi!ii scrise daarforma superioara sau inferioara a uneia dintre jumatatile textuluL In acestcaz este antrenata ~i memoria de completare. Atentia implicata In texte

J R. Zazzo a efectuat un test de dublu baraj, utilizabil ill analiza comportamentului

186

carora Ie lipse~te orice feI de semn de punctuatie ~i acestea se cer completatesolicha, in afara de memoria de completare, ~i cuno:?tinte gramaticale.Oricum, aceste tipuri de teste de atentie devin implicit ~i teste profesionale.In aceasta categorie enumeram ~i varianta testelor ce constau din texte incare toate cuvintele sunt scrise intr-o in~iruire :tara de nici un spatiu (test desegregatie) ~i se cere reconstituirea prin separa!ie a propozitiilor textului.Textul se cere completat ~i cu semnele de punctuatie necesare princaracteristicile textului. Testele de atentie prezinta, intre ele, foarte redusegrade de corelatie, fapt ce sprijina ipoteza ca atentia nu este un procespsihic.

Bara dispusa pe una din cele 8 directii ale rozei vanturilor (40 decareuri lntr-un rand, 40 randuri pe 0 pagina). Se cere subiectilor sa barezeanumite careuri, intr-un timp delimitat Fire~te se poate apliea in ceea ceprive~te timpul ~i 0 aha modalitate, anume aeeea de a nota timpulin care g-aexecutat barajul pe 0 pagina. Aceasta tehnica se poate apliea individual.

-DypO-0 0-'0 q,t1 onp cf'tl 0 ~JJ.o a-r.l-D QJ=J 0d 6 ~ 0-,,0 '0 0 QP-O ~O-Q 0''0 0 d-o [( Q.

p 0-6 ~Cj1b 0--0 Q do-6-op ob;:J d-ob-0 0- Q)J cfct -0 0 tJ Q'p 0- -0 b ~ c:f 'tJ a p rf

Decupaj test baraj 59.

187

Baraj eu figuri eu orientare dubla.

Decupaj 40.

Tiliati eu 0 linie cifra 2/care se ga§e~te Inte doua cifre fare! sot~i cifra 7)care se gase~teintre doua cifre cu sot

6T.l~a~"'''J~'~~'l'JI!>i1'' i3.it4 ~g •• ilf~dc'a~J.l'1Ilr11

" ~ " .• I I. ? R II .fl t 1 t 'I , f i ~li f. ~ I a !} <t\. t , .,'"1 i " " e .•

l' t ••7 3. J I f of j ~., fi 7 B:{ G. 1'.!,l' ~ a t ~,j 'f ~t ~\fa lS ..11 J •• J 4 t II ~t S , , 1 :; tal! ~ • , if, a a, , •• e. B ;a :l'Ill'"'' '.1~!.aI1l13~t .• ~7~f11 fSt.-t"it:!lll"liP7i11l1'4'1'.~_'14fJlt9~:ai!!IS"lil.I~.,dt1~"~

Decupaj 41·

188

'\" (l ~~'f 0 At' •• C K V T r e n,l. ~ K " H 0 M A \' ~ ".. 0 M C K " A Jt ,. l' A G X V 1.4TrrtC~aTr~VCMORrr~V~~~ANTrCVaPMKC~A~GrOMTV A. ~1T. 'j( COit fI <:: :r 0 'i e II. Ii( A () t' 't' U v <l l' iI (} M C).i 1\ (I r' I( i>. 0 F M 'If 1\ l' I(~ M T Q (J R C \'K ,. r A L4U c: 11·1{ A. 0 U ~t K 1: V Af" M f' 0 f\ •.••C ~ G RA T 1'.' V CU~~MTCGrOA"~N~CCOMR~CAurvKt~AKOG.AOMFTVC~ 4: ,. ~,~ .M A". T COM;' K MT f' K V (J K 0 l' F 1\ .., ~ 0 ~ R , C _ {!. V () 'K G f~ rI{ 0 CPO TAM. £' 0 11 'K C ~ , () It C V a.\ n "l.' C 0 ~ PI:V }\ 0 K V tit c: ~ .•••'1' f (J \' t'. A_

Deeupaj test 41.

Deeupaj test UGSM de atentie ~i solutionare.

Unnare~te eu atentie eoloanele de litere, cifre ~i semne de mai jos ~ibareazain eoloana a doua eeea ee difera de prima, semnaland ~i eventualele

inversiuru}prin sageli corespunzatoare.

A. ell .•,9•••1.Pt .t,4~:R.{tl,Ot~·.2,&,C.­

R'~i~I~.JJ/,j,PtM,AA,a.'t.J.. +.,.U.4: .•).e

A.t:, '+. 9. • .,/1 p. -4.4.,':H4', ).0,-.·.2 ••.•«= •••

R.f.5.d,(;/.\tt,.,A. A~. 'I. Jt f 't, ~t llt i1: t (,6

Decupaj test 42.

l~ 10 l'~ JC AJ

~g un[::2 [wWi~!1.• " r: wt: r4 C ~ ~ I ~ W C ..:J :J,]~~~""~~~'JW"'~"lII_:JWE:~""PIl~.~"CU:2U"'~A •..•!::n~"'W:1"k~r::I ~ W " " iii f'llt W :] "'c:.£: U Ie If

::J" 3 ••• ~ ~ c C""~"~t\1 W

W..,M•• j r: u • ~":J:3 t~~"I: u" C" ]I ::J I: :J:luc ••~

189

Decupaj test 43,

Care din figurile dintr-o sectiune sunt asemanatoare cu prima?

190

Decupaj test 45

Decupaje de teste de aptitudini vizuale spatia Ie

LMc.:Jf;i

In .';ndul 4'llre~e:; cbsen~·l.i C-i'n.il:.i lin ""\,/desen flU oomine .'iiC·je.'uI 007i'fJIet . ..:::..

~~~~~~

If doiIe:; rind e·S1e I.fei C/.J p.·i/"{~I, d •• V 't" ~ 1'\71 K.Il ~oo.fJ1u,'iJ1 modea'ill'u.i.'l--i 10$1 i.'lgoWti.-t. L '-- [l lL)I Il'J k:\

~~~~~~

~i'L..7 "2;"; t (7. ~ I I/. -+ ,.1i . I ~. l.:1:l ..R \ ~ .d:::. -:. ~ fl'- I..::.

] ~ t)~~ I{ iJ ~ ~ ~ II

Ac~..••S1. '""ie oornine 0 serie de

des-ene. TrebiJie $. kJ."'!idesenr:Je

Ci"o""e oornitl 0 .nurril!. f~J", ~,ce 1rebiJie $. fie intO!de.."Um illj;¢zit~ indiC-i'l•• ici {vezi mod~ din

(.J.re..~.J.Obse."V.li C-i' modf:J'uIse g.sesle in1iec.,,'Y"f:desf:ll din .Ce$1 rind $i care

e$1e :"71./ C/.J I~ m•.i ~$ •.

Baterii analitice

Testul (cararnizi1or) cutiilo!'

----.-:::>­;:-- A ~

Jl2-f'" II•..

0J

E\J

I

]Figura de mai sus reprezinta 0 gramada de cutii. Cutia A atinge alte cutii,

anurne cutiile B, C, D ~iE, In coloana din dreapta, langa A, e scris numarul4, care arata numarul cutillor atinse de entia A. Tot astfel entia B atingecutiile A ~i C. In dreptul ei, In coloana, e scns, deci, numarul 2. Clltia C

191

atinge 4 cutii, cutia D, 3 cutii, iar cutia E tot 3 cutiL Aceste rmmere suntscrise 111 dreptullor In coloana.

Fa acelasi lucm Dentm gramezile de cutii de mai ios, Numara cate> A ~

cutu atinge fiecare cutle notata U 0 ~i serle aces! numar coloana, in~ lId' A ~ rt ~ C - - < • A • , ,. ~ - -patratu go e ianga il.era. ·auta sa iUcreZl cat potl mal repeae ;;1lKa sa

gre;;e$ti.A~teapta semnalul de lIlcepere.

Decupaj test 46

o alta categorie de teste de atenj:ie este a ce probeazarezistenta la distragere. Aceasta dimensiune 5e Doate crea interventia de, r ~factori pert:urbatori de fond sau episodici In timpul rezolvariiobi~nuite de atentie COllc.e;ntj~atii!(de bar(~D. Seperturb are ~i prin semnale stopalre date 113.intervale de timp re~;Ui,ltesanneregulate. Efectul perturbarii se pune evidenta In mod fin §i diferentiat Inastfel de teste. Exista ~iteste de rezistenta distragere, in care rezolvareasarcinii implicate in test este blocata din Joe h"1 loc de sarcini §i semnesuprapuse, vadit perturbatoare, care soliciti'l.concentrare ~i cautare de(testul de rezistenta la distragerea atentiei allui Harsthone $1IvIay).

Printre aparatele de testare a atentiei, mai cunoscut este aparatul tipLahy. Cu astfel de aparate, se creeaza posibilitatea masurarii promptitudinii

J intr-un studiu,semnat de M. 1. Botez, Sen Alexandru $11. Dobrota se semnaleazA diferenteprivind manifestarile atentiei la bolnavii cu leziuni ale lobului temporal stang (dorninant)fata de eel drept - ~imai ales fata de subiectii normali. S-au rolosit teste de baraje (v.si cercetari de neurologie, nr. 3, tamulI3, 1968, p. 193-200).

192

reactiilor semnale ce se eer diferentiate din acest punet de vedere, Se datistimuli in serii de viteze difurite Lahy-Guyot.

Pentru testarea atenfiei sustinute, se utilizeaza ~i aparate dintre careni se pare interesant eel utilizat in cadrul testului psiho-motor al IuiRicossav. Testul porne~te de la ipoteza ca se poate stabili 0 para1ela intreritm §i atentie. Posibilitatea de a sustine atentia ~i a raspunde Ia solicitaripoate tl privita, evident, ~i ca 0 expresie a unei fonne de inteligentaadaptiva. In esenta, se vorbe~te de ritmurile biologice care au caracteristicispecifice - ~i de ritmul activitatii (~colare, profesionale etc.). Acesta dinurma poate sa fie Iiber sau impus (ca in cadrul benzii rulante sau aactivitatilor ce au structuri programate mecaruc, electronic etc.). Testelepsihomotorii pot surprinde adaptabilitatea psihomotorie, in cazulactivitatilor eu ritm de munca liber ~i impus (aparatul Ricossay - printre

altele). Se poate studia aceasta s.aracteristica prin variante complexe gradate,inc1use In structura testului. In acela~i sens, S-/lU construit aparate cemaSoara mi~carile simple de ajustare la un dtm determinat, preciziagesruri10r :;i stabilitatea comportamentului la monotonie.

Testele de dexteritate

Precizi~ rapiditatea, corectitudinea unor mi~cari lucrative,presupun 0 atenlie distributiva bine antrenati1 (ceea ce presupune factoriintelecmali) ~i evidenta timpului de reactie in mod implicit. Pentru testareadexteritatii~ exista numeroase baterii de teste dintre care cele ale Iui Moede~i apoi ale Iui Bonnardel au servit drept model. Se ~tie ca in activiHltiIelucrative au 0 deosebita importanla cadenta, ritmul activitatii; de aceea~testele de dexteritate trebuie sa aiba incorporata aceasta activitate in criteriu.Se ~tie, de asemenea, ca ritmurile prea lente sau prea rapide pot devenihandicapante. Exista "ritmul optim personal", dar ~io distanta relativCOn10rk8.bila de ritm fata de acesta + (Plus) ~i- (minus). Descriem, mai jos,bmena BOlli"1ardel de reactii complexe (R. C. R), deoarece reprezinta un felde prototip al testelor de dexteritate.

Bateria Bonnardel de reactii com.,Qlexe (K C. B.) este utila Inexamenele de se1ectie in profesiile in care exista un potential de accidenterelativ ridicat, CUIn este cazul in profesiile din transporturi. Autorul ~i-apropus sa bcorporeze in baterie aspecte ~i niveluri ale irJUbitiei retroactive,perseverenta, ruve1uri de plasticitate funclionala a mi~carilor (prezenta despirit ~i vivacitate a reactiilor), dar ~i aspecte ale Invalarii :;;i de inteligentaconcreta. Bateria se utilizeaza prin intermediul unUl aparat ce se plaseaza infata subiectului (aparatul e prevazut eu 0 fanm prin care se dau stimulii), unpupitru de comandil (al psiholog'ului) i-1 un pupitru al subiectului. eu

193

ajutorul aparatului, se prezinta diferite serii de semne, bare verticale,orizontale, obliee, pUl1cte negre, puncte albe etc, Pentru anumite tipuri decombinatii, se solicita anumite raspunsuri ce se efectueaza fie prin apasareell mana, fie prin apasare ell piciorul sau prin apasdri combinate. Dupamomentele de Incercare a sistemului de raspunsuri simple ~i acomodarea(inclusiv verificarea funelionalitatii aparatului) se da programul de :'.timulisimpli (auditivi ~i vizuali) ~i combinali. Testul este combinat ell a serie delabirinturi (B. 19 DL) eu untest de punctaj. Timpul de reactie TR simpluvizual ~i auditiv se calculeaza. dupa 32 de aplidiri, dintre care se elimina celemai lungi (doua) ~i se stabile~te mediana. Acesta este modul curent de 11 secalcula timpul de reaclie. Testul cup:tinde trei variante de prezentare aexcitantilor programali. 0 sectiune a bateriei are in atenlle stabilirea

caracteristicilar relatiei oi!1tre madul de functionare a partE periferice :;;i, acelei centrale (de comanda corticahi) a analizatorilor auditiv :)i vizua1. Inacest caz, stimulul vizual are 6 variante (un cere ell 0 banda alba orientata~ase directii). Consemnul ce se cia este de 11 se apasa eu una sau alta dinmaini (conform unui instructaj). De altfe!, pozitiile la care trebuie raspuns seafli1 desenate sub fanta, spre a nu se salidta intervefllia memoriei in test,Stimulii se dau in trei viteze. Proba a fost etalonata pe 0 populatie larga,il1tre 20 ~i 60 de ani, :;;inu aram diferenfe prea importante care sa eviden~iezeo degradare a analizatorilor solicitati in funclie de vanta. Deoarececompliearea probei (combinalii de mana dreapUi ell piciorul stang ~ia InainHstangi eu piciorul drept) apar deteriorari ale raspunsurilor iutre 50 ~i 60 deani, ceva mai evidente ca in probde simple, automl conchide ca inactivitatea analizatorilor nu partea periferica se detenoreaza, ci anallzatomlcortical. Analiza U-1101 aspecte Ia modificanle de viteza par sa confirmeaceasta ipoteza. Noi manifesta.111 {) oarecare rezer'/a fata de aceasta ipotezaprin atragerea atentiei asupra simplulu:i fapt ca majoritatea oamenilor aunevoie de ochelari (~i multi de amplificatoare auditive) du.pa 45 deca dexteritatile lor sa sufere prea mult. Or, aceste cazuri protezarea estefacuta la nivelul receptorului periferic al analizatomlui. Timpul de reactie,care se dau reactii prelucra!e combinatoriu, este dCllurnit de unii autonreactie de actiune (Zoltan Bogathy), denumire ce din pacate include unpleonasm lingvistic. Autorul eitat! a sesizat, iHSa, coreet intr-o lucrare (1n1975) diferentele dintre reactia eu interprogramul mintal ea fiiud diferitA deaceea simpHlla un stimul simplu. Se poate calcula (~a cum face autorulcitat) indieele de rapiditate ~ieel de regularitate.

1 Zoltan Bogathy, fndreotarul psiholoe:ului industrial, co!. Psyche, Ed. ~t ;;i

194

Printre testele de dexteritate maipot fi citate ~ialteleoA~a de pildaeste intensiv folosit Stromberg Dexterity Test, care este alcatuit dindecupaje incorporate in modele date. Sarcina consta in a solidta 0 aWlorganizare a decupajelor in fonne, [apt ce solicita ~i elemente de creativitate(printre materialele folosite in test sunt bilute, patrate1e etc.). Asemanatoreste testul de manipulare Minnesota (The Minnesota Rate of ManipulationTest). Tot pe principii de manuire ~i asamblare a fost construit The PurduePegboard sau Pennsylvania Bi~ManualWork sample.

1;>00 ~ ~, /-r (.)~~(o)(J)\ ~0(O)~

~~~

"Q;> ~ ,F("~~~-0~~

~

~~

~~~

Exista teste ce au in atentie coordonarea mi~carilor.Astfel este TheTwo Hands Coordination Test. Pentru coordonarea ocru-mana se utilizeazatestul de dexteritate Crawford, sau testul Bennet, testul Roger sau testul dedexteritate digitala a lui O'Connor etc.

Pentru siguranta mi~dirilor mainii, se utilizeaza tremometrele caresunt aparate ce permit urmanrea unor trasee pe 0 placa metalica eu uncreion metalic. Atingerea marginilor traseelor se inregistreaza ca erori, fieautomat, fie prin aprinderea unui bee colorat, fie printr-un sunet etc. Selnregistreaza viteza executiei, amplitudinea mi~carilor, discontinuitatea,calitatea lor, morfologia traseelor. Se pot pune in evidenta caracteristici aleafectivitalii ce intervine in cadrul mi~cari1or prin darea de stimuliperturbatori, dupa ce s-a dobfu1dit 0 oarecare dexteritate in parcurgereatraseuluL

195

Urmarirea (reproducerea) In oglinda, a unor trasee are functiiasemanatoare, solicitand in plus 0 restructurare a campului pereeptiv infunctie de caracteristicile realizarii punet cu punct a mi~ca.rilor.Acest tip deproM are 0 larga utilizare in determinarea preciziei mi~ciLrilorla copii ~itineri,

~.",..•., ....,.~<~ ~if·ij··:"·.,:r!1~~. <. ".~l~;?:~~~~:./.... ~ .~... ~~ll"!,..... ;,f~"b..! 8.1-- .••• '::.:~~~ 'c_.}

Am mai enumera, in cadrul detennina.rii dexteriHitii, testele dein~iruire de margele, probe, de asemenea, foarte complexe de mi~cari ~idexteritate.

Editura E. D. P., dar ~i editurile universitatilor, au publicatnumeroase teste de inteligenta concreta, multe din de readaptate ~i apoiimplicate in baterii, care au inceput sa devina tot mai numeroase in a douajumatate a secolului XX. Dintre aceste tipuri de teste; tot mai legatelatente solicitari sodale ale lum.iiindustria1e,economice ~ichiar politice, aucreat 0 cerere tot mai mare de sondaje, programe de investigatE legate, deo parte de invalamant, ~i pe de parte, de cerintele urn verswuiprofesiunilor. in acest context, s-au dezvoltat, pe 0 parte testele legate

196

vllrstele de dezvoltare ~i de maturizare, domeniul psihologiei a intrat Intr-ocorelatie mai stransa eu eel al pedagogiei. Pe de aha parte, s-au dezvoltattestele de aptitudini legate de profesii ~i testele de specialitate, care auapropiat tot mai mult domeniul sociologici de eel al psihologiei.

~Auaparut, Insa, ~i numeroase probleme in discutie, fapt ce a creatproblemelor de psihodiagnoza 0 importanta functie constructiva, legata deapropierea tot mai mare de omul concret ~i viata concreta. In acest context,au reintrat In discutie numeroase probleme ~i au devenit de prim plan, deasemenea, tot mai numeroase proiecte de studiu.

Mai acute au devenit disputele privind diferentele dintre inteligenta~i aptitudini, dintre inteligenta ~i creativitate, dintre aptitudini ~i creativitate.Dezvoltarea testelor a pus in evidenta faptul conturat mai evident deGuilford - ea exista numeroase forme de inteligent~t Pentru profesii ainteresat mai ales inteligenta concreta, un timp. In ultimele decenii, exista 0intelecrualizare intuitiva a profesiilor - a~a di intereseaz~ tot mai multinteligenta abstracta - mai ales ca pentn.l tineret ~i ~coala procesulabstractizarii a ramas de mare importanta. ~i computerele au creat 0solicitare mai mare prin necesitatea de efectuarea de programe.

Ramanand la implicatiile inteligentei concrete In domeniul baterieiprofesionale, semnalam cateva teste mai importante de inteligenta Re.

Testul de inteligenta concreta Bonnardel (B 101) pentru adolescenli~i adu1ti. Testul are in atentie masurarea experientei analitice ;;i sintetice agandirii conceptuale. Bonnardel a preluat oarecum metodologia testuluicuburilor Kohs. Testullui Bonnardel a fostaplicat pentru validare pe 60 000de persoane. Etalonarea s-a :facut pe 17 000 de cazuri, privind urmatoarelecriterii: 1. etalonarea mi~carilor tipice; 2. evolutia pe varste a rezultatelor; 3.compararea rezuItatelor la persoane de diferite profesii; 4. compararearezultate10r obtinute la acest test cu rezultatele obtinute la un test de discuri,elaborat tot de Bonnardel.

Testul se aplica cu timp limitat (10-15 minute). R. Bormardel ~icolaboratorii Sal au mai efectuat cateva variante ale acestui test (varianteleB. 20, B 22), care au ~i 0 saturatie in reprezentari spatia1e. Contine 0 plan~acu 10 figuri care trebuie reconstituite din fragmente (bucati de lemn platetaiate diferit, dar astfel incat sa permita reconstituirea mode1elor ce sesolicim). Testul, este de asemenea, eu timp dat (10-15 minute). Fiecaresecventa a bateriei poatefi folosita doar 0 singura dam. ~i aceasta baterie aretrei variante (B 31, B 32~i B 33).

Un alt test de inteligenta concrem, elaborat de prof. R. Bonnardel,

este testul dediscuri. Contine placi mai lungi care au diferite grupaje de

197

beti~oare, cu ajutorul carora se pot apliea pe pHici discuri (acele care sepotrivesc). Prin gaurile pe care ie au pe placile de lemn ale discurilor, testulde discuri are in total 100 de discuri care trebuie Infipte sub incidentacerintei de cat mai repede In locurile presupuse, de catre subiect, ca sepotrivesc prin numarul de beti~oare de pe placa pe care se lucreaza.

Si P. Goguelin a efectuat un test de Incastrare pentru toatenivelurile de varste (P.G.) prin cuburL Tot eu timp limitat de lucru (9-20minute, cifra mai mica e pentru adulti ~icea mai mare pentru adolesceuj:i).

Testul bloc WigglY de O'Contlor (WJ-.J.) este un test, de asemenea,cunoscut ~i folosit in diferite baterii. E fonnat din biocuri de lernn ellstructuri ondulate (dopUte tot in buditi de lemn) , Blocurile au cate 3ondulari relativ discret diferite. Se solicitl incastrarea unuia din blocuTI tn

altele, dupa modele date, Examinatoml soliciUi 0 cat mai rapida aranjare ablocurilor. Erorile In timpul de lucru pun In evidenta dauB. aspecte: 0participare intelectuala independenta ~i un material bogat privindcomportamentul subiectului - metoda de a se descurca, modul de organizarea blocurilor, spiritul de ordine ~i dorinta de perfectionare, angajarea prinrapiditate in timpul dat.

Si acest test a fast restructurat in timp. Is-au miqorat blocurile,ondulate mai ales. Testul e foarte sensibilIa angajarea inteligentei practice.o varianta a acestui test se datoreaza modificarii numarlllui de piese. S-aajunsla 9 piese (P.L. 4). 0 aWl varianta a a'vut in vedere orgamzareacurburilor.

Mai exism, tot pentru inteligenta practica, 0 serle de teste ce sunt,de asemenea, muh implicate in baterii pro fesionale, cum ar fi testulrondelelor. allui PierkovsJg (R.P.), testul de incastrare allui Derbom (D.B.)sau testul Form Board (KIM), care are ca material 16 figuri gravate pe 0placa. SubiectuI va trebui sa priveasca placa un minut. Aceasta are 16patrate (ca impfu1:ire). In acestea se vor pune 16 pUicute eu figuri (ce se oferasubiectului). Dupa ce a trecut minutul de observatie, placutele trebuie pusepe 0 alta plan~a, ce are tot 16 patrate, dar goale, nu ca plan~a ce a fostobservata. Timpul ce se aC0rda pentru sarcina aranjarii p1aculelor este de 3minute. Prin acest test, se pun in evidenta 0 serle de caracteristici psihice,precum: supletea ~i siguranta mainii, maniera de a pune placutele,memorarea incadrarii placutelor, ordinea acestora ~i momentele de ezitare,rapiditatea ~i finetea in orientare, viteza activWitii, cerinla de ordine ~i deincredere in sine a subiectului, eventual tremurol mainii, nesigurant~gesturile lente li'i bru~te etc. (indica emotivitate ~i impulsivitate).

198

In fine, feluliI1 care arata ca a terminat in evidenta politetea,prezenta sau absenta ei ;;i gandul ce n caracterizeaza. Se da 1 punet pentiopHlcutele coreet puse la pozitie pe placa ~i 0 jumatate de punet pentruplacutele puse in easutele corespunzatoare, dar prost orientate.

Bateria Ozeretki contine 0 abordare a motriciti'ifii. Se aplica de la 4la 16 ani. Autorul a considerat important sa efectueze eomplementar un testde inteligenta la fiecare aplicare. Testul lui Ozeretki a fost tradus in maimuIte limbi, inclusiv in limba rusa. Aplicarea lui mai intensa a inceput 1aParis, la clinica de neuropsihiatrie infantila. Are ca obiectiv nive1ul motricde dezvoltare. Se au in vedere componentele acestuia prin inregistrarea de:coordonare statica, eoordonare dinamidi a mainilor, coordonare dinamicagenerala, rapiditatea mi~carilor, mi~carile simultane,prezenta sau absentasincineziilor.

Pentru fiecare nivel de varsta 'studiat, testul cuprinde 6 teste cecorespund formelor de motricitate citate mai sus. Timpul de lucru estevariabil. Un test de lateralitate a efectuat ~i Roger. Are mare uzan!a ~i testulmozaic de inteligenta practiea, efectuat de J. Morin (0 52). Este un test ce sepoate folosi ~i de persoane ana1fabete. Testul a fost ajustat ~i remaniat intimp, ~i a devenit foarte util. Prima parte a testului a fost folosita foarte multIn Africa. A doua parte are ca material 0 plan~a mare ~i palete colorate· inga1ben ~i albastru patrate eu figuri, prezentate §i peplan§a mare. Trebuiereconstituite paletele cu figuri prezentate pe plan§a mare. Trebuie sa aibaaceea~i marime reconstituite cu ce1e de pe plan§a mare; sunt 10 figuri deorganizat ~i reconstituit. In Africa nu sunt luate in considerare amanuntelepozitionale ale reconstituirii. In tarile europene ~i in S.U.A. exista cotatii ~ipentru acestea. Testul mozaic a fost inspirat dupa testul cuburilor Kohs.Pune .in evidenta coordonarea mi~efui.lor mainilor in alegerea materialului,reprezentarile spatiale eorecte. Testul este legat de mi~carile selectate inmaniera individuala, fapt ce s-a evidentiat in implidirile pe populatiaafricana. in genere, testul solicita reconstituirea din materialul disponibil amodelului de pe paleta mare.

~i testele de reprezentarl spatiale implica ~i inteligenta.Testul de deviere a miscarilor (D.M.). Este un test important ce a

fost efectuat printre ado1escenti ~i adu1ti. Se folose~te impreuna ell un aparatprin care se solicWi ~i masoara diferite activitati. Aparatu1 dispune de unvo1an, a dirui manevrare da comenzi de deplasare longitudinaIa ~i ·laterale.Aparatul este similar eu cele de 1a posturile de semnalizare din marBeintreprinderi securizate. Proba este cronometrata. In genere, testeaza durata

199

reactiilor, numarul erorilor, emotiile celu! testat E un test de rapiditatevariatii programata prin aparat.

Complementar acestor tipuri de teste, care s-a inregistrat viteza,exisHi un test interesant, efectuat de Ao Rey .- de a1c,'ointei. COlista din10-12 ~i chiar 14 figuri geometrice (cercuri, triunghiuri, patrate ~i 0 lUllecurba - in varianta folosita la Universitatea din Bucme~ti). Sarcina (;;;';se ciasubiectilor este de a trasa pe langa cercuri, patrate, triunghiuri ~i liria curba,o linie apropiam, paraleIa, cat mai coreet posibil1 ~i dit mai incet. Este untest creion-hfuiie. A fost exersat pe peste 200 de subiec~i, in lucriiri practiceIn deceniul 7. Rey I-a denumit "test frenaj voin~ir'.

Vointa se exprima mal ales prin doua exp,c;sli complementare deexprimare. Prima este de exprimare prin rapidita.:.ea a realiza oriceactivitate cat mai repede posihiL A deua este de (de cele mal multeori de conduitii) pentru situatii in care discemarr:ililtul impune aceastiireactie. Frenajul solicita vointa de stilpful.ire a impu:su.rilor, mai dificH

pentm persoaI}ele ell tipologii colerice ~i sang;line, ~i en discemamant mal. fi 1 . In.c: ,.. ~ . d ~ , ... , d 'putm 0 OSlt. Hecare ngura se trece, upa reanzarea el, tlmpUl e mcru

pentm finalizarea sarcinii. In final, intereseaza rea1izarea medie pe tipul defigura (cere, dreptunghi ~i romb) ~i per total, dar ~i osci1a;iile acestui timp,Intereseaza caracteristicile liliBor trase (sunt regulate - neregulate,tremurate sau clare, oscilante ca distanta de lima model etc.). Oscilatiile ~ilipirile de linia model pun In evidenfa nervozitatea sau nedezvoltareadexteritatilor legate de frenaj, ceea ce arata mvelul de dezvoltare alblocajului vointei, dar ~i trarrea intensa alncrederii sau neincrederiiin sine.Testul este interesant ~i foarte valid.

In categoria testelor de acest gen se afM. ~i Stromberg Dexterin:Test, care are ca material decupari ce trebuie incorporate in plan~a testului.Sarcina solicitata subiectului este de a face 0 aIm organizare a decupajelor Infonne, fapt ce solicita ~ielemente de creativitate.

In fine. testul Minnesota de manipulare manuala este asemanator.Pentru coordonarea mana~ochi se utiIizeaza testul de dexteritate

Crawford ori testul Bennet, testul Roger, testele de depistare a dominanteiuneia sau alteia din maim sau de Iateralitate ~i a gradului de dominatie alateralitatii.

I Vezi schita testului mic~orata In Test UBTS.

200

~~~-~•.o~-' @"V ;.~.

"-r.

illI.~t:'iW.

Aceste depistari au mare importanla pentru orientarea ~colara ~iprofesionala, dar ~i pentru proieete educative speciale pentru copii eulateralitate ce poate fi relativ temperata. Aeeasta eu alat mai mult eu cat se~tie eEl, in genere, toate aparaturile se construiesc pentru dreptaei, aee§tiaavand 0 dominanta evidenta in populatia tomla.

o aha mare categorie de teste folosite in diagnosticareaaptitudinilor este a testelor de capacitati senzoriale. in aceasta categorie deteste se analizeaza acuitatea senzoriala ~i influen}a diferililor facton asupraacesteia. Examenul etiologic al disgrafiilor §ii dislexiHor pune in evidentadeficienle senzoriak Inadaptarea ~colara sau dezordinile verbale sedatoreaza uneori structurilor senzoriale deteriorate sau in defect.

Examinarea vizuala se face eu ajutorul aptitudinHor in care are loemasurarea acuitatii vizuale, mai ales la distanla de 5 mem de un panou eulitere, cifre ~i chiar c1.lvinte ~i propozitii care servesc la diferite masuran.SubiecDJ.l prive~te pe rand literele ~i identifica ceea ce este pe panou. Semasoara limita de marime pana la care perceptia este faells. ~i identificarealiterelor este corecta.

<} Exista ~i aparate pentru vederea cromatica de aproape ~i dedepa..rte.Aparatul C.V.E. posed! 12 teste comandabile pe un singur buton ~itesteaza hipennetropia, astigmatismul, prezbitia, daltonismul, strabismul ~ivederea in relief. Exista ~i aparate pentru vederea tridimensionala solicitatain conducerea auto. Exista ~i apa."ate pentru analiza vederii culorilor $iidentificarea acestora.

Testul de cecitate a culorilor a lui Farnsworth dispune de 0 cutie declasare a 15 pastile de material plastic colorat, iTIcepand ell 0 culoare derererinta, aJbastruL Subiectului i se solicit§, sa claseze in online pastilele, Un

201

test mai compiicat pentn! studiul culorilor este testul Ishihara. Este campusdin 38 de plan§e eu cifre ce sunt implicate mod discret coloratiaplan~elor. Acest fapt permite dece1an.;a discromatopiei la ro~u(deuteronopsie, protonoffilalie) ~i la verde (deuteroncpsie, deuteronormalie).Se apliea Inaintea testelor eu imagini colorate ~i a testului Rorschach pentrua nu aparea interpretari· in raspunsuri 1a aceste teste care pun accente peculori.

Acuitatea vizuala este implicata camp vizual care are profunzime~i lateralitate. Luminozit1itea optima este de asemenea {) proolemaimportanta-. Colaborarea eu medicH oculi~i cste, astfel de cazuri, I)

. problema de mare importan;.s., eu atat mai mult eu cat un m.edic oculist estespecialist in probieme1e vizuaHtatii fj1ale protezarii acestora. Medlcina a

. 1 ~ . " ,-, !' - . -'I' •aJuns a protezan m promeme loa..'1:e numeroase ~l pSH10iOgl, files eeld" '"'U A'd' J\ l' ., d' b' ~ ..m i)••• ~1 m A.ng.la, au pe pnm plan e mteres pro lema protez8I11inteligentei, mai ales la varstele adulte 9i de reg--resie. ActiviH'iIile artistic~soot potential de mare lilcarcatura senzoriala.

Testul Grace-Arthur de desen (Stencil design test) face parte di.ntestele de desen care pot pune In evidenta talente pe acest plan.

• Testul euprinde 20 de desene de cota 7,5 x 7,5 centimetri inculori. Subiectul trebuie sa gaseasca culorile necesare prin interm~diul unorcontururi monocrome (18), 6 careuri plastic colorate ~i 12 careuridecupabile. Se apliea la surdo-nmti. Acest test are M1Clii similare eu celeale cuburilor Kohs, testeaza :;;idesenul din domeniul individual 9i aptitudinimecanice.

Testul de vizualitate ABC a1 lui V. W, 1,1iller este nu numai de

vizualitate, dar ~i de depistare a unO! tulburari de limbaj. Prin acest test seantreneaza ~i vederea incon~tientiL

Pentru testarea tulburarilor capacitatilor de observare se dauimagini asemanatoare 1a care trebuie depistate diferente mai putin vizibile laprima vedere (vezi cele doua imagini eu labirinturi expuse in continuare).

~i t~stele labirint sunt intr-un tel teste de atentie, de observatie ~ideinteligen!a. In testele ce urmeaza se Incepe testarea de la numarul 1 ~i secontinua apoi. Pentru a nu cMea in capcana este necesara multa atenrie(atentie concentraffi) aflaffi In potentiale normale de gre~eala Ia InliUniri ellalte Hnii ~i trasee privind alte numere.

Testele de,vlzualizare spatiala prezinta deseori doua perechi foarteasemanatoare 11.1prima vedere, dar ell mid schimbari, lipsuri, sau adaosuria doua varianta-. Depistarea ~i desenarea acestora Se marcheaza ell un punet.

202

devinenerceptiaff "'" tLa fei TR (timpul de reactie). In astfe1observatie activa ~i comparativa.

Observatia este foarte importanta in toateincepand eu aceea de detectiv ~i continuand eu profesiile proiectare delocuinte" intreprinderi, dar ~i in activitatile de desenare? in cele legatefolosirea de aparatu:ra mecanica, de computereetc.

~apacitatile senzoriale auditive (tot de senza~ii distanta ca ~icelevizuale) se testeaza mai ales eu audiometrele. Acestea pelmit explorareaautomata a celor doua meehi, a vibratiilor intre 250-800 Hz/sec.audiometre au fost adaptate la tonuri pure, pentru a fi utHizate in grupuri desubiecti. Audiometrul de Minnesota permite examinarea concomitti'nta a 40de copii. Audiometrele verbale au importanla in diagnosticarea logopatiilor.,,Ascultarea" se considera a 11 expresia sonalizani auzului ~i este implicatain numeroase activiUiti. Aceasta latura a auzului a fost diagnosticata printestele de aptitudini muzicale.

Atentia corelata eu observatia este testabila prin testul Sigma,folosit, de asemenea, mult in diferite baterii.

Testele de aptitudini artisticeTestul de talent muzicaI C.E. Seashore. Prima versiune a aeestui

test a aparut in 1919, iar versiunea cea mai semnificativa a fost elaborata in1939. Testul are 6 sectiuni prin care se surprind 6 dimensiuni ale talentuluimuzical. Aeestea sunt:

simtulinaltimii tonale;simtul forfei sonore;simp.ll timbruIui;memoria tonaIa;simtu1 ritmului;simtu1 melodiei.

Seashore a considerat aceste caracteristici drept exponente aletalentului muzical. Testul a fost totu~i criticat de Lunden R.W., in 1968.

Testul standardizat de inteligenta muzicala al1ui Wing se refeTa Ia7 aspecte ale perceptiei muzicale:

- gradul in care subiectul elaboreaza analiza acordului muzical;- schimbarea iniil~imii;& memoria auditiva;- judecarea auzului;- armoma;- mtematatea;

203

- expresm;- simtu1 melodiei.Teside de aptitudini artistice plastice, au, in genere, 0 validitate

productiva relativ buna.The Horn Art Aptitude Inventory este un. test care cuprinde trei

parti. in prima parte se soliciti1 subiectului sa schiteze 20 de desene deobiecte obi~nuite de ma.rimi recluse In limp limitat it dOlla parte este desolicitare de Ia subiect de a des,:cna subiecte abstracte simple - iar a treiaetapa se centreaza pe necesitt:tea ca subiectul sa efectueze de sene pe 12cartona~e dreptunghiulare, ce au imprimate cateva linH cart:: sunt consideratepuncte de plecare pentru desenele ce i se solidta (se orera 2-6 secunde dedesen).

Alt test folosh mm freevent este testul de judecata a desenelor deGraves (1948). Ise ofera subiectului 0 serie de desene E;bstracte, prin care sesolicita sa se masoare gradui In care subiectul poate decodifica, expune ~irecunoa~te principii de ordin estetic.

Tot un test de .ID;;>reciereestetica este testullui Maier. Are la hazelurmatoarea strategie. Se dau subiecmlui 100 de perechi de desene sauobiecte de arta. Acesta trebuie sa aleaga coreet opera de arta (originala ei ~io copie prin care se remarca distanta dintre dotatia artistica ~ia copiatorilor).in bateriile de teste de aptitudini se afli1, adeseori, teste de reprezentarispatiale, impreuna eu teste verbale ~i saturate In diferiti factori, inclusivnumerici. Testele de reprezenta,.; spatiale au implicate sarcini dereprezentari constructive geometrice (numarare de cuburi suprapuse$ decutii, reconstituirea de figuri geometrice din cateva linii - testul Moede) etc.

Testele de aptitudini telullce speciale constituie 0 alta categorie deteste de aptitudini (tehnice).

Din aceasta categorie fac parte bateriile DA T (Tne DifferentialAptitude Test), bateria FACT (Flafu"1agan Aptitude Classification Test),bateria GABT (General Aptitude Tests Battery). Acestea sunt ~i teste deprognoza.

Testul de aptitudini mecanice se regase!?te de asemenea, innumeroase baterii de teste mecaniceo Printre acestea cateva: The AssemblyTest· of General Mechanical Ability (1932) 13.1 lni Jot. Stangurst sanMinnesota Mechanical Assembly Test.. De asemenea, testul mecarJc Rennes(MECA) se folose~te in profesiile mecanice de la 13 ani ~ila varstele adulte.Contine saturatie in factori spatiaU, inteligenta practica ~i caracteristici aleactivitatilor mecanice.

204

... ' " "'),j' ", ;:,,,'...-:- t.~';" "", "

j) '(.,~p~~, 11;. 7:). ·I,._•.•.~~ "':-J~' } 1",,_• \ ~~l"",<....y •.• o'V C

/d1d'!NV~ Motoml A se Inv@J1e111

aratata de sageata. In cese 111vm celelalte roti"

d GQ~

~;;'O" , '.}

~;~)'),r~~,:, .~

A~>~fl,." t~~ ..~JO....".-..:;';;,~

]_-;-,,_ ·f Aratati acela~i lucru In figura de mai jos,

..", ..~'~.§?-~ ..-, "" , ~.'1.• t/·I\·~:...•.1" ••• .". ••••• .,...; (

r.~' ',\ t - •.• '"'I i ~ ~~p , ..'" .5 f6-.,"( #.'\..I~

i. (~ 'I ~ -'. t~· ~ ':v __ ; ,of. '..:{ ~~ ••.f>..rp.I. '.• ; : ) (. I o~ • ') •• , r-"-~---:;'"1", \ -:--:''?~-~ ...~ ._lI--"- ..( I"~ (,... '1; ' . ....,----c ~ It ;J.. If ••....•. '.' - ,. •. """;"--' """._.' .~-. A'" /1': ' ~ ..; ,.. _. ~, , i ' ..:).•.•.••.) '" I.i..••~ .. .;i"/ v·....." .....~-.J•••,J ~"---. ,-"" •• ~~;....:;;P :: ~ _~....,".!o/ f F

,~

rDecupaj test 51.I1

I

In care directie A sau B se Invfu1:e~teroata X, daca roata motrice M seInvarte~te In direclia aratata de sageata.

1

~..,. -.-~~.:~~~~~ i"·11 •• ' /. '.:

~\i r" ~ lfi'fI"" :-;":: o • .i-.'t ~ . r .. jrr1""/ 0 '''.,.!< ~ 'Ii ~•••••

.F. ,.' •••• w .,\, ~ .'#') r1 ~'~' .JI'-='-:.'"':\.'

.~~J;;...~/HJ .•. ""V~~' /;f'"' .i't-~';'

(l;:;':~ ":"{~f.f~~<:§~~'t{··~., .\\~ ~ •••• ;~. ~~ # j -, •• ~. 't.! _ •."?~"v~.-'9'd./¥ 'I,~~"" .. " ~.• ~',<::\'Jo i J p~ ~ ••••• e \ /. J ..':-~

'1 ". ,i:<''' .••.~ ./''-'-.!,,;..-r,/ , .•••_oP';'-<\,"" ' ••••• /' •• - -.','\ ~.- e x.

::e

In ce directie A sau B trebuie sa seInvarteasca roata motrice pentru aface sa se invaneasca ~i roata X? I

(Dad! ambele direcjii sun! val.bile, Jnotal! C).

Decupaj test 52,

205

Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie este un test creion-hame.Cuprinde 7 teme bazate pe analiza factoriala. Are in vizor aptitudinimecanice, teste taping, localizari, unnariri de trasee mecaruce. Se folose~tein asp.

Exista ~i perfectionari de testari ell aparate ale inteligentei practice(Dr. Rossolimo, Chessell- 1916, Thompson etc.). Am adauga ~itestul Bogs(1927), care are in obiectiv ingeniozitatea inventiva ~itestarea ei.

Testele de selectie profesionala Acestea constituie 0 categorie deteste in cre~tere ~i de 0 mai activa transformare. Regula impune, in u1timii20 de ani, de a avea in baterii cca a 10 teste fapt ce adus la dezvoltareaacestei categorii de teste. D(; asemenea, cre~terea numeric a ~i importanlaprofesiilor de funelionari, secretari, controlori, magazioneri etc. a dus 1acre~terea testelor de seIectie profesionala. Mai ales testele de colationare sefolosesc in acest domeniuo Dintre acestea, mai folosit este testul Svenati,care vizeaza conflictul dintre viteza ~i exactitatea de executie (viteza,numarul de erori, corectitudinea executiei) a 16 probe, constituie continutul~iobligatiile acestui test.

Un alt test este efectuat de Rennes ~i are ca obiectiv descifrarea detexte serise de mana. Cuprinde scrieri de dificultate crescuta (manuscrise).Subiectul trebuie sa tnmscrie textele (timp nelimitat). Este pentrufunctionari, seeretari etc.

Testul de inle1egere pentru subiectii eu mvel intelectual merliu estefolosit in orientarea profesionala (de ia 11 ani in sus). Consta in prezentareaunui text urmat de 4 fraze, din care subiectul trebuie sa aleaga 2, care ausens similar eu al textului.

Testul R.A.P.A. @esistance aI' Automatisme PsychornotriceAcquis 1 este un test pentrn profesiile ce privesc securitatea publica, in careprofesionistul opereaza la un tab10u de comanda la care trebuie sa urmezeindici obi~nuiti ~i sa se adapteze rapid 1amodificarile acestora.

Exista teste pentru depistarea aptitudinilor necesare L'1 aviatie(Testul Placido), in profesia de consultant in medicina etc. (Aptitude Testfor Medical Students) ori in legislatie (Law School Admission Test).

Bateria OATB se utilizeaza pentru diferite profesii, continecorelatia a 9 factori, adica a factorilor ,,0" de inteligenta. "V' de aptitudiniverbale, "N" de aptitudini numerice, factornl "F'~ de percepere a fonnelor,factornl ,,0" de percepere a scrierii, factorul "D" de dexteritate manuala,factornl "M" de dexteritate digitaUi.

Pentru aotitudinile ~tiintifice si de ingineri~xista. de asemene£'_ totmai multe teste.

206

Testde de aptitudini pentru ~tiin~e~iinginerie, c1xno:sCi:lte, sunt:Stanford Scientific Aptitude Test (1930) sau Engineering PhysicalAptitude Test (de B.W. Moore §i colab.) ~i The Pre-EngineeringTest (testul Hoppe).

Bateria Bonnardel eviden~iaza 10 factori implicali in selectiaprofesionaUl (pentru diferite profesii), sub urmatoarea structurare: pentmpotentialul intelectual, 3 teste; tot 3 teste pentru componenta verbala; pentnlrapiditate perceptiva §i memone, 5 teste; pentru capacitatea de caleuI, 3teste; pentru ortografie, 2 teste; pentru inteligenta practica necesara inactivitatea de mundl 5 teste, iar pentru inteligenta necesara In activitati decolaborare, 3 teste; pentru dexteritate, 3 teste; pentru precizie, 3 teste, iarpentm reactie, 5 teste.

Testele de dezvoltare sunt foarte numeroase. Noi ne-am referit mai

mult la categoriile acestora. De fapt, orice test ce se poate apliea pe maimulte varste, §i chiarpe toate v8:rstele, devine un test de dezvoltare, pentruca poate pune in evidenta progrese sau regrese ale aspectului reactieiconditiei respective ~i a valorii ei In adaptare.

207

CAPITOLUL IX

RADIOGRAFIA PSIHODIAGNOSTICA ACREATIVITATII,

eu scopul de a surprinde cat mai devreme creatlvitatea, spre a sevaloriza social ~i spre a se stimula ~i intretine aceasta importanta. valoaresocial a, s-au efectuat diferite tipuri de teste. In genere, acestea au in atenliecriterii ce au fost atribuite creativiH1tii de diferiti auteri, din care rnotivraman sensibile la anumite critici ce se refera la lnsu~i conceptul decreativitate. Totu~i, a$3 cum mentiona candva ~i J. Piaget, "testele au dat, inlinii mari, ceea ce se a~teapHl de 1a de, apreciere rapida ~,i persistenta anivelului global a1 unul individ. E1e masoara un randament fara a atingeoperatii constructive ca atare ... ". Totu~i, testele de creativitate nu potsurprinde Insu~i procesul ~i momentul creatiei, ci doar creativitateapotentiala ~iprodusele ei.

Problemele creativitatH au fost abordate diagnostic, mai 111tai, prinarborii genea10gici de c~itreSir Fr. Galton care, In 1862, a creat 0 preocuparepentru abordarea evaluativa a creativitatii. Pentru Sir Francis Galton,creativitatea a fost considerata ca atribut al oamenilor ale~L

Mai semnificative, pentru tentativele de cercetare diagnostica acreativitatii, se pot enumera studiile Iui Allport (1936) ~i cele ale iu!Guilford (1951).

1na doua jumlUate a secolului XX, creativitatea a inceput sa fieconsiderata tot mai mult ca atribut al omului (reevaluarea Iui homo faber) ~ica bun a1 societatii - sub influenta progresului in toate domeniile deexprirnare ale activiUilii umane (R.S. T),

lnventarierea de numero~i autori a fom1elor timpurii de expnmare acreativitatii - prin metoda biografica (Mozart3 Chopin, M. Eminescu), ca ~icercetarile privind dezvoltarea ludismului la copii, au creat interese pentruproblemele creativiU1lii.

Cateva precizaQExista creativitate, ca potenlial psihic ~i creativitate, ea stare activit

Potentialitatea creativa se transforma in stare, sub foarte numeroase $i

comp1exe conditii provocatoare. In cazul in care creativitatea potentialadevine activa (stare), se manifesta 'ca stadii ale creatieL In aces! context,

208

exista, iTIsa, forme relativ diferite denivel pana ia care se extind stnlcturileurmatoarele (C.N. Taylor):

Creativitatea productiva. Aceasta se caracterizeaza prin J.H'!::;z,mta

control a1 jocului liber, a operatiilor creative Inc:apc:ate 0 anunl1t:atensiune acaparatoare, eu tente ludice. Este, ~i ca staoanire aacesteia.

Creativitatea expresiva este forma fundamental aactiune. Se exprima prin implicatie total a 1nt1'-o a.rmrnitll Ctl

originalitate, sensibilitate, mesaj complex ~i angajare en tehnicile ~iabilitatile creative maximal-disponibile.

Creativitatea inventiva eehivaleaza ell 0 forma mai Inalta ~iflexibiHi In sesizarea de noi semniticatii, de multll flexibiHtate de combinarede idei, de percepere de relatii InCa nesesizate.

Creativitatea emergenta, cea mai profunda ~i complexa, aducetransfomlari, prod use creative deosebite ce pot crea transfonnari in viatasocial-~tiinlifica, artistidi, tehnologidi etc.

Exista, Insa, bariere in cazul creativitatii ca stare. E yorba debariere psihice complexe, cum ar fi spiritul critic, autocenzura excesiva,teama de ridieol, de neintelegerea multora ~ide rejectarea strategica a ahoraill concurente, chiar daca acestea niei macar nu ar exista, data fiiud valoareadeosebita a creatiei efectuate. Tot 0 temere devine confonnismul de grup,eel de stH de viata din me diu! de apartenenti1. Dupa multi autori,creativitatea ca stare (sau proces activ), daca e mai moderata, creeazatensiuni de sustinere in relatia dintre ea ~i creativitatea de fond pe care 0Incorporeaza. Dupa A. Creby, eont1ictele, conceptele, nelini~tile,incertitudinea, faptul ca pe unii mai putin dotati Ii ocolesc ideile ~i citareaevocarilor 1a a1lii, ca ~iincertitudinea de statut pe care 0 poate crea 0 astfelde atitudine, constituie, de asemenea, bariere in organizareacreativitatii castare. DaL. dar. .. loate aceste situatii pot avea ~i efecte stimulative foarteputernice.

Exista ni~te etape In constituirea creativitatii ca stare. Wallach asemnalat momentele de preparatie, ca prima etapa a trecerii 1a creativitateaca stare. Preparatia este mai activa 1a eei cu creativitate potential a Inalti:'L

doilea moment este eel a1 incubatieL hcubatia este 0 starede interoga}ii putemice ~i imp1icare a stariler ~i a

competenTelor 1ntr-o stare de efervescentii, a mobi1izarii incon~tientuluj ~i asubcon~tiemului (Vlallach, lung, Freud mai ales)o 1"1 etapa ' secreeaza S1 omanizarea mesaiuluL se fac asocied. se contureaza

!i> ',=" .J . ~ •

209

problemei, legaturile ei nemaiganditeo Se rotunje~te tematica de baza ~i ceade implicare in necunoscutuI eel mai nea~teptat pentru eei ce savureazadomeniile ~tiintei, tehnologiei sau domeniul de arte respectiv. In acestmoment, se 1eaga fOfu'ie nurneroase probleme ale uria~elor interdependen~ece constituie suportul existential al universului §i al fortdor inteligentei, careIe surprinde ~i apoi Ie folose~te,In mod incon~tient, au loc s.i favonzan defuziuni, ordini de aranjament al problemelor de prim grad, confmnti3.rl tacitesau vehemente eu aparenie!e realitatii ~i eu idei ce au servit aceste aparente.Are, de fapt, loc 0 confruntare ell realitatea §i concomitent en modullu careea a fost privita ~i implicata 111 mentalitatea umana. Se activeaza clmo~tinte,ipotezele noi pe care acestea Ie impun. Incubatia tematica este fmutelnd\rcata afectiv, proces ce determina gradul de consurn de energie psihicala maximum, proces ce creeaza trecerea in etapa sau stadiul u.rmatorcreativitafii activate.

Momentul urmator. al iluminaliei este Incarcat de intuilH, inspiratiLEste un moment de implozii Si explozii interioare, in care prob1eme, fructeale creativiHitii, s-au copt ~i se culeg. Se mai nume~te ~i mcmeniul "Aha!" ­~i se exprima prin inceput de descarcare, activitatea deplas€mdu-se pecomunicare. De fapt, este 0 faza care nu dureaza prea mult (dupa "Aha!'\"Evrika!"). Totul este ordonat ~i comunicarea se supune, cuminte ~i ordonat,produsului "Evrika!".

Unneaza faza verificarii ~i a trecerii in etapele creativiUitii castructura psihica finaIiL Verificarea se face din doua puncte de vedere. Pe deo parte, prin verificarea a ceea ce a fcst implicat in creativitatea activata ~ipe de alta parte, prin aportul creativitatii activate, deci a ceea ce a fost ~iceea ce a devenit. Perioada verificarii este 0 perioada de munca intensa,activa:]i Incarcata Inca de tensiunea creativitatii ca stare de autoretraire,

Se considera ca fiecare persoana dispune de creativitate ea stmcturapsihica potentiala ~i ca disponibilitate. Mai mult dedit atat, in a douajurnatate a secolului a1 XX-lea, creativitatea a devenit 0 problema socialaprotejata ~i in stadiu de a i se cauta mijloace de stimulare. Au lnceput sa secontureze tot mai nurneroase grupuri de psihologi care ~i-au contuiatmenirea de contributie in aceasta directie (a stimularii creativitatii). Foarteactiv, in aceasta problema, a devenit grupul Mirabilis de la Ia~i, grup care ~i­a extins activitatea :?i co1aborarea 1a Timi~oara, Cluj, Bucure:;;ti ~iTimi§oara,

Pe de aha parte, pe plan social s-au constituit tot mai numeroaseolimpiade nationale :;i internationale, la care au intrat in testare socialacompetitiva persoanele eu eea mai pregnanta dotare de creativitate ~icompetenta. Nu putem ignora faptul ca, la muhe din oHmpiadele

210

internationale, reprezentantii tineretuluide frunte.

au mereu In

acest context, subliniem faptul ea exista 0sociala a grupurilor de natiuni ~i exista creativitatea individuaHi. ineu cea a grupului de apartenenta.

In final. mai subliniem inca 0 data fanml ca testelee "

diagnosticheaza creativitatea ca structura psihica. structuril areunele aspecte nedecodificate. De pilda, nu toate peJLsoan~~iece,

sunt evident creative In interrelatiile curente, in probleu'iele profesionale,sociale ~i de alte [elmi au un potential ce nu se impHca in creativitatea, eastare, deeM rareori, ceea ce Inseamna ca, de;;i creath,'itatea lor exista ~i semanifesta zilnic, potentia1ul ei este diferit fata de persoane earn eugrad de creativitate potentiala, dar care au un mult mal mare potential de ase manHesta In produse ale creativiHltii disponibile.

Exista, dupa cum am mai spus, ~i 0 indexare intemationala apersoanelor eu cotien de inteligenta superior, care au ~i ele 0 similaraa raportului dintre nivelul caracteristicii psihice respective ~i caracterulproductivitatilor. Secolu1 a1 XXI-lea va adanci aceasta problema ~i 0 vasociaIiza, deoarece existS. 0 problema care, pe nOl psihologii, ne obsedeaza,~i anmne aceea a implicatiei inteligentei ~i creativitatii in aspecte pozitivesau discutabile, cu efecte pozitive sau tot discutabile. Oricum, creativitateaeste, social, in intensa cre§tere. Oficiile de Inregistrare a inventiilor §idescoperirilor au crescut; s-a nascut domeniul istoriei inventiilor ~idescoperirilor, a momentului istoric in care s-au nascut idei ~i progreseuria~e pentru viata sociala, idei deosebite, opere de arta fascmante ~iincarcate de mesaje ~i idei noi. Or, toate acestea sunt incarcate deresponsabiliUiti noi ale cunoa~terii omului, care a creat toate :?tiinte1e ~iartele ~i a creat ~icreeaza omul de maine, acest necunoscut ...

Printre marile schimbari ale secolului XX, sernnalfun faptul ca areloe 0 ferninizare a profesiilor, inclusiv in domeniul artelor, fapt ce poate arexplica tendintele de apropiere a rezultatelor la. cele doua sexe. Se poatepresupune ca feminizarea modului de exprimare a creativitatii este atractiva(~imai deosebita pentru baieti, din care motiv 0 folosesc).

Identificarea ~i apoi stimularea dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii aconturat interesul pentm investigarea creativitatii 1a tineri ~i adu1ti. S-auelaborat, in acest context, numeroase cercet1ri ~i construiri de testecreativitate, validarea acestora ~i implicit s-a conturat 0 mai completalntelegere a unor aspecte ~i forme de dezvoltare a creativitatii. ImplicareallilOf interogatii privind corelatiile creativitatii ell inteligenta, perceptia,

211

aptitudinile, atitudinile, motivatiile, cuno;;tintele (mvatatura) au solicitatstrategii complexe de cercetare Cll teste de creativitate ~i teste privindcaracteristicile psihice la lotun de subiecti de varste, sexe, preocupan,profesii ~i interese diferite.

Exista ~i cazuri in care diferiti autori nu au avut in atentie, in modexpres, creativitatea ~i au elaborat teste ce sunt sensibile pentm aceastacaracteristica psihica.

••Chlar pentru copii mai mid de 2-6 ani exisHitestul .Andrews.•• Pentru pre~colari (3-7 ani) se folose§te ~i testul Grippen, ce

cuprinde 7 dimensiuni ale creativitatii. Printre altele, solicita elaborarea depove~tisau povestiri pe teme date.

•• Se folose~te ~i testul "CopiHiria ;;i adolescenta", conceput deMARIA FRANCOIS.

e Pentru ;;colari, se pot cita teste mai numeroase. Printre acestea,testul R.R. HENRICHSON, Acesta solicita compozitii. in genere, pentm:jcolari,ca ~ipentru pre;;colari, sunt sensibile ~i testele de desen~compozitie~icompozitie orala sau scrisa.

•• ~colarilor Ii se dil testul KIRPATRICK, ce face parte dincategoria de teste in care se dau pete de cemeala pe baza carora se cere sa seefectueze relatari, dar mai ales compozitiL FUnd un test din familia testelorproiective Rorschach, se recurge Ia 0 demetamorfizare, il1 final, acompozitiilor - dar intereseaza, in acel~i timp, caracteristicile compozitiei,coerentele ~i scenariile ce se expun ~i se dezvolta, modul secventialdescriptiv sau de integrare 'in povestire (compunere, compozitie) aansamblului componentelor de plecare perceptiv - imaginative.

Vom prezenta, mai jos, diteva teste de creativitate.• Testul Vernon consta, ca material, din 4 tablouri pe baza carora se

solicita povestiri eu actiuni ~ideznodamant. Despuierea povestirilor promitesa se foreze in caracteristicile ~i prezenta eventuala a creativitatii. Ca atare,~i In cazul acestui test intereseaza nu numai subiectul, dar ~i caracteristicileindividualizate ale creativitiitii ~itipul acesteia.

41 Testullui I.H. McPherson este de inventivitate. Si in testulla carene-am referit mai Inainte este prezentata, ~i posibil de surprins,inventivitatea imagistidi.

•• Testul Frederickson este de formulare de ipoteze in rezolvareacatorva probleme. Intereseaza numarul ~icalitatea ipotezelor de rezolvare.

• Tcstele de creativitate mai frecvent folosite, pe varste ~colaremaimari ~i la studenti, merlta 0 atentie deosebita. Aceasta cu atat mai mult eucat creativitatea se contureaza ca de aport, mai ales dupa 16 ani.

212

" Se utilizeaza. nn de putine este, . ,un test de solutii pe cat posibilrezolvare, semanand Frin aceasta eu testul

,. Poate fi chat ~i testul R.A.T., al lui IVIednic~~fednickTestul 1ui Calvi (espressioni 1966), Testul hJ.LWgUachUl1na principiul originalitatii din optica asociatiilor expuse dein lucrarea Critica raliunii pure, 1790.

.• In testele enumerate pana aeum, esteperceperea situational a, asociatiile $i creativitatea. Aceste criterii suntincluse :;;iin testul Sarton ~i variantele Selier. SeHer are 3 sectiuni.Prima contine figuri simple (cercuri, triunghiuri ;;i dreptunghiuri) cetrebuiesc completate (dte 12 figuri de cuprinde 0pagina ell 12 imagini simple, ambiguu 101:matt~,contimilld obiecte saupeisaje. Se solicita titluri cat mai multe ~i cat mai interesante pentru fiecareimagine. Ultima sectiune cuprinde 3 cuvinte, care se cer mai multeasociatii spontane. Testul solicita fluiditatea, originalitatea ~i productivitateaca aspecte ale creativitatii. I

" Imeresant ni se pare ~i Testul Proiectelor, care consta dinprezentarea unor probleme ~i teme de proiectat in domeniul ~colar, sanitar,urbanistic, ~i valorizarea ideilor, sugestiilor ~i a graduiui loringenio:dtate. In genere, in astfel de teste se solicita. fluiditatea ca una dincaracteristicile creativiUitii prin compararea numamlui de raspunsuri,orienta.ri tematice. eei creativi au, in genere, mai multe solutE originale ~inea~teptat de interesant integrate in ansambluri sau payi ale ansamblurilor.

(},Testul figurilor ascu..nse (dupa RoB. Catt~H, contine 0 pagina ell 4figuri complicate ~i 18 figuri simple). Trebuie sa se gaseasca figurile simplein cele cornplexe. ~i testul Sigma are inclusa aceasta sarcina, pentru testareaatentiei t;i a sensibilWitii observaliei.

.• 0 folosirc mai restransa, redusa, au testele E, Erikson deproductie teatraUt Cadrul de lucru se compune din scenarii in miniatura,filir.lrine, articole de recuzita. Pc baza acestora~ se cere montarea unulscenariu original, se solicita in mod special creativitatea scenica, se implicaorganizarea scenidi - adidi a contextului in care are loe scenariui ~i caresugereaza modul ~i nivelul de trai al personaje1or, locul in care are loc - ~imai subtil,. atmosfera ce se vrea implicata.

Inspirfu1du-se poate din testul Kirkpatrick ~i fire~te din testulRorschach, a fost efectuat testul petelor de cemeal~ acrornatice de catre

1 , ' .' " •••J1..supravanantel romane~tl a acestUl test yom mal revem.

'1"'!-"'l;;.1,)

Barron. Consta din 10 pete de cemeaHL Se cere un singur faspuns pentrufiecare pata de cerneaUL

• Testul de imaginatie, allui Yamamoto, constii in solicitarea de aconstrui 0 povestire despre oarneni sau animale neobi~nuite. Intr-o varlanta,se cer descrieri ale unor episoade din istoria omenirii, daca s-ar fi schimbatuncle evenimente (de pilda dace. Hanibal ar fi invins pc rarnam). Este pentrustudenti ~i adulti, are demersuri de creativitate literarit

• Barron, la care ne-aID mal referit, a elaborat ~i un test dereorganizare de cuvinte, ce consta din sarcina de a alci:itui 0 povestire dintr-

~ d d . I ~, 1~ / .. h·' ".un Ion e cuvmte a ese ulta.mp ator ti1 care sunt SUu.~illntlve, aOjectlYe,adverbe). Se solicita de Ia subiecti sa utHizeze un nurnar cat mal mare dincuvintele date. in fond, acesta este un test tip check~list,

*>I< '"

o baterie foarte utilizata de creativitate este batena lui GuiHord(1971). Initiator al valului de interes starnit pentm problemele ~creativitatii 1,

Guilford a daborat (in 1950) 0 baterie ce a servit ca punct de plecare pentrunumeroase alte baterii de teste din aceasta categorie, Dominat de ideileInrudirii ereativitatii ell inteligenta, Guilford a elaborat 0 baterie in caretimpul de raspuns este limitat De aItfel, ei a considerat bateria sa ca fiind degandire divergenta (oarecum de imaginatie), Din acest motiv, In aceasH\

baterie, intereseaza, earn in aceea~i masura, elaborarea, originalitatea,fluiditatea ~i flexibilitatea (atribute ale creativitatii pe care, de fapt, el a pusaccentul printre primii psihologi preocupati de problemele diversitatiicreativitatii). Exista In bateria sa 0 mai mare angajare a inteligentei, nunumai prin forajul implicat in baterie in vederea studierii capacitatiirationale de elaborare. A~a de pilda:

1. Testul sufixelor, primul din bateria Guilford, COlistain In~irareacat mai rapida a cat mai multor cuvinte ce se tennina printr-un sufix dat.

2. Testul utilizarilor neobi,?nulli; se refera Ia indicarea de cat maimulte utilizan inedite pentru obiecte banale, ca de pilda: cutie de conserve,cui, diramida etc .. in variante se mai dau, ca starteri verbali, cuvinte,precum: fier de dUcat, ma~ina de toeat etc.

3. Testul consecintelor. frecvent preluat ~i el in diferite alte baterii,solicita indicarea consecinlelor unor situalii imaginare, ca de pilda: ce §-arIntampla daca oamenii nu ar mai dormi?

I In 1950, Guilford a preluat pre§edintia Asociatiei Internationale a Psihologilor. Discursulsau s-a centrat pe inteligentA ~i creativitate $1a trezit interesuJ, mal ales pentru creativitate.

214

'"

*' >;:

in j urul a 20 de factod ce se activeaza, consistent, in testelecunoscute de creativitate. Trei observatii se impun

rezuhatelor a numeroase aplieatii de teste de creativitate.1. Faptul ca factorii implicati nu sunt egali eu aptitudinHe, ci sunt implicati

acestea :;;i Ie operationalizeaza (factorii f1uidi!ate, t1exibilitate,originalitate etc.).

2. Se poate observa ca testele de creativitate se implica in strategiile decercetare eu itemi ce se refera la diferite caracteristici ale personalitalii.

3. Faptul ca numarul testdor, ce se refera 1a creativitatea generalanespecifica potenliaUi implicata, estc relativ mult mai mare dedit fOmlele

specifice de creativitate activata sunt aproape imposibil de efectuat. Poatedear pentm desen se poate implica 0 activare a creativitatii ceva maievidenta.

o alta problema ce 8-a impus in cercetarea diagnostica acreativit~Wi este legata de modificarile ce apar in aceste caracteristiciopera~ionale ale creativitatii, in cazuri de tulburari psihice, ca: nevrozele,depresia, aIlXietatca etc.

** *

TOlTance s1 colaboratorii au reun1t. intr-o baterie (bateriaMinnesota), unele teste elaborate, aplicate, apoi perfectionate.

L Aceasta cuprinde, in prima parte, figuri incomplete, matcrialepentru CODstruirea de figuri pagini albe prin decupaje de hfutie colorata §i

liDE de reunire a decupajelor, cercuri ~ipatrate pe contururi de obiecte1 catmai variate §i buline de diferite eulori, pentm a dabora tablouri interesante(vezi imaginile ce urmeaza).

II. Partea a doua a bateriei este foarte ampla ~i variata. Cuprindeimagir..i eu persoane, animale ~i obiecte ~i cere identificarea relatiilor ~i anaratiunii posibile inc1use in acestea. Se cer, in continuare, solutii deimhunatatire de jucarii sau obiecte obi~nuite. Unneaza un test de utilizanneobi~nuite ce se pot da unor obiecte banale - apoi se ap1iea un test ce are inatentie Droblema consecintelor -. dandu-se situatii bizare (testul solutiilor;) ,<. ~ . , - ~

Mai interesant ni se pare testul povestirilor imaginate pe baza unOI'

titluri date, testul conferirii de titlu..'i. la imagini incomplete, ea ~i un check-

!~, 'X'Y" ~·d· 1 •butenE are trel pal1L 1:'nma.a IDS! eyi aescnsa

215

list ce inventariaza 10 activitati din care se solicita enumerares. eelor probatedin initiativa proprie. Acest test a tost folosit ~ide Sarton.

o aha secvenla a testului se refera 1aprobe verbale.Probeie verbaie ell stimuli nonverbali se condenseaza in trei

eategorii in bateria Minnesota:1. Primul test este: Testul "intreabi'i ~i mceste", dupa 0 imagine

data (Tom, fiul lui Peter, Baiatul ell pisica, mama ell gasca etc.). Intr-oprima etapa, se solicita de Ia subiecti sa puna toate intrebarile posibile inlegatura eu ce se vede in imaginea dati'L in a doua etapa, se cer propuneriasupra cauzelor intampHlrilor prezentate ~ ~i in final se fac propuneri asupraconexiunilor Dosibile in contextul eelor relatate. Testul pune evidenta, in. ~,

afara de unele atributii ale creativitatii, ~i cu."1ozitatea ca stare incitativa,intelectiva.

2. In aceastl1 pa..'1ea baterid intra §oi test•..!l "Ce s-a, schimbat?" de lao imagine la aIta "irnbunatatirii Qroduselor", Se dau jucarii (0 truss'medical a, 0 ma~ina de pompieri, 0 maimutidi de plu§ etc.). Se cere sa seindice cat mai multe imbunatatiri pentru a face fiecare juci!rie mai atractiva.o varianta a acestui test este testul perfectionarilor in care se cerimbuntitiitiri de obiecte uzuale, bicicleta, haine, patine, telefon etc. Sesolicita creativitatea practica.

3. In fine, 0 ultima categorie de teste verbale eu stimuli nonverbalise exprima in testul utilizarilor neobisnuite. Consta din solicitarea decompletari la testul anterior, din optica utilizlirilor celor mai interesanteposibile (cum este ~i cum ar putea sa fie jucaria dupa referirile meuteanterior, tot de ditre subiectul in cauza).

III. Partea a treia a bateriei Minnesota cuprinde 7 teste, dintre caredoua au variante (forma A ~i B). Aceasta parte a bateriei solidta raspunsuriverbale la stimuli verbali. In succesiune, ca demersuri ~i criterii, aceastaparte cuprinde:

1. Testul utilizarilor neobisnuite, asemanator eu eel folosit deGetzel ~i Jackson, solieita enumera.>i de utilizari neobi~nuite (inedite) pentruobiecte uzuale, cum ar fi cartea, caietul} ceasul etc. De foarte mnIte on sedeeupeaza prin diferite laboratoare aceasta parte a testului ~i se integreazaeu testul eonsecintelor~i testul titlurilor (la care ne vom referi incontinuare ).

2. Testul consecin~elor ~i a situatiilor imprevizibile (de inspiralieGuilford). Acest test are doua forme: forma A ~iforma B.

Fonna A cuprinde ir:trebari, aparent absurde, dar interesante pentruimagistica pe care 0 solicita. In aces! sens, testul cuprinde mtrebdn de tipul:

216

Ce §-ar intfunpla, daca omul ar fi invizibH?perf ora un orificiu care sa strabaUi pam2Jltesc?emul ar intelege limba pasarilor ~i animalelor?

Forma B cuprinde itemi de interogatie mai§-ar intanlpla dad!, zilele ar fi de dOLla on mai lungi deca! Ce s-arIntampla, dadi omul ar fi nemuritor? Ce s-ar intampla, daea omul ar

aparate?3. Testul situatiei este al treilea din aceasta parte a 'hateriei (este~--~-- .,

pre1uat dupa Guilford). Consta in trei seevente in care se cere sa se gaseascacat mai multe solutii la diferite probleme. Daca unul prieten Ii place sa nidade a1tii, dar nu suporta ca allii sa radii de et.. Daca, fiind bolnav, cineva Sf;

ocupa de gestiunea bani lor ~i este suspectat de !ipsa de onestitate ...toate ~come ar fi desfiinlate, cum te-ai instrui? in afadi de creativitate, setesteaza ~i evaluari morale ~i sociale.

4. Testul problemelor uzuale, care este, de asemenea, folosit adeseaill cercetari privind creatH vitale, are doua fonne:

Fonna A cuprinde solicitarea de a se enumera cat mai multeprobleme legate de situatii concrete: rncutul baii, a temelor etc.

Forma B solicita enumerari de activitati concrete necesare insatisfacerea de trebuinte (meuml unui sandwich, mersul la ~coala etc.).afara de creativitate, testeaza ~i adaptarea curenm.

5. Testul povestirilor imaginare(pevestiri atractive pe un subiectdat) are, de asemenea, doua forme (A ~i B), cu cate 10 itemi fiecare.

Fom1a A are itemi de tipul: CiHne1e care nu latra, Omu! carepHlnge, Doctorul care a devenit tamplar etc.

in cadrul formei B, subiectele sunt mai bizare: Profesorul care nuMaimuta zbudl.toare, Barbaml rujat etc. Cotarea se face ca la

alte teste de povestiri.6e Testu! titlurilor. Se apEd!. in prehmgirea testului

incomplete ~i a constituirii de imagini. Se cere sa se dea maiinteresante pentru fiecare imagine realizata de subiect Si Salton a !010slt unastfel de test

7. Testul activitatii creatoare (check-list) 100(ca inventer), UITnand sa se indice decatre ace!e activitatiat~plot'at ipjtiativa propriec

Bateria de MiILnesota de creativitate are

c:reativitate ale 11,11 Guilford, care a~uim1uenlat eiaborarea acestei, . , , ~ 1'···· . ~ ., r!o DEltcne mal mteresan~ ampla ~1 Cllagnostlca pnvmu

217

care le-

datorita utilizarii testelor nonverbale, prin care se large~te dLrnpul de

investigatie a creativitatii.

1

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

218

SJu.

3 p~$~\l!'.ifn~ 14

Cateva desene efectuate pe baza unor semne date.

219

J:-pn.?'N?V4r4

,"ion /xJ/mve

~-

, ~l\,~;10. ,

,~~.

() !~~ '.',

- '\..; ,.9 ..

01teva dcscne cfcctuate pe baza unorsemne date.

-~

/JI' ,', - j' I

#r \ ~""~_ " ,~~. ' 'tI? ,," ,

("A~_. __ I 8~.tJ)A~ ~tl1&p'l

~l7---- ,,-- ·1 Ii. ' Sd~~. I i() ~

l) ~ __ --=t,,_~~~(~~-' I,

7

NNo

Catevadesene efectuate pe baza semicercurilor date.Creativitatea la biiieti ~i fete.

221

@ Tot 0 baterg; cunoscuta ';;1 lar!§: utilizatL1 este bateria Jlli~.AWallach ~i N. Kogan (196~).Aceasta este G baterie :mai pregnant creativisHLSe folose:;;te individual ell tirnp nelLmitat, ceea ce acordil subiecmlui 0securizare a activitatii. Pome~te de la ideea necesltz:}ii de a solicitasubiectului itemii Intr-o atmosfera ludica, netenslonata, lipsita de atitudinicritice ~i presante, In structuri incitative. Cuprinde cinci pfu1:i~ dintre care 3verbale ~i 2 nonverbale.

1. Testul enumerarii de cuvime (verbal) consta din solicitarea de ase enumera cat mai multe obiecte ce sunt rotunde, care fae zgomot, care suntpatrate, care se mi~di pe roate etc.

2. Testul asem!inarilor (similitudinilor) a fost adaptat, dupa R.A.T.,de Mednick. Consta In solicitarea in numar dit mai mare de asemanari

(inedite) posibile, intre perechi de cuvinte denumiri, cum ar fi: perecheacartofi-morcovi, pisica-~oarece, tren-tractor, lapte~came, bacame­restaurante, vioara-piall, birou-masa etc.

3. Folosirea alternativelor este al treilea test din partea verbaHi abateriei. Probele nonverbale ale acestei baterii au urmatoarele secvenle:

4. Jestul interprettirilor de figuri (se dau 9 figuri) pe cartona~e 10 x15 em ~itrebuie sa se precizezece reprezinta fiecare.

5. Testul interpretarij liuiilor (stimulii sunt 9 linii) a~ezate In poziriidiferite. Solicitarea este ceva mai dificila, din cauza dl punctul de plecareperceptiv este re1ativ mai putin sugerat de variabi1e imagistice. Acest test afost adaptat dupa un test de Tangiuri.

* :I<

Pentru a ilustra diferentele ce pot aparea In problemele testelor decreativitate, ne yom referii 1a rezultatele obtinute intr-un test de eompletaride desene.

In primul exemplu, s-a eerut completarea unor linH curbe ~i drepte- solicitandu-se ~i denumirea figurii dupa Indeplinirea sarcinii decompletare.

In primul exemplu, e vorba de un Miat de dasa a V-a (R.D.), carenu a implicat prea multa creativitate in desene, dar a dat primul din clasarespectiva rezultatele (deci, are 0 oarecare facilitate). Testul de desenesolidia 10 completari. Aid, au fast date doar primele 4.

In desenul mmator, este vorba de un adolescent de dasa a IX-a(S.AJ.), caruia Ii place sa deseneze. A ciat altreilea desenele terminate.

222

• Testul de desene cu solicitari de completari de desene din liniidrepte $i curbe a fost dat ;;i elevilor clasei a X-a. Prima serie de 6 completaria fost mcuta de 0 eleva (R.V .. Proiectiv), completarile indica 0 persoanadominata de probleme de maturizare feminina, care are unele probleme, faptpus in evidenta de desenele 4 ;;i 6; eleva A.N., figura 4 ;;i 5, indicaasemanare ;;i cautare. Indica duplicitate, nehotarare.

** *

Din ansamblul testelor, privind creativitatea, s-a conturat ;;i 0 seriede aspecte privind masculinitatea ;;i feminitatea.

• In primul rand, exista tendinte marc ate de apropiere Intrecaracteristicile psihice obtinute la baieti ~i la fete. Nu se manifestacaracteristici diferite semnificative (in studiile lui Hargraves ~i Bottan 1977,Wallach;;i Kogan 1955, Waro 1968).

• Desigur, are loco feminizare de profesii,inc1usiv 1:ndomeniulartelor, fapt ce poate ar explica tendintele de apropiere a rezultatelor la celedoua sexe. Se poate presupune ca feminizarea modului de exprimare acreativitatii este atractiva (~i mai deosebita pentru baie!i, din care motiv 0folosesc).

• In al treilea rand, S.S.E. (statutul social economic) este important~i genereaza muIte diferente. Clasa mijlocie ~i avuta este favorizatii,dat fiindfaptul ca e absorbita In activitati ~i tentalii cronofage diferite, inclusivsociale (pentru prestigiul social). Acestea erodeaza, in parte, exprimareacreativitMii (mai ales productivitatea). Este evidenta, insa, originalitatea ~ifluiditatea ca structura mai expresiva a creativitatii in aceste cazuri. Uniiautori au gasit diferente.

Prezinta importanta ~i relatia dintre creativitate ~i structurilesinelui. In cercetari, ce au in atentie aceasta problema, a reie~itfaptul ca lapersoanele creative, din diferite, domenii, este mai pregnanta (dar nu foartesemnificativa) 0 conturare a sinelui cultural, legata de fOIDIa~i implicatiilecreative solicitate de profesia respectiva sau de activitatea dominanta a vietiide fiecare zi. Puberii, adolescentii ~i studentii au mai dilatat sinele fizic.Persoanele creative sportive, au, de asemenea, dezvoltata aceasta forma asinelui ce se afla in ~coli sau facultati cu diferite profiluri culturale sautehnice, au mai dezvoltat sinele cultural, iar cei ce provin din familii maiconsolidate, din clasa mijlocie (generatia a ill-a de familii intelectuale) au ~isinele moral - de civilizatie ~i conduite politicoase - mai dezvoltat, ~itendinte mai puternice de cre~tere a productivitatii ~i nive1ului expresiv alIucrarilor ce Ii se solicita la diferite niveluri de lnVatamant. $i Taylor a

223

idem

creatieliterara

testeaza

gustulartistic

creatiile indesen

cotatie deoriginalitate

ineret

adu1ti

se solicita I tineretIntereseaza I adulti

numarull

semnalat astfel de aspecte. No! le~am gasit, mai ales, Ia tineri proveniti dinfamilii de intelectuali, care au profesii non-economice (culturale).

Problemele creativitatii ramru.1 numeroase ~i solicitante, de~i inultimii 10 ani conceptul de creativitate, preluat de psihologia naiva, s-avulgarizat ~i este folosit excesiv, considerandu-se di toate persoanele aupotential creativ ce poate atinge cele mai inalte niveluri sub influentaantrenarii ~i exereitarii. Este adevarat ea exista 0 sensibilizare mai marestimulativa a ereativitatii, fapt pentru care s-au dezvoltat a~a numitelemetode de stimulare a creativitatii - ~i grupurile de psihologi care se ocupade aceasta stimulare - dar cercetarile se afla intr-un discret impas in aceasta

. problema $i traverseaza perioade de elucidari §i reevaluari ~ ce se centreazape definirea ~i stabilirea tipologiilor creativitatii - care sunt foarte diferite,dar ~i pe problemele metodelor posibile de investigat de eei ce posedaereativitati ~i de problemele inspiratiei etc., probleme ce solieita eforturi deeercetare de aIt gen decat cele de pana acum1 •

Dam mai jos lista testelor mai des folosite ~i mai sensibile lastabilirea creativitatii individuale potentiale.

1. Testul . Pete de ce~eala . I tineret

Kirkpatrick - Se solicita relatari. perceptive ~i I studentipovestiri compuse, sugerate de plan~e, adultiare elemente proiectative.10 plan§e cu pete de cerneaUi necolorate- se solicita dite un raspuns pentrufieeare plan:?a (are elementeroiectative ).

Se dau cuvinte diferite;alcatuirea de povestiri.tematica, finalurile ~iscenariilor compuse.Se dau figuri perechi, oarecum/ tineretasemanatoare; se solidta preferinte. I adultiFigurile sunt cotate de experti cainspirate sau banale. Preferintelesubiectilor se decodifica proiectativ ...

Probe nonverbale - raspunsuri I tineretnonverbale ~i verbale. I adulti

5. T. Ilona

Barkoszi ~i colab.

3. Testul Barronde creativitate

(1963)

2. Testul Barron

4. T. creativitate

Barron ~iWelsch(1952)

J Printre altele, se considera cli instruirea ~colara foarte exacta genereatii blocaje pentrudezvo!tarea creativitatii.

224

II--1

(completari~

Testul are ,dimensiuni ,creativeliterare

elevistuden

tiadulti

pentrustuden

Ti ~1

adultiadoles

centistudenti

I ~dulti

rSe dau-labirinte (tip Porteus) de jlI dificultati crescande, ell grade dedificultate ~i complexitate implicate inincruci~arile de trasee ~i cu capcane detrasee prelungite in continuare.

I Itemi verbali - solicitari nonverbale. Sesolici~a producerea de figuri cat mainumeroase ~i originale.Testul verbal- solicitari nonverba1e.

. Se solicita proiecte ~colare (pedagogice)

I din domeniul sanitar, din cel urbanisticI etc.

Itemi nonverbali - raspunsurinonverba1e.

Se dau 1abirinte eu difieultati creseandela incruci~arile de trasee.Se solicita pro::ucereade figuri.Itemi verbali - raspunsuri verbale.Se solicita decoditidiri de metafore §iproducerea de metafore eomplementare.12 tenneni. S-a solieitat sa se elaboreze

Ia fiecare cat mai muIte comparatii;elaborarea de compuneri eu titluribanale (creion, stele),elaborarea a cat mai muite intrebi1ri­

probleme eu Pllvire la "piatra", "foe","aer", "stele", "frunze", "ocean".

7. Testul Fodor

6.Testul

proiectelorD.P. T.

8. M.GarboveanuA.Onofrei

Proba generatlvmetaforica

---In eontinuare, yom prezenta un test cu 3 seevente, ca eele maimuIte teste de ereativitate. A fast elaborat, ca adaptare, dupa testul Selier decreativitate (eu 0 structura mai complexa). Este folosit Ia UniversitateaBucure~ti (a fast mult folosit in lucrarile de an, din deceniile 60 ~i 70). Afost validat la peste 250 de elevi, din clasele VI ~i VIII ~i 320 de elevi, dinclasele IX $i X liceale. Are 3 secvente. Prima secventa este a desenelor demai jas, carora se solicita sa Ii se faca completari, spre a ie~i desene cat maiinteresante. A doua secventa salicita cat mai multe titluri la imaginile date,iar' a treia secventa salicita cat mai niulte cuvinte asociate Jiber, la cele 10date in test (1 - seara, 2 - ploaie, 3 - mana, 4 - avion, 5 - succes, 6 - tristete, 7- sfar~it, 8 - abis, 9 - computer, 10 - avian).

225

0 D0

D60D60 D6

0n6L--J

Intel1Jretarile 1a testu1 UBTS:In fiecare test de creativitate intereseaza, in primul rand,

originalitatea, faciHtatea $i varietate1l.In ceea ce pnve§te originalitatea, 5e pome~te de 1a faptul ca §i in

completarea ~i darea de titluri 1a desene ~i in implicarea de asocieri spontanecuvinte exista raspunsl.lri banale ~i raspl.lmmri originaie. In majoritatea

cazurilor, faspunsurile onginale sunt mult mai putin numerO,1se decatbanale.

Raspunsurile originale reprezinta originalitatea potentia1a.Originalitatea se calculeaza dand nota 1 Ie. raspunsurile banale ~i 2 la cdeoriginale. Cele originale sunt faspunsurile care apar 0 data de doua on, doar

un test sau doua dintre 0 mul!ime de teste acela~i feI, date eel putin

pentm 30 de subiectLFacilitatea se calculeaza urmarind interpretiirile date celor 16

imagini ale testului ce §-f'I stabilit originalitatea). Daca subiectul a ciat

putin de 14 titluI1, are un lent de activitate interpretativa creativ~L

Dadi a dat de la 14 la 22 de titluri, are ritm mediu. Daca a dat 36 deraspunsuri, are facilitate mare ~imerita atentie.

Varietatea consta in numarul de raspunsuri diferite date. Daca sepot diferentia 2-3 teme la cele 15 desene, varietatea 3-4 la cele 18 solicitaride teste, 2-3 cuvinte similare pe fiecare serie de cuvinte din cele 8, are 0varietate scazuta. Dadi se dau 5-8 raspunsuri la primul test, 7-9 la al doilea~i 4-5 la al treilea test (eel de asociatii), creativitatea testata are varietatemare ~i daca are 15 desene diferite la primul test, 35 la al doilea ~i36 + la altreilea, are varietate buna.

UBTS - varianta 1

Varianta pentru adolescente ~i adulte.

~t:P~~

~.-r- .

./'....,..

1/fI~.-1 J' .

\~ dl3~

J'; ,)L.Y. ()tJ~8- ~o. r!,-Pentru fiecare patratel se vor da mai multe titluri.

227

Testul UBTS - varianta 2

Variante pentru d~sele VI-VIII- ;""

Pentru fiecare patratel se VOl' da 3 titluri.

Testn} UBTS - varianta 3

Varianta pentru elevii. din clasele IV -V

2

3 4

5 6

Pentru fiecare patratel se vor da 3 titluri.

229

Interpretare finala_F_ac_i_li_ta_t_ea_.Ritmul rapid de executie Inseam..'1a fantezie vie,

capacitate de improvizare, gasire de solutii, chiar daca nu sunt [oarte bun.e.Subiectul poate schimba u~or ideile ~i solutii1e. E susceptibil de talentartistic. Este atras de noutate. Poate profesiunea sau alte conditii sa nu-ipermita sau sa-i stimuleze manifestarile imagistice care sunt folosite ~i inalte ocazii ale testului'.

Ritmul lent. la 2 din cele 3 exercitii, sugereaza ca subiectulelaboreaza idee a pe seama unor reflectii sustinute. Se fere~te metodic deimpulsivitate. Are idei retinute ~i mai mult rationale dedit imaginare. Esteuneori intelept. In grup, este adesea moderator mai mult decat animator ~itrebuie sa fie stimulat de ceilalti.

Ritmul moderat, la secventa eu cuvintele, pune in evidenta rigoare~i echilibru ale acestuia. Subiectul l~i poate picrde controlul ~ispontaneitatea.

Varietatea. In genere, eei ce aleg putine teme se angajeaza, deobicei, in ceea ce Ie place. In acele domenii~ imaginatia este mai activa, ~i nupoate fi feeunda in alte domenii.

Varietatea medie pune in evidenta legaturi mai diferite ~ideschidere III sugestii, receptive III nou. Este varietatea cea mai frecventi'i(medie).

eei eu varietate mare au potential ridicat - care depinde, 1nsa, decon#nutul ee semnifiea aceasta situatie.

AIle eategorii. Echilibrul dintre polaritatea excesiva ~i dispersie. Eyorba de persoane eu multe subiecte (solutii). Au spirit deschis, put andimbina punete de vedere diferite, pastrand 0 idee principalS..

Originalitatea. Raspunsuri confomliste Ia doua teste arata casubiectul este bine adaptat III grupul din care face parte. Este dispus sa-~imodifice comportamentul ~i sa-~i adapteze ideile ia situatia prezenta, cal1dvrea sa se distinga prin idei originale.

Raspunsuri originale la cel putin doua teste inseamna ea poate ficreator, iipalce independenta In judecata, nu are satisfactie, lnsa, cand~echeaza. Peate fi total creativ intr-un mediu conventional, risca insa sastrice haml ce1orlalti. In mundi, vrea antrenamente~i schimbare. Nu suportarutina ~i inertia. Ideile iui ofenseaza, lnsa, adeseori simtul comun; ulterior,este apreciat ~i preluat de altii.

I intrucat a doua secventii este prea obositoare pentru elevi, nu S-3.U efectuat variante.

230

Alte categorii. Combina fantezia eu conformismul, adaptarea ~ioriginalitatea. Are incredere in sine ~i are succeseprofesionale favorizate.Are idei ce sunt personale, fata a fi ceva avansat. Toate aeestea seraporteaza la cele de mai jos, adica la semnificatia desenelor:1. Daca deseneaza cifre, figuri geometrice, grafice, harti geografiee,inseamna tendinta spre abstractizare, mai ales daca se realizeaza prinmijloace economiee ~i linii dominant duble.2. Daca deseneaza motive omamentale, decorative, fiinte supranaturale,imagini simetrizate cu numeroase linii rotunjite, are spirit imaginativsimetrizat, inc1inatii~igust estetie.3. Daca deseneaza fiinte vii, animale, vegetale, flori, fruete are 0 adaptarelarga ~iu~oarenuante pragmatice - u~oregoism.4. Daca deseneaza vehicule ~i ma~ini, vapoare, avioane, rachete are spirittehnic ~itendinte spre evaziune, dorinta de sehimbare.5. Daca deseneaza obiecte culturale, dirti, tablouri, instrumente muzicale,sculpturi are preocupari artistice.6. Daca deseneaza obiecte sportive, rachete, mingi, plase, schiuri etc. areinteres pentru activitati relaxante, este 0 personalitate sociala, potentialactiva.7. Daca deseneaza constructii, case, parti de constructii ~i viaducte, poduri,uzine, fumale are spirit de sinteza, constructivism, viata potential ferma,spirit ordonat ~i preoeupan importante in care persista chiar daca existadificultati pe parcurs.8. Daca deseneaza obiecte familiare, jucarii, ve~minte, alimente, vesela areadaptare mai restransa la mediul familial apropiat, dorinte ~i aspiratii spreconfort, tendinte sodale spre izolare.9. Daca deseneaza arme de tot felul, revolver, pu~ca, mitraliera etc. se pun inevidenta tendinte u~or agresive latente, agresivitate potentiala, spiritindependent.10. Daca deseneaza fiinte umane, personaje, parti de corp, exprima u~ornarcisism, preocupari ~i cuno~tin!e latent erotice, soeiabilitate bazata peelemente de aberatii naturale, nu pe colectivitate ~i preocupari materiale.Dadi sunt caricaturi expresive, exprima atitudini critice pozitive saunegative.11. Daca deseneaza mult cer, a~tri, sisteme planetare, nori, stele, ploaie,evenimente meteorologice, inseamna ca este 0 persoana de~ata de concret,dar ~iromantism ~ianxietate latenta.12. Daea deseneaza peisaje, aeeidente de teren, inseamna ea are dorinla deevaziune :ji solitudine.

231

13. Dadi deseneaza ruine, obieete rupte sau barate, inseamna ea este 0persoana eu tendin!e depresive.14. Daca deseneaza alte teme, desenele mcute se integreaza, adesea, la aeestpunct.

Acelea$i caracteristici interpretative se men!in $i pentm titluriledate sehi!elor de desen, carora trebuie sa Ie dea cate 3 titluri (eele 14 tipuride categorii de termeni impliea!i in titluri).

Intereseaza daca eele 3 titluri solieitate pentm fiecare figura s-audat in totalitate. Daca da, inseamna ca subiectul are creativitatea potentia1ade inalt nive!. Daca titlurile sunt sub jumatatea nivelului ereativitatii

. potentiale, este scazut, daca tree de jumatate, niveIul este mediu - daca seapropie de trei sferturi ~i dupa - tinde spre foarte bun. in afara de aceastaevaluare numeridi intereseaza dominatia titlurilor date. Tabelul eusemnificalia desenuIui, prezentat in paginile anterioare este valid sa punatitlurile date.

Intereseaza, insa, dominantele de titluri, varietatea lor.Dad titlurile se repeta, inseamna ea subieetul are 0 ereativitate

potenliaia relativ slaba deeodifieata de sensuri ~i semnificalii. De asemenea,are 0 slaba flexibilitate a creativitalii.

In genere, testele de creativitate sunt in plina dezvoltare ca ~iproblema ereativitatii, de altfel, $i rara indoiala, in primeIe decade aleaeestui seeol se VOl' eumula progrese semnificative privind creativitatea ~ivalorizarea ei, datorita cre~terii soliciUiriicreativita!ii in viala sociala.

Problemele creativitalii raman probleme deschise ~i foarte deinteres.

Sa nu uitfun ca in secolul ce a trecut s-a dezvoltat surprindereaenergiei atomice, astronautica, scenariile spatiale virtuale etc. Sa nu uitamnici faptul ca lntr-un autoturism sunt condensate peste 7-800 de inventii~i..., rnra indoiala, in viitor VOl' aparea creatii din ce in ce mai sofisticate ...~i mai interesantestimulative pentru creativitate. Vor fi ±acute astfel deinvenlii peste tot in lume. Goethe a semnalat faptul ea deodata, tara legaturipersonate, exista descoperiri simultane, din ce in ce mai numeroase, indiferite zone ~i tari ale lumii.

232

CAPITOLULX

PERSONALITATEA UMANA.~IDIAGNOSTICAREA EI

Vom prezenta, in continuare, mai multe teste de personalitateclasicemaiimportante.maiales acelea care au deschis drum ~i au suscitatimportante discutii, legate de semnalarea cerintelor sociale carora Ie-auraspuns ca interventii noi, fie in structura, fie ca strategii de prezentare saude pre1ucrare.

Preluarea testelor de diferite grupuri (inclusiv universitare, din altetari) se face prin a~anumitul proces de adaptare a testului respectiv. De fapt,adaptarea pune in evidenta diferitele aspecte de identitate a populatiei lacare se va folosi testul preluat. Adaptarea are aspecte foarte complexe ~i,adeseori, dificile. Doar in cazul testelor proiective, adaptarea este mai facila.ExisHi adaptarea testului ~i la populatia pentru care s-a elaborat acesta.Adaptarea se efectueaza din timp in timp, datorita dezvoltarii implicate"'inistoria popoarelor.

Adaptarea in alte tari, diferite ca nivel economic ~i de organizarestatala, este mai complicata, deoarece exista diferente mai complexe ~istructuri aflate in efecte de reflux, care toate solicita 0 mare atentie fata deiternii testului ce se adapteaza ~i mai ales de nivelul de cultura al populatieipentm care se face adaptarea. R.T.S. are efecte foarte importante in diferitezone ale lurnii, ~iopereaza pe fondul unor structuri de rnentalitati diferite. Inacest din urma caz ~i nu numai, intervine ~i faptul di, in timp, are loc 0cre~tere a competentelor implicate in structurile personalitatii, inclusiv apsihologiIor ~i psihologiei, care, ca alte domenii ale ~tiintelor, l~i arnplificapotentialul, instrumentarea, coeziunea, corelarea ~i gradul deinterdisciplinaritate. Adaptarea unor teste sau dezvoltarea de noi variante;ine de foarte multe alte aspecte pe fondul celor la care ne-am referit maisus.

Testele de personalitate sunt ca instrumentare, objective ~istmctura, de mai multe feluri. Ca obiective, sunt uni sau bidimensionale ~imultidimensionale. Continutul lor se refera, tematic mai ales, la 0 sene deproblerne complexe, cum ar fi: adaptarea, structurile formative ~i de primordin ale intereseior, implicatia latenta a atitudinilor in comportarnente ~i

233

mentalitate (dorintele ~i aspiratiile legate de atitudipj ~i de interese),temperamemul eu activismul sau specific ~i caracterul in care secondenseaza structuri evaluative ~i controlul personal al conduitelor, gradullor de moralitate ~iadaptare la cerinte1evietii ~i la conditiile existentiale.

o alUicaracteristica importanta a testelor de personalitate se referala faptul ca unele sunt analitice, mai ales cand se refera la 0 singuracaracteristica de personalitate (sau la doua sau trei). In astfel de cazuri,itemii testului patrund in profunzime §i sunt saturalii in toate caracteristicilepotentiale ale structurii de personalitate implicata in analiza diagnostica.Structura complementara este cea sintetica. Testele proiective fac parte din

. aceasta categorie. Practic, aceasta categorie de teste a fost adesea criticata,de fapt nu din cauze reale, ci mai ales datorita modului de a fi interpretateraspunsurile pe care Ie provoaca, raspunsuri ce sunt, de fapt, mai profundreprezentative pentru subieetul testat. Critieile se fae, de obicei, din cauzacapacitatii experimentale mai putin dezvoitata ~i sensibila a unor psihologi,persoane care folosese testele de personalitate bazandu-se nu amt pe studiulpersoanei, ci pe eel al cotatiei psihometrice (mai ales) ce Ii se ofera odata eutestul.

In genere, testele de personalitate se pastreaza in dosarul psihologic§i/sau in baterii de teste implicate, mai ales in testele legate de rutaprofesionaIa, ~colara ~i sociala. Acest procedeu (al eonstruirii de baterii deteste) s-a nascut, de asemenea, din necesitate. Fara indoiala, latent oricepersoana ~tieea daca se duce intr-o padure sau intr-o statiune balneara, sauintr-o excursie intr-o aWitara, cu un grup de persoane, aeestea vor exprimao mare diversitate de opinii. Alteeva va observa in situatiile deserise, unbiolog, un medic, un arhiteet, un sociolog, un psiholog, dar ~iun economist,inca din primele ore. in esenta, aeeasta insearnna di profesiile genereaza uncamp de interese de prima §i pennanenta atractie (este doar componenta ceamai complexa a mediului de apartenenta). in acest context, s-a nilscut ~ineeesitatea de a se construi batedi de teste ~i necesitatea de a implica inaceste baterii diferite teste de personaHtate, dupa necesitati ~i mai alesnevoia de a crea, prin testul respectiv, 0 provocare legata de domeniul ~istructurile existentiale ce-i sunt mai mult active subiectului in fiecare zi ~iinfiecare cUpa. ~i problema tulburarilor de personalitate se implica in aceastiimeditatie. De altfel, efectuarea D. S. M.-urilor1, ca studii de control ~i

1 Prill D.S.M.-uri se analizeaza 27 de tipuri de tulburari psihice, implicate mtr-o foarte marecantitate de teste.

revizie a testelor de mare circulatie au in vizor mai ales testele din acestecategorii.

Revizuirile de teste inseamna perfectionarea lor. Fara indoiala,dezvoltarea foarte rapida a progreselor sociale, circulalia tot maiperfectionata ~i comunicarea tot mai facila, precum ~i marile progrese aposibilitatilor de a putea vizita arice tara straina, orieat de Indepmata, acreat 0 aha structura umana de personalitate. Din ee In ce mai multepersoane vorbesc doua sau mai multe limbi (etnicii printre allii), dar Incepesa creasca numarul persoanelor care vorbesc sau eel putin consulta luerari ~iinformatii in tot mai multe $i diferite limbi.

Fiecare test sau baterie de teste folosite, fac din psihologul care Iefolose~te un specialist potential, care incepe sa intuiasca aspecteleimportante ale testului ~i bateriei, sistemul de liage efectuat in baterie ~i ininterpretarile date ~i sugerate ~i Incepe, apoi, sa intuiasca $i aspectele fragileale testului sau bateriei. Atunci devine de fapt specialist.

ATITUDINEA SUBIECTILOR IN FAT A TESTELOR DEPERSONALIT ATE

In genere, in fata testelOf de personalitate (excluzand celeproiective), subiectii au 0 atitudine mai deosebita, care se manifesta prin a seprezenta earn cum cred ca ar dori eel ce-i investigheaza. Acest fenomenintra in categoria ~a-numitului "efect de fatada". In mod general, InseanmaJ:ncercarea de a se prezenta intr-o lumina favorabiUi. Aceasta conduita areeel putin trei nuante.

Prima, de a se manifesta ~a cum, in genere, ar trebui sa fie.A doua manifestare ar fi sa para ci'ieste la fel eu eei de varsta Iui.In al treilea rand, ar vrea sa para a!?a cum este .vazuta pozitiv 0

penmana ell statutul sau. In aceste cazuri, se manifesta efectul de bunareputatie. Acest efect se deosebe~te de celalaIt, deja descris, prin faptul ca latoti itemii testuIui, subiectul da raspunsuri la fel de bune. Nu numai cainformatiile date de el sunt putine, dar prin ele se aduna prezentarea decaracteristici mai accentuate sau mai putin accentuate pe care ar putea sa Ieaiba.

o a11acategorie de subiecti dau raspunsuri prin care vor sa atragaatentia. Acesta este raspunsul de "originalitate". "Efectul de originalitate" seexprima ceva mai rar decat celelalte, ~i mai mult la adolescenti. In fine,exista ~i "efectul de convenienta", care se exprima prin raspunsuri ce ar

235

I

III

I

trebui sa existe la a personalitate model din categoria testata ~i care esteactiv in viziunea expeqilor ~ia oricarei autoritati.

Clasificarea testelor de personalitateo c1asificare pe categorii a testdor de personalitate ar fi: teste de

adaptare, teste de atitudini ~i asoiratii, dorinte, idealuri, teste de interese(vocationale ~i profesionale) ~i teste temperamentale $i de caracter(moralitate). in acestea sunt implicate ~itestele proiective.

Cea mai complexa §i mult discutata metoda de testare apersonaliHitiia fast, dupa cum am mai afirmat, aceea a testelor proiective,care au fost, illsa, mult folosite Cll 0 mare varietate, care s-a dezvoltat fcartemult in timp. In fine, testele multidimensionate $i cele ce au in atentieproblemele patologice constituie, de asemenea, categorii numeroase deteste de personalitate. Exista obligatia psihodiagnosticianului de a avea inorice dosar psihologic, in afara de observatii, date biografice, anamneze,interviuri $i teste de inteligenta, aptitudini $i corelarea acestora cu teste depersonalitate. Mai mult decat atat, s-a instaurat $i in psihologie, ca ~i inmedicina, dupa modelu1 acesteia din urma, necesitatea de a avea in juru1 a10 probe pentru a considera cazul bine investigat.I In acest context, s-adezvoltat "metoda analizei de caz" ca 0 metoda foarte importanta, chiar dacaaceasta este de fapt analiza rezultatelor in contextu1 organizarii profiluluipsihologic a1 unUl subiect ~i a deciziilor privind situatia $i implicatiasubiectului in structurile sarcinilor de competente ~i a prognozei testuluifolosit pe acest plan. Nu trebuie ignorat faptu1 ca personalitatea estestructura psihica generala ce trece prin cele mai numeroase schimbari indecursul vietH, sub influentele ~ipermanenta bombardare a evenimentelor lacare trebuie sa se adapteze: familia de apartenenta, profesiile (~coala),tensiunile crizelor economice, politice, nationale, sodale, insuccesele,accidentele etc.

TESTELE DE PERSONAI .•IT ATE. DE ADAPT ARE

Unul dintre primele teste de personalitate este testul K S.Woodworth P.D.S. (inventarul multifazic de personalitate). A fost intensfolosit in timpul primului razboi mondial, in Europa, pentru depistareapersoanelor eu anomalii psihice din ranout tmpelor ce mergeau pe frontPrima data a fost aplieat 1917. Chestionar..lla fost revizuit de numeroaseon pana s-a ajuns VainaJl1a''IV oodworth-Matthews, varianta ce a avut 0

IDe Sf) testeazli T.R. pe ="1

mai mare 1ongevitate. Chestionam1 are 76 itemi care se refera.la 200 desimptome, incepand eu emotivitatea simpHi ~i eontinuand eu tendinte depsihastenie, obsesii, tendinle schizoide, paranoide, depresive, ipohondriee,impulsive, epi1eptice, instabilitate $i tendinte antisocia1e. In eotatie, se daunote diferentiate, punandu-se in evidenta gradu1 de anormalitate a1 acestortendinte, grad scazut $i foarte scazut a1 acestor caracteristici 1a persoanelesanatoase psihic, ~i grade1e 1a care tendinta devine secventa pat010gica astructurii personalittltii. Chestionarul Woodworth este de adaptare. A fostvalidat pe 2 000 de persoane norma1e ~i pe un lot de nevrotici. Dupa cum ammai spus, s-a folosit $i In variante mai noi, perfectionate. In vedereaconstruirii acestui chestionar, s-a stabiEt 0 1ista de simptome ce au fostincluse In intrebari 1acare se solicita raspunsuri da/nu.

Initial, au fost 116 itemi In chestionar, dar treptat s-au retinut doaracei la care s-a dat un raspuns semnificativ, cel putin de doua ori in grupulpsihonevroticilor. Printre variantele elaborate, mai raspandita a fost variantaWoodworth-Cagy, dar mai ales varianta Woodworth-Matthews P.D.S., lacare ne-am referit deja. Au existat $i tentative de a face variante pentru eopUeu tendinte de1incvente. Former Woodworth-Matthews este varianta pentrutined ~i contine intentia de a stabili structura tendintelor, masurareaemotionalitatii, a fragilitatii ei, pentm a se putea organiza proiecte derestabilire a emotivitatii $i personalitatii.

Ii Chestionaru1 pune in evidenta inadaptarea datorata patologieipersonalitatii.

Un alt instrumentar psihodiagnostic apropiat de testul Woodwortheste Chestionarul Cornell Index, alcatuit de un grup de psihologi §i psihiatride la Universitatea Cornell. A fost elaborat In timpul celu! de-al doileaTazboi mondial. Itemii chestionarului au fost centrati pe sentimentele defrica, a11-xietate,modifican anonna1e de dispozitie, sensibiHtate accentuata,neincredere excesiva, ipohondrie, reactii psihosomatice etc. Chestionarul are101 itemi. Se introduc pe parcursul folosirii testului diteva intrebari deoprire. Raspunsurile nefavorabile la 'intrebarile de oprire indue (indiferent demodul de completare 1a eelelalte intrebari) necesitatea unui examenpsihiatric mai complex. Metoda este utila, mai ales in situatiile de triere apersoanelor eu tulburari somato-psihice sau psiho-somatice de urgenta..Chestionarul s-a elaborat, mai ales, pentru barbati. A fast folosit preferentialIn Franta.

e S.R.A. Inventory este un chestionar de adaptare $colara. Are 296de itemi, c1asati in 8 sectiuni: 1. adaptare ~colara, relatii cu profesorii,atitudine fata de metodele de lucru, atitudine fata de examene; 2. aspiratii

237

profesionale ~i atitudinea fata de propriile aptitudini; 30 caracteristicigenerale; 4. conduite fata de gmp ~i in grup; 5. adaptarea in familie; 6.raporturile eu ceUHaltsex ~i adaptarea In aceasta privinta; 7. sanatatea,atitudinea fata de aspectele ei; 8. atitudinea fa~ade viata, morala, filosofie §1religie etc. Itemii testului solicita, pe Hlngaanaliza, §i autoaprecieri - ceea cepoate genera §i raspunsuri de ifl.nobilare a imaginii de sine (mai ales insectiunea 2.a). Exista ~iun grad de proiectie.

• Chestionarul de personalitate al Iui Thurstone are funcliipsihodiagnostice, de asemenea, complexe prin eei 140 itemi pe care Iiformuleaza. Se refera la 7 trasaturi: (A) activism, rapiditate, rapidWili illactivitatile curente, (V) rigurozitate evidenta ~i in aspectul corporal gelleral(musculatura scheletului etc.), (I) impulsivitate ill luarea ~i realizareadeciziilor, (D) dominanta, prezenta ~iprestanta, Insu~iriactive care 11impunca. lider, (E) stabilitate emotionala, (8) sociabilitate, (R) flexibilitate.Trasaturi1e de mai sus au grade de evaluare, fapt ce permite alcatuirea unuiprofil psiho1ogic complex al personalitatii. Acest chestionar seamana,oarecum, cu chestionaru1 Woodworth ~i are ill obiectiv adaptarea.Chestionarele cu astfel de obiective sunt puternic dezvoltate. ExisHi0 mareinrudire llltre chestionarele de adaptare $i cele de socia1izare.

• Un alt ehestionar reprezentativ este eel de relatie illtte parinti sicopii, gradul de adaptare reciproca. A fost efectuat de J. Nawell, J. LuMeres, E. Bene ~i Antony. Chestiollarul sondeaza adaptabilitatea 1amediulde familie a1 copilului, ~i cum vede e1 adaptarea familiei 1a cerillte1e lui,inciusiv genul $i gradul de perrnisivitate3 interre1atiile ~i bunavoinla illtremembrii familiei.

Bineinteles, testul este oarecum depa§it in numeroase tari in care sedezvolta. Tot mai multe cupluri traiesc ani de zile lara sa se casatoreasca.Totu$i, este reprezentativ pentru 0 problema importanta. De altfel, existS.numeroase teste cu acest obiectiv (relatiile copii-parinti).

@ Testulde rationamente morale (MCS), de Anthonv Klay,cuprinde 0 serie de cartona~ecu texte scurte. In fiecare cartona§ se solicita 0apreciere morala. Testul apEca regula gradarii in comp1exitate acaracteristicilor morale pe care Ie prezinta (in fiecare caz alteleY. Se solicitasubiectului sa ordoneze cartona9ele in functie de gravitatea pe care 0prezints.latura moralS.implicata in cartona~e.

I Regulile morale soot cele admise de societate, 1.'1conduite, h'1tr-o perioada (prill legislatie~ireligie), dar ~i ill decursul se(;o!'elor, chiar daca apar schimbari, ele alimenteaza ~icontroleaza mentaHtatile.

Structura morala a personalitatii se manifesta In toate relatiile. 1 ISOCIa e .

@ Chestionarul Cannen Camilleri este un ehestionar ell raspunsurideschise ce trebuie date la povestiri mici care solieWi atitudinea intr-o serlede probleme privind emanciparea femeii din tarile in curs de dezvoltare.Dam un model de item: un sot vine acasa ~i 0 vede pe sotia sa ph1ngand. 0intreaba: "Ce ai? De ce plangi?". Sotia raspunde: "Femeile trebuie sa iasa lacinema cu sotii lor ~i sa se plimbe". Sotul raspunde: "Daca te iau eu mine,ce vor spune prietenii mei?". Sotii nu au ~tiut ce sa faci:i? Tu ce ai face inlocullor?

Dupa cum se poate lesne ohserva, povestirea pune in evidentadificultatile de adaptare la noHe aspecte privind interrelatii1e socialestratificate $i cele ce se solicita, dar in acela~i timp solicita conversii deconduite ~i de atitudini inca nestabilizate social.

• Un alt test, Bernreuter· Personality Inventory (1931), are caobiectiv diagnosticarea de tendinte nevrotice, trasaturi de autosatisfactie,autoeficienta, trasaturi de intra- ~i extraversie, incredere in sine ~isociabilitate. Are 125 de itemi.

e Chestionarul lui C. Rogers. denumit ..Money Problem CheckList", este foarte mult [olosit. Se refera la probleme de adaptare economicamai complexa, privind $i cunoa$terea valorizarii prin monede a preturilor.

Chestionarele de atitudiniChestionarele de atitudini sunt saturate in situatii §i provoaca, in

acest fel, conturarea unor pozitii fata de situatiile prezedtate. In masura in ­care interogatiile nu se refera la propria persoa.l1a, ci la opiniile ell privire laalte persoane~ testele au 0 impregnare proiectiva re1ativa ~i dau rezultatebune.

@ Scala intervalelor aparent egale de atitudini a lui L.I. Thurstone ~iE.]. Chave (1938) a aparut Ia un an dupa studiuI lui Thurstone privindposibilitatea de masurare a atitudinilor. Scala are raspunsuri gradate pentru apune in evidenta intensitatea ~i rolul atitudinilor implicate in structurapersonalitatii. Raspunsurile sunt ~i ele gradate pe 0 scala de valori deintensitate pentru fiecare item al scalei. Itemii sunt saturati in solicitari de

I Exista pentru fiecare persoana 0 ,Justitie mterioara", in care aqioneaza sentimentulvinovi'iTieipentru mcalcarea regulilor justitiei sociale. Culpabilitatea nu este l'nsaintotdeauna proportionala en gravitate a gre~eliicomise. In ,justitia interioara" exista ~iavocatura ell pledoarii privind culpa.

239

opinii legate de viata concreta, cum ar fi divoqul. Scala are, in total, 22 deitemi. Deoarece instructajul ciat subiec}ilor li posteaza In pozitia de a fi unfel de judecator, scala se considera de opinie ~i de ,juriu expert". Ca atare,este scala de adaptare, dar ~iscala de atitudini1 •

Alte teste sf scale de atitudini• Scala Guttman L. Scala este de analiza a atitudinilor fata de

rasism. Solicita aranjarea in ordine ierarhica ~icorecta a atitudinilor in astfelde probleme. Bineinteles, problema rasismului incepe sa aiba 0 tendinta dedemocratizare in viata sociala modema, dar ~i de manifesffiri socialeviolente, nu numai in opinii.

;}Scala de atitudini a lui O. Klinebem. Diferenj:iaza5 caracteristiciale atitudinilor, precum: direclia (exprimata In Insm;irea de a opta perrtru 0opinie sau aHa), gradul (caracteristicile generalitiirii atitudinii respective),intensitatea (prive~te nivelul pana la care atitudinea respectiva esteimportanta), coerenta (se rcfera la corela!ia dintre atitudinea exprimata ~iconduita de fiecare zi), eficaeitatea (spontaneitatea atitudinii care se pune inevidenta).

• Scala de atitudini Lickert cuprinde itemi saturati in solicitari deatitudini foarte diferite ~i solicita raspunsuri la alegere din 5, intre aspectelede favorabil $i nefavorabil date de subiectul testat. Se trece 111 sistemul deevaluare a raspunsurilor de la aprobare 1a dezaprobare totaHl, la mijlocaflandu-se indecizia,

@ Scala Alain Sarton solicita evaluarea sanata.tii,atitudinile fala desatisfactiile imediate~fata de bani, fata de prestigiul social ~ifata de munca.Raspunsurile sunt 1aa1egeredin 3, Strategia testului este mai deosebiti1,Areun chestionar 1a alegere, unul ell obstacole (6), eu dite doua raspunsuri 1aalegere, 1?i6 chestionare ell dite 3 itemi, fieeare eu raspunsllri 1aalegere din5 alternative.

@ Scala de atitudini Bogardus a fost efectuata de Emery Bogardus(1925). Ulterior, a fast imbunata1itade dheva od 10 ani, ~i din nou dupa1982. Fonna revizuita de Doog (in 1935) ~ide Crispi (In 1944) a fost de maimare circulatie. Masoara atittldinile fata de difurite grupuri, etnii, religii 91

popoare. Cuprinde 5 feluri de evaluari de atitudini incorporate in itemii

I Postura de ,judecator interior" sau de membru a! ,Juriu!ui interior" este tot mai multconsideraHi ca fHnd 0 structura a supraeului. Hesnard (neofreudian) se refera la existen'(:aunul univers morbid al gre~emoL lmpllcatia religiei ~ia le;gislaturii alimenteaza ideea IUlBergson privind moral a deschisa ;;i morala inchisa,

scalei. Scala este alcatuita sub forma unui tabel In care se tree pe verticaHidiferite grupuri etnice ~i religioase, iar pe orizontala se afla propozitiisaturate in evaluari gradate, privind distantele potentiale fata de acestegrupuri etniee, l11cepand eu cele de mai mica distantare afectiv-atitudinala,in ordine crescanda. Pe primul loc se pune distanta sociala de atitudine aacceptarii ca rude, ca pdeteni, ca vecini, a unor persoane ce se afla peaceea~i strada, ca persoane ce lucreaza tara probleme evidente in aceea~iintreprindere, ca cetatean al tadi, ca turist. Aceste distante permit sa sestabileasca distante1e de acceptare a celui ce completeaza testul fata degrupul social in cauza, atitudinea de acceptare sau de respingere, gradul detensiune al acestei atitudini. In final, se pot calcula tolerantele, diferentele detoleranta dintre diferitele grupuri etniee ~i rejectia, felul ei de exprimare ~iimplicit cea de motivatie (se exprima mai ales in acceptarea doar ca turistsau prin lipsa de raspuns la itemi). In ansamblu, validitatea, fidelitatea ~isensibilitatea scalei sunt bune. Se aplidi pe adulti ~i adolescenti. Atitudinilesolicitate sunt saturate emotional ~i au un mare grad de subiectivitate insolicitari. Implica $i gradul de mentalitate mai larg legat de teritorialitate,identitate. Raspunsurile sunt influentate ~i de politic ~i de jocurile politice.

ill Testul de aspiratii Dembo este un test de atitudini fata de propriileposibilitati ~i performante. Se prezinta subiectului foi eu sarcini de a rezolvadiferite secvente de probe care solicita unele perfomlante. Intr-o prima faza,subiectul este solicitat sa priveasca problemele primei secvente a testului cei se ofefa spre rezolvare ~i sa evalueze daca va putea sa rezolve ce i se cere~i in cat timp. Se noteaza cele ce afirma subiectul $i apoi se cronometreazarezolvarea ~itimpul TR. I se aduce la cuno~tinta subiectului rezolvarea dinpunctul de vedere al corectitudinii ~i al timpului. Urmeaza a doua etapasirnilara, apoi a treiao Prin aceasm strategie de testare se sondeaza, pe de 0parte, performantele efective, iar pe de aha parte aspiratiile, evaluare apropriilor performante potentiale ~i ajustarea lor pe parcursulintregului test,prill evolutia perfonnantelor, ciar mai ales a evaluarilor date de subiect euprivire la perfonnantele sale potentiale pe secvente. Este un test de atitudinefata de sine.

Chestionare de interese9 Chestionarul de interese profesionale, allui J. Fonteigne. Vizeaza

opinia pa..rinti1or, privind interesele profesionale ale tinerilor (puberi sauadolescenti), Vizeaza, de asemenea, caracteristicile intereselor diferentiale,

de competentele ~coiare, dar ~i de interese extra;;colare

(coleqionare). Are 12 itemi ~i a fost daborat, mai ales, pentru tineri de 12­14 ani.

III Chestionarul vocational Strong. Chestionarul a avut, in primaforma, 400 de itemi vocationali ~i avocationali pentru difente profesii(biolog, inginer, aviator). Se adreseaza adolescentilor ~i se solicitaraspunsuri la alegere din 3, care au fost date ( ,,imi place", "imi esteindiferent", "nu-mi place"). Testul pune in evidenta structuramultidimensionala a intereselor. Abordeaza, empiric, problema vocatiiior ~ia profesiunilor, ~i pune In evidenta atractivitatea diferentiata a profesiilor. Afost mult folosit, existand revizii ale testului. Strong a alcatuit ~i 0 harta afamiliilor de interese. S-au efectuat numeroase chestionare inspirate de eelallui Strong.

\ll Chestionarul Kuder. Testul abordeaza interesele din opticaanalizei factoriale. Are in vizor identificarea intereselor profesionale,persuasive, artistice, literare, muzicale, dar ~i interese fata de serviciisociale. Pentm fiecare item se solicita raspunsuri la alegere, din 3, gradate.Chestionarul are variante, din care cele mai folosite sunt Kuder PreferenceRecord ~iKuder Vocational Recordl•

e Chestionarul Lee Thorpe de interese ocupa~ionale are in atentieproblemele intereselor profesionale, dar spre deosebire de chestionarele­teste Kuder ~i Strong, Intrebarile din chestionarul Thorpe au 0 mai mareantrenare a judecalii logice, in alegere. Subiectul trebuie sa indice, prinraspunsuri, acele ocupatii ~i profesii pe care Ie prefera dintre cele prezentatein chestionar.

• Chestionarul Lacerbrau (1965) se adreseaza copiilor de 10-12 ani.Este centrat, mai mult, pe ocupatii tefu"1ice,intelectuale, sociale, sportive etc.In cadrul fiecarni grup de interese, se prezinta preocupari practice ~iteoretice. Chestionarul are 72 de itemi. Se pune in evidenti3., prin acestchestionar, §i structura multilaterala a intereselor ~iocupatiilor. Se acorda 2puncte pentru ocupatiile preferentiale, 1 punet Ia activiti3.tile din chestionarnealese ~i 0 puncte pentm activitatile respinse, fapt ce pennite stabilireacampului ocupational al subiectului, largimea Iui ~i diversitatea de profilocupational.

I Dezvoltarea a numeroase profesii noi foarte avansate, mal ales cele legate decomputerizare, dar ~i de astronautica, de energia nucleara, ori cele ale spapului virtual etc.,au recut sa existe un ritro alert de modifican ale testelor ~i chestionarelor vocaponale ~i sacreasca numarul centre lor de wJegistrare ~i oficializare a diplomelor de inven~ii, chiar dacl.iacestea se schimM mereu. Intr~un autoturism modem SUilt peste gOO de inventii, mtr-unavion sunt cateva mii etc.

Testele de structuri vocationale sunt folosite frecvent in asp.,~ Chestionarul Edwards are 0 strategie ceva mai complicatit De

altfel, a fost $i este inca mul! utilizat In diferite baterii de teste. Contine 240de itemi eu raspunsuri perechi. Dupa un timp, itemii se repem (uneori eu alteeuvinte), fapt ce permite 0 comparare a raspunsurilor. Chestionarul S-(l

construit prin stabilirea situatiei statistice a fiecarui raspuns privind diferiteactivWiti vocationale $iavocationale. In testul Edwards, intrebarile auaspecte atractive. De pilda, se Intreaba.: Ce W place mai mult?

a) Sa vezi un western?b) Sa calatore$ti?c) Sa completezijumalul clasei?

Chestionarele de temperament@ Problemele diferentelor temperamentale au atras atentia

filosofilor, mai ales din timpuri Indepmate. De eirculatie, de multe seeole, afost clasificarea temperamentaHi a 1ill Hippocrates (460-377). Hippocrates afost In antiehitatea greaea un erudit eu intenlii active de a separa medicinade magie, mai ales, dar $i de religie. L-au interesat bolile mintale, dar ~icaracteristicile tipologice umane implicand in conditionarea lor factonfiziologici, climatici $i sociali. Preocupat de boli mintale, a incercat sacreeze un cadru explicativ dezvoltarii diferen!iale a oamenilor ~i s-a oprit la4 umori sau cauze provocatoare, nu numai de diferite boli, dar ~i deexprimarea temperamentului uman. In acest sens, a considerat ca prezinta 0importanla deosebita: sangele, flegma, bila galbena ~i bila neagra.Dominatia uneia sau a alteia dintre acestea provoaca structuritemperamentale diferite. in acest context, s-a conturat teoria eelor 4 structuritemperamentale. Tipul sanguin, tipul colerie, tipul melancoHc ~i tipulflegmatic. Colericul are 0 dominatie a bilei galbene, melancolicul a bileinegre, flegmaticul a flegmei, iar sanguinul a sangelui. Galenus a preluattipologia temperamentalii conturam de Hippocrates ~i, ill perioadele malmodeme, . Pavlov a efectuat 0 tipologie legata de ANS (activitateanervoasa superioarii), in care a L.'11pHcatterminologia $i descrierea tipologicaa IUl Hippocrates din respect pentru marele fiziolog al antichitatii.

Q fuologia Iu! Kretschmer Ernst (1888-1964). Prin anii 1930, §-acenturat ~i a clevenit de mare interes tipolegia Iui Kretschmerl. Psihiatm ~i

gennan, Kretschmer a facut 0 tipologie biometrica, corporal a, pece:!.'ceiilri11 260 de bolnavi psihic pe care i-a supus unor masuratori corporale

i E Kret5chrner, Korperbau una Caracter, Spr1I1ger Verlag, Berlin, 1930.

243

/

III

I

I

I

I

I

I

foarte complexe ~i meticuloase. L-a interesat tipul constitutional dominant,aflat in diferite feluri de maladii mentale. A pomit de 1atipul picnic (mic destatura), tipulleptosom longilin ~i tipul atletic (muscular, de starura medie,corpolent), 1a care a adaugat tipul mixt, combinat. A pamit, deci, de la ainterpretare cauzaHltrimodala pe care a modificat-o 1aa X-a editie a lucrariisale Koerper und Karakter, dupa ce a adaugat rezultatele cercetarii pe tl1ca4 000 de cazuri. Leptasomul longilin are umerii drepti, este slab, arepantecele tras, piele uscata, cu aspect anemic. Din punet de vederepsiho1ogic, este putin sociabil, rezervat 9i taciturn, interiorizat $i poarmdenumirea de schizotim. Cdnd trasaturi1eschizotimice devin mai pregnante,acesta devine schizoid. Schizofrenia 'este maladia cea mai frecventa 1aaceasta categorie de subiecti. Picnicul este de statura medie, are fata larga,gatul scurt ~i masiv, il1fundat intre umeri, are torace slab ~i bombat ~ipantece gras. Acesta este in conceptia iui Nicolas Pende brevilin. Existabrevilini stenici ~iastenici (eu tonus scazut). Semnificativ, 1aacest tip, este 0tendinta depresiva accentuata, datorata unei instabilitali emotive ~iunei !ipsede vointa. In conceptia Iui Kretschmer, acesta este tipul cic1otimic.Intensificarea trasaturilor in directia descrisa mal sus trece prin faza cicloidaintermediara. Tioul atletic are 0 statura mij1ocie, este bine consolidat, areumeri puternici, torace lung, corp muscu10s~i putemic. Tendintele acestuitip sunt spre epilepsie. Din punet de vedere psihologic, atleticii suntpersoane lente, mai ales in gdndire ~i eu 0 oarecare viscozitate mintala. Infine, displastieul prezinta caracteristici combinate in functie de structuracombinatorie eu ~iintre tipurile descrise rnai sus.

@ Tipologia Iu! Connan. L. Cormanl a utilizat in descrierea!ipologica fata, ca fiind cea mal sensibila carte de vizita a personalitatii.Incarcata de expresivitate, a..rmornzataeu vorbirea ~istructurile complexe aleintercorelatiilor situationale, fata este cea mal angajam structura a fiinteiumane care se exprima mereu. Fata are trei etaje, care reprezinta rezumatulcorporal :?i eel a1 earacterului. Etajul iirteriOIse refera la bilrbie ~i gura ~ireprezinta viata instinctiva, etajul din mijloc este reprezentat de nas ~ipornetii obrajilor, in care se condenseaza structura afectiv~sociala, iar etajulsuperior, fruntea, se refera la viata spiritual-intelectuala. Exista fizionomiifaciale dilatate ~i retractate. Cele dilatate, pun in evidenta caracteristiciadaptate la condiliile vietii, expansive - realiste. Fizionomiile facialeretractate corespund caracterelor lipsite de vitaiitate, dar adesea originale.

11. Connan, Noveau manuel de morpho-psihologie, StaIts, 1967.

244

in timpul vietH, procesul de dilatare ~i retract are se realizeazaconform unor reguli complexe, trecandu-se, in esenla, de la fata dilatata petoate dimensiunile, specifica Intotdeauna copiilor mici, la fata tot mairetractata proprie persoanelor In varsta.! In genere, trasaturile vii ~i stenicecaracterizeaza persoanele active, trasaturile nemobile se intalnesc maiadeseori la persoanele pasive. Mimica expresiva pune In evidenta 0 bogataviata interioara, excesiv de vioaie, dar atrage atentia ~i asupra unor conflicte~i emotivitati excesive, uneori. Complementar, mimica neexpresiva estereprezentanta pentru lipsa de bogatie interioara sau excesiva reticenta ~iintroversie. Au importanta ~i proportiile eelor trei zone ale fetei, dominatiauneia sau a alteia. Dimensiunile mai mari ale Partii inferioare (barbia ~igura) indica 0 dominatie relativa a vietH instinetuale, conduite nu totdeaunarationale, egocentrism ~i 0 oarecare viata mai libertina. Dimensiunileproportionale, mai mari ale Partii mijlocii, pun in evidenta 0 bogata viatasociala ~i profesionala, complexa ~i incarcata, adeseori de viata interioara.Partea superioara a fruntii, mai dimensionata, pune in evidenta 0 viatadominant intelectuala. Fruntea bombata mare indica expansivitatea, bogatiede combinatie a inteligentei cu afectivitatea. Fruntea data pe spate implicaaptitudini creative. Fruntea dreapta ~i vasta pune in evidenta viata interioarafoarte bogata, spirit meditativ ~i enciclopedist.

Tipologia lui W.S. Sheldon.2 S-a conturat sub influentele tipologieilui Kretschmer. Sheldon a subliniat ea tipologiile pure sunt foarte rare.Organizarea tipologiei lui Sheldon a pomit de la sublinierea faptului caexista 3 sisteme importante ale organismului, ~i anume: sistemul visceral,sistemul muscular ~i sistemul nervos. Daca domina sistemul visceral(viscerotonia), este yorba de tipul endomorf, dominatia sistemului musculareste specifica tipului mezomorf, iar dominatia sistemului nervoscaracterizeaza tipul ectomorf. Endomorful este re1atlv asemanator tipuluipicnic, descris de Kretschner, ectomorful este asemanator tipului leptosom,iar mezomorful tipului atletic.

'" Tipologia lui LP. Pavlov (1849-1936). Ivan Petrovici Pavlov,neurolog ajuns de renume din 1902, cand la un congres de medicina3 aexpus, pentru prima data, teoria numita de el a "reflexelor psihice" ~i aprimit, in 1904, Premiul Nobel pentru contributia adusa in investigarea

1Pentru testul Corman observapa este foarte importanta pe 0 perioada de completare atestului pe timp de 0 ora minim.2 W.R. Sheldon, Les varietis de la constitutions physione de l'homme, P.U.F.,l950 ~i Lesvarietis des temperamente, P.U.F., 19503 Primul congres de medicina, 1902,

245

rolului factorilor glandulari ~i neuronali in digestie. A adus mall. contributiipsihologiei, creand prin teoria reflexelor conditionate suportul fundamentalal adaptarii culturale ~i mai ales teoriei invalarii. Reflexul conditionat esteconsiderat unitatea de masura in teona inviitarii (fenomen subliniat de E.R.Hilgard, Gordon H. Bover, 1974, adaptat mai devreme de behaviori~ti ~iapoi de total a acceptare). Pe de aha parte, teoria celor doua sisteme desemnalizare a creat 0 legatura de mare importanta intre psihologie ~ilingvistica.

Tipologia lui I.P. Pavlov.

\

1

31 4

Cele 4 tipuri fundamentale: 1. melancolic; 2. coleric; 3. flegmatic;4. sanguin, descrise de LP. Pavlov.

La acestea, se adauga aportullui J.P. Pavlov In problemele tipologiilor, decia personaliHitii diferentiate. Referindu-se la 3 insu~iri ale sistemului nervos:mobilitate, forta $i echilibru, ale proceselor de excitatie ~i inhibitie, J.P.Pavlov a delimitat 4 tipuri temperamentale, carora le-a dat denumirile din

246

tipologia Iui Hipocrate, ca implica#e intr-un mare respect al istorieitipologiilor, stimulata in antichitate de ditre Hipocrate.

«II Clasificarea tipologica a lui Landsteiner ~i Leon Bourdel (1965).Ace~tia au efectuat 0 tipologie pe baza grupelor sanguine. In special,Bourdel a fost interesat de relatia posibila dintre grupeIe sanguine ~itemperament ~i a obtinut rezultate sernnificative pe acest plan, fapt ce acontribuit la consolidarea psihologiei diferentia1e ~i la adancireaproblematicii complexe a structurilor personalitatii in care se constituie 0unitate actionala ~i functionala relativa ~i specific~. In acela~i timp, a creat 0noua optica in aceste doua domenii.

iD Tipologia abisala a lui S. Freud (1856-1939). Renumitul psihologvienez a avut preocupan ~i pentru problemele diferentierilor tipologice.1 Adiferentiat 3 tipuri, primare, referindu-se la cele 3 instante importante,implicate in analizele sale psihologice ~i anurne: 1. Instarlta pulsiunilorinstinctive (sinele), 2. Instanta subiectului incon~tient, ~i 3. Instantaconduitelor motivate social. Combinatiile acestor instarlte dau na~tere, dupaS. Freud, la 3 tipuri ill care se implica dominante comportamentale eusuporturi tipologice ~i 4 tipuri mixte. Cele 3 tipuri primare sunt: 1. Tipulerotic, lacare domina sinele ~i instinctul genital, tendinte putemice alelibidoului, dar ~i ale agresivitatii. Acest tip temperamental are tendinteafective ~i erotice aventuroase, dore~te dependenta afectiva, este instabil,debil ~i fragH; 2. Tioul obsesional, la care domina supraeul, este 0personalitate tiranica interiorizata putemic; 3. Tipul narcisic, la care dominaeul serios conturat. La acest tip este evidenta autoconservarea. Cele 4 tipurimixte sunt: tipul erotico-obsesional, care are conduite infantiliste ~i estedependent; tloul erotico-narcisic, care este opozitional, cu trairi afectiveputemice; tipul obsesional-narcisic, care se caracterizeaza prin independenta~i actiuni con~tiente; in fille, tipul erotico-obsesional-narcisic, cel maiarmonios, chiar aproape de ideal.

~i A. Adler (1870-1937i a efectuat unele tentative de alcatuire aunei tipologii legate de optica sa abisala. In genere, I-au interesatcontradietiile conduitelor incon~tiente ~i implicarea complexelor deinferioritate ~i superioritate in structura acestora.

o Tipologia lui e.G. lung (1875-1961) a creat un interes deosebitpentru bipolaritatea fundamentaHidintre introversie ~iextraversie. C.G. lung(1875-1961), psiholog ~i psihiatru elvetian, a publicat, in 1921, lucrarea

1 S. Freud, Trois essais sur la theorie de la sexualitate, Gallimard, co!. Idees, 1963.2 A. Adler, Le sens de 1a vie, Payot, 1953.

247

II

\

I

\

Psychologische Typen1• Este una dintre lucrarile ultime ale lui lung.Lucrarea sa a trezit interes. Cea mai evidenta structura diferentiala, pe care asemnalat-o in lucrarea sa, a fost lntre tipul introvertit ~i tipul extravertit.Aceste caracteristici reprezinta, dupa lung, atitudinile generale de cea maimare importanta care implica structurarea diferentelor comportamentale ~iatitudinale de baza ale personalitatii umane. Dupa Jung, introvertitul are 0natura impenetrabila, din care motiv este foarte greu de In+e1es.Complementar acestuia, extravertitul este activ, sociabil, exteriorizat ~ichiardebordant, u;;or abordabilin orice imprejurare. Se implica imediat ~i total inorice situatie, in telalii personate. Existii, fusa, grade diferite ~iadesea foarte

. subtile de gradatie, atai a introvertiti1or, cat ~i a extravertitilor. lung aconsiderat ca.psihicul este un sistem energetic relativ inchis, care include casubsisteme complexele ~i arhetipurile. Pe axa verticalitatii psihicului, lasuprafata se afla constiinta, apoi incon~tientul personal, fonnat dinacrnzitiile vietH personale ~i din automatisme, apoi unneaza inconstientuleolectiv, care contine stratificari impersonale, conexiuni mitologice etc.Incon~tientulcolectiv are ~iun strat ce contine angoasele copiUiriei.Szondy,adept al Iui Jung, a denumit acest strat incon~tientul familial. Inincon~tientul colectiv este sediul instinctelor, al sinelui ~i at arhetipurilor.Jung a considerat ea prin arhetipuri se creeaza eontinuitatea omenirii. lung afolosit 0 serle de eoneepte, ea eel de anima (arhetip feminin) ~i animus(arhetip masculin), ambele eu implicarii ancestrale in mit ~i primitivitate.Dupa Jung, exista 0 bisexualitate a incon~tientului. Dar mai exista ~iconceptul de umbra, care este sfera onirlca, aflata chiar in inco~tient. .Ceeste interesant in optiea lui Jung, de asemenea, este ca atrage atentia asupraperioadei adulte de 40 de ani pe care 0 considera ca perioada a schimbarilorfundamentale in contributiile omului.

• Clasificari tipologice ale lu! G. Heymans ~iB.D. Wiersma2.Renela Senne3 (1945) ~i Gaston Berger (1950). Ace~tia au introdus 0 foarte marecantitate de variabile psihice, ce s~au incorporat in 3 dimensiuni de baza:emotivitate, activitate-reactivitate, in doua modalitati de a fi activate ~ianume: primaritate-secondaritate. Tipologiile. primaritare dau raspunsuriimediate (domina reactiile), tipologiile de secondaritate au reactii mai

I e.G. lung, Psychologische Typen, Sursse, 1921.2 G. Heymans $i E.n. Wiersma, Inzeit schrift for Psyhologic Zetschrift fur AngewandtePsychologie, intre 1906-1918. La Senne E. Trate de charactologie, P.D.F., 1950.The Description and Measurement of Personality (19946) ~iPersonality and Mood byQuestionnaire (1973).3 Gaston Berger, Traite practique d'anaHse du caracter, P.D.F., 1950.

tardive, dominate de structuri inteleetuale sau mai profund afective. De fapt,s~aajuns in esenta la 8 tipuri fundamentale. Aeestea sunt: tipul nervos (non~emotiv, activ, primar, cu rezonanta activa imediata), tipul sentimental (non­emotiv, activ, secundar, cu rezonanta emotiva prelungita), tipul colerie(emotiv, activ, primar, cu rezonanta emotiva imediata), tipul sanguin (non­emotiv, activ, primar), tipul pasional (emotiv, activ, secundar, cu rezonantaafeetiva prelungita), tipul flegmatie (non~emotiv, activ, secundar), tipulamorf (emotiv, non-activ, primar) ~i tipul apatic (non-emotiv, non-activ,secundar).

Chestionare si teste de oersonalitate multidimensionateSunt chestionare prin care, pe de 0 parte, se porne~te de la analize

mai complexe ale personalitatii ~i implicarea acelor trasaturi psihice instructuri, care sunt mai reprezentative pentru surprinderea celor maiimportante caracteristici de personaIitate. Am putea considera ca maiimportante pentru aceste demersuri au fost: pe de 0 parte, analiza factoriala,~i pe de alta, un demers in care a fost implicat un studiu empiric privindstructurile de adjective care deflllesc manifestan ale personalitatii.

In special, Allport ~i Odbert au colectat cu 0 foarte mare atentietipurile de adjective, ca descriptori atribuabili personalitatii, intr~o ordinegradata ~icombinata, eu implicatie in personalitatea activa.

Vom deserie cateva teste de personalitate mai frecvent folosite.In primul rand, ne yom referi la testul factorial al lui R.B. Cattell

(n. 1905). A publicat 20 de caqi ~i peste 300 de lucran, ~i 0 serie de testecare au devenit de mare circulatie, toate pe baza de studii de analizafactoriala. A fost stimulat de demersullui Allport ~i Odbert, care au colectat4500 de cuvinte (adjective) pentru descrierea caracteristicilor depersonalitate. Cattell a grupat sinonimele ~i lista s-a redus la 171 denumiride trasa.turi de personalitate. in testul PF16, Cattell a prezentat 16 factori depersonalitate carora le~a implicat 2 feluri de dominatii factoriale: factorimanife~i (con~tienti) ~i factori voalati (incon~tienti). Aspectul acestui testimplica 0 optica multifazica in care este implicata ~i inteligenta. Factoriidenominalizati se implica pe de 0 parte in profilul psihologic depersonalitate normala, dar ~i cu tendinte patologice1• Notatia factorilor aimplicat ordinea alfabetica (v. Profil16, R.B. Cattell):

1Exista un chestionar de iD..stabilitateemotiva asemanator, ell 140 de itemi ~i raspunsuri laalegere din 5, elaborat de Fl. ~tetanescu. Goanga, AI. Ro~ca, S. Cupcea (1936).

249

PRO F I L 16 P. F. (R. B. CattellNumele , ' Prenumele , ' Sexul ' Varsta ' Data , , ' ,

(eu

sociabileooperant,Deschis, eald, amabil,reoonderent ciclotim).

Afirmativ, sigur pe sine, cu independenla de spirit

agresiv, lncapalanat, autoritar, domina!_o_r, _Iml)ulsiv, entuziast, expansiv, vesel, direct, pliode via(li, _Con~tiincios, pcrseverent, cn sim(ul datoriei ~i allrespol1sabilitalii, pozant moralizator (suprae

~utcrnic),lndraznet, sociabil, lntreprinzUtor, spontan, eu

rezonan(li cmo(iollalll bogata. _Talldrll, dependent afectiv, imatur emotional,sensibil. Cere ajutorul ~i aten\ia cclorlal(i, Ii

lipse~te spiritul praetic.Neillcrezlitor, lndliratnie, ncindicat pentru mUl1eaIn cchiDli.

Imaginativ, boem, VisatOLSubtil, pcrspicaee, clarvazator, lucid.Anxios, deprcsiv, Cll sentimentc de: e~lbilitatc.Deschis spr nou, inovator, critic, ell gust pentruanalizli,

!!Jdc(lcndentli personam; decis, plin de resurse,Controlat, llmnalist, prudent in raporturilc

soeiak, ell mnor propriu,Tensiollat, eu sentimentc de Irustrare, depa~it decvcnimente. Tensiulle energcticu ridicatlL101 Q4

10

101 e101 H

10~

10 N10 0

101 A

10

10

101 Ii:

101 F

101 L

10

101 C

101 B

8 9

8 9

8 9

8 9

8 98 9

8 9

8 9

8 9

8 9

8 9

8 9

8 9

8 98 98 9

61 '7

61 7

61 7

6\ 7

61 '7

61 7

61 7

61 7

61 7

61 7

61 '7

61 7

6 7(j 7

6176 7

4 5

4 5

4 5

4 5

4 5

4 5

4 5

4 5

3

3

3

31 4 5

31 4 5

3

31 4 5

3

31 4 5

33

3

31 4 5

314 5

3 4 53 4 5

2

2

2

2

2

2

2

2

22

2

2

22

2

2

o

o

o

o

o

o

o

o

o

Q.•IO

QJIO

Ii'

A

Ii:

H

B

C

QUOo

~~ 0

N 0o 0

r~A~BRezerval:, det~al, critic, reee (prepondcrent

_?chizotim~.Mal plltin inteligent, gandire eoncreUi (lentoare in

intelcgere sau fnvl'ilare).Stabilitatea emotionala sclizuti'i, hipersensibilitate,versatilitate, iritabilitate, \ipsa de to1eranla la frustrare

{cllslabL-., Umii, amabil, acomodabil, eonciliant, clodl.

h~ii©dl::ral:, prudent, taciturn, rezervat.

lh~lePiis~t;r,-~po(nmist, tara sim\ul datoriei, tendintaspre neglijenta (supraeu slab).

Ier-iFimid, timorat, suspidos: prlldcn~c;{trema1_~~3_'Eriori~!CdiliciHi, sc:ntil!!~,lltde infe.!l~itate)_. ~.__

I [,ll!r ~i re~ii~t, ba~",i~d\l-se pe sine, pozitivist, eu

l~__praCllc, 1!:IlSlbli. _I__~:~:~or,,_cooperant, adaptabil. ,

r Pradil::, con~tiincios, line la fonna, cllpabil sa-~i

fJ..'~~5t~~~..:".fu1~,::!~ce;oareeare Iipsli de imaginatie,LPired, naiv, sen!Lmental, natural.

L~3)m,lncrczator In sine, sellin.

I Conservlltou'" ell respect pentru cOllven!i i.

rh)e.£~{ie~MI~;TcTC'OlcctiVllllii.. Ne.iCoiltro. hit, 111 conflict en sine, lara grijll pt;ntru,_~i:_vcnJii, impulsiv. Integrare slabl\. ,I !Jestins, calm, l1epasator, satislUcuL Slabu tcnsinneL~~~ _

1. Factorul A este, in test, factorul schizofreniei. Cand se afla incotatie redusa, pune in evidenta 0 persoana introvertW'i, rezervata, rece.Cand se obtine cotatia inversa (de plus), pune in evidenta 0 persoanadeschisa, caIda, acomodabiia ~icooperanta.

2. Factorul B, indus in itemii testului, reprezinta in cota!ie (+)inteIigenta intensa, dominatie a gandirii abstracte, spirit vioi. Cotatia (-)exprima inteIigenta slaba, dominatie a gaudirii concrete, ce nu se poateabstractiza, ~i lentoare in gandire.

3. Factorul C este faetorul de manifestare a fortei Eului. Seeoreleaza cu faetorul E. Cand corelatia este (-), domina instabilitatea,persoana in eauza este putin realista, iritabila emotional ~i sehimbatoare.Carrd eoreIatia este (+) eu faetorul E, persoana este stabila emotional, calma,neinfluentabila.

4. Factorul D se refera la submisie versus dominatie, ca ~i factorul. H; factori de frica, teama ~i nonfrica-teama, 1. Factori de afeetivitateaaccentuata ~i de nonafectivitate, L. Factori de paranoism ~i denonparanoism, L. Factori legati de imaginatie activa. sau redusa, N. Factoride variabilitate redusa, naiva ~i de clarviziune, Q. Factori de incredere­neincredere, Ql. Factor! de' conservatorism versus radicalism, ili.:., Factod de- -dependenta.-independenta, ~.:. Factod de integrare, Q:1.:. Factori de tensiune-calm. Cattell a avut de la inceput, in testul sau, 100 de trasaturi maidiferentiate de personalitate Intr-o prima etapa. Nemu1tumit, a inceputelaborarea testului PF16. Intal a ajuns la 20 de factori, apoi la 16 factori

esenriali, eu ajutorul analizei faetoriale. Denumirea A, B, C a fost pre!ua!llde ditre Cattell din chimie (A-Q, ca ~i vitaminele, eu cateva exceptii),InRomal1ia, a fost tradusa versiunea franceza, de catre C. Zahirnic, versiuneprelucrata. Exista 3 variante A, B §i C, relativ similare. Chestionarul seremarca prin densitate. Are 187 de itemi cu raspunsuri la alegere.

ETALON 16 P.F.

iNO!1 ABCEFGHILMN0QQQQ4

I13

110 115-201322-26]9-2619-26]9-2025-26]8-20]5-2017-26]7-2022-265-20]6-208-2022-26

i 9 113-14

1220-2117-]918-22-2415-1713-1415-164·1616-213-141517]8-21

i 8 I ]2

II19]5-]614-]7]8IE-211412]41315]213-]]6]7

i 7

-101813-14131716-171310-11131213-14}]]2]515-16

, 611-16-1712121614-1511-]2912111210]0-]11413-]4

i 5]0914-]511 III1512,1310811 I ]0lO-ll9912-13]1-12

, 4

8-9, 812-13107-813-14 I]]979-]098-97-87-8II9-10

! :3

77lO-lI .7-96129-106-8688 76610 8

:25-616

8-9I 6 510-117-8556-776557.96-7

r-I .". 56-7 i 4-5

3-47-95-63-4I3-4 4-563-5i 3-43-45-64-5I ..:;-<Jf t ,;-f~

I 0 I 0-10-3!0-5 I 0-30-20-60-4D-2 I 0-20-3 i 0-50-2 I 0-26-20-40-3

251

• Exista teste ~ipentru adolescenti ~i tineri ~i pentru copii, elaboratede R.B. Porter ~i R.B. Cattell (HSPQ, aplicabilla copii lntre 12 ~i 17 ani).

o Chestionarullui Carl Rogers (ARP) are 6 pfu1i ell note diferite.• Chestionarul de personalitate allui Rober G. Bernreuter (BERN),

Bemreuter Personality Inventory a fost elaborat in 1931 ~i intens folosit illnumeroase cercetan. Are 125 itemi ~i solicita raspunsuri fOI1ate DAINU.Acest test poate fi folosit in diferite tipuri de evaluari. Permite sa sediagnosticheze ~i tendinte nevrotice, dar ~i trasaturi, precum autosatisfactia,

. autosuficienta, trasaturi de intro- si extraversiune, earacteristici dedominanta-supunere, incredere in sine si sociabilitate. Acestui test is-auconsacrat ~i a figurat (testul de personalitate Bemreuter) in peste 135 delucrari. Se poate folosi foarte bine pentru un prim examen (individual), invederea orientarii ~colare ~i a consilierii, dar mai ales in decelarea unortulburari de personalitate.

• Chestionarul Cornell Index (la care ne-am mai referit), elaboratde W. Weider, H.G. Wolf, E. Bradmann, B. Mittelmann ~i D. Wechsler intimpul celui de-al doilea razboi mondial, cuprinde 110 itemi imparJ:iti in 10sectiuni ce corespund unar zone speciale de conduita. Chestionarul cuprindeitemi de 0 valoare informationala ridicata pentru cazuri patologice. Exista 2variante (forme) ale acestui test: pentru militari ~i pentru adu1li civili.Deoarece are 0 forma aplicabila la subiecti de cultura medie, de adresaredirecta $i un caracter simplu §i foarte cIar de adresare, se poate utiliza u~or ~ieficient.

• Chestionarul de temperament J.P. Guilford si W.S. Zimmermannleste, de asemenea, mult folosit. Este elaborat ell 0 forma muItifazica prin ~ipe baza analizei factoriale ~i grupeaza factori bine stabiliti, ce-l fac folosibil,mai ales, in probleme de decelare a 10 trasaturi de personalitate,caracteristici de temperament. Acest chestionar are 300 de itemi eu raspunsfortat (DA/NU). Cele 10 trasaturi de personalitate ~i implicit detemperament sunt: 1. activitate general a, (0) activism, 2. (R) constrangere(auto control), 3. (A) afirmare proprie (ascendenta), 4. (S) sociabilitate, 5.(E) sensibilitate emotionala, 6. (0) obiectivitate, 7. (P) acceptarea semenilor,8. (T) inclinare spre meditatie, 9. (C) cooperare, integrare sociala, 10. (M)

i De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele lnteiigentei dar ~j de cele alepersonalitalil. In 1957, a publicat lucrarea "Personality".

De altfel, Guilford a fost obsedat de problemele inteHgentei dar ~i de cele alepersonalitatii. in 1957, a pulbHi~atlucrarea "Personality".

barbatie, masculinitate. Fiecarei caracteristici i-au fast selectati cate 30 deitemi, in succesiunea prezentarii de mai sus. Pentru sociabilitate (4), seimplica, in testare, ~i extraversiune-introversiune (S), la stabilitateemorionala 5 (E) sunt saturatii in combinatii de dispozitii cicloide ~i tendintedepresive, la obiectivitate 6 (0) exista 0 saturatie in itemi privindbunavointa, la inclinatia spre meditatie se implica bogatia ~i continutulacestora. E yorba de factorul 8 (T), iar la factorul 9 (P), cooperare sociala, setesteaza relatii1e interpersonale, coloratura lor. Trasaturile enumerate seconsidera bipolare. Chestionarul este astfel alcatuit inc~it sa se extindaasupra unui numar foarte mare de trasaturi de personalitate care se coreleazaintre ele. Chestionarul pune in evidenta, prin grila de corectie, ~i aspectelepatologice ~i normale ale trasaturilor la care se refera.

• Exista ~i un chestionar elaborat doar de lP. Guilford (primaversiune din 1934). Acesta identifica factori de bazel ~i factori de grup aipersonalitatii. Are 3 directii de investigatie. Prima (STDCR) cuprindeurmatoarele aspecte: S. = tendinte sociale de introversie, T. = tendinteideative de introversie (thinking), D. = depresie" C. = tendinte cicloide, R. =Rethiniminie (carefi'ee disposition) .

• A doua directie de investigatie face evaluarea tip GAMIN, adicaG. = activitate general a, A. = admisie ascendenta, M.masculinitate/feminitate, I. = inferioritate, ~i N. = nervozitate.

In fine, a treia evaluare (masuratoare) este numita OCoAg ~i serefera la 0 = obiectivitate, Co = operativitate ~i Ag = agresivitate. J. P.Guilford a considerat ca exista 7 categorii de trasaturi de personalitate. El aefectuat schema de mai jos in aceasta privinta. De altfel, Guilford a fostobsedat de problemele inteligentei, dar ~i ale personaIitatii. In 1950, a

253

publicat lucrarea Personality. De altfel, exista ~i testul Guilford­Zimmermann de personalitate eu 300 de itemi la care ne-am referit de altfel.

e Inventarul de personalitate al lui Thurstone (1951) este uninstrumentar de diagnoza psihica a 7 trasaturi de personalitate de baza, dejavalidate pentm aeeasUi insu~ire in tot mai multe chestionare ~i teste depersonalitate. Cele 7 caraeteristiei psihiee, implicate in inventar, sunt casuccesiune: 1. (A) activism (rapiditatea activitatilor lucrative), 2. (V)vigurozitate (exprimabila ~i prin aspeetul general ~i al museulaturii $iseheletului subiectului testat), 3. (1) impulsivitate (natura deciziilor infunctie de impulsivitate), 4. (D) dominatie (insu$iri active care fac $i impunsubiectul testat ca lider), 5. (E) stabilitate emotionala, 6. (8) sociabilitate $i7. (R) reflexivitate. Fiecare din trasaturile enumerate au grade de evaluare,ceea ce permite sa se efectueze 0 distributie complexa descriptiva apersonalitatii prin cei 7 descriptori ai personalitatii folositi in saturatia celor140de itemi ai chestionarului.

• Nu putem ignora din aceste sumare prezentari ~i chestionarul detemperament allui Gh. Zapan (1897-1976), psiholog roman care a efectuatmodele experimentale $i chestionare privind aptitudinile ~i intereseleelevilor pentru diferite profesii ($ofer, strungar, daetilograili etc.). Apublicat, de asemenea, un studiu privind "Sistemul temperamental $idiagnosticarea lui" (m Revista de psihologie 3, 1974).

• Tot pentru contributii la probleme de psihodiagnosticare trebuiesa-l evocam pe prof. dr. NicolaeMargineanu 0905-1980\ care a studiat intara ~i in Germania. Pe langa memorii, lucrari de analiza a psihologieitimpului (in Germania $i in Franta), ~i pe Ianga studiile de psihotehnica ~ipsihometrie, a efectuat ~i 0 interesanta lucrare centraUi pe psihologiadiferentiala:?i prezentarea unor tehnologii.

If Un alt psiholog roman, care, ca $i N. Margineanu, a suportatdetentie poHtica, a fost Constantin Zahimic, care a studiat ~i elin Germania,~i a avut interes pentru problemele aptitudinilor. A studiat ~i la Geneva, euEd. Claparede :?iJ. Piaget. A lucrat in Institutul de Psihologie al Academiei~i a efectuat In cadrul colectivului Universitatii din Bucure~ti ~i alInstitutului de Psihologie al Academiei traduceri ~i adaptari de teste dinlimba germana. Printre altele, a publicat ~i lucrarea Inteligenfa tehnicii.

Tot in aceasta evocare de contributii n enumeram $i pe dr. PavelMuresan, ~mbru al catorva asociatii intemationale de psihologie. inc1usiva celei europene de psihologia personaHtatii (dID 1990) ~imembru asociat atInstitutului de Psihologie ~i al Universitiilii din Toronto. A efectuat, printrealtele, ~i lucrari importante, printre care ~i un studiu amplu (carte) privind

254

cromatica~Culoarea in via{a noastra (1988). Cartea a avut mare succes ~iainteresat multe persoane.

e Dirnensiunile personalWHii1acopii. de S.B.G. Eysenk. ir. (EPI).Pana prin 1965, cand a apamt testu1 autorului semnalat mai sus, au aparutdoar doua teste de personalitate pentm copii. Unul a fost scala IPAT, a luiCattell (Porter & Cattell, 1860) ~i al doi1ea, MPI Junior (Furneaux &Gibson, 1961). Faptul se datoreaza, probabil, marii dificultati de a abordacopii intr-o testare mai complicata, cum este aceea a testarii personalitatii.Mai poate fi evocata ~i argumentarea legata de rezultatele potential foartegreu de organizat privind elaborarea de itemi comprehensivi pentm copii ~iimagistica lor implicata in intelegerile ~ineintelegerile problemelor. Totu~i,incepusera numeroase tentative de a aborda aceasta problema. Rezultatelecolectate eu privire la diferite probleme (chiar pe numero~i subiecti :?iinloturi randomizate erau, in genere, in mai toate cazurile discutabile ~inesigure). S. B. G. Eysenk jr. a elaborat un test de personalitate (1965).Inventarul sau a fost tradus $i In romane$te $i folosh la putin tlmp dupaaparitie, dar nu in profunzime, din cauza unoI' dificultati mai complexe ~iamanualului caruia ii lipseau ni$te pagini.

~ Inventarul E.P.K. are 81 itemi $i implica 4 factori $i unul decontroL Factorii constituenri sunt: psihoticism CPt nevrotism (N).extroversie (E) si introversie (f). Factorul de control este L sau M. adicaminciuna, Au fost tacute ~i diferentieri in rezultate - intre baleti ~i fete. Dealtfel, Eysenk jr. a trait 1ntr-o atmosfera complexa de cercetare, in carefamilia Eysenk a fost in centrul atentiei, datonta marii angajari In cercetare,eu predilecrie a personalita!ii H. J. EyseIh~,factorialist !ji figura centrala agrupului Eysenk, din care a facut parte ~iM.B. Eysenk, autor al unei serii dechestionare ~i S.B.G. EyselliX:,care a seos Ull manual, in 1972. Toti au fostobsedati de problemele diagnostidirii personalWitii. Eysenk PersonalityInventory (E.P.!.) a aparut in 1964, A urmat 0 varianta in care s-a adaugatscala L (minciuna), scala de validare a corectitudinii raspunsurilor, scala ceva fi folosita apoi $i care era, deja, folosita in aIte teste efeetuate de a1tiautori. Apoi, s-a conturat 0 mai'mare atentie fata de formularile din itemi, euocazia unei noi versiuni a scalei $i s-a conturat 0 mai mare preocupare in aimplica modelul bidimensional a1 temperamentului mai pregnant, prinaccentuarea bilateralitatii introversie-extroversie impreuna ell stabilitateaemotionaHi. In acest sens, tipul colerie s-a conturat mai c1arca dominat deinstabilitate emotionala, tipul sanguin, prin extraversie, eel flegmatic prinstabilitate emo~ionala mai pregna11ta. Si scala de minciuna (L) a fostconsolidata prin 9 itemi. Au unnat aite cercetari, iar in 1975 a aparut Eysenk

255

Personality Questionnaire E. P. Q. Cercetarile nu s-au oprit insa. Prin 1989,scala a fost criticata de M. Zuckerman. In 1992, Eysenk a raspuns, in maremasma, criticilor, iar in 1995, Eysenk H.J. a publicat lucrarea Creativity asa Predict of Intelligence and Personality, eu colaboratori din InternationalHandbook of Personality and Intelligence, N. Y. De fapt, in 1993, aparuselucrarea Creativity and Personality, semnata tot de HJ. Eysenk, in care sesemnaleaza faptul ca productia creativa este alimentaHi ~i sustinuta de 3factori, mai exact de trei tipuri de variabile .

• C.P.I. - Testul de personalitate California (scale de normalitate).1. Do = dominanta, 45 itemi; 2. Cs = capacitate de statut; 3. Sy =sociabilitate, 30 itemi; 4. SP = prezenta sociala, 56 itemi; 5. SA = acceptanjade sine, 34 itemi; 6. WB = bunastare personala, 44 itemi; 7. RE =responsabilitate, 42 itemi; 8. SO = socializare, 54 itemi; 9. SC = autocontrol;10. TO = toleranta, 35 itemi; 11. GI = impresie buna, 40 itemi; 12. eM =spirit de comunitate, 28 itemi; 13. AC = conformism, 38 itemi; 14. AI =realizare prin independenta; 32 itemi, 15. IE = eficienta intelectuala, 52itemi; 16. PY = simt psihologic; 17. FX = flexibilitate, 22 itemi; 18. FE =feminitate, 38 itemi.

• Inventarul multifazic de personalitate Minnesota (The MinnesotaMultiphasic Personality Inventory, MMPI) a fost elaborat de Starke B.Hatway ~i Ch.J. McLinley. A avut 0 foarte mare circulatie, stimulativa deinteres. A fost unul din cele mai de circulatie, chestionare din deceniile 8 ~i9 al sec. XX. Testul cuprinde 550 de itemi eu referiri la 20 de caracteristicidiferite, incepand eu sanatatea general a, simptome neurologice,psihosomatice. Prima forma a aparut in 1940, a doua, in 1951, a treia, in

1966; ~i~upa aeeea au fost efeetuate perfeetionari.In jurul anului 1955, autorii au primit numeroase ajutoare de la alti

psihologi prin faptul ca testul a fost aplicat pe numeroase loturi ~i au ie~it inevidenta aspecte mai subtile, legate de test. In 1943, a fost dat In folosintaproieetul oficial al testului ~i un subproiect, apoi a aparut ~i un Atlas ~i s-aInmultit numarul de Iucrari de referinta privind acest test. A fost centrat pestructuri patologice psihice ~i a fost de foarte mare utilitate. Intai, testul s-afo10sit individual, apoi s-a trecut la folosirea colectiva. Cei 550 de itemi sedau pe cartona~e in varianta modema a testului I. Se solicita subieetului sac1aseze toate cartonmjele in 3 grupe legate de faspunsurile pe care Ieconsidera implicate. E vorba de grope pe: adeviirat, fals ~i nu ~tiu.Raspunsurile se implica in 4 scan de validare ~i 9 seari clinice. Testul

1 Mai ales, in folosirea individuala a InventaruluL

256

contine ~i scale suplimentare, mai rar folosite. Timpul folosit pentruaplicarea testului variaza, dar rareori depa~e~te 60 de minute; uneori, serealizeaza in doar 30 de minute. In instruetajul ~i infonnatiile cu privire latest se subliniaza faptul ea, din motive de eomoditate, itemii au fost ineadratiin 26 de rubrici. Testul are 0 forma completa ~i una prescurtata. Bolnavii cutulburari mintale trec printr-o dubla aplieare a testului eu forma eompleta,iar dupa 3 zile se aplica forma prescurtata.

Cele 26 de rubrici sunt urmatoarele: 1. stare a generala a siinatatii (9itemi); 2. simptome neurologice generale (19 itemi); 3. nervii cranieni (11itemi); 4. motricitate ~i coordonare (6 itemi); 5. sensibilitate (5 itemi); 6.sistemul vaso-motor, tulbun1ri trofice, limbaj, organe de secretie (10 itemi);7. sistemul cardio-respirator (5 itemi); 8. sistemul gastro-intestinal (11itemi); 9. sistemul genito-urinar (5 itemi); 10. obiceiuri (19 itemi); 11.familia ~i via!a conjugala (28 de itemi); 12. profesiunea (18 itemi); 13.educatia (12 itemi); 14. viata sexuala (16 itemi); 15. religie (19 itemi); 16.politica -lege - ordine (46 de itemi); 17. comportament social (72 de itemi);18. afectivita.te - depresiune (32 de itemi); 19. afectivitate - manie (24 deitemi); 20. tendinte obsesive ~i constrangere (15 itemi); 21. idei delirante,halucinalii, iluzii, tendinte interpretative (31 de itemi); 22. fobi! (29 deitemi); 23. tendinte sadice ~i masochiste (7 itemi); 24. moral a (33 de itemi);25. masculinitate ~i feminitate (55 itemi); 26. tendinte ale subiectului de a searata intr-o lumina neverosimila (15 itemi). La acestea se adauga 9 scaleclinice: ipohondrie, depresiune, isterie, personalitate psihopata,masculinitate-femiI1itate, paranoia, psihastenie, schizofrenie ~i hipomanie. Inversiunile din deceniile post 1960, au fast puse 1a punet ~i alte scale privindsindroame psihice clinice1, care, de fapt, toate poseda 0 seITL"lJ.ifieatie~i indomeniul normal. Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de 1a 16 1a 55 de ani,pentru ambele sexe. A fost etalonat pe 700 de persoane din populatiaMinnesota, dar ~i pe vizitatori din S.U.A.: 250 de cursanti pregatiti pentruUniversitate, grupe sociale de muncitori W.P.R., dar ~i tuberculo~i ~iepileptici. Inventarul, in ansamblul sau, a fast destinat sa atenueze conflictuldintre conceptia psihiatrica a personalitatii anormale §i cea a psihologilorsau a profesioni$tilor care se lovesc de elementul anonnal, printre numero~isubiecti normali. Inventarul a fost facut (spun autorii) in speran!a ca ar puteafi universal, aUlt in interpretare, cat ~i in aplicarea sa pe cazuri individuale.Din aceasta cauza, chestionarul se repeta, considerandu-se ca validarea

i G. Ionescu, Psihosomatica, Bucure~ti, Ed. $tiintifica ~i Enciclopedica, 1975, pg. 66,82,122, 142 etc.

257

astfel meuta eomera un grad mare de incredere, chiar din raspmlsurile unarsubiecti eu 0 mentalitate neevoluata $i putin instruiti.

Prelucrarea rezultatelor, 1a forma ell cartona~e, Incepe eu paehetulfaspunsurilor "adevarat". Aceste cartona~e se impart in doua gn.lpe: 0 grupava fi a subiectilor care sunt normali ~i au evo1uat eu "adevarat" cam inace1a~i 1a fel, ~i alta grupa mai rcdusa a evaluarii eu ,.adevarat", itemi ce, ingenere, nu capata aceasta evaluare. Pentru u~urarea acestei alegeri ~igrupari, eartona~ele sunt taiate 1a eo11Uri in mod diferit eu grupele deevaluari (adeviirat, fals ~i nu §tiu). Numai acest paehet al raspunsurilorneobi~nuite, dar rar evaluate astfel se re!ine pentru ealcu1u1 rezultatelor(eartona~ele evaluate eu adeviirat au eoltu1 din dreapta jos taiat).Cartona~e1e care au coltul taiat in aha parte se scot din gramada ~i sunttrecute pe foile de despuiere, unde se potrive~te £lecare. ~i earton3.ge1e dingrupa cu raspunsuri fals sunt 1a fel folosite. Raspunsurile eu freeventanonnalafals au colful din stanga jos taiat.

La raspunsurile nu $tiu nu se mai face triere, ci se tree toate ineasutele foii earOfa corespund. In genere, se recomanda ea notatia sa se faeaeu ereioane colorate diferite pentru fieeare categorie.

Forma co1ectiva a apliearii testului este identicaeu formaindividual a descrisa mai sus. Noi am luerat cu varianta franeeza.

In general, in toate variante1e de dupa 1966 ale testului deMinnesota (j'n care s-a luerat eu nota T), ea ~i etalonarile sunt comune eelordoua sexe la seale1e: ?, L, Fd, Pa, Ms ~i diferite pentru scalele F, H, Hs, D,Hy, Pt, Si. Inventaru1 de Minnesota (MMPI) presupune 0 perioadaIndelungata de lueru, pentru a se constitui deprinderile ~i competenfele defo1osire a testului.

• 0 aha struetura de cautari, tendinte ~i efortun in domeniulelaborari1or de instrumente de psihodiagnoza s-a centrat pe ideea de aajunge 1a ee1e mai structurate aspecte semnificative. Mai reprezentativ, inaeeasta privinta, este Modelul Big-Five'.

Peabody & Goldberg (1886) au trecut in revista determinantii debaza ai trasaturilor psihice. Schita variabilelor reliefeaza doua tipuri deevaluiiri.

Prima prive~te definirea unui descriptor a1 trasaturilor carespeci£lca universul persoanei.

I Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitatein evaluarea psihologidi, 1996,Bucure~ti, Ed., Garen Publishing House, p. 16-3 L

258

A doua evaluare se refera la constituirea unui set de descriptori inactivitatile curente - subset al acestui univers. Cercetari ~i controverse deprin finalul secolului XX, deceniul 8 mai ales, s-au dus in jurul modeluluilui Eysenk de personalitate sau a modelului Big Five .

• Testul de persona1itate allui Eysenk (la care ne-am mai referit) apus in evidenta ca dimensiuni bazale ale personalitatii factorii (P) psihotism,(E) extroversie, (N) nevrotism ~i (L) conformismul ~ocului, in 1975.Modelul Big-Five are ca ordine denominalizata urmatorii factori:agreabilitate (placut-cooperant), con~tiinciozitate (organizat, sistematic),stabilitate emotionala (neemotiv, lipsit de invidie) ~i inte1ect (creativintelectua1). Studiile lui Costa ~i McCrae (1985, 1989, 1992) au dus laefectuarea de chestionare care evoca cei 5 facton cu 6 fete, ~i anume:nevrotism, extroversie, deschidere, agreabilitate ~i con~tiinciozitate. Sicercetarile efectuate de psihologi in Germania au dus, in perioadarespectiva, la 5 factori: Surgery, agreabilitate, con~tiinciozitate, stabilitateemotionala ~i inte1ect. Si italienii au retinut 5 factori, ca reprezentativipentm personalitate: glirit calm, constiinciozitate, extroversie, egoism(versus altruism), conventionalitate, instabilitate. Factorul inteligentei (maicontroversat) nu apare in acest model. Costa & McCrae au aderat 1aevaluarea personalitatii ~i au elaborat chestionarul NEO, in 19851• Auprezentat cei 5 factori detenninanti, implicati in structurile comportamentale1a a VII-a Conferinta Europeana de Psihologie a Personalitatilor. Modelul atrezit discutii interesante. Oricum, aceasta tendinta de a gasi factori bazali(biologici), sub influenta extema a imperiului normelor culturale, aevenimentelor, a adapti:irii etc. au fortii deosebita asupra imaginii de sine, Incare aClioneaza scheme ale sinelui ~i mituri personale. Discutiile au ramasdeschise eu privire la modelul eelor 5 factori ~i versiunile oferite de diferitipsihologi. Se considera ca testul masoara personalitatea in linii mari, dar nutotaF.

o problema si un test mai deosebitQ; Exista, mai ales In eazul strueturarii, pe baza psihodiagnozei, a

tipologiilor 0 tendinta de a da, In final, ea exemple ale tipurilor descrisepersonalitatii eunoseute. A~a face, printre altii, Karl Leonhard. In perioadain care a fost director al c1inicii de psihiatrie ~i neurologie a Universitatii

J Mihaela Minulescu a descris aceste categorii de teste de personalitate in op. cit.2 De altfel, tipologiile au avut predileqie pentru a implica personalitatea in strucrura de 4tipuri temperamentale. In zjlele noastre, sun! tendinte de largire a studiiIor implicate incaracterizfu'ile fundamentale ale personalitatii YS. de a restrange caracteristicile psihice,condensandu-Ie in uneJe fundamentale ~i de profunzime.

259

iIII

I

I

I

I

II

II

Humboldt din Berlin, s-a preocupat de stabilirea de caracteristici ~iprofiluripsihice privind oameni celebri, urni hI viata, altii doar in paginile istoriei§tiintelor sau ale diferitelor popoare. A Indrumat, metodologic, utilizarea ~iinterpretarea chestionarului P.A. (personalitati accentuate, in viata §i inliteratura). De altfel, a efectuat ~i 0 cunoscuta lucrare pe acest sublect,tradusa $i tiparita in romane§te, in 1979.

In ceea ce prive§te problema trasaturilor accentuate psihice,abordarea lor a dus la 0 subliniere a faptului ca exista 0 amprenta psihicaimportanta, ce tine de ansamblul mediului de apartenenta in care se nascaspiratiile ~iinclinatiile, mentalitatea §i competentele disponibile ale fiecareipersoane. Schmieschek §iMueller, autorii testului P.A. (pe care i-a indrumatLeonhard) au atras atentia asupra unor aspecte psihice ce dau culoarepersonalitatii ~iprovoaca, daca devin accentuate, ca personalitatea sa ajungade seama, publica, deosebita ~i apoi recunoscuta social pentru aportul adussocietalii. Trairea interioara a aspiratiilor $i inclinatiilor este dependenta decaracter $i de temperament. Prelucrarea interioara activeaza sfera afectiv­volitiva prin sentimente asociative. Aceste idei sunt expuse §i in lucrareaBiologlsche Psychologle.

o aha problema interesanta descrisa de prof. Karl Leonhard, darevocata ~i de autorii testului P.A., este ca structurile incluse 1..11accentuareapersonalitatii sunt greu de depistat ~i chiar de observat, deoarece se dizolviicumva in numeroasele manifestari implicate in conduitele vietE curente; dardaca urmarim amprenta profesionala, se pune in evidenla structura §i instilul general de a vedea lumea ~i viata, fapt ce diferentiaza universul unuiinvatator de cel a1 unui medic sau al unui inginer. Aceste trasaturi daunaf?tere unor personalitati obi~nuite diferentiatel. putine din de devinpersonalitati accentuate. Gradatiile se fac prin formarea detrasaturi maipronuntate ~i nu totdeauna accentuate. Pentru aceasta apar 0 serie decaracteristici, cum ar fi ambitia, simtul datoriei, un fel de altruism etc.

Trasaturile accentuate sunt mull mai putine decat cele cealimenteaza variatiile intr-un domeniu conturat de persoane care au abatedde la medie pentru mai multe caracteristici psihologice. Uilli autori continuasa considere personalitati accentuate oarecum pe cele anormale~ saupersonalitatile demonstrative, la fel gandesc ~i despre personalitatilehiperactive (Bergman sau K. Schneider). La acestea, se pot adaugapersoanele hiperperseverente, hipersensibile etc.

I Totu~i, putini considera aceasta diferentiere ca 0 prima fonna de accentuare apersonalitatii.

260

Mai subliniem 0 idee importanta exprimata atat de prof. Dr.Leonhard, cat ~ide autorii testului P.A., ~i anume eli in timp ce in realitateobservam greu personaliHitile accentuate, in literatura se manifesta mai elarintelegerea caracteristicilor hiperdezvoltate care Ie caracterizeaza.

Schmieschek ~i Miller au intocmit chestionarul P.A. cu structuraeelor obi~nuite de personalitate. Desigur, nu se poate ignora faptul caraspunsurile la intrebarile unui chestionar ar fi totale, chiar daea, fiind tomemulte, penetreaza in zone numeroase ale personalitatii. $i aceasta datoritafaptului ca, in afara de raspunsurile verbale, mai exista ~i mimica ~ipantomimica, tonalitatile vocale, precum ~i nuantarile foarte mari aleconduitelor, in functie de numero~i alti factori pe care-i putem decela doarprin observarea diversitatilor conduitelor, opiniilor, dispozitiilor, implic3.riiin situatE de aspiratii, idealuri etc. La aeestea se adauga mobilitatea ~iflexibilitatea intelectuaia sesizata pe seama mai multor observatii in maimulte situatii. Autorii au pomit ~i de la mimica, modulatiile vocU, urmarireade trasaturi de caracter, raportari nemijlocite la atitudini specifice de viata,modul cum i~i exprima zelul, sarguinta, perseverenta, vointa etc. Intereseaza1nsa ~i efectde conflictelor, aderarea la indatoriri, meticulozitatea exagerata.,con~tiinciozitatea, viala paliiculara, incarditura ~i importanla ei, simlu1 deraspundere - pentru ce, cat de conditionat este, ~i de ce anume. Multepersoane sunt hiperactive in profesie, dar dezordonate acasa, cu alte cuvinteintereseaza intregul comportament. Exista personalitati demonstrative lacare are importanta lauda. Acestea folosese lauda sau autocompatimirea saua..'11bele.Intrebate eu tact, recunosc ca au talent aetoricesc. Convorbirileprudente pot pem1ite ~i atlarea micilor minciuni folosite ~i a micilorpretexte. Observatiile in discutii libere pot sa puna in evidenta iritabiliH\tineinfnmate eu izbucniri de furie, tendinte de suieid, tendinte epileptoide,hipertimice, hipomaniacale, psihopatii subdepresive, labilitate afectiva. Ingenere, extravertii sunt dispu~i sa dea informatii, Ii se constituie rapidinerederea. Personalitatile introvertite sunt mai rezervate (mai ales lainceputul conversaliilor, dar pot fi volubile, eand se refera la ideile ~ipreferintele lor). Au mai multe raspunsuri ~ovaitoare din eauze deneclarificari in ganduri.

Chestionarul P.A. are 88 de itemi. Cu privire la temperament, are 8caracteristici eu 4 calitati ~i 4 obligatii, 6 metode active c~tigate ~i atentiefata de 6 capcane potentiale. Are, de asemenea., 4 stiluri de invatare active ~i4 stiluri de conducere. Le yom prezenta suceint.

Calitati: sunt eei mai organizati, reali~ti, pot seoate la iveala luemri,probJ.eme ~i soiulii. Pot cunoa~te nevoile imediate ale situatiei, sunt rapizi,

261

rezolva bine urgentele, se adapteaza U$or la schimbarile de programe. Suntsensibili fata de oarneni ~i de timpullor, au 0 viata bogata, petree mult timpin societate, 1$1folosesc timpu1 pentm a descoperi scopu1 vie!ii. Se gandescla timp in mod conceptual, impersonal, planifica timpui pas eu pas, imparttimpul corect individual $i-1folosesc precis.

Obligatii: rigizi, in ceea ce prive$te prograrnele, Impovarali deresponsabilitati, nu se pot re1axa, Ii indispune sa a$tepte dupa allii, i$iconsuma eforturile, schimba directiile U$or, actioneaza de parca nu ar fi $imaine 0 zi, sunt centrati pe moment. Nu pot spune NU, se simt vinovatidaca Ii se acorda timp celorlalti, care adeseori l$i neglijeaza propriile nevoi

, de timp, i~i petree timpul in primul rand eu oamenii, sarcina intra pe maitarziu. Nu actioneaza rara sa gandeasca, se devoteaza muncii intelectuale.Nu au in atentie distractiile. Nu au timp pentm prioritatile celorla1ti, uita saincluda angajamentele ahora in prograrnele personale.

Metode. Prefera lucruri secventiale, lucreaza bine cu detalii (S),sunt buni colectori de date intfunpHitoare, dar ~i buni planificatori pe tennenlung (N). Motiveaza putemic oarnenii, poseda empatie sunt con~tienli desentimentele ahora, au putere de convingere, considera ca autoritatea este inoarneni (NT). Au putere de coneeptualizare, elaboreaza planuri desistematizare, sunt competenti ~i constanti, au 0 minte fem1a ~i coreeta,autoritatea rezida in competenta (NT). Sunt administratod putemici, preci~i,l~i asuma responsabilWiti, au subordonafi, sistem de ordine, nu raspHitesc~a cum se a~teapta, autoritatea le este in organizare ea sistem (8J). Rezolvaeu succes problemele, prompt, sunt pUni de resurse, au euno~tinte temeinice,sunt indemanatici, incep rapid, autoritatea Ie este In momentlll optim aetiva(SP).

Capcane. Nu pot a~tepta ~i completa demersuri, activitati,raspunsuri la teste. Confuziile sunt capcane pentro ei. La feI, incarcarea ~isublncarcarea cu date sau solicitarile de prea mult ~iprea repede.

Salmrile intuitive, omiterile, scaparile din vedere, Jipsa de interes,neatentia pentru detalii sunt considerate, de asemenea, capcane.

Sunt grijulii, salveaza pe oridne, se Invinovatesc, evlta cont1ictele,nu poarta pica, se zbat cand cineva are probleme.

$tiu sa faca gimnastica mentaHl, sunt judl.tori pe aces! plan, li poatesdipa imediat, sunt complec~i ~i,teoretic, nu pot da un raspuns simplu, suntimpersonali ~ideta~ati, ei detennina ~idefinesc competenta, Fata de eei carerigizi, fac lucruri eronate, sunt nedrepte, critici ai gesturilor, cd ce 'laddoar partea negativa a lucrurHor nu ~icea pozitiva~ se p.rezinta mai presus deorice socoteala, simt ca reprezinta capcane. ~i fata eel ce spun ca

sau sistemul m-au determinat sa 0 fac". Pot crea probleme de nerezolvat, auinteres scazut fata de ceea ce se situeaza dincolo de practica, se plictisescu;;or, au capacitate sdizuta de a realiza ceva de la un capat la altu!. Au 0definitie vaga a autoritatii.

Stiluri de invatare

NF au nevoie de acceptare, grija, suport. Le place interactiunea degrup. Prefera cooperarea in locul competitiei. Sunt .focalizati mai mult peoameni dedlt pe abstract. Invata cel mai bine din dialogul fata in fata. NTsunt interesati de principii ~i logica lor. Le place sa-~i dezvolte propriile idei,

~unt atra~i de tehnologii, au nevoie de succes constant in experiente.Incearca sa depa~easca constant standardele proprii ~i pe ale altora. SJapreciaza responsabilitatea, dependenta, obedienta. Prefera 0 sala de clasastructurata. Le place ~i au nevoie de organizare, program, disciplinaautoritiitii, lucreaza bine cu carti, caiete de lucru. A~teapta ca profesorul sa"conduca ~i sa predea", iar studentul sa "urmareasca ~i sa invete". SP esteamuzant, spirit liber, pHn de resurse. Are promptitudine, atentie de scurtadurata, spontaneitate. Are nevoie de implicare fizica ~i activitate. Nu este unbun membru de echipa. Este infloritor verbal ~i vizual. Poate fi agitat inordinea unei clase obi~nuite.

Stiluri de conducere

NF cauHi intelesuri ~i autenticitate, este empatic, intuie~teposibilitatile institutiilor ~i ale oamenilor. Comunica aprecierea,entuziasmul, apropierea. E foarte sensibilia tranzactiile interpersonale.Pastreaza un contact strans cu personalul, este foarte personalizat, dar arenevoie ~i de libertatedemi~care.

NT este insetat de competenla ~i cuno~tere, lucreaza bine eu idei ~iconcepte. Este intrigat ~i provo cat de enigme. Vede sistematic relaliile. Estefocalizat pe posibiliti'ili, prin analiza non-personala. Ii place sa inceapaproiecte, dar nu este bun sa Ie realizeze de la un capat la aItul. Nu esteintotdeauna co~tient de sentimentele altora. Este sensibilIa idei noi.

81 este insetat de apartenenta ~i contributie. Pretuie~te armonia ~iserviciile (ajutorul). Este ordonat, realist, dependent, intelege ~i pastreazavalorile institutionale. A~teapta de la ceilalti sa fie reali~ti, ofera stabilitate ~istructura clara de idei. Este mai probabil sa rasplateasca institutional decatpersonal (trofee, serisor!). Mai u~or critica gre~elile decat rasplate~eimplinirea sarcinilor.

SP este insetat de libert~te ~i actiune, lucreaza cu probleme reaIiste.Este flexibil, arc 0 minte deschisa. Dore~te sa-~i asume riscuri. Este un bun

263

negociator. Poate fi perceput ca indecis, provo cat de Incurcaturi, ciar nu petermen lung. Este eel mai bun la planuri verbale ~iproiecte pe termen scurt.

Varianta Schmescheck a aparut ill 1968. A fost tradusa ~iexperimentata de I.M. Nestor, in 1975. Au fost efectuate 10 scale cu cate 12itemi saturati in trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate,hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exa1tare,anxietate, emotivitate. Raspunsurile sunt DAJNU (foqate).

Testele de adjectiveLui Allport ~i Odberg 1e-a apaqinut initiativa de a co1ecta toate

structurile descriptive legate de testele de persona1itate, ceea ce a insemnat 0uria~a 1ista de adjective; scazandu-se adjectivele smonime, a aparut 0 seriede teste de adjective Check-list. Printre prime1e a fast cea a 1ui Gough(1949, 1950), care a condensat ~i sistematizat J:ncercari1e simi1are efectuate~i de R.B. Cattell (1943, 1946), Mueller (1935, 1937), Hathaway ~i Meehl(1951) ~i Black (1956). Pentm partea teoretica a testului, au fost preluate 0sene de idei din lucnlrile lui Freud, Jung, M. Mead ~i Murray, dar ~i dincuno~tinte1e de psiho1ogie naiva din optic a cotidiana. 0 aplicatie maiimportanta a aparut in Itaiia. Este vorba de versiunea italiana, semnata deGough :?iMorino (1960, dar $i varianta din 1961). Au aparut apoi, variantein 1967, 1976, 198Lin Franta, au aparut variante elaborate de catre Gendre~iOgaay 1973, Gendre, 1975, Gendre ~i Fournier, in 1978. S-a tradus testullui Gough (ACL) ~i in ebraica, germana, portugheza ~i spaniola; ~i ineng1eza au aparut mai multe variantelegate, preponderent, de variantelefranceze. in 1979, a aparut varianta de 1a Universitatea din Paris, 0 versiunerevizuWi, pe care 0 'lorn descrie pe scurt. Testu1 WCL are 300 de itemi (pe 3pagini)l. Testul se poate folosi individual ~i colectiv. In instructaj, se solicitaca subiectii sa bifeze din listele de adjective pe ce1e care 11reprezinta (deciimaginea de sine). Testul poate fi folosit ~i pentru descrierea sinelui ideal, aparintilor, a copiilor, profesorilor etc., chiar ~i descrierea unui client. Testulare 37 de scale organizate in categorii. Prima categorie cuprinde 4 scale,destinate sa puna in evidenta mode1ul de apropiere utilizat de subiect fata desarcina solicitata (modus operandi). A doua categorie cuprinde 15 scale,legate de teoriile lui H. Murray (1938) despre functia necesitatii inpersonalitate. Scalele au fost dezvoltate de Alfred B. Heilbrun (1965)impreuna cu studentii saL A treia categorie regrupeaza scale diverse,destinate sa evalueze diferite aspecte ale personalitatii.

I Adicl1 300 de adjective.

264

A )Jatfa scala a fost efectuata sub influenta lucrarilor lui Eric Berne(1961, 1965) ~i din sealele IUI B. Kathryn ~i John E. Williams pentruevaluarea a 5 functii ale ego-ului, ~a cum sunt vazute In analizatranzactionala. In fine, a cincea categorie evoca inteligenta ~i cuprinde 4scale care au fost dezvoltate de George Welsh (1957, 1977), pentru a evaluacele patru tipuri de modele de personalitate la interactiunea dinamidi acreativitatii cu inteligenta. Testul are 36 de grile, dar se realizeaza pecalculator deoarece solicita 0 foarte lndelungata activitate legata de numarultotal de adjective bifate. Testul a fost aplicat, in versiunea franceza, pe 45 debarbati ~i 2 442 de femei.

Scala efectuata prin optica analizei tranzactionale pome~te de lacele 3 stan primare ale eului, pe care Ie multiplica; cea de parinte, eu douacomponente: control ~i educatie, parintele, copilul si adultul. $i copilul seprezinta in doua variante: copilul libel' ~i copilul adoptat. Parintele are 0serie de caracteristici condensate in adjectivele de parinte critic ~i pannteafectuos. A doua stare are caracteristici diferite de cele ale adultului, ca $icaraeteristieile copilului Hber §i eel adoptat. La maniera de cotalie a celor 5stari ale eului se adauga 4 scale eu implicarea conceptelor de originalitate,creativitate, $i inteligenta, eare evalueaza relaliile de consistenfacomparativa a acestor trei caraeteristici uneIe fata de celelalte. Testul a fostimplicat $i Intr-o varianta faetoriala.

Sf noi am utilizat 0 varianta a testului de adjective comparat ~itestul proiectiv. Eu sunt (TST) pentru evaluarea, prin cele doua tehnologiicompuse, relativ diferite (proiect intens Eu sunt ~i testul de adjective). S~asolieitat, pentru ambele teste, eul real eel privind cum ar vrea sa fie subiectultestat, cum este V8.zuteul persoanei respective de altii .

• Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionarmultifazic, factorialist, elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). Are 12scale (In total 212 itemi). Exista 0 serie de variante prescurtate. Scalele ausaruralii in diferite structuri, mai mult din domeniul afectivitatii ~i atendinte10r de tulburari ce se pot structura.

FPI 1 pune In evidenta: nervozitate, tulburari psihosomatice (34 deitemi), dar ~i tulburari ~i starigenerale proaste, insomnii, oboseala stagnanta,instabilitate, nelini~ti, sensibilitate crescuta la stimuli puternici ~imeteosensibilitate.

FPI 2 pune in evidenta agresivitate, imaturitate afectiva (26 deitemi), la care se adauga dispozilii ~i stari de agresiune corporala, verbalasau imaginara, reactii negative, impulsivitate, tendinte sadice, lipsa de

265

control, nevoie intensi1 de schimbare, vulgaritate, glume proaste ~i tendinlespre exaltare.

FPI 3. Depresie, nesigura..'1ta (28 de itemi), proasti1 dispoziliegenerali1, momente numeroase de epuizare, nemu1tumire, anxietate,nelini:;;te, ca :;;icum ar trebui sa se intfunple ceva peri cuios, sentimente degol interior ~i apatie, nemu1tumire, concentrare redusa aproape permanenta.

FPI 4. Emotivitate, frustrare (20 de itemi), stan de iritabilitate,tensiuni, susceptibilitate, toleranta scazuta la frustrari, nerabdare, nelini~te,tendinte de iritabilitate unnate de agresivitate ~i furie, acliuni ~i stan afectiveadesea, violente.

FPI 5. Sociabilitate (16 itemi). Tendinte de a stabili contacte,cuno~tinte ~i prieteni cat mm multi, vioiciune, activism, tendinte de a ficomunicativ, intreprinzator vorbaret ~i prompt in replici.

FPI 6. Sange rece, calm, incredere In sine (20 de itemi), iritabilitate,tendinle de a fi decePlionat, susceptibil deceptionat eu u$urinta, tendinte dea se simti deranjat ~i pus in incurcaturi, ingrijorari, preferinte de a ramane ina~teptare, cand trebuie sa decida ceva (deci amana), pesimism ~i descurajarefrecvente.

FPI 7. Tendinte de dominare, agresivitate, reactivitate, agresivitate(20 de itemi). Acte de agresiune fizica, verbala sau imaginara, capacitate dea-~i impune interese1e proprii, egocentrism, atitudini de suspiciune ~i deneincredere in ceilalti, conduite ~i gandire autoritara, conformism,agresivitate socialil.

FPI 8. Inhibi!ie, tensiune (20 de itemi), timiditate ~i inhibitie inrelatii1e curente, mai ales in colectivitate, care poate evolua paua lacapacitatea de a relaliona sau pana 1a exprimarea unul comportamentanormal in anumite situatii de relationare. Neplaceri 91trac InaLnte de unelesituatii, emotii ce se manifesta fizic ~iaspecte vegetative. In genere, forta deactiune redusa, nesiguranta in luarea de decizii, incapacitate de a duce 1abunsfar~it cele propuse, iritare ~iteama cand este privit.

FPI 9. Fire des(;msl;\.,autocritica (14 itemi), recuno~tere deplina~iu~oara a unor defecte sau slilbiciuni generale umane. Tendinte deautocritica, uneori Insotite de atitudini dezinvolte.

FPI E. Extroversie-introversie. Este 0 scala, care are 34 de itemi. Serefera 1a sociabilitate, nevoie de contacte, conduite degajate~ placere dedivertismente ~i variatie, tendinte spre activitate. E vorba de persoaneintreprinzatoare care dau tanul, dar au ~i tendinte de a domina, uneori, eulipsa de sHipauire.

FPI N. Labilitate emotionala. Este tot 0 scala suplimentara (24 deitemi). Se afirma nu numai dispozitia labila ~i proasta, dominant agresiva,tristete multa ~i !ipsa de vlaga, iritabilitate ~i vulnerabilitate la frustrari,tensiune permanenta, tendinte spre meditatii ~i reverii inutile, pHn de griji,cu sentimente de vinovatie, de multe ori cu dificultati de contact, dar ~isentimente de a fi fost gre~it lnteles ~i chiar nedreptatit, uneori apatie.

FPI M. Masculinitate (26 de itemi). Subiectul are eomportamenteactive, con~tiinta de sine, este optimist, lntreprinzator, gata de aetiune, eudispozitie echilibrata, cu putine neplaceri organice ~i, In genere, nu au trae.

Cotele mari la FPI 1 atrag ~i cote marl la FPI 3, FPI 4, FPI 8 ~i cotemici la FPI M. Cotele marl la FPI 2 se coreleaza cu cre~teri de cote la FPI 5,FPI 7, FPI 9 ~i FPI M. De asemenea, cotele marl la FPI 3 atrag note mari laFPI 1, FPI 7, FPI 8, FPI 9 ~i cote mid la FPI M. Cotele mari la FPI 4 atragnote marl la 1,2, 3 ~i 7 ~i la FPI N. Cotele marl la FPI 5 atrag cote ridicatela FPI E ~i cote miei la FPI 8, cote mari la FPI 7, la scalele 2, 3, 4 ~i la FPIN. Cotele marl la FPI 8 se asociaza cu ere~teri la scalele 1, 3, N ~i mid laFPI M. Cotele marl la FPI 9 se asociaza eu cre~terea eotelor la 2, 3, N,cotele mad la FPI N se asociaza eu cre~teri la cotele 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9, iareotele marl la FPI M eu cre~terea cotei la 3, 8, N. Dintre toate eotele,complet independenta ramane FPI 6.

Scala FPI a fost tradusa ~i folosita In Romania, Incepand cu 1984,la Universitatea din Cluj de catre H. Pitariu, incepand cu 1984 ~i apoi in1986.

~ Printre teste Ie obiective de personalitate semnalam Metodaaprecierii obiective a personalitatii, elaborata de Gh. Zapan (1933, 1937­1938, 1957) ~i prezentata la Congresul International de Psihotehniea de laVierra (1937). A implicat un demers original de constructie ~i validare(metoda Rating method), Clli'10ScutaIn literatura de specialitate anglo-saxona~i [010s1ta In tehnicile de scanareJ, Prin aceasta metodologie, numita intai deprof. Zapan "Foaie de observatie voeationala" (metoda FOV, 1938), apoi"Metoda de apreeiere obieetiva" (MAG, 1957) se solicita profesorilor §ielevilor, ca dupa efectuarea unei probe sau lucran, teza pe baza eunoa~teriicompetentelor eolegilor, sa-i semnaleze pe primii 20% din coleetiv care,dupa parerea lor, au realizat eel mai bine aetivitatea respectiva mtr-o ordineclara; apoi, sa enumere pe ultimii 20% care au realizat eel mai slabaetivitatea data. Tot In ordine, ineepand ell eel mai bun dintre eei slabi.

] Semnalam, de asemenea, testul sociometric J.L. Moreno implicat in metoda aprecieriielevilor, de 1. GAvanescu.

267

Bineinteles, fiecare elev se va aprecia ~ipe sine sau nu dupa situatie (printrecei mai buni sau printre cei mai slabi). Cei medii nu intra in evaluareanominalizata; ded, in astfel de cazuri elevul nu va fi in 1istelede evaluare.Aprecierea de sine prezinta 0 importanta educativa importanta, care cre~tevaloarea originalitatii testului. MAO prezinta importanta, mai ales, inprivinta manifestarii copilului de a-~i cuno~te obiectiv semenii ~i pe sine.Deoarece ~i profesorii sunt implicali in aceasta evaluare, se vor pune inevidenta caracteristicile perfeclionarii obieetivizarii evaluarilor. TestulMAG a fost elaborat inaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970(eoreleaza partial cu acesta), dar ~i Cll tehnica interapreeierii de grup,elaborata de R.F. Bales.

Testul celor trei profiluri de Ursula ~ChiOpUl,este de evaluare, dardoar personala, in trei directii. Materialul ce se ofera celor aflati in studiuconsta din 50 de adjective (legate de subiect ~i de varstele cuprinse intre 8­20 de ani ~i chiar aduIti) ~i are 3 etape. In prima etapa, se solicita subiectilorsa citeasca !ista de adjective date ~i sa scrie numerele corespunzatoare aleacelor adjective care se potrivesc cu modul in care se crede fiecare subiectca este. Daea i se pare subiectului ea pe locul 2 sau 3, sau oricare alml ar fiearn egale, in evaluare ell mai muIte adjective, acesta Ie va scrie pe toateintr-o paranteza la loeul respectiv din lista de evaluare.

Al doilea moment este similar eu primul, numai di subiectul vaevalua prin numarul adjectivelor corespunzator cu modul cum ar vrea sa fie,iar in a treia etapa se va centra pe evaluarea a cum crede ca-l vad cei dingrupul de apartenenta. In prima serie evaluativa, se exprima autoportretul,ca expresie concentrata a autoevaluarii, in al doilea portret se exprimacaracteristicile sinelui ideal, caracteristicile aspiratiilor de sine, iar in altreilea portret se implica imaginea sociala de grup a propriei personalitati.Cele trei profiluri au conotatia A, B, C. Compara}iadintre portretele A ~i Bexprima distanta de ideal de sine, iar distanta dintre portretul A ~iC, distantadintre perceperea de sine ~iperceperea celorla1ti.

o Afara de distantele psihologice dintre portretele efectuate,intereseaza consistenta profilurilor A, B §i C. De obicei, portretele A ~i Csunt mai superficiale la elevii mai mid ~imai concentrate la ace§tia fata decei mai marl. La ace~tia din unna, consistenta mare a profilului A (earn 15adjective), fata de cea a portretului sau profilului B indica 0 buna cuno~tereproiectiva de sine ~i 0 slaba organizare a idealului de sine. Exista §i 0

1 In 2001, Ursula Schipu a prL'1lit titlul de Doctor Honoris Cauza de la Universitatea de Vestdin Timi~oara.

268

distanta de aspiratii implicata in gradul de diferente ce apar intre adjectiveledin portretul A ~i din celalalt. Consistenta numerica diferita dintre portretulA ~i portretul C inseamna ca subiectul este mai mult sau mai putinpreocupat de imaginea sociala despre e1. Cand numilrul de adjective, dincele doua portrete, este remarcabil ~i relativ egal, inseamna ca persoana 111

cauza este preocupata de imaginea de sine $i de modulin care estepercepuUi. Caracteristicile negative din portrete prezinta, de asemenea,interes. In genere, testul se aplica relativ u~or, analiza este ceva maicomplieata pentru ea este important sa se analizeze ~igradul de subiectivismprivind eele trd portrete. In ultima varianta, s-a solicitat ca sa se faca $i 0mica !ista eu persoanele despre care crede subiectul ca 11 vad a~a cum aconsiderat el ea este portretul B. Operarea eu profiluri asemanatoare in toatecele trei portrete pune in evidenta aspectul constructelor personale, adica aacelor caracteristici care se atribuie in scalele de evaluare saturate in cerintesociale. A fost elaborata $i 0 varianta eu eombinatia testului proieetiv TST(Eu sunt ... tot eu 3 profiluri) eu testul adjeetivelor descris mai sus. I s-afilcut aceea$i interpretare.

Testele de dia2nosticare a tulburarilor de personaHtateTestul Loretta Bender este 0 proba cliniea de personalitate. Ca

material, consta din 9 figuri desenate pe care subieetul trebuie sa Iereproduca dupa modele ~i apoi din nou din memorie. In faza de etalonareUo.'111atoare,se cere subieetului sa modifice figurile date initialintr-o anumitaorganizare, sa Ie a~eze dupa cum vrea el. Intereseaza in cotatie pozitia,marimea fiecarei structuri figurale ~i, de asemenea, intereseaza deformareaformelor ~icaracteristicile tematice ale deformarii figurilor.

Testul are, ca structura explicativa, optica gestaltista ~i vizeazafondul latent al personalitatii ce se proiecteaza abisal. Desenarea efectuatade subiect evidentiaza caraeteristici ale inteligentei, ale creativitatii,echilibrului afectiv, Intarzierea globala a rnaturatiei, tulburari de limbaj,fenomene de disocieri, discordante ~i disocieri ale personalitatii, tulburariale perceptiei etc. Dimensiunile componentelor figurilor ramansernnificative ~ipentru tendintele de masculinitate-feminitate.

In interpretare, se tine seama de suceesiunea In pagina ~ide pozitiadesenelor, de folosirea spatiului, a formei, marimii ~i deformarile gestalt­uiuL Toate acestea pun In evidenta simptome schizofrenice, psihonevroze,deficien!e mintaIe, Ieziuni cerebrale organice. Testul poseda tehnici anexede asociatii libere Ia desene, fapt ce-i cre~te sensibilitatea ~i aria depsihodiagnoza. Exista 0 adaptare H.M.R. a testului Bender.

269

e e- .$ {O • 0 •• r>!I -II \l • ~ •• ~ lJII •••• {O ill " • II

.(~~-",'.,~-"-"",-'_/

o Cele 9 figuri I de grup sunt numerotate, fieeare diferita ca pozitie,consistenta, operationalitate de desenare2. Testul Bender a fost folosit inarmata, in 1946. Hutt a atras atentia asupra faptului ca unele dintre desenediferentiazapsihonevroticii de nonnali. Gluck nu a gas it diferente la normali~i psiho-schizofrenici. Sub influentele lui Hutt, L. Bender, impreuna cuBillingster, au revazut perfonnantele la eei testati, au refacut cotatiile ~idiagnosticarea a devenit semnifieativa. Testul pune in evidenta abaterile dela normal ~i ofera 0 gama larga de interpretare ~i de simptome psihice(Hull). Fiecare desen trebuie privit ca integrat dupa Gestaltism ca fu11ctie afiecarei paTti pentru lntreg. Raspunsurile inse~i sunt constelatii psihice,pattem-uri sau gestalt-uri. Stresul, deviatiile pun in evidenta tulburariorganice privind reactii1e limfocite1or la psihotici, tulburari privind anumitedezordini organice. Testu1 este cronometrat. Intereseaza ma..'1ifestarile TR(timpu1 de reactie), mai ales 1a Figura 2, care solicita complexitate. Testu1nu masoara capacitatea de a percepe corect ~i de a desena bine. E1 solicitaatitudine (la normali) fata de realitate. Se exprima prin el deviatii de lastimuli, mai ales la subiectii psihotici. In rezumat, este cIaI' ea, eu cat estemai mare deviatia in desenare (de la model) $1de la tabelul de scalare, euatat se pun mai bine in evidentii perturbiirile psihice in atitudini.

Desenele sunt numerotate. Testul se efectueaza in 5 minute sau

chiar mai putin. Subiectii mai lenti ~i mai meticulo~i folosesc 10 minute sauchiar un sfert de ora. Este important sa se noteze mi;;carile de modificare apozitiei paginii ~i deviatiile. Tapul paginii are 0 sageaUi.

r I" i .

I .... ...: ... lLJ' IIt· ••••••••• ,. , .-'

I :'Ii'

"r'-"'I

1',/, i/ ! / II f --".X: )

I ~ vIi I

I ,!~"~,~;r''''/'-Test de structurare vizuala Bender L.

Procesul de seorare este simplu. Intai se noteaza desenele ce suntbune, celelalte nu. Acestea constituie scorul configurational. Acesta se

1Prima figura este notat A, iar celelalte ell numere de la I la 8. Exista ~inotatia de la 1 la 9.2Bender 1.., M. Hutt, G. Grecskin, The clinical use of the revesed Bender gestalt test, N.Y.,Grune and Sstefton, 1960.

converte~te, in functie de educatia subiectului in nota Z. Bineinteles,intereseaza identitatea subiectului, v8.rsta,sexul, ~coala §i cum face fata laaceasta.

Pentru desene se solicita Ul1llatoarele:

Desen 1 - intereseaza: Desen 2 - intereseaza:

1. lungimea liniei (2)1. lungimea HnHlor (2)

2. puncte, distantarea (3)2. adaosurile de tot felul (8)

3. adaosurile (2)3. forma cerculetelor (3)

4. cerculetele (8)

4. cerculetele !ipsa (3)5. nu toate punctele (2)

5. cerculetele care se ating (5)6. ~irurile duble (8)

6. deviatiile ill pante (3)7. plusuri (2)

7. culoarea

8. incercari secundare (8)8. directia Hniilor (2)

9. rotatia (8)9. plusurile (2)

lO.lipsa desenului (8)10. a doua incercare (3)

II. rotatia (8)12. desen eu lipsuri (8)

Desenul3 Desenu14

1. asimetrie (3)1. asimetria curbelor (2)

2. distante ill executare (3)2. intreruperea curbelor (4)

3. adaosuri (2)3. curbe necentrate (1)

4. cercuri (8)4. bucle (4)

5. !ipsa de punete (2)5. desene nelegate (8)

6. extranind (6,8)6. rotatia eurbelor (3)

7. grosolan (8)

7. touch-up (8)8. distorsionat (8)

8. tremurat (4)9. linii ghidate (2)

9. distorsionat (8)10. plusuri (2)

10.linii ghidate (2)11. a doua incercare (3)

11. a doua incereare (3)12. relatii (8)

12. rotatia (8)13. lipsuri (8)

13. Hpse~te desenuI (8)

Desenu15 Desenul6

1. asimetrie (3)1. asimetrii (3)

2. puncte distantate (3)

2. unghiuri (2)

3. adaosuri (2)

3. planuri incruci:?ate (5)4. cercuri (8)

4. curbe extra (5)5. puncte exterioare legate (2)

5. 1inii duble (1)6. wtatH exterioare (3)

6. tonch-up (8)

271

7. lip sese punete (2) 7. tremur (4)8. distorsiuni (8)

8. distorsiuni (8)9. linii ghidate (2)

9. linii legate (2)10. plusuri (2)

10. plusuri (2)11. incercari secundare (3)

11. incercari secundare (3)12. rotatii1e (5)

, 12. rotatia (8)13. lipse~te desenui (8)

13. 1ipse~te desenul (8)

Desen 7

1. capete neunite (8)

2. unghiuri exterioare (3)3. lipsesc unghiurile (3)4. ext - scat (3)5. linii dub Ie (1)6. tremur (4)7. distorsiuni (8)

8. \inii ghidate (2)9. incercari secundare (3)10. rota!ii (8)11. Iiosa desenului (8)

Desenu18

1. capete reunite (8)2. unghiuri exterioare (3)3. lipsesc unghiuri1e (3)4. ext - scat (3)5. !inii dubie (1)6. tremur (4)7. distorsiuni (88. Incerciiri secundare (3)9. rotatii (8)IO.liDse~t~ ctesenul (8)

Desen 9

1. locul desenului (2)

2. suprapuneri (8)3. compresie (5)4. lini! de~iintate (8)5. ordinea (4)6. dezordinea (8)7. supradezordinea (8)

Acestea sunt cele mai importante forme de deficiente, iar lipsa lorindica normalitate. Testul diagnosticheaza Intarzierea globala a maturatiei,fenomene de disocieri perturbato:rii ale ansamblului personalitatii, deranjariale impulsurilor, ale percepliei ~icaracteristici confuzionale. Prima figura A(1), ca ~i toate celelalte, are 0 semnificatie. Cercul ei reprezinta feminitate(patratul e figura a masculinitatii). Dimensionarea lor, in reproducereadesenului, pune in evidenta tendinte de identificare feminine sau masculine.Figura 1 substructurata este dificila pentru subiectii anxio~i ~i cei elltulburari organice cerebrak Figura 2 este diagnostica pentru cerintele derelatii,reprezinta dificulUitipe acest plan ~i reductii ale afectivitatii. Figura

272

-------------------------

3, In caz de comprimare, indica tendinte agresive. Figura 4 pune in evidentadificulta.ti In relatiiIe eu autoritatea. Figura 5 depisteaza dependente ~inesiguranta. Fig. 6 este figura emotionalitatii (reducerea indica anxietate).Figura 7 dimensioneaza, ea ~i Figura 8, caracterul fobic ~i problemenerezolvate sau conflictuale pe plan sexual. Analiza figurilor reproduse serealizeaza Intr-o mamera multidimensionala. Interpretarea se face dinpunctul de vedere al succesiunii ill pagina a desene1or, imp1icand secvente,pozitia, folosirea spatiului, a formei ~i a relatiilor de forma ~i marime, adeformarii gestalt-ului (retrogresii, simplifican, perseveran, coordonareamotorie ;;i a factorilor de mi~care). Testul pune in evidenta simptomeschizofremce, psihonevroze, deficiente mintale, fobii ~i leziuni organiceeerebrale. Este un test [oarte [olosit. Ben I-a folosit eu accente projectivemai pronuntate. Se studiazii ~i aplica §i In cazul afaziei (L. Bender, J.Ajuriquerra ~i Hescen), a dementelor posttraumatice, in psihozele maniaco­depresive, in nevroze etc. Testul poseda ~i tehnici anexe Cll asociatii libere lafigurile desenate, fapt ce permite sa poata fi utiIizat ca test multilateral depersonalitate. Laboratorul de ·la Spitalul Henri Rousselle din Paris a adusunele modificari testului Bender. Au fost retinute doar 5 figuri din testulBender pentru aplicarea Iui pe copii intre 6 ~i 14 ani. S-au efectuat foi decotatie ~i notatii corespunzatoare.

o Labirinturile Porteusl constituie, de asemenea, un test de largafolosire multidimensionala. In revizia Iui Vineland (l959f, s-a marltsensibilitatea testului ~i pentru probiemele de inteligenta, dar ~i a unorfactori caracteriali. Sub aceasta forma, bateria labirinturilor a fost ~i estefolosita in examenul psihologic al deIincvenfilor. Se [olose~te ~i ca testprobatoriu pentru interventii nonchirurgicale postoperatorii. Exista 0varianta pentru copii ~i una pentru subiectii de peste 13 am. 0 aIm varianta,numita scala extinsa, cuprinde 8 labirinturi grupate ~i se folose~te incontrolul rezultatului scalei originale, pentru controlul modificarilor ce auputut surveni intre timp (controlul leucotomiei)~i pentru a completaprognosticarea adaptarii sociale (aceste utilizari se aplica la subjectii depeste 13 ani). Exista foarte numeroase teste c1inice. Acestea aduc unserviciu remarcabil protejarii potentialului uman, permitand sa se realizeze,in conditii optimizate de recuperarea, unui larg domeniu de masuripsihoterapeutice.

I S.D. Porteus, The make test and clinical Psychology, Paolo Alte, California, PacificBoohe, 1959.2 S.P. Porteus, Guide to Porteus haze Test Veanland, New York, The Training School,1942.

273

1

\

III

\

I

\

\

\

I

\

Labirintele Porteus.

Se ana ~iin bateria lui D. Weschler (inteligente)

Variante de teste de labirint

Testele Droiective de personalitateProductiile umane libere pot servi ca instrumente de psihodiagnoza,

deoarece, .in once activitate se exprima numeroase caracteristici alepersonalitlitii ~i in mod frecvent cele mai caracteristice. Din acest motiv,testele proiective au devenit atractive, fapt la care ne-am mai referit in alt

274

capitol al lucrarii noastre. Cel care le-a conferitdenumirea de testeproiective a fost L. Frank (l939)J.

e Semnificatiile teste lor proiective sunt conditionate de tipul de testproiectiv ~i de nivelul de cu1tura. Oricum, dadl 0 persoana are un oarecaretalent la desen (de pilda), desenul realizat, ca raspuns la solicitare, va fi maiIncareat pozitiv ~i mai saturat in exprimarea creativitatii ~i disponibilitatiiacesteia in situatia data. Daca este 0 persoana eu aplicatii filosofice sauliterare, va avea raspunsuri mai interesante la teste de construiri de povestiri,de efectuat asociatii etc. Datorita faptului ca testele proiective provoaca mainurneroase caracteristici psihice, pot fi numite teste multidimensionale ~isintetice (ref1ecta pozitiv inteligenta, cultura, tensiuni sau destinderi psihiceafective, abilitati, stil de abordare a situatiilor ~i problemelor, memorieselectiva etc.)2.

® Cel mai complex $i mai cunoscut test de personalitate proiectiv afost $i este testul Rorschach. A fost elaborat de psihiatrul elvetian HennannRorschach (1884-1922). A fost denumit Rorschach Inkblot Test. Desenator,arnator de pictura, interesat de gasirea unui sistem mai complex deexaminare psihologica, H. Rorschach ~i-a construit plan~ele testului prin19213• Se pare ca ideea utilizarii petelor de cerneala In explorareapersonalitatii se citeaza ca fiind emisa de Leonardo da Vinci. Petele decernealil au Incercat sa fie folosite in acela~i timp ~i de L. Kenersau deBertelett. Ultimul a vrut sa studieze, prin petele de cemeala, perceptia ~iimaginatia. Se pare ca percePtia vizuala este influentata de personalitate.Rorschach a stabilit un sistem complex de cotare ~i interpretare a petelor decerneala, sistem ce s-a raspandit ~i se folose~te ~i In zilele noastre. TestulRorschach a fost ~i este foarte raspandit - dupa unii, rivalizeaza, din acestpunet de vedere, eu testul de inteligenta A. Binet. In 1964, au apilrut 3 855de referinte, iar la sf'ar~ituI anului 1968, bibliografia engleza avea 3 747 dereterlnle la acest test In Iiteratura de specialitate.

® Rorschach a recomandat folosirea testului In psihologia mentala,in nevroze, in detectarea talentelor, In diferente1e culturale. S-au semnalat

J L. Frallk, Methodes projectives pour I 'etude de la personalite, Paris, Alcan, 1939, ed. II,1948.

2 eu privire la testele proiective, s-au facut semnalliri ~idescrieri In literatura de specialitate/de catre: AI. Ro;>}:a (1947), Ursula $chiopu In cele doua edifii ale lntroducerii inpsihodiagnostic, 1970, 1976, In lucrarea Metode de psihodiagnostic, de Mariana Ro;;ca,1972, C. Enachescu, In Elemente de psihologie proiectiva, 1973, Ed. ~tiintifica, Bucure~ti,~j M. Minulescu, in lucrarea Tehnica proiectiva, 2001, Ed. Tim Maiorescu, Bucure;;tL3 Vezi Introducere in psihodiagnostic, ed. a II-a, 1976, p. 452-458.

275

diferente semnificative odatB. eu inaintarea in varsta, diferenta ill rezultateintre femei ~i barbati, diferenle legate ~i de profesE ~i chiar diferente intrepersoanele din eupluri eu ~i ±ara copiL La Inceput, hm.sarea testului a fastmai lenta. Chiar ~i la moartea lu! Rorschach, la 10 ani dupa aparitia testului,aceasta inca nu era prea folosit. Ulterior, a ajuns, ca importanta, printreprimele zece dintre toate testele.

In forma initiala, testul a fost efectuat in colaborare cu H.Canivel~i G. Gatier. Testul consmdin 10 plan~e cu pete de cemeali1}simetrice mari,colorate ~i necolorate2• Poseda 0 forma "interesanta de cotare, din care se potdecelalnsu~iri ale subiectilor privind feluri de anxietate (teama), nelini~ti,determinate in diferite felun, sau specifice personalitatii respective. Testulare notatii pentru banalitate, originalitate, confabulalie etc. Raspunsurilecolor permit 0 analiza a caracteristicilor de extroversiune, iar raspunsurilemi$care de introversiune .

• Rorschach a denumit cu termenul de ambiegal tipul echilibrat(intro- $i extraversiune egale), acest tip ce se caracterizeaza ~iprin faptul camediteaza inainte de a actiona. Testul Rorschach a declan~at un numarapreciabil de lucrari (cam 800 prin 1976), dar ~i constituirea unui institutRorschach, aparitia unor reviste consacrate acestuia ~i reuniuni (din 2 in 2ani) pentru studiul aplicarii ~i interpretarii tehnicilor metodologice aletestului. Exista 2 tendinle in legatura cu aparatura statistica a acestuitest. 0 .tendinla ce utilizeaza 0 vasta aparatura metrologica, reprezentata de $coaiaamericana, ~i 0 tendinta ce vizeaza mai ales aspectele calitative aleraspunsurilor, rnai accentuata deeat centrarea pe aspectele cantitative ($coaiasincretica elvetiana); exista ~i utilizan intermediare caracterizateprinanalize cantitative ~i calitative proportionate. Aceasta din unna forma esteutilizata ~i in diferite laboratoare din Romania, mai ales in cele universitare.

• In genere, pentru utilizare, se cere subiectului 0 atitudine relaxata,rara autocritica, receptiva ~i atenta. Interpretarea reune;;te caracteristici alegestaltismului $i freudismului.

I Vezi imaginea urmatoare.2 H. Rorschach, Le Psyhodiagnostic, P.U.F., 1921.

276

Rorschach: Psychodiagnostics Schema block(Recording blanke)

IV

III

v

VIVII

VIII

IXX

277

• In genere, pentru a se·putea face 0 cota!ie clara, se noteaza parteaplan~ei care este interpretata (exlsta un cod topologic). Aceasta nota!ie serefera la caracteristicile formale ale interpretarii. Intereseaza daca subiectulse refera la interpretare in ansamblu sau la detaliile petelor, daca atribuieforrnelor percepute identitati vegetale, animale sau umane. Intereseaza, deasemenea, raporturile dintre forme $i culori ce intervin in raspunsuri,originalitatea Sau banalitatea raspunsurilor etc. Se pot ob!ine, in general,pana la 250 de raspunsuri la cele 10 plan~e.

• Intereseaza in cotatie numarul raspunsurilor sau productivitatea ­acestea sunt interpretate ca facton emotivi $i intelectuali. Raspunsurile(productivitatea) putin numeroase evidentiaza retinere, !ipsa deexpansivitate ~i energie mintaUi.Cfu1draspunsurile sunt putine, dar calitativdeosebite, sunt ale persoanelor precaute;;i preocupate de perfeclionare.Raspunsurile numeroase constituie un indicator de bogatie imagistic8-.Faptul ca domina raspunsuri de tip global sau raspunsuri ce se fixeaza pedetalii, constituie tipul de aprehensiune, sau locatia. In cadrul loca!iei, setree raspunsurile ce indica 0 gandire abstracta sau dualista, iipsita deoriginalitate. Raspunsurile se analizeaza ~idin punctul de vedere alcategoriilor: forma, culoare, mi~care, perspective. Mai ales forma (intreagasau paI1ia1a)permite interpretari complexe. Continutul se apreciaza ~iel dindiferite direc!ii, ell atentie asupra rapOlwrilor ~i transparentei lor.

• Dintre cele 10 plan§e ale tesRllui, dnei sunt negre-gri-albe, douaau in plus culoarea ro~ie ~i trd sunt multicrome. Raspunsurile se presupunecilmerg de la perceptie 1aproiectie, ~ide la perceptie ~iproiectie 1aatitudinL

$ ExistS. diteva aspecte speciale importante. E vorba, in primulrand, de ~ocurile pe care Ie produc plan$ele. :}ocurile sunt comportamenteobservabile in expresiile comportamentale ale modului de aprehensi~'1e aplan§elor. Aceasta, deoarece fiecare plan§8.are 0 semrificatie specifica lanivelul trairilor necon~tientizate §i ill situatia totalS.a testatului. Socurile seexprima la fiecare dintre cele 10 plan~e,astfe}l:

1. Refuz al plan~ei dupa comentani ell referiri la caracteruldezagreabil ~i insuportabil al plan;;ei.

2. Refuz al plan~eidupa percepere, lara comentarii.3. Refuz blocaj, dupa comentarii eritice ce se doresc obiective,

critica a plan~ei, a modului de a fi - iluzii de similitudini ~iefort neputinciosde depa~irea blocajului.

1 Primul demers, in psihodiagnoza Rorschach, este de prezentare (inregistrare) a ~ocurilorpe fiecare plan$a. Apoi, Ie inregistreaza locatia fiecarei plan~e, separat ~i in amanuTIiime.

278

---- ---_ .._._._~-~--,.-."--~--------------~~~~----

------------------------------------------

cap de om sau de bebelu~ (DF + HI)crab, paianjen (albastru lateral DF + A)

"

""

""

"

'7/.

10.

6.

4.5.

8. "9. "

oranjul)

3.

40 Prelungirea latentei primului raspuns eu mutism. Apoi, neputintasubiectului de a depa~i singur blocajuL

5. Timp de latenta prelungit, inearcat de mimica ambarasanta, desuspine, priviri intrebatoare, sau precipitari spre un prim raspuns, unnat deun efort neputincios de a continua, de un ~oc Intarziat.

6. Diverse comentarii eu privire la timpul de latenta pre1ungit,descrieri, referinte personale, eomentarii euforiee, gase~te eulorile frumoase.

7. Manipulare insolita a plan~ei,lnainte de §i In timpul interpretarii.8. Timp de reactie u~or creseut eu diminuare a produetiei.9. Schimbare anormala, neprevazuta ~i noneonforma eu solicitarile

oblective ale plan~ei. In timpul de aprehensiune sau de succesiune araspunsurilor pe plan~e, afectarea raspunsului F 1 ~i F;

10. Oarecare destindere, dar ~i nedumerire, cumva de u~urare, ofeTa

plan~a, spum1nd dupa aceea raspunsul.® Toate ~irurile servesc primei faze a psihodiagnozei. A doua faza

se refera la analiza plan~elor pe rand.5 Bineinteles, intereseaza, in implicatia lor, raspunsurile banale, ca

~i cele originale.F Insearrma forma ce nu se vede in plan~e.Plan~a 1. Raspuns banal liliac (GF + A)Plan~a 2. " fluture (GF + A)

doua personajedoi ur§idoi diini (GK + H)doua personaje (OK + H)fluture (DF + A)piele de animal (OF + A)!iliac (F + A)fluture (OF + A)piele de animalintinsa (OF+A)cap de personajtreimea superioara (DF + Ad)capete de elefantitreimea mediana (DF + Ad)animale (lateral e) (DF + A)oameni In actiune sau animale (DK + H

279

I

III

I

I

I

omida (DF + A)hipopotam, partea inferioara (DF + A)cap de iepure (verde info central)

In genere, G = raspuns ce are in vedere plan~a -in mare (general).Legenda: F = forma evocata, K = accent pe mi~care, H = fiinta

umana, A = animal.Absenta banalitatilor in plan~e este un semn nelini~titor.

Raspunsurile originale ar fi un indiee al originalitatii gandirii. Procentul deoriginalitate prezinta 0 optiea general a privind cultura generala sauprofesionalaa subieetului. $i in acest eaz, se pun insa probleme. Prea multebanalitati eonstituie sernne de slabiciune in gandire, doar la aceea de grup.Nu au destula originalitate, exprima un nivel scazut al creativWilii.Conotatiile Orig. + §i Orig. - sunt nesatisrncatoare, daca nu se raporteaza laG (raspuns general) saula D (raspuns in detaliu) ~i la Dd,Dbl ~i De (detaliumie, de diferite feluri).

e Oricum, referintele la G ~i D sunt importante ~i centrale,esentiale, ca §i rezultatele F (forma), pentru a evaluapozitiv sau negativfaspunsurile originale. Raspunsurile banale, ce pleaca de la G sau D eu F ­K pe plan~e, insearnna ca subiectii reactioneaza u~or, evasi antrenati lasituatie in eonfonnitate eu lUmea de relatE i?i reactii, denumite dupainspiratia momentului ~i care eorespund modului mai freevent de a fi.

11 Raspunsurile originale sunt eele de efort, deelaborare specialadin partea subiectului. Ele poarta eu sine semnele temelor dominante alegandirii subieetului testat.

e Studiul bogaliei ~i diversitatii interpretarilor se face prinaprecierea numarului raspunsurilor pe categorii -eomparate fata de numarultotal al raspunsurilor. H% nonnalin relatia H + HdJER §i este intre 9 $i 20,la blirbali ~i 14 ~i 30, la femei. Numerele mai mari se afla la normalii foarteinteligenti, dar §i la sehizofrenicii eei mai incoerenti.

III Numarul mai mare de Hd se afla la normalii maniacali epileptici- schizofreniei ~i organici. Hd H (0) sunt debili, melancolici, arterio­sc1erotiei, iarHd H evidentiaza normali nu prea inteligenti, dar ~idepresivi,anxio~i, meticulo~i, hebefrenici stereotipi. Procentul A normal (A-Ad/Ea)este mai freevent la adul!ii intre 35 ~i 50 de ani. De asemenea, se evidentiazaprin el ~i persoanele foarte inteligente ~i sehizofrenicii recurenti. Sub aceastamarja segasese subiectii ell gandire stereotipa. A cre~te CUV8.rsta (50%, inmedie, la 40 de ani, 60%, dupa 50 de ani). Diminueaza eu bogatiaimaginatiei 25-30% din arti~tii creatori. Dupa alti autod, chiar 12% dintre

280

nlspunsurile care evod!. aspecte anatomice1 plaseaza subiectul In categorianormaliUltiL

@ Programatica mentala. Lista simbolisticii raspunsurilor laRorschach este descrrisa:

H = forme umane intregi. H- = forme cvasi umane, vrajitoare,diavol, inger, om de zapada etc.

Hd = detalii om, fata, pidor, cap de copil etc.A = animale: urs, fluture, ~oarece etc.Ad = detalii animale: cap de musca, c1e~tede homar etc.Obiecte: avion, statuie, lampa etc.Veg. sau PI. = vegetale, frunze, fioriSex (organe)Arlatomie - os de bazin, plamani, vertebreScene sau peisaje - lac inconjurat de arbori, cascada, apus de soare

etc.

Varietati = spirit deschis, produetivitate, perceptie ideativa.Restrangerea tematica a dispunsurilor exprima saracie a

disponibiliti1tilor restranse.<& Tenta personala, stilul. universul personal@ Temele dominante in raspunsuri au, de asemenea, importanta

pentru decodifiearea structurilor interioare specific psihice. Raspunsuriledominant anatomice apar la medici ~i exprima complexe de inteligenta ~idorinra de a straluei in oehii altora, de a parea cultivati, inteligenti ~ioriginali. Exprima ~i preocupari ipohondrice sau senzatii eroniee de vidinterior la eei care folosesc mult interpretan de tip oSatura, schelet etc.

@ Raspunsurile continand referiri la mana reprezinta orientare orala.Raspunsurile referitoare la ochi reprezinta obsesia privirii ahora, sentimentde culpabilitate, anxios. Statui, desene, obiecte eu forma umana reprezintateama de contact eu viata, ell trairile personale. Conservarea acelora~iraspunsuri inseamna 0 stare patologica. Raspunsurile care contin plante auprocentaj mai mare la copU ~i la batr§.pi ~i indica 0 ere~tere a stereotipiilor.

Procentajul A cre~te in stereotipia gandirii, procentajul H cre~te lasub1ectii inteligenti ~icreativi.

@ Raspunsurile D == detaHu mare ~i d == detaliu mie, Dd sunt douaraspu:nsuri, de detaIii foarte mid. Dd mai exprima ~i evitarea IUl G (raspunsgeneral), DdG = accentuari patologice, Do == raspunsuri oligofrene, Dbl in

1 E yorba de situatE ill care subiectu! vede mtt~osecventa de pete de cemeali1 plamani,irltestine, creier etc., (decl, caracteristici anatomice).

281

I

I

II

I1

I

IIiI

II

i

opozilie cu Ddl = interpretari de spatii albe din petele de cemeala, suntraspunsuri neobi~nuite. Raspunsurile culori exprima inhibitie. Daca secombina eu raspunsurile K (mi~care), freudi~tii vad in aceste raspunsurisexualitate. In raspunsurile Dbl: tendinte delincvente, insecuritate, eueforturi de a da un sens personal nenormal, aflat totu§i in stare de oarecareinhibitie .

• Pentru a eapata eompetente active la intrebarile potentiale aleplan~elor, aflate in caietele de folosire, trebuie 2 ani de practica intensa.Exista distante intre interpretanle feminitatii ~i masculinitatii, dar ~i infunctie de varsta. Au facut interpretari legate de inteligenlil Mariana Ro~ea(1972), U. ~chiopu (1970, 1976)\ B. Louis, Ames R. Mottreaux ~i RichardN. Walker (1954). A dat unele informatii privind acest test ~i MihaelaMinulescu (1996, 2001). Testul Rorschach2 este folosit mai mult in clinica,inc1usiv pentru bolile psihosomatice. Testul a influentat efeetuarea de formeparalele de teste de pete de cemeaHi (testul Rorschach, elaborat de HansZullinger ~i testul Fuchs-Rorschach). Testul W.H. Holtmann (H.J.T.)cuprinde doua serii de plan~e, seria A ~i seria B, fiecare cu cate 47 deplan~e, eu pete de cemeala negre ~i polierome (Universitatea din Texas).Testul Z, de aceea~i factura §i din aceea§i familie de teste, cuprinde doar 3plan~e.

I» Un alt test proiectiv. cunoseut ~i folosit este testul T. A. T. sauThematic Apperception Test, dezvoltat de Christiane D. Morgan ~i Henry A.Murray (1935). Spre deosebire de testul Rorschach, testul T.A.T. este un testsocial §i interpretativ. Consta din 30 de ilustratii, reprezentand fiecare douasan 0 persoana, in atitudini incerte (ambigue). Subiectului i se cere saelaboreze 0 istorioara din ceea ce vede in plan~e sub dominatia momentului.Se aleg, dupa caz, 20 de plan~e care se prezinta in doua serii. Raspunsulcuprinde, dupa Murray, tendinte de a interpreta situatiile ambigui dinilustralii implicand in ele propria experienta de viata, fapt ce permite sa sepuna in evidenla aspecte importante ale personalitatii: pulsiuni, ernotii,sentimente, complexe ~i conflicte. Exista un sistem de interpretare de 5puncte al raspunsurilor ~i anume: 1. eroii povestirilor, 2. trebuinlele acestora(In ambele cazuri este yorba de identificarea eroBor povestirii cu propria

1 Aceste informatii soot prezente In cursurile universitare, publicate ~i tinute anual, inlucran mai vechi ale cercetari1or, fl:\cute pentru lucrl'iri de an (1964-1975), lucrari de licentA~i de doctorat, coordonate de profesorii de specialitate de ia Universitatiie din Bucure~ti,Cluj $i Ia~i.2 Interpretarea testului Rorschach este foarte complexa. Se fac 2 ani pregatitori $1exercitiipentm 0 corecta $1deplina folosire a sa.

282

persoana a subiectului aflat sub testare), 3. f0rtele ce actioneaza asupraeroilor, 4. tema generalii a istorioarei elaborate de subiectul testarii ~i 5.deznodamantul povestioarei.

Imagini T.A.T.~::L."~"f-~:7:;:t:;:tS't.:t".!.-}"7~:'i?~r.c.n.i..~l;~~?~""'~;J7!/~·::'~t;"~:;..:~y.p:~"__".~~~~

•....., n ..,..,.•.•w.• ~.~'~~- .""""7;;~~i..~.~

~~~~~. ~. , .~ .., riP -=~~. "

••.,,-- If7\ . ..-__~ -v"- .~

rf~( .I. V '<' .

f<.;J ~11:! •. \~'

.;<:, ,.)~.• d."rJ ( '11~~;;':'~-~1l ·S~~\\~- _ ./11 A~=. ,J•••.'. '-4: \\ \r;;~'-...:~':>;:~'~~"1?\:~~-,.._J? J

~~\ ""_'~h>""'·'~~'-"··"'02·,,,,;-:;;0!.::::.::"""';;;"'~;'.'/-;'~,~i~~~~~~~~~~~~!~¥4?~~~.r~;\:, "~~~~~~;;~F~,,""'.~~1!~~J.~.'."." -'. ~-~,~~~{ff1lfJ

..--,.--' '--=:1 ~""~·~0·VI:I-<J""'..H'..!'·"""

~~1:(',;b.::~Y-~t:)[;~4rtr~~i~A;·1~J~.'.d11,\1:tJ,~t;,,'.- f \.~./f/.~I~}(."IJ: ..,!." ..tf· ..• · , (J;..C1;""'1"-'/,"."~.1~'

~:~ -'_:,,~\;~,_\ ..~/-;tlf·'· ~;'\~": ';f~:;f1~<:~~~f~'!'-r*~,F:';:;~tt~

...... A"'\ /"',' ,Ii,.,., .• '.' ,.;.1•.."'" . i'e' --,.,..,..

'.:.. 'f.:\ ,~:i,i. /r~.;'\;1·k;~'.'.'.'fi.•;~..~!<,r'f'., i~.'J'$.~.~-::;;:si:jj

:··.....·.. r~;-:'111 'i'·"J.' ;'\1 .. ···' ,..··'··I'···';,Yi ....', 'i' ~~~

' .. ·C/:.' l';' h !k'\iI\~""I.; 'Ii."' 1" II" ;.0;.=--=,,~-"~'j~u'0Ji~(jJj f<:ij\~;[i'l·· ';,j!! "-'.t...:::.,;.{"."j;;:.>~~fJ ."" . J',hi,y." : ,l'~.'-~~ ..., ,6:'::\;);·:·:·~",:/~.·~·~t r~' ~ _l~' ,: .•.• ~

""" ... ,,"~.;' ,.··d·._,""""·~ ....-:'"•." l..,,~ 'fu]~Wiift~l~~~Decupaj T.A.T.

G rl{lj·;';i;VF;Fm:~jr,:;r:,~',:·:r~~::·~~..... ''' •.....'''''.J, ,..~ ..;;;:;H:·::?':·:·; ·~;,,·~ ..·::.'F[:~:}~t·~•.... ,.... ,1, ...·'1~.

. , ,(:·t~ff,.~VI 1·~~i~t:~):·~r~>:'::iiV~~.. :~:;'.',;,:~.lj

, 'I.- ". <t .:.', > ,,',<, ." '., 1..1 .". ' ..... ",

,,1 ""i! ..:.lr~~ ,.:£.:~,y.?;~:.c--:., •• t . :, '"".:';)~1"1 . ,'p .. I, \"'1 ' ..' ,

" ..}fl::,. ,."~ "V •.?:{;~~.~:~~~-')y-~:. " .. '~ .. ..,..,.. \_ .. ,';\. ,.~'~ .,:..';_~;;r::;;R:: " :"\...:~" ~~\ '

, '~"'-~:J..' '\.'--.~....., -n·.

t~~?~~ ~ ~~.~. ;' .~' ~·~f~~l.~~*~~~..'-'---' •.,,~ '., .•• ,~ ;>,,~.

'h~::£:~~-===-~~~> •• ~, .,~:!.~:::.':~~~%~:j::-:~~'iI· - ..•...~,~~ .. :\., > :'.- •••••• ~5, ".,. ,'..~/~:;~t~~i~{id~~~:~··£;;(~~2~;.~i~:;.~

283

" $i interpretarea acesteia este foarte di£lcila. In genere, subiectul seidenti£lca cu unul dintre personaje, fapt ce face sa se proiecteze in povestireversiuni personale, motivate ~i nemotivate. $i sensul implicat in povestireeste semni£lcativ pentru proiectia ce 0 cuprinde. A$adar, subiectul vorbe$tedespre propria sa existenta in povestirile pe care Ie creeaza. T.A.T.-ulpermite sa se exploreze dinamica personaM psihica, studiul de cazindividual, dar $i aspecte legate de caracteristicile de mentalitate, cultura,mod de a evalua situatii $i caracteristici psihice. Totu$i, raspunsurile, £linddeschise, solicita competente de evaluare, dezvoltate ale acestui tip de test.In 1950, 800 de lucrari aduceau completari interpretative, sublinieri $icon£lrmari sau infirmari ale celor ce erau oarecum oficial implicate in modulde interpretare a testului T.A.T. Interpretarile se suplimenteaza, in genere, infinal cu reluari de probleme neclare $i oarecum contradictorii intre ele.Astfel, s-au lamurit unele probleme de catre R. Gille $i Schaeffer (1964) deRaterr $i Henry, care au avut in atentie, in mod deosebit, aceste probleme.Rappaport a adaugat 0 analiza de completare a testului T.A.T., iar L. Bellaka elaborat un sistem de standardizare in despuierea rezultatelor. Plan$ele 11,18 BM $i 20 sunt mai ambigui, dar $i mai diagnosticabile .

• Testul de atitudini familiale (F.A.T.), de L. Jackson, dispune de 8desene simple privind aspecte U$or tensionate ale familiei. Interpretarea, ca$i proiectarea subiectului testat sunt foarte complexe $i la acest test, toemaidin cauza ca astfel de situatii sunt de frecventa relativ mare. Din· acest, ,motiv, subieetul se adapteaza relativ u$or la acest test $i proiecteaza relativmai U$or situatia adaptarii lui la astfel de probleme. Se pun in evidentarelativ numeroase aspecte privind relatiile subieetului eu membrii proprieifamilii $i optica sa cu privire la statutul, rolul $i calcarea acestora in familie.Se exprima, de asemenea, $i sentimentele mai pregnante ale subiectuluiprivind diferilii membri ai familiei. Testele de acest fel (privind familia)sunt tot mai numeroase. In unele situatii, se folosesc teste in care se solicitadesenarea familiei personale, fapt ce pune in evidenta numeroase aspeeteprivind apropierea dintre membrii acesteia, modul cum este vazut fiecaremembru al familiei (ca atitudine) fata de ceilalti, apropierea vs. distantarea,mai ales dupa pozitia in desen $i distantele unora fata de altii. Se pune inevidenta acela$i fapt $i prin directia privirii fieciirui membru al familiei,modul cum este imbracat £lind, de asemeriea, semnificativ. $i vfusta care seda in desen fiecarui membru al familiei este importanta in analiza desenului.

• Testul P.N. este, de asemenea, un test proiectiv elaborat decentrul medico-pedagogic de la Nantes de catre Francoise Brelet-Feulard,Annie Cantin, Gertrude Corman, Jacques Dantec, Amiei Guillemont $i

284

Nadine Guill on-Vemes. Plan~ele acestui test au fost desenate de PaulDauce. Testul s-a efectuat sub indrumarea lui Louis Corman ~i Ia a treiaedilie (P .U.F., 1969) a dipfHat denumirea de Les aventures de Patte Noire](Aventurile Iui Pate Noire). Este yorba de un purcelu~ cu 0 pata neagra.Testul dispune de 16 imagini (pIan~e). Prescurtat - PAT sau PN. Testul esteconstituit din evenimente mereu noi ~i solicitante, generatoare de tensiuni ~iconflicte interioare implicate in Iocul unor forte contrarii, care tind sa seechilibreze, dand pretextul unui spectacol de conduite calme ~i rationale, eutoate ea in interiorullor se consuma drame. Exista, dupa autor, 3 instanlecare sunt implicate in dramatismul "spectacoluIui" conduitei Iui Patte Noire.Prima instanla este a Iui "Le soi" (sineIe). Acesta este domeniul pulsiunilorvitale (mai mult incon~tiente), incarcate, insa, de 0 forta vital a foarte mare.A doua instanta este a lui "Le moi" (a eului). Aceasta este instantadepozitara a mecanismelor de apm-are, ~i ele in mare masura incon~tiente.Intre "Le soi" ~i "Le moi" exista conflicte. Dominalia unuia sau a altuiastructureaza personalitatea ~i reactiile (conduitele) ei. A treia instanta este aIui "Le surmoi" (a supraeului), care reprezintil con~tiinta morala, produsa deeducatie, experienta ~i cerintele sociale. Aplicarea strategiei de utilizare atestului are tendinte ludice, eeea ce confera interes pentru test. Se solicita ca,parcurgandu-se cele 16 plan~e, sa se aleaga ~i a~eze deoparte pIan~ele alese,dupa care se aranjeaza intr-o ordine preferenliala ~i se alcatuie~te 0povestire. Plan~ele reprezinta teme freudist interpretabile ca stare. Testulplace, mai ales, copiilor de 5-7 ani.

Testul Patte Noire, de Corman

Subiectul identitica imaginile ~i aldituie~te 0 povestire.Plan~e reprezinta teme freudist interpretabile ca atare.

I,

I~ \~Y.;:il'.i ~~ .ill.,

;~1··(.";> ~~.. ~.",,,,~,,

r '" ••• F"~

/v q,,~g;;, \. :- 't..\~,-~,- ~~\!?i' ~~ .--...:-,""'J,'~~ {'--;"~ ...~~_. ~,~...-•.•.,.. "'..h..,"':.J.:- ...~A~

,.;--=~' ---~~ ,tI~. /. ~ ~ i _.';;;"..~; . '1,..••.. ~ ~ __~;:;;'"-~'-'~'\;:'....(>\'-~-;;. 1):..,.... .I. -?t- .'------~"'-~ \!, .->" -". ~ r -'))I <"" _","

-;C", '"'~" ". -? ./".;v ~.c:::';;".4....(~?'r'~-"'":.,,9.,;, ~~~ ~-~,.'~(~::,.-'~.~-' -<-. ,~---.-.-

- . Decupaj test 65.

1 L. Connan, Le test P.kY. (manual), P.D.F., ed. II, 1969.

285

Testul Rosenzweig de frustra!ie. Exista doua variante constituite peacelea~i principii. Un test de frustra!ie Rosep..zweig pentru adul!i ~i unulpentm copii. Au aceea~i schema operativa ~i func!ionala. S. Rosenzweig aprezentat testul pentru adul!i prima data in 1944. Difuzarea ~i interesulpentm test a inceput, insa, prin 1949. Este yorba de un test interpretativproiectiv cu material de tip psihosocial. Consta din imagini miniaturizate.Cuprinde 24 de astfel de imagini - desene. Referindu-ne la cel pentru adulti,semnalam ca in fiecare imagine sunt prezentate doua persoane, din care unaeste in situalie de frustrare. De exemplu, una din imagini prezinta 0 ma~inacu doua persoane, dintre care una cere scuze unui pieton pentru ca I-a

. stropit. Se cere subiectului sa spuna ce ar raspunde daca ar fi el cel stropit,adica eel frustrat. Intr-o alta imagine, 0 tanara spune alteia "e groaznic, a!ispart tocmai vasul preferat al mamei mele"; trebuie sa se raspunda, inreplica, a~a cum vrea cel solicitat prin test. Analiza raspunsurilor se face infunctie de gradul de agresiune din raspunsuri ~i din punctul de vedere al TR(timpul de reactie). In informatii1e, privind raspunsurile ~i interpretarile ce Iise pot da, exista 11 tipuri de raspunsuri posibile evaluative.

Fiecare secven!a de test are doua patrate in partea de sus. In unuldin ele (de obicei primul) se pune textul provocator al situa!iei ~i al acelui cea suferit ~i sufera fmstrarea. In al doilea patrat se va expune raspunsulsubiectului care se testeaza ~i care se implica in situa!ie. Cele mai multeraspunsuri - dar ~iprovocari de raspunsuri - sunt de aparare a eului.

Diferitele elemente succesive, colectate ea raspunsuri, se analizeazadin punctul de vedere al: indicelui de conformism eu grupul (CSR) pe de 0parte, ~i din punctul de vedere al profilului elaborat pe seama a 6 indicideriva1i din frecven1a a 9 factori implicati in ansamblul testului, pe de altaparte.

286

1mipare fiJarlerau ca v-am stropit

hainele Cllnomi. Am

facuI101posibilul so evil

balWaca.

Testul Rozensweig pentru adulti.

E groaznic!

Ali sparllocmai

vaslll pre{eralal momei mele.

A-'ll sU17leti oare

pUlin preaI11(JfiIIroasa?

~

Fll!~

rr7fdI

7

Prielena 10

/7/-0 invilolla bala.";la searo.

\1i-a SpllS ca 11I11-a

safi acola.

nI

8

Scenete1e 1,2, 7, 8 din c1e 24.

287

Prin aeeste demersuri, subieetul poate fi plasat in populatiagenerala, din punetul de vedere al relatiilor mai importante ee se exprima inviata eurenta. In raspunsuri, se exprima modul de a evalua pedeapsa,strategii de extrapedeapsa ~i de intrapedeapsa ~i atitudini de rejeetie ~i deatitudini refraetare fata de pedeapsa. In raspunsuri se mai exprima reactii dedominanta a obstaeolelor provoeatoare de frustran ~i evident, apararea desine. Exista ~i un tabel ee permite 0 reformulare a rezultatelor in functie dealte criterii .

• Testul Leopold Szondi (1893-1981)\ psiholog elvetian de originemaghiara, a predat la Zurich cunoscuta sa teorie a destinului. Testul sau atrezit mare interes. In 1969, s-a infiintat Institutul Szondi, cu trei ani destudiu. Universitatea din Louvain i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa

(1970). In 1977, a aparut lucrarea sa de sinteza Introduction a I 'analyse dudestin. Este yorba de 0 metoda diagnostiea de optica abisala .

• Metoda re1eva procesele incon$tiente ale destinului pulsiunilor ~iale eului. Se refera la 3 structuri ale incon$tientului. Ineon~tientul personalstructurat ca substrat sexual ee se formeaza in copilarie, ca sursa pulsionalaa experientei dobandite. Al doilea este ineon~tientul familial, carecondenseaza genealogia subiectului ~i euprinde un complex de elementeereditare. Cuprinde genealogia patologiilor ereditare din arborelegenealogie. Sistemul pulsional ereeaza un cadru determinist. Ca atare, labaza acestui test se intiUnesc psihanaliza ~i genetica. Cele 3 substraturipulsionale din istoria destinului sunt: incon~tientul personal (cu substratsexual), incon~tientul familial (eu substrat genealogic ereditar, in carepalpita psihologia ereditara a maladiilor pulsionale ale generatiilor deprovenienta), ~i al treilea substrat, cel al sistemului pulsional arhaic colectiv,pe baza de arhetipuri. In sistemul pulsional al analizei destinului, sedepisteaza, prin testul Szondi: 1. aspiratii sau tendin!e pulsionaledeterminate de 0 gama materna sau paterna; 02. nevoi sau factori pulsionali(perechi de gene pulsionale analoage); 03. pulsiuni sau fuctori pulsionali,rezultati din aliajul, intricatia a doua reuniri de factori pulsionali.

Existil, dupa Szondi, patru grupe ereditare disociabile clinic in optgrupe de tendinte pulsionale specifiee. Szondi impliea in structuraexplieativa a acestor afirmatii tot ee exista disponibil in tematiea ~tiintifiea avremii in aeeste probleme.

Testul propriu-zis este compus din 48 de fotografii, impaqite in 6serii de cate 8. Subiectul este invitat sa aleaga din fiecare serie cate doua

!Szondi L., Experimentelle Treibdiagnostik, Bem, 1947.

288

fotografii, una care sa reprezinte persoana cea mai simpatica $i a doua, pecea mai antipatica. Fotografiile sunt similare cu cele de buletin de identitate.

* In lucrarea "Triebpsychologie", Szondi a prezentat 0 tehnicaauxiliara, numita integratoare sau complementara, bazata pe dialecticainstinctelor din prima ~i a doua categorie. FOlmula completa pulsionaIa are,dupa Szondi, planuri ~i permite sa se diagnosticheze complet instinctele depe palierele de apmienenFi. Precum a reie~it din cele de mai sus, testulSzondi este orientat spre patologia personalitatii .

• Tehnica de utilizare a testului presupune cateva etape. Cele48 defotografii sunt impartite in ~ase serii de cate 8. Subiectul este solicitat saaleaga din fiecare serie cate doua fotografii, una care reprezinta persoanacea mai simpatizata sau agreata ~i a doua contrarie (reprezentand persoananesimpatizata). Alegerile pun in evidentaun profil pulsional. Szondi astabilit 400 de profiluri. Formula pulsionadi cuprinde, dupa Szondi, destinulsubiectului caruia i se face examenul psihologic.

Prezentare de caz

Numele: LM.; varsta: 40 ani ; sex: fern.;Prof.: casnica

SIP~

r?

Sh s

+ +

P

e hy±

Sch

k£+

Cdm

±

:!

S = ++ : Perceptia reala a lumii printoate organele senzoriale. Subiectul sestraduiqte sa fuzioneze nevoile defeminitate /h +/ ~i masculinitate intr-unaliaj despre lumea heterosexuala. Estesexualitatea sanatoasa a subiectului

mediu/obi~nuit/,Eros terestru.P = ± -: Opresiune histeriforma,apropiata de panica. Un Abel care lasasa i se acumuleze afectele.

Sch = - +: Eul inhibat, lupti'indimpotriva posedarii prin mecanisme denegare. Represiune.

289

C = - ±: De~i obiectul este deja pierdut IC - -I, fixatia ~i chiarlegatura subzisHL Atemie proasHL Legatura nefericita, ireala.

Diagnostic: Subiect cu un nivel de inteligema nu prea dezvoltat.Lipsa de ocupatiel anamneza/. Se opune lumii exteme prin mijloaceleistericului. Lasa sa se acumuleze afectele spre a Ie revarsa apoi impotriva.celorlalti.

NumeIe: C.D.; varsta: 20 ani; sex: fern.;data: 28 mai 1993

5 1'P I Scl..l C­4~jl~IPVI~S

h s+

p

e h.r±

Sch

kE+

Cdm+ 0

S = - + : Umanizare paqiala.Sexualitate histeriforma. Activitate

culturaHi, sugestiva, agresiva, dar activa.p = + ± : Un Abel/P = + - I, care

se da in spectacol I hy + = I, dorinta deimplinire.

Sch = - + : Eu juvenil. Inhibat, darrealist. Lupta impotriva posedarii prinmecanisme de negare. Represiune.

C = + 0: Principiul realitatii.Legatura infidela. Cautarea unui obiect

nou, de~i exista inca legatura eu eele vechi. Atentie J:mpaqita, bi-obieetualain comportament.

Diagnostic: Subiectul inceardi sa se condudi dupa principiulrealitatii, adica sa se comporte realist, sa se integreze cat mai bine inrealitate, de aceea lupts. in vederea oblinerii unui autocontrol sufletesc prinoprimarea tendintelor contradictorii ce-l caracterizeaza. Cauta sa seadapteze, sa se impuna prin afirmare pe plan cultural. Poseda un gradevident de agresivitate $i punerea in evidenta a propriilor calitati, bunavoinla~ivalori. Sexualitate histerifomla. Imprevizibilitatea in relatiile sociale.

Dorinta de a-;;i face cat mai multe rela!ii. Profil histeriform, pentrucorijarea caruia subiectul se zbate, propunandu-;;i $i straduindu-se sa fierealist $i, de asemenea, oprimindu-$i pomirile. Nu reu$e$te intotdeauna.

290

• Testul Lumea a fost initiat de Melania Klein ~i MargaretLoewenfeld. E un test ce are ca materie prima numeroase obieeteminiaturizate ~i implicate Intr-o optica psihanalista pentru copii eu foartebune rezultate. Studiind structura materialelor, Charlotte Buehler a e1aborato baterie complexa privind structura ~i semnificatiile obiectelor potentialalese ~i reunite la 0 solicitare de acest fel. S-a ocupat ~i de calitatilemetrologice ale unui astfel de test. Interesant este faptul ca de aceastaproblema se ocupau, coneomitent, ~i alte persoane. In 1953, a apiirutluerarea lui M. van Willick, sub directia lui Kate Wolf, privind activitateapsihodiagnostica cu acest test la copiii normali. Faptul ca atare a contribuitla un mai mare ~imai util diseemiimant in aldituirea testului care a inceputsa intereseze din ce in ee ~i mai multi cercetiitori. Dupa 1953, au apiirut innumeroase tari astfel de teste. Cel allui Ch. Buchler este cel mai raspandit.Cuprinde 160 de piese, impartite in 8 eategorii (personaje, animaledomestice, animale salbatice, cHidiri,vehicule, construetii, natura, materiale,inclusiv de razboi, dar ~i pentru activitati curente). Exista ~i 0 forma atestului cu 300 de piese impaqite dupa acelea~icriterii. Se cere eopiilor sa sejoace cu aceste materiale cum doresc. Produsul final se fotografiaza pentruinterpretare. Acesta contine un foarte evident material proiectiv, implicatintr-o alegere cu oferte mati, dar cu 0 experienta de viata inca in plinaformare. In analiza intereseaza numarul de obiecte folosit pe categorii pe deo parte, prezenta unor trasaturi caracteristice (exista 6 variante), coerentaalegerilor ~i ce anume sugereaza, pe de aWl parte. Analiza finala estecantitativa ~i ealitativa ~i pentru adulti, la care se obtin adeseori rezultateinteresante.

• 0 alta varianta eu sareini $i strategii de aplieare similare serealizeaza cu testul lui Artness si eu testullui Scheidmann (Make a picturestOry maps, 1952). Aeest din urma test ofera 210 imagini, ce se pun laalegere ca material de fond. Cotatia se face dupa ce, mai intai, s-a efectuatpeisajul general de fond cu cartona~ele ~i apoi implicarea de personaje inpeisaj. Ca atare, acest test are in plus, fata de eel descris mai inainte,organizarea unei animatii de persoane in fondul vietH ~i a mediului creatprin peisaj. De~i foarte interesant ~i atractiv pentru copii, prin varietatea demateriale disponibile $i erearea atmosferei ludice, ce se implica prin acesta,cotatia testului este inca destul de putin substantiala. Probabil se va imbogatiin timp, fapt ce se petrece, in mod curent, cu fiecare test mai interesant ~;imai special.

• Asemanator, se prezinta ~i 0 aha categorie de teste, care secentreazii, insa, pe construirea "satului". Astfel de teste, cu materialele

291

determinate de titlul acestora au fost £acute de Henri Arthus, pe de 0 parte §ide dr. Mabille, pe de aha parte. Autorii respectivi au pus accent pecoordonatele topografice ~i pe alegerea §i organizarea lor care ausernnificatii legate de imagnea traditional a §i gradul ei cu privire la "sat",dispersia personajelor in teren, ce anume fac personajele, daca sunt mai multsingulare sau in grupuri, daca sunt privite din optica unei zile de lucru sau auneia de siirbatoare, sau de siirbatorire a ceva (nunta, botez, hora etc.).Intereseaza care $i cat de multe sunt strazile principale §1circulatia pe ele, cefel de caracteristici au. Intereseaza $i simetriile topografice ale strazilor $iimplicarea institutiilor intr-o simetrie sau dupa functiile pe care Ie repreznta§i importanta lor.

e Asemanator intr-un feL dar cu 0 caracteristica diferita ca subiect,este testullui N. Hamburger. Tot cu materiale date, se solicita celor testati saimplice in peisajul construit (pentru care deja se fac cotatiile de folosinta)scene deosebite, mai dramatice (in peisaj).

e Testul mozaic, efectuat de Loewenfeld Margaret. Testul esteproiectiv constructiv cu implicatie a teoriei gestaltiste. Cuprinde 456 depiese plate de materie plastica de 5 feluri sau forme - cercuri, triunghiuri,romburi. Triunghiurile sunt de 3 feluri - dreptunghice, echilaterale ~iisoscele. Plan§ele sunt colorate - ro~u, verde, albastru, galben, alb ~i negru.Se solicita celui testat sa realizeze, intr-o prima faza, un model oareeare eupiesele de care dispune. Poate folosi oricate piese vrea. Produetia final a sefotografiaza sau se inregistreaza prin desene (pe culorile $i formele folositein forma modelului). Autoarea s-a inspirat din modelele de broderii §icusaturi traditionale din sud-estul Europei, mai ales de produqiile spontanece cuprind elemente importante ale personalitatii celui ce Ie confectioneaza.Fiecare model geometric se claseaza intr-o categorie de modele aflate incaietul de cotatie, in urma cercetiirilor prealabile folclorice efectuate deauto are §i colectionate in materialul de cotatie. Se au in vedere: a) prezentasimetriei in forma sau culoare, b) asimetria in cele deja semnalate, c)hipersimetria, d) neexistenta vreunui gestalt, e) prezenta unui efect desimetrie sau de perspectiva.

• Testul pune in evidenta: (1) maturatia la copiii normali, (2)particularitati individuale, (3) prezenta nevrozelor, (4) prezenta psihozelor,(5) influente culturale. Testul este de un real interes ~i are 0 raspandire totmal mare .

• Testul de desen allui Warte~g (W.Z.T.). Autorul s-a gandit ca,dand unui subiect 0 linie dreapti:i sau curba, sau doua grafice de plecare(liniare mai ales), subiectul va fi stimulat sa efectueze 0 tema de desen. Prin

292

aceasta idee s-a conturat 0 alta noua eu privire la studiul proiectiei nu doarinterpretativ, dar ~i ca stimulativ. Astfel,linia data devine implicata intr-osatisfactie de proiectie afectiva. Wartegg a folosit 8 semne (Jinii) plasate inpozitii diferite, centrale ~i marginale in eadrul de desenare. Sistemul deorganizare ~i de interpretare a acestui test a trezit numeroase dispute ~idiscutii, bineinteIes productive. A~aca, nu dupa mult timp, a aparut variantaWartegg-Biedma. Aceasta consta dintr-o foaie divizata in 16 careuri eulaturile de cate 4 em. Se propune 0 tema care sa se expuna (prin desene) incareurile testului.

II In acela~i context, de provocare a interesului pentru desene, seafla ~i testul C. Machover. Prin instructaj, se cere subiectului sa deseneze 0femeie, apoi un barbat. Analiza proiectiva a desenelor pune in evidenraaspecte foarte diverse ~i semnificative psihologic. ~i cotaria se structureazare1ativevident. In aceea~i cauzalitate de oferte s-au nascut numeroase teste,intre care ~i testul Koch - testul arborelui (pe care I-am mai evocat).

~ Noi ne-am mai referit Ia testul arborelui. In genere se deseneazasteJan. In partea superioara a arborelui se considera· ca se proiecteazaspiritualitatea, iar in partea inferioara, structurile instinctive. La mijloe seexprima, proiectiv, prezentuI, in fara Iui viitorul ~i in spate-trecutuI. Toateacestea impart foaia de hartie in patru, toate partile fiind semnificative cafonna, ritm de executie, inclinarie, forma radacinilor, a trunchiului, acoroanei, prezenta de flori, de fruete ~ide frunze, ramuri etc.

o In desenele de mai jos se afla doi arbori. Primul este al uneipersoane de 50 de ani. Are radacini putemiee, mai ales in zonele trecutului(a fost sanatos ~i bine implementat in viala). Trunehiul e viguros ~i se aflaspre viitor, dar eu ramuri groase in zonele treeutului ~i cu ramuri mai purinelegate de prezent. Ramurile ~i pozitia paginala pun in evidenta 0interiorizare spre trecut, incarcata de aspirarii spirituale ce se transmit spreprezent ~i viitor. Faptul ca sunt mai inaIte, pune in evidenta 0 cautare aspiritualitatii. Ramurile fiind tara frunze, evoca 0 toamna sau 0 iamainterioara.

293

j!~\,'-,

-Testul arborelui.

• In al doilea desen, arborele este aproape fara rMacini. Este yorbade 0 persoana tanara, care are oarecare retinere la punerea in evidenta aimplieatiei in radacini. Frunzi§ul bogat, cu deschidere larga spre parteasuperioara, pune in evidenta proiectare $i cautare, implicare in spiritualitate§i in viitor; frunzi§ul, inseamna proiecte $i investitii, iar ramurile groaseimpliea forta §i vitalitate a inteligentei.

• Testul arborelui a fost aplicat $i la copii (Florence Goodenough)impreuna eu testul "Omuletu1" ("Le bonhomme") eu aeela$i sistem deinterpretare. R. Stora a modificat tehnica de baza a lui Koch, solicitanddesenarea a trei arbori pe foi de hfutie separate. A patra varianta cere cadesenul sa se faca cu ochii inchi~i, Store considera ca repetarea desenariicreeaza 0 mai mare transparenta a proiectiei.

294

• Testul gradinii este, de asemenea, proieetiv ~i interesant. Suntgradini numeroase eu ziduri, drumuri, poteci, flori ~i pomi aliniati, dar ~igradini realizate dezordonat, eu aglomenlri de pomi ~i vase de flori, lipsitede perspeetiva (adancime in desen).

Un interes tot mai mare au eapatat testele denumite de euloare.Acestea se bazeaza, in principiu, pe solicitarea de la subiect a unei atitudiniinterpretative in universul cromatie. Se ~tie di dispozitia generala, starea deconfort sunt influentate de culori in mare masura1. Se presupune ca exista 0

latura proieetiva a aeestei influente .• Testul F. Birren este un test proiectiv-verbal de euloare. in

apliearea lui, se solieita preferinte1e eu privire la 11 culori ~i 4 situatiicoloristiee. Combinatiile, care apar pe seama acestui sondaj, pun in evidentaeonflicte sau coneordante. Interpretarea evodi 0 foarte larga experientasocial simbolistiea privind eulorile. Se fae, de asemenea, referiri la efectelefiziologiee ale eulorilor. In aeeasta ordine de idei, enumeram, ea forma desistem de psihodiagnoza, testul de simbolism al eulorilor, efeetuat de L.Matsuoke ~i P. Obonsi, elaborat in 1951.

@ Testul euprinde un tab Iou cu culori ~i un tablou de euvintestimuli. Subiectii fac asoeiatiile corespunzatoare.

@ Ce1 mai interesant este, insa, testul color Lueseher de alegere aeulorilor preferate. In acest test, compus din 8 eartona~e colorate, subiectuleste solicitat sa aleaga eulorile in ordinea preferintelor. Prima culoare aleasaeste maximal preferata, ultima este rejectata in cea mai mare masura. Primaeste urmata de 0 zona inca de preferinta. Ca atare, a doua aleasa se noteazatot eu plus, ca ~i prima. Urmeaza 0 zona de preferinte cu rezonante afectivemai moderate. Se noteaza XX. Alegerea continua eu 0 zona de indiferenta(rezonanta afectiva, slaba sau lipsa a aeesteia). In fine, zona de rejectie ~i derezonanla afectiva nula se noteaza eu __ . Ca atare, pentro fiecare din cele 4zone exista 0 conotatie specifica.

Foaia de lucro euprinde 8 casute pentru cele 4 simboluri implicatein psihodiagnoza.

Primele doua locuri, notate + +, indica preferinta putemica pentro 0culoare, semnul + pune in evidenta modus operandi al persoanei aflate inexperiment.

Urmeaza doua casete eu semnele X X eu preferinte moderate.

] Faber Birren, Color in Jour Word Collier, Macmillan Ltd., London.

295

A treia zona, cea a indiferentei (rezonanta afectiva slaba sau lipsade interes), se noteaza = =. In fine, zona de rejectie total a se noteaza cu __(modus vivendi operandi) .

• In genere, culorile inehise au efeete depresive, ~i alese pe primelelocuri indica stari depresive. Culorile deschise au efecte stimulatorii, iarculorile prea stralueitoare au efecte 0bositoare.

Rosul este 0 culoare foarte calda, de stimulare general a, inc1usivintelectuala. Creeaza senzatie de apropiere in spatiu, nelini~te excitatorie.

Portocaliul este 0 culoare calda. stimulatoare emotiv. Exprima 0senzatie de apropiere afectiva, calda, putemiea. Este 0 euloare asoeiabilitatii.

Galbenul este 0 culoare solara, stimuleaza multa buna dispozitie,stimuleaza vederea, da senzatie de apropiere in spatiu. Este 0 culoaredinamica.

Verdele este 0 culoare lini~titoare. insa mai rece. Creeaza impresiide prospetime. Faciliteaza deconeetarea nervoasa. Da 0 senzatie dedepartajare foarte calma in spatiu.

Albastrul este 0 culdare lini$titoare. In execes, duce la depresie,senzatie de departare in spatiu.

Violetul este tot 0 culoare rece. stimulatoare de nelini~ti,deseuraiatoare. Este euloarea deceptiei, disperarii ~i angoasei. Treze~tetendinte spre tristete, dar $i agresivitate latenta, 0 energie vital a reziduala,susceptibila de anagajare.

NeQ:rul este culoarea melancoliei. eu atingere grava a capacitatiivitale $i a posibilitatii de reactie. Este ~i 0 culoare a depresiei. Exprima ~isentimente de culpabilitate, de Iupta $i de pasivitate tragica in fataevenimentelor care depa~esc posibilitatile de Iupta ~i de eomprehensiune.Este culoarea doliului $i a mortii 1•

9 Exista 0 influenta psihologiea diversifieata a eoloristiciiincorporate in limbaj. In acest sens, se spune: "alb ca varul", sau "alb caperetele". "Este inca verde", se spune despre un om in varsta, vioi, sau "aspune verde in fata", pentru sinceritate, indiferent de efecte. Ori se spune "s­a facut galben de spaima", ori "rO$U de furie", psihologii romani M. Galu $iA. Dicu au elaborat a interesanta lucrare despre personalitate $1 culaare,tratand exhaustiv problemele sociale antropologice, fiziologice, psihologic~

1 Exista atitudini emotionale fata de eulori diferite la diverse popoare (Werner sau Birren).La afrieani, negrul este legat de spiritul binelui, griul de eel al raului. La chinezi, albul esteculoarea doliului, verdele euloarea invidiei, galbenul, euloarea geloziei etc.

296

industriale etc. U. Schiopu, M. Garboveanu ~i E. Verza au aplicat testulLuescher pe copii normali ~i cu debilitati mintale, stabilind 0 serie decaracteristici ontogenetice ~i tipologii proiective fata de culori. Culoarea esteimplicata in viata moderna ~i sub semnul efectelor neuro-psihice,fiziologice, estetice; culorile sunt profund implicate in artele plastice, dar ~iin moda, estetica locativa, industriala etc. Exista ~i un aspect privindimplicatia sociala semnalizatoare a culoriler in circulatie.

• in testul Luescher, culorile de baza (ro~u, verde, galben, albastru),daca sunt pe primele locuri, exprima confort psihic ~i buna dispozitie,diminueaza oboseala intelectuala, stimuleaza randamentul activitatiiintelectuale, cre~terea gradului de receptivitate, munca intelectuala decalitate, favorizeaza memorarea ~i asimilarea de cuno~tinte, dialoguriledestinse, atentia, intensitatea ~i sociabilitatea.

• Ca atare, pozitia culorilor, in tabelul descris mai sus, au mareimportanta. Pozitiile 1 ~i 2, notate cu +, pun in evidenta: 1. Metodaesentiala, modus operandi (albastrulla 1 indica niai mult calm in toate cele),"obiectivul actual", scopul de fond (de a trai in pace - albastrul).

• Pozitiile 3 ~i 4 pun in evidenta stadiul situational al conditieipsihice interne. Con~tientizarea acesteia - ca fond pentru situatiile in care seafla subiectul (albastrul in aceasta pozitie indica 0 stare calma saunecesitatea de calm).

• Pozitiile 5 ~i 6 reprezinta (dupa cum am mai semnalat) zonele deindiferenta. Pot fi de calitati neconturate sau 6 de rezerva, suspendate ~iutilizabile, daca apar circumstante noi de imperioasa schimbare.

• Pozitiile 7 ~i 8 sunt ale culorilor rejectate. Pun in evidentainhibitii, trebuinte, necesitati, opresiuni nefavorabile. Albastru, pe acestepozitii, inseamna ca trebuinta de pace este nesatisrncuta.

• Testul pune in eviden~ in prima faza, prin absenta celor patruculori stari de anxietate, nelini~ti, insatisfactii, stres provocate de acestea(ro~u, verde, galben, albastru).

@ Caracteristicile stresului ~i structura de fond a acestuia se pun inevidenta prin locul culorilor fundamentale pe pozitiile 6 ori 7, urrnate deculorile din categoria celor de disconfort (negru, gri, violet). Deci, ultimelelocuri, daca au evocata 0 culoare din cele 4, indica 0 sursa de stres calitativ,legata de culoarea fundamental a cu semnificatia ei (este yorba de locurile 6,7 ~i 8).

• Strategia testului curpinde 0 a doua alegere la putina vrerne dupaprima; prin a doua alegere, se poate pune in evidenta forta stresului, daca se

297

va face aceea~i alegere, dar dadi vor aparea schimbari, se poate pune inevidenta modul de aparare a personaliHitii pe care I-a implicat deja.

• Folosirea testului Luescher este relativ complexa ~i cere 0exersaremaiindelungata.darestevorbadeuntestinteresant~isensibil.maiales ca permite formularea unei prognoze temporale. Aplicarea dupa untimp (earn doua saptamam pentru evenimente mai compensabile ~i catevasaptamani ~i chiar luni pentru evenimente mai grave, precum decesul uneipersoane importante, colapsuri economice sau sentimentele dramatice inmod deosebit etc.).

1& Un alt test de culoare este eel allui Pfister-Heise consta dintr-o

piramida desenata din 15 careuri ce se pot asambla in e~antioane din hattiecolorata, aflate la dispozitia subiectului (20 de decupaje mid din hartiecolorata, dintre care sunt suficiente 15). "Compozitia" se interpreteazaproiectiv. Se subliniaza ~i se analizeaza dominatia coloristica pe secventainferioara medie $i superioara a piramidei, la dreapta $i la stanga, dupascheme Ie cunoscute. Testele de acest fel pun in evidenta diferente normale,dar $i pe cele nevrozate, schizofrenice etc.

• Ultima cate€!orle de teste proiective. la care ne yom referi. suntteste Ie de completari verbaIe: Drin povestiri pentru prescolari (L. Despert),terminari de povestiri in versiuni personale (D.R. Miller ~i Margaret Sterne).Exista autori care au integrat utilizarea de completari de povestiri in opticagestaltista (M. Engel sau H.R. Sergent). De prin 1940-1944 dateaza aceastadirectionare. Nu putem ignora lucrarile efectuate de Tatiana Slama Cazacu.1

• Si psihologii romani au efectuat teste verbale de acest fel, pentrua testa felul de tensiune ~i sensibilitatea proiectiei la tinerele delincvente, Incomparatie cu cele nedelincvente (eleve) din ~coli. Este yorba de cercetilrile±acute de T. Bogdan, A. Bogdan $i M. Cristescu (1969, Revista depsihologie, m. 3). Exista numeroase teste verbale pentru copiii handicapati.(E. Verza, G. Radu, C. Paunescu etc.)

• Cosmovici si colab. au efectuat. de asemenea. un test legat deconcepti a moral a dintr-o povestire in patru variante eu fondul neschimbat.doar eu sehimbarea sexului 9i a varstelor personaielor din povestire. Este untest interesant (1989. La test au contribuit T. Rudica $i Stela Teodorescu. Infine, Solomon Popescu a experimentat 0 baterie mixta de completari ~ipovestiri, fraze ~i propozitii. Materialul s-a dovedit sensibilin clinica de boEnervoase.

1 Tatiana Slama Cazacu a primit titlul de Doctor Honoris Cauza, in anul 2001, de laUniversitatea de Vest - Timi~oara.

298

@ Testul proieetiv TST (Twenty Statements Test), utilizat ~idescrismai intai de Kohn ~i Portland, apoi preluat de Louis A. Zurcher (1972).Testul este compus din 20 de propozitH neterminate, de tipul "Eu sunt... ".La Universitatea din Bucure~ti, acest test a fost folosit pe numeroase grupede diferite varste. Testul a fost folosit la Universitatea din Bucure~ti ill 3vanante. Varianta 1 eu propozi!ii neterminate "Eu sunt .'" varianta2 eu "Eu a~ vrea sa fiu " (sinele ideal) §i varianta 3 "Ceilalti creddespre mine ea eu sunt " (sinele perceput de la ceilalti). Prinintrebarile implicate In Inceputul propozitiei "Eu sunt. ..", se obtin 4 maricategorii de raspunsuri. Fiecare din aceste categorii are numeroasse varianteposibile ~i numeroase stilOOde completare a propozitiilor. Dupa Louis A.Zurcher, cele 4 categorii de raspunsOOsunt: raspunsuri (A), care se refera lacaracteristicile fizice (sinele fizic). Sunt mai frecvente la fete, mai ales inperioada pubertatH §i adolescentei. La baieti, sinele fizic cre~te in frecventain perioada preadolescentei, eand are lor un puseu de ere§tere discretdezordonat. A doua categorie de propozitii (B) se refera la sineIe sociaLZurcher a folosit expresia "the mutable self" pentru ea are cea maicomplexa evolutie ~i cea mai in cre§tere In decursul vietii. A treia categoriede raspunsuri (C) are In atentie caracteris':cik' psihiee pozit~ve~i negative,aspirative $i evaluative incarcate, de multe uri, de dorinle. In fine, a patracategorie de propozitii (D) sunt de structura mai nonconformista laadolescenti $imai filosofica la adulti (de multe ori meditative) uneori critice,sau metaforice. "Eu sunt fiuI secolului XX, n-am ce face", sau ,;Eu sunt 0picatura din marele cosmos". Aceste propozitii pot evidenlia un spirit elevatfilosofic, romantic, in caz de stil asemanator implicat ~i in celelalteraspunsuri, poate exprima ~iun oarecare grad de cabotinaj.

f,; Testul poate sa puna in evidenta §i uncle tendinle psihotice,interese profesionale, 0 persoana depresiva. Pune in evidenta ~inivelul deinteligenla.

e Tot cu propozitii, ce trebuie completate, a lucrat ~i VirginiaSorescu. Este vorba de propozitii netenninate de evocare subtila aprocesului muncH. Testul este in faza de finisare.

* Un test mai deosebitIn genere, In structura personalitatii, exista 0 structura mai putin

studiata. E vorba de voinla. A. Rey a efetuat un test interesant, u§or deaplicat ~i de interpretat. Vointa se manifesta, mai ales, fie ca actiuneefectuata chiar in condtii dificile pentru a se realiza un obiectiv importantsau pentro a bloca un dezastru, a opri 0 catastrorn etc.

299

In astfel de situatii, vointa subliniaza la maximum tot potentialulpersonalitatii care este folosit in situatii de urgenta. 0 astfel de caracteristicaa vointei este greu de testat, pentru ca obiectivul vointei este distantat demanifestarea ei. Testele de vointa, ce au in obiectiv aceasta latura a vointeise exprima, mai ales, in chestionare in care exista intrebari (itemi) careformuleaza simple opinii (ai vointa dnd se solicita sa faci ceva foartedificil? - de exemplu). Este posibil ca 0 persoana sa raspunda da - de~i nu eprea sigur acest lucru.

o a doua forma de implicare a vointei se manifesHi sub forma defrenaj in fata unei dorinte, situatii provocatoare, dar cu consecinte nepliinuitein fata unui moment de putemica nervozitatea, in care adesea descarcarea seface tnmtind obiecte, u~a etc.

Pentru aceastii forma de vointa, A. Rey a efectuat un tset.Testul "Frenai Vointa", de Ray, este compus din 3 serii de figuri geometrice(dlte 6, a~ezate vertical pe 0 pagina alba ~i solicitarea din partea celui ceface testarea ca eel ce este testat sa traga in exterior 0 linie paralela cufiecare figura foarte aproape de linia triunghiulara, patrulatera §i a celei de atreia figuri din seriile de figuri).

La Universitatea din Bucure~ti, a:.est test se folose§te de prin anii1974 intr-o versiune eu 3 figuri geometrice: un cerc, un patrat ~i un triunghi.A fost schimbata ordinea figurilor 9i a fost introdus cercul in ~irul figurilor.

Solicitarea facuta subieetului este - ca in testul frenaj vointa - satraga 0 linie paralela eu fieeare figura cat mai aproape de linia fomleigeometrice, dar dit mai ineet po sibil. In aeeastii cerinta este importantfrenajul vointei. In genere, in toate testele, aetivitatile programelor, toatalumea este solieitata sa faea totu! cat mai repede. De aceea, testul este destulde dificil.

Se solicita cronometrarea frenajului exercitat ~i scrierea timpului,consemnat in figura geometrica, fie de ditre experimentator, fie de catresubiect, care trebuie sa-~i controleze ~i timpul de lneepere ~i de sfar§ire asarcinii. Bineinteles, ca psihologul i~i noteaza timpul de exercitiu necesarfiecarei figuri. Figurile ai'ezate pe verticala foii sunt: 5 cercuri, 5 patrate, 5dreptunghiuri de marimi egale.

Dupa terminarea testelor, se aduna timpul folosit pentru cercuri ~i seface 0 medie a secundelor folosite. La fel se procedeaza pentrudreptunghiuri ~i pentru triunghiuri. Se pune in evidenta cre~terea, scadereasau oscilatii1e frenajului volntei pentru fiecare serle de figuri.

300

Intereseaza, apoi, daca linia paralela este ~i ramane egala la fiecarefigura, daca are sau nu oscilatii ce due la atingeri de figura model. In acestcaz, este un indiciu de nervozitate.

1. Exista persoane care au foarte putemica viteza de lucru, (de scris)~i ca atare au timp putin de valorizare a testului - frenaj slab al vointei - eyorba mai ales de persoanele colerice. Pot avea 0 scurta scadere a timpuluisau 0 cre~tere a acestuia, pe parcurs.

2. A doua categorie este a persoanelor care au oscilatii pe parcursulseriei, dar, treptat, pot ajunge la 0 organizare a activitatii solicitate. Acesteaau reu~it sa-~i activeze frenajul vointei, in parte

3. Oscilatiile, pe tot parcursul testelor, pun in evidenta 0 slabacapacitate de frenaj - vointa.

ELEMENTE DE CHIROLOGIE SI GRAFOLOGIE.IMPLICATIA PERSONALITA.TU IN SCRIERE

• Fondatorul chirologiei, M. Vaschide,a fost psiholog francez deorigine romana (1873-1907)1. In lucrare sa, aparuta postum, Essais sur lapsychologie de la main (1909), a reunit toate informatiile privitoare lacaraeteristicile fiziee, fiziologice ~i psihologice ale mainii. A studiat ~icomparat mainile a numeroase persoane, preocupat de amprenteleprofesionale, artistice ~i caracterologice ale mainii.

• Fara indoiala, amprentele digitale au devenit extrem de utile injurisdiqie, deoarece se considera probe absolute in identi£lcarea uneipersoane.Nu trebuie sa uitam ca atunci cand 0 persoana scrie, rara indoialase imprima in unele pagini ~i amprentele digitale.

• Actul scrierii are forme de cotatie privind transformarea lui cadeprindere ~i deci activitate curenta. Este 0 deprindere intelectual-motorie amainii. In al doilea rand, actul scrierii este ~i 0 expresie a temperamentuluiexprimat prin ritmul, amplitudinea ~i viteza scrierii, toate acestea £lindlegate de A.N.S. In al treilea rand, in scriere se manifestii un stH personal deadaptare, prin forma scrierii, care poate fi ordonata, dezordonata, neglijentl,corectl etc .. In al patrulea rand, serisul pune in evidenta ~i va.rsta - cea descriere este, pe de 0 parte, cultural a, ~i cea de ani de viata, care sunt supu~iunor dereglari ale capacitltii de scriere, ca viteza, precizia liniilor ~i fluentaa acesteia, relativ dezorganizate la persoanele in vfusta ~i la cele foartetinere (din primii ani de ~coala).

J V. Vaschilde, Essais sur la psychologie de la main, Paris, M. Riviere, 1909

301

II

c..l

It Prin raportarea la caracteristicile gramaticale, de frazare ~i lacaldura sau pretiozitatea scrierii, aceasta pune in evidenta nivelul cultural alpersoanei in cauza, specific subiectului ~i unele caracteristici intelectuale,chiar ~iin cereri ~iacte obi~nuite, care au forme standardizate social.

• Din toate acestea reiese ca scrierea implica 0 serie decaracteristici psihice. Se citeaza, printre prirnii initiatori in grafologie,Aristotel, Demetrius din Falera, dar mai ales Suetoniu. Andrei Athanasiu afacut referiri rezumative cu privire la scrierile vechi din Orient, efectuate caanalize de Kuo-Jo-Hau Okakura, ~imai recent Tahi. A evocat ~i lucrarile lui

. Camillo Baldi, din Bologna, cu privire la scns - personalitate, dar mai aleslucrarile unor grafologi importanti, precum Crepieux-Janin (grafologfrancez), cele ale Iui Klages (grafolog german), cele ale lui Pulver (grafologelvetian) ~i ale grafologului englez Sandek. Enumerarea continua eu medici,care au studiat corelatia dintre scriere ~i unele caraeteristici patologice (dr.Corman, dr. Staletschi, dr. Riviere, dr. Resten ~i dr. Pophal). Dintre autoriiromani interesati de probleme1e scrierii, au subliniat aportul lui M.Vaschide, in aceasm problema, scrieriIe Iui Gh. Marinescu, N. Darevici, H.Bogdanov.

• Metodele de cercetare a scrierii sunt: descriptive, comparative ~iexperimentale.

• Metodele descriptive folosesc 0 serie de parametri evaluativi, caapasarea mainii in efectuarea literelor, claritatea acestora ~i fermitatea,directia :?imarimea, forma ~icontinuitatea ei, ca ~i inclinarea spatiilor dintreranduri, distantele dintre litere etc., stabilind tabele statistice de evaluare.Aceste metode au pus in corelatie caracteristici ale scrierii cu 0 serie deinsu~iri psihice (vointa, sensibilitatea ei, stapanirea mi~carilor mainii), :?i0serie de insu~iri somato-psihice (tendinte depresive, maladive, de vitalitate~icoordonare fluida).

• Metodele comparative solicita e~antioanemari de scrieri pe loturide populatie diferite, din punct de vedere cultural, al criteriilor privindvarsta, sexul, normalitatea. Metoda comparativa a generat 0 serie de tehniciimportante de abordare grafologice.

• Metodele experimentaIe cuprind 0 serie de teste prin care seconstituie cerinte de a scrie repede sau incet, mare sau mic, frurnos sauspontan ~ideci, mai putin controlat ~iingrijit.

• Tot printre seriile de teste grafologice organizate s-au efectuatunele sub comanda sugerata sau hipnotica ~i se refera la mascarea,substituirea sau imitatia scrisuIui altor persoane. Exista ~i lucmi careincearca sa compare scrisul subiectilor cu QI diferit sau identic, pe de 0

302

parte, dar fac tot astfel de studii ~i prin teste de scriere aplicate pe persoanecare poseda caracteristici temperamentale identice sau de diferente opuse, pede alta parte. ~i cazurile de persoane exceptionale au fost implicate in astfelde cercetari. Exista foarte numeroase probleme legate de grafologie. Noiyom trata unele din cele ce·· ne pot fi nOlla folositoare In largireacompetentelor de intelegere a semnificatiilor psihologice ale acestor fe1uride reactii care, prin marea alfabetizare dezlantuita in secol ul XX, a pus inatentie problemele scrierii.

\:+ Grafometria, structurata ~i ordonata prin activitatea Iui Helene deGobineau Perron, aplica 37 de parametri diagnostici pentru diferiteleniveluri ale grafiei la varstele de cre~tere ~i 31 de parametri pentru scrisuladult. Exista ~i 6 parametri patologici. Se acorda importanta deosebitacaracterului proiectiv al scrierii. Nu trebuie sa uitam faptul ca exercitareascrisului se face in :jcoli cu programe relativ egale in clasele unei ~coli(regiuni ~i ehiar tari); totu~i, scrierea este foarte diferita de la persoana lapersoana, ceea ce exprima individualitatea, unicitatea personalitatii. Multigrafologi se formeaza in zile1e noastre. eei mai buni sunt, insa, eei eu studiipsihologice la baza.

@ &guli de baza in vederea abordarii diagnozei grafologice1. Nu se studiaza documente scrise eu creionul - nici pixul nu este

recomandat, ci penita, pentru di pune in evidenta aspecte, precum pasiunea,se:bimbarile ei, ritmul etc. Toate sunt foarte importante in analiza psihica.

2. Trebuie intotdeauna cunoscute varsta, sexul, nationalitatea,limba celui testat grafologic. Ignorarea acestora poate duce la gre~eli deinterpretare. :Mai ales pentru eei care vorbese §i scnu in mai rnulte limbi ~i

mai multe alfabete. Noi ne yom referi, in cele ce urmeaza, la texte scrisein cadrul alfabetului latin, care se afla de fapt in mare extindere. Pot aveacaracteristici specifice explicabile prin acest fapt. Ele pot fi, insa,interpretate grafologic gre~it, daca se aplica la scrierea latina, datoritanecunoa~terii interferentelor eu alte sisteme de scriere. Exista 0 tendintaactiva de adoptare a alfabetului latin in tot mai muIte tan care folosesc astfelde alfabete.

3. Analiza grafiea trebuie sa se bazeze pe un document spontan (ca,de pilda, 0 serisoare datata, eu scns pe hartie neliniata, eu iscalitura, illsotitade plieul corespunzator (adresa) ~i materialele elaborate in cadrulexamenului grafologic. Aceste solicitari sunt necesare deoarece exista uneleaspecte variabile ale serierii ~i altele eonstante (ca de altfel ~i alepersonaliUitii). Plicul contine numeroase note de "autocontrol" ~i mainumeroase caraeteristici privind modul cum ar vrea sa apara (social)

303

---- -------

persoana ce este implicata in examenul grafologic. A~adar, plicul cu adresareprezinta scrisul conventional, oficial, ca ~i iscalitura.

4. Trebuie rezistat, In orice analiza grafologica, sugestiilor ~iinfluentelor exercitate de persoana care a solicitat analiza grafologica.

5. Aprecierile trebuie tacute cu bunavointa ~i moderatie, cu tact ~irespect fata de cel caruia ii sunt adresate. Este necesar ca examenulgrafologic sa fie suplimentat ~i corelat neaparat cu observatii atente privind,mai ales, unele aspecte ce pot sa se exprime contradictoriu Intr-o analizagrafologidi. in rezumat, in orice act de analiza grafologica este importantaintelegerea atenta, observatia eomplexa ~i nu aprecierea severa ~isuperficiala.

Aspeetele mai importante ale scrisului. utilizate in analizagrafologiea

eel mai important, trebuie sa fim atenti la caracteristicile serisului,prezentate mai jos.

1. Forma scrisului. Este yorba de caraeteristieile literelor in

ansamblu, de proportiile ~i raportul dintre litere ~i nivelul de dezvoltare alserisului (varsta de scriere exprima 0 dimensiune a nivelului de eultura);serisul "proiecteaza", de fapt, caracteristici ale deprinderilor memoriei, dar~i aspiratii, gust, ideal, originalitate - scrisul cu ascutimi, rotunjimi, eusuplimente omamentale, eu simplificari etc.

2. Intereseaza, de asemenea, dimensiunea scrisului. Aceastadezvaluie aspeete ale afirmarii de sine, care se implica in dimensionareaindividualitatii ~i care implica expansivitatea persoanei implicate inexamenul grafologic.

3. Continuitatea este, de asemenea, 0 struetura importanta a scrierii.Evidentiaza prin legaturile ~i spatiile din cadrul scrisului coeziunea inactiuni, deprinderi, sentimente, mod de a reactiona etc. Continuitateaexprima ~i simt de organizare, ordine, caracteristici ale functionalitatiiscrisului in desta~urarea de activitati persistente.

4. Directia si inclinatia scrisului exprima starea de spirit, fluctuatiadispozitiilor, stilul de antrenare in activitate, fluctuatiile specifice,caracteristicile structurale ale aspiratiilor.

5. Viteza este, de asemenea, 0 importanta caracteristica a serisului.Pune in evidenta rapiditatea reactiilor interioare ~i exterioare, cadenta ~iritmul aeestora. Prin acesta, da indicii asupra vitalitatii, vigorii (Klages),caracteristici ale temperamentului.

6. Presiunea serierii exprima intensitatea de exprimare aindividualitatii, originalitatea, dorinta de afirmare, vitalitatea. Impreuna ell

304

ritmul (viteza), reflecta aspecte semnificative ale dinamismuluipersonalWitii.

Parametrii enumerati evidentiaza aspecte diferentiale ale activitatiipsihice, in exces sau deficit. In unele cazuri, pune in evidenta aspecte

maladivez conven!ionale sau psihopatologice.In continuare, yom relua fiecare dintre parametrii enumera!i, pentro

a analiza semnificatiile mai reprezentative in care se exprima.@ 1. Ca forma generala, privind forma scrisului, se pot diferentia:1. Serisul claro simplu. rara complicatii ~i inflorituri. Acesta pune in

evidenta conformism partial, putina originalitate, cerinta interna de a sementine in cadrul regulilor caligrafice invatate. Aceste persoane suntordonate, au deprinderi dominante automatizate, cu obiceiuri organizate.Daca ansamblul serisului este elegant. annonios ~i ferm, indica moralitateinalta, dorinta de c1aritate, loialitate ~i obieetivitate. Daea ansamblulscrisului are anumite rotuniimi de litere. exprima bunavointa, dorinta deadaptare. Dadl scrisul clar are anumite aseutimi, reprezinta 0 oareeare lipsade naturalele, neincredere, snobism, ~i chiar Epsa de sineeritate. Serisul claroeu elemente simplificate in parte. reprezinta inteligenta, spirit lapidar,activitate psihica bogata. Daca scrisu} este pHieut la vedere si elegant, punein evidenta sUDerioritate morala. eehilibru interior. Dadi sensu! e lent., .1 ./ ,

reprezinta lentoare de fond, neglijenta, adaptare mai superficiala ~idezordine interioara de fond sau temporala.

2. Sensul ferm eu trasaturi apleeate, dar in ansamblu net, exprimafermitate. enenrie. deeizii euraioase. adeseori sanatate buna. Scrisul egal ~iputin monoton, caHgrafie ~i automatic (ea de tipar sau ca desenat) reprezintasmpanire de sine, pondera!ie, calm. Dad! nu e frumos. reprezintaindiferenta. natura maniac a, uneori saracie mentala. Cfu1d toate literele suntseparate intre ele (la adulti), exprima intuitie, bogatie de idei, spirit deobservatie, uneari logica in aqiuni. Aeesta este serisul colectionarilor. Dacaeste amlonios, exprima snobism ~i disimulare. Intotdeauna pune in evidentaadaptare dificmi.

3. Sensul aseutit, cu unghiuri 1110c de linii curbe, exprima energie,vainta, independenta~ spirit neinfluentabil, intransigent ~i inflexibil.

4. ScTIsulla..'1sat.eu trasaturi impulsive in toate direqiile, reprezinmimpulsivitate, vioiciune, eferveseenta ~i pasiune, dar ~i lipsa de stapfullre desme.

5. Scrisul omat ell arcade ~i curbe evidentiaza persoa.l1ele lipsite desinceritate, disimulante, dar ~i ell unele gusturi artistiee.

305

6. Sclisul confuz, complicat, cu trasaturi inutile ~i inflorituri, clificHde descifrat, reprezinta cochetarie, confuzionism, uneori lipsa de franehete.Se eonsidera di este scrisul persoanelor ce nu au 0 activitate psihiea pre abogata. Scrisul confuz, cu forma literelor nec1ara, ansamblul dezordonat $inecitet pune in evidenta variabilitate extrema de inteligenta $i aptitudini(uneori geniu) , adesea este, insa, serisul persoanelor agitate, precipitate,incoerente ~i confuze, apare §i la varstniei. Nu are insa semnifieatia de maisus.

7. Serisul nearmonios, disproportionat, reprezinw instabilitate,suseeptibilitate, agitatie, lipsa de concentratie a spilitului, uneoriinferioritate moraliL Selisul nearmonios, eu tendinte de rotunjire a literelor,exprima varietate de impresii $i pHieere pentru aeesta.

8. Scrisul dezordonat, eu tremuratuli §i sacadat, pune in evident afragilitatea sanatatii (uneori cramp a scriitorului). Daca este ferm, cu bueleinutile, reprezinw un caracter rara scrupule. Modificarea caracteristicilorscrisului de la pagina la pagina sau de la rand la rand, indica instabilitateextrema, versatilitate, lipsa de principii, nerespeetarea promisiunilor. Laeopii~i la batrani, nu sunt implicate aceste semnificatii.

9. Scrisul filiform, eu litere in$iruite ea un fir, este frecvent mai alesla oamenii foarte oeupati. Dadi aspeetul filiform este ondulat, pune inevident a altemante de preeipitari §i reveniri, daea literele din euvinte aucaraeter filiform, indica 0 lipsa de stabilitate §i precizie in activitati, ehiardadi in aeestea sunt $i interese. E serisul oamenilor ce ereeaza eerJivocuri $iindoiala.

10. Serisul eu contururi vagi, prost delimitate, exprima, adeseori,sanatate deficitara, caracter inconstant, lipsa de vointa.

11. Scrisul leier, subtire reprezinta vitalitate diminuata, adaptaredificila, sentimente delicate, sensibilitate. Daca este nearmonic, reprezintaprudenta, inegalitate in dispozitii, temperament lent $i ezitare.

12. Scrisul in ghirlande, cu "n" ~i "rn", devenite "uu" ~i "uuu" ,exprima scrisul eelor ce se adapteaza u~or, sunt receptivi, sentimentali,influen!abili, domici de a fi Iuaji in seama.

13. Scrisul dinamic 'exprima vitalitate, entuziasm. Excesul exprimaexaltare ~i nerabdare. Cand excesul este foarte mare, poate sa fie yorba deunele deranjamente rnintale.

41 II. DinamismuI scrisului.

Se analizeaza in doua directii, observabile ~i semnificative.

306

o directie se refera la marimea Hterelor, la egalitatea marimii etc. Adoua direciie se refed la proportiile dintre planurile verticale ale scrieriiliterelor.

Dimensiunea literelor poate fi mare, mica, medie. Literele pot fiegale sau inegale, ca dimensiune pe parcurs. In genere, scriereadimensionata medie este cea normala. Ne-am oeupat, implicit, decaracteristicile ei, referindu-ne la forma (scrisul clar, in special).

1. Serisul cu litere mid, subdimensionat constant, exprimaseveritate in afirmarea de sine, intransigenia, principii severe. Literele foartemici sunt frecvente la bolnavi, dar pot exprima ~i fineie inteleetuala. Dadiserisul este nearmonios, indica lipsa de elan ~i meschinarie.

2. Serisul supradimenisonat egal, In jurul a 2 em (daca nu estescrisu! unui om cu deficient de vaz) , reprezinta vitalitate, orgoliu, spiriteuforic, entuziasm.

3. Serisul cu maiuscule supradimesionate. cu ornamentalii rotunHteexcesiv, reprezinta un temperament sanguin, subiect viguros, cu imaginatievie, eu gesturi suple, dominat de vanitate ~i orgolii. Uneori, acest fel de serisexprima bizarerii.

4. Sensul ce se subdimensioneaza treptat, ramamlnd ferm, pune inevidenia finete de spirit, simf critic, patrundere. Poate sa reprezinte, insa, ~iun efect al obosealii f?i epuiza.rii, mai ales dad manifesta tendinte deaplatizare.

5. Sensul ee ineepe subdimensionat $i se dinamizeaza treptat,mEL:1ndu-se(inversul eazului deseris inainte), reprezinm persoane entuziaste,exagerate, lipsite de patrundere. Este scrisul frecvent al copiilor.

6. Inegalitatea in dimensiune a literelor exprima grade diferite desensibilitate. Cfu1d literele inegale sunt plasate ba sus, ba jos, se pune inevidenta 0 inteligenia confuza, cerinfa maladiva de schimbare.

* m. In legatura eu dimensiunile scrisului, se poate face 0 analizagrafologiea ~i prin diviziunea pe zone, care delimiteaza partea superioara,medie ~i inferioara a literelor.

Partea superioara se refera la corpul prelungit al literelor(grafemelor) I, d, t, h,f, k, plus semnele d, a ~i 1. Partea mediana se refera lacorpul propriu-zis al literelor (grafemelor). Partea inferioara se refera laprelungirile in jos ale unor litere, precum g,}, p, dar ~i sedilele literelor r ~i $.

1. Dura in proportiile dintre ele domina prelungirea in sus aliterelor, se pune in evidenfa 0 dominafie a aspiratiilor, a ambitiilor, aexcitatiei ~i exaltatiei imaginatiei ~i a activWitii psihice.

307

r-----! ---t

!!i

2. Dad! zona mediana este [oarte dezvoltata, se evidentiaza bogatiede sentimente, uneori excese de acaparare. Exagerarea pune in evidentasupraestimarea.

3. Daca zona inferioara este mai dezvoltaill, se evidentiazarealismul, tendinte practice dominant tehnice, spirit de inovatie. Cfuldelementele zonei inferioare sunt foarte inegale, pun ill evidenta tendinteveleitare, uneori imprudente in conduita sexuala, aceasta fiind zonacapacitatilor psihice, fizice - ca fond ~iinstinetuale.

Tot Klages a semnalat un aspect interesant. - Daca prelungirile insus sunt exeesive, se pot manifesta compensativ eomplexe de inferioritate.

IV. Continuitatea, liajul ~i distantele (spatiile dintre litere)eonstituie 0 alta struetura de diagnoza. Continuitatea se refera la conservareacaracteristicilor de dimensiuni ~i forme (insu~iri analizate deja), dar ~i lalegaturile dintre grafemele unui cuvant ~i la caracteristicile spatiilor dintregrafeme ~idintre euvinte.

1. Serisul legat normal pune in evidenta sanatatea, eehilibrul,activitatea, totu~i, putin rutinata. Cand se leaga ~icuvinte distincte prin bazagrafemului t, scnsul este al unui spirit agil, deductiv (poate un logician),aheori aI unui incapatanat.

2. Daca spatiul se afla si printre litere, earn in mod egal ~i evident,se pune in evidenta susceptibilitate ~i prudenta. Daca aceste spatii suntinegale intre cuvinte, indica spirit de contrarietate.

3. Spatiile largi intre euvinte si rfulduri pun in evidenta cerinte despatiu, de autonomie, de independenta, cateodata diletantism.

4. Intreruperile. la rfuldullor. in eorpulliterelor ;;;icuvintelor, pun inevidenta tendinte spre boli eardiaee ori respiratorii, diminuarea vitalitatii.

5. Sensul eu litere mareate. eu spatii freevente intre ele in eorpuleuvintelor, exprima extrema plaeere de a tdii, satisfactii pc acest plan,sociabilitate, ciar§i gust de confort.

6. Dad. literele a. o. ovalele Iui g. lJ ~i d sunt inchise cu griia ell 0mica bucla, se exprima tendinte egocentriste, neincredere excesiva, rezerve,prudenta. Cand acest feI de seris este §i dizarmonie, reprezinta falsitate,uneori disimulare.

7. Scrisul condensat, dar cu spatiul exprimat condensat, exprimaconcentrare, atentie, bine dezvoltate, uneori deranjamente mintale.

V. Direetia S1 inclinatia scrisului constituie, de asemenea9caracteristici importante,

1. Inclinatia evidenta spre dreaota a scrisului reprezinta 0 evidentainclinatie spre anturaj, sentimentalism. Daca acest fel de scriere este

308

unghiulara, reprezinta duritate, opinii ~i forme dure de evaluare, greu demodificat. Daca scrisul este foarte inclinat, reprezinta aservire la pasiune.

2. Sensul orizontal este al oamenilor echilibrati, stapani pe ei in~i~i,rezistenti la influentele exterioare, dar adesea lipsiti de fantezie.

3. Scrisul inclinat spre stanga pune in evidenta preocuparea proprieipersoane pentru a se frana, dar ~i dificultati de adaptare, conflicte afectiverecente sau veehi.

4. Directia inegala a literelor indica diferite feluri de stari de spirit.Daca scrisul urca u~or, pune in evidenta seninatate, optimism, activitatiplacute. Daca liniile urea mai simtitor, pune in evidenta ambitii,efervescenta in domeniul aspiratiilor, arivism. Daca liniile urca exagerat,indica lipsa de masura in toate.

• Serisul ce eoboara, ca directie a randurilor, exprima lipsa de elan,nelini§te, tendinte spre depresie, oboseala, scepticism ~i melancolie. eu cateste mai coborata directia liniilor, eu atat tendintele depresive sunt maiaccentuate.

• Serisul cu linii concave (ca directie) reprezinili descurajare facila,instabilitate. Este situatia scrisului care are linii incepute la un anumit nivel,apoi directia coboara, ea spre silir~itul randului sa aiba loc redresareapozitionala (ca la inceput).

• Sensul convex, invers celui concav, are tendinta de a sedireetiona in sus, ~i apoi de a reveni la nivelul de pomire al randului. Acestaeste serisul persoanelor entuziaste ee-~i ealculeaza adesea gre~it planurile ~ieforturile. Daca persista inegalitatea in orientarea generala a scrisului, seexprima, de fapt, mobilitatea general a a persoanei respective intr-o directiesau alta, dar ~i in genral, in viata curenta.

• VI. Viteza de scriere are. de asemenea. semnificatii demne desubliniat.

1. Viteza de peste 161 (pana la 190) litere pe minut reprezintavitali tate, activitate, initiativa, zel, mobilitate, uneori exeitatie fiziea ~imorala.

2. Viteza [oarte mare, de peste 191 litere pe minut, reprezintasurescitare, lipsa de fnlna, agilitate maladiva.

3. Inegalitatea in viteza, reprezinta instabilitate, L"1egalitate inconduita, eu eonsecintele respective.

I.i VII. Presiunea este evidenta in scrierea apasata, care faee sa sevada bine cele sense, ~i serierea neapasata, uneori greu de decodificat decatre cei ce nu vad biDe.

309

_____________________ ~~.<I

1. Apasanle putemice, ce se vad chiar 8i pe cealalta parte a paginii.exprima forta, vitalitate, energie, nevoie de a combate, spirit opozabil, fortade caracter.

2. Scrierea neapasata, lara presiune, cu putine fluctuatii, reprezintalips a de vointa, inactivitate.

3. Scrierea apasata cu litere unifoffilizate exprima mania de aplacea, tendinte spre exces, instincte puternice. Cand acest fel de scriere esteputin lizibil, indica tendinte depresive.

4. Cand grafemeie finale sunt intante, se eonsidera ca serisulmanifesta sens critic, combativitate, ironie.

5. In fine, un seris cu apasari brutale ~i bruste pe grafemele finale ~ipe barele lui t, reprezinta spirit violent, brutal, uneori manierism.

19 VIII. Analiza grafologiea are in atentie ~i punctllatia, densitatea,regularitatea, pozitia ei. In special, bare1e literei t eu inclinatiile lor suntimplieat e in evaluarea grafologiea, in timp ce micile acro~euri exprimatendinta spre aviditate, egoism ~i aeaparare; terminatia cuvintelor eu 0prelungire a lui t exprima generozitate, interesata ins a, ~i chiar ipocrizie .

•• IX. In eeea ee prive§te serisoarea ~i plieul, intereseaza mai alesisealitura.

1. Daca isealitura este efeetuata eu litere mai mari decat textul,exprima vitalitate, expansiune, incredere in sine ~iprecautie.

2. Daca iscalitura este mai mica, reprezinta modestie, repliere spresine insu~i.

3. Daca isealitura este ilizibila, exprima graba sau disimulare.4. Isdilitura eu litera de debut eu ornamentatii reprezinta teama,

precautie, eon~tiinta nu prea limpede.5. Dad\ este ingrijita ~i serisa ineet, reprezinta tendinte maniacale.6. Daea este serisa eu initiale ~i prescurtan, reprezinta incredere in

sine, spirit de manifestare creativa latenta, dorinta de afirmare.7. Daea isealitura urea, inseamna ambitie.8. Daca coboara, insearnna deseurajare $i depresie.Parametrii expu$i in paginile anterioare sunt integrali, in mare

masura, in metoda Crepieux-Janin ~i a colaboratorilor sai, eu adaptare laalfabetul $i scrierea romaneasca facuta, in mare parte, de Andrei Athanasiu.1

\\I In rezumat, metoda Crepieux include caracteristicile scrisului ~isemnificatiile principale psihologice ale acestuia in tabele eu trei rubrici.Prima rubrica expune caracteristicile scrisului, a doua incadreaza

] Athanasiu Andrei, Scris ~i personalitate, Ed. $tiintifidi, 1970.

310

semnificatiile principale ce s-au extras din materialele disponibile alesubiectului. Aspectele secundare ~iconsecinfele se afla in a treia rubrica.

• Ludwig Klages, in lucrarea Handschrift und Charakter (1923), aconsiderat ca fiecare element al scrisului are 0 semnificatie dubla, in functiede vitalitatea scrierii. Conform acestei metode, se evalueaza gradul devitalitate al scrisului dupa 0 scala de valori, numita Ferme niveau. Pe KlagesI-au interesat ~i problemele ritmului $i ale cadentei. EI a opus spiritul ~ivitalitatea, considenlndu-Ie antinomice.

• Bateria Max-Pulver, expusa in lucrarea Symbolik der Handschrift(1931), este in esenta psihanalista. Ca atare, atribuie scrisului cele treistructuri verticale ale psihicului: 1. con$tiinta individuala (sfera euluiempiric), 2. con~tiinta superioara vizuala ~i 3. subeon$tientul. De la primainstanta evocata, se proiecteaza sensibilitate, egoism-altruism; de la a doua:intelectualitate, spiritualitate ~i de la a treia (subcon~tientul), materialism,erotism, simboluri colective ~ivisuri.

Ii Pentru dl plicul cu adresa (ca material obligatoriu, dupa autor)reprezinta euI ofieial, earaeteristicile pe care Ie pune in evidenta prezinta, deasemenea, importanta.

1. Adresa serisa in partea de sus a plicului exprima independenta,originalitate, intelectualism.

2. Adresa sensa jos reprezinta spirit de imitatie, conventionalism­dominante.

3. Adresa in partea dreapta a plicului exprima independenta,inc1inatiiartistiee, aspiratii multiple.

4. Adresa sus, in stanga, reprezinta eomportament impregnat dereflexii, ata~at de trecut.

5. Adresa jos, in dreapta, proiecteaza caraeteristici de aetivitatiimpregnate de tendinte pragmatice ~i instinctive.

6. Adresa jos, in stanga, proiecteaza 0 personalitate mai mult ~imaiadesea pesimista.

• Serierea pe plic, eu totul diferita de ceea a textului, exprimadisimulare. Gre~elile In struetura adresei reprezinta tulburari psihice, luptalntre dorinte con~tiente ~i pulsiuni instinctive sau distragere, incapacitatatede conduita ordonata.

~ Expertizele grafologice se folosesc, mai ales, in domeniuljustitiei, pentru a se analiza materiale false, sau pentru a identifica autori descrieri gilsite tara auton semnalati etc. A crescut, fnsa, $i folosireagrafologiei In domeniul invatamantului, mai ales ca un document implicat indosarul de orientare ~colara ~i profesionaJa, Mai ales pentm perioada de la

311

15 la 20 de ani, analiza grafologica pune in evidenta inclinatii active :;;i

importante (practice ~i teoretiee, artistiee in stadiu de stratificare). Inultimele cinei deeenii, se manifesta, mai pregnant, :;;i inciinatii ~i interespentru computere, ~i pentru computerizarea de programe, inclusivindustriale, fapt ce a creat expertizei scrisului un drum util in expertizeleorientarii ~colare ~i profesionale. Expertizele grafologice se mai folosesc §iin eazul delincvente10r minore .

• Exista, insa, ~i limite ale cunoa~terii prin serierea de mana. Sedetermina, printre altele, mai greu sexul, ca.nd se fae analize de acest fei.Nici varsta nu se poate determina foarte elar, de~i luerarile privind varstelede seriere la inceputul formarii serisului a devenit de mare aetualitate. Sestudiaza, freevent, corelatiile dintre varsta de scriere, de citire ~i deintelegere in perioadele pre~colara mare $i ~eolara mica, dar ~i mijlocie(gimnaziala). Va fi, insa, probabil 0 ere~tere foarte mare, in viitor, pentrustudiul grafologiei, al expresiilor, al tipologiilor, ~i 0 mai mare atentie pentrucaraeteristicile prognozelor.

312

TESTELE DE SOCIABILITATE

Testele de sociabilitate, inclusiv cele sociometrice, abordeazadomeniile strueturilor sociabiliH'itii in mod indirect ~i secvential. Societateaeste larga, variata, ~iimpliea nenumarate forme de organizare, economice,judiciare, legislative, culturale, de mentalitate, tehnologice, de ritm ~i fortade dezvoltare ~i de coeziuni sociale pe grupuri, pe clase sociale etc.

Noi yom aborda problema testdor de sociabilitate, din punct devedere psihologic, in acest cadru comnlex descris sumar mai sus.

In genere, testele de soci;bilitate individuale sunt instrumente,diagnosticari eu instrumentari specifice sociabiliHllii individuale. Aceasta s­a constituit prin J.L. Moreno, mai ales, (1889-1974), psiholog §i medicamerican de origine romana. Lucrarea de baza a contributiei sale a fost Whoshall survive? A men approach to the problems of human relationships(1934). Tehnologia §i metodologia implicate In optic a lui Moreno au fastsociometrice.

Sociometria evalueaza atitudini, operatii, activitati efectuate ingrupuri sociale (pregate§te individual §i colectiv sociabilitatea). Interrelatiilesociale sunt complexe ~i au indircaturi de simpatie, admiratie, afiliatie,respingere etc. In sociabilitatea individuala palpiHi stilul, coeziunea saudezordinea sociala a grupului, inc1usiv aderarea, evaluarea §i trairea ei. Incadrul sociometriei, se studiaza §i statutele sociale implicate in personalitate(familiale - de statut, economic, cultural, tensiuni, conflicte, atmosfera,afilierea sau complexele ce 0 caracterizeaza), dar sociometria se extinde §iasupra atelierelor, cabinetelor medicale, a spitalelor, claselor §colare,intreorinderilor. oficiilor de culoare Si de conducere a teatrelor etc. In toate.J. - ~ _

aeestea se poate studia matrieea sociala (a grupului), care consta dinnumeroase ~i variate combinatii sociale de implicatie $i apartenenta lagrupurile sociale (in care traie$te ariee persoana), tot mai numeroaseinterferente de seturi de organizari de activitati ce se reunesc ~i creeazastructura operationala ~i de mentalitate a grupului $i a interrelatiilor celor cese afla in eL Acestea sunt legiHuri psihologice preferentiale de organizare pestatute ~irolmi, ~i mai ales interrelatii oficiale ~i individuale, in acela$i timp,

313

acestea alcatuind substanta nutritiva invizibila, profunda ~1 dmamlca agrupurilor. Toate aceste grupuri marl sunt formate din grupuri mici.

Conceptia sociometrid'i simplifica, prin teleelemente,determinismul social, dar patrunde in nuc1eele Iui de consistenta $i structuri,in determinismul social. Chiar daca sociometria ignora conditiile materiale,economice $i culturale, ca aspecte de prim ordin, prin ea s-a organizat unsistem de analiza a grupului mic eficient, eu 0 foarte mare valoare $isemnificatie pentru psihologia sociaUi.

Exista 3 directii mai importante in sociometria modema: 1. 0directie tehnicista, care ignorii probiemele teoretice legate de dificultati1e

. explicative teoretice implicate In fundamentul teoretic al sociometriei; 2. Adoua directie acordii atentie problemelor teoretice, unor inconsecventetehnologice, aspectelor contradictorii, care se constituie in eereetareasociometriea (J. Maisonneuve, R. Muchielli $i aItii); 3. In fine, a treiadireetie se centreazii pe caracteristicile masurabile ale teleelementelor.

TeIeeIementele circulii spre un subiect dat $i de la acesta spre altisubiecti, fapt ce permite sa se efectueze sociograme individuale si de grup,facilitand, astfel, diagnosticarea aspectelor sociale ale grupului $i celeindividuale. Rezultatul global se nume§te sociomatrice. Aceasta permite 0eficienta decodificare a unor structuri sodale ale grupului.

In sociograme apar, pe de 0 parte, cupluri sau perechi de alegeri cese transmit din aproape in aproape, iar pe de aha parte, alegeri mainumeroase pentru 0 persoana, dar $i situatii in care 0 persoana sau mai multenu sunt alese de nimeni din grup - la 0 alegere de sarcina sau de conducere,de premiere etc.

Moreno a studiat copii mici $i a depistat 3 stadii de dezvoltare asoeiabilitiitii: 1. Deficit de sociabilitate in primele 6 luni $i 0 saptamana,dupa na§tere. Este stadiulin care nu apare niei un interes pentm copiii aflaliimpreuna (sunt indiferenti unul fata de altul). 2. In al doilea stadiu, incepe sase manifeste curiozitatea - se nume§te etapa diferentierii orizontale dupa 6luni §i 0 saptamana pana a.proape de 9 luni. 3. h al treilea stadiu, de la 9 la10 luni, copiii incep sa se apropie ~i de alti copii decat de eei de aceea§ivarsta - incepe etapa diferentierii verticale.

Prin sociometrie se ealculeazii gradul de coeziune asociativa agrupului mare, dar $i a celui roie ~i se poate face descrierea caracteristieilorsociometrice ale celor din grup.

In genere, grupurile pot avea 0 compozitie foarte. eterogena sau 0compozitie mai omogena; pot fi mai mari sau mai mid. Grupurile matimanifesta, adesea, cre~teri ale productivitatii ideilor, deoarece acestea

314

dispun de varietatea resurselor - dar pe de aWl parte chiar acest fen omenafecteaza luarea deciziilor. Grupurile eterogene rezolva mai eficientproblemele. In grupurile coesive, comunicarea este mai eficienta ~i rapida ~icre~te productivitatea celorlalti.

Moreno a mai facut 0 impartire a grupurilor, in psihogrupuri ~isociogrupuri. Psihogrupurile au teleelementele mai incarcate ~i maiinteresate de afinitati afective. Sociogrupurile au teleelementele incarcatemai mult eu rolul ~i statutul social de aprecierile randamentului de catrecolectiv.

TehIlicile de studiu a1 soeiabilitatii sunt numeroase, variate ~i incre~tere. 0 imPartire mai larga ar avea urmatoarea clasificare:

1. teste obiective de relatii sociale;2. chestionare sociometrice de adaptare ~i sociabilitate;3, teste sociometrice propriu-zise (masoara eonfiguratia sociala a

grupurilor);4. teste de masurare a reputatiei sociale;5. teste de masurare a percep!iei sociale (socia-empathy).

Sociometria este 0 teorie a interrelatiilor gradate social §i serve~tepsihologiei (diagnosticul sociabilitatii are mare importan!a). Persoanelesociabile sunt optimiste, mereu angajate in activitate, in grupuri sociale,demersuri, proiecte etc. Persoanele mai putin sociabile sunt mai depresive,au mai putine intrebari. Pot fi depistate, in sociograme, cele doua categoriide mai sus prin faptul ca persoanele sociabile aleg ~i sunt alese de mai multepersoane. Cand alegerile sunt receptive, exista afiliatie, interes. Persoanelenesociabile trebuie implicate educativ in probleme ~i proiecte, pentru a ledezvolta gradul de sociabilitate §i inlatura pericolul de tulburari psihice.

Testele obfective de relatii sociale

Moreno a considerat ca in des~urarea activitatilor umane existaetape: prima, de planificare ~i a doua, de socializare. Ambele au indircaturi(diferite insa) de sociabilitate. Acestea se structureaza in functie de scopulactivWltii, conditiile ei ~i gradul de cooperare a colectivului implicat.

Dintre testele obiective de relatii sociale,se folose~te mai multTestullui Russell (Sage Social Relation Test, 1951), reevaluat de D. Darner.Materialul de care dispune testul sunt 36 de cuburi, diferite ca marime, euajutorul carora trebuie sa se faca 3 construetii eu model dat de catre douapersoane. In prima etapa, a planificarii modelelor, se diferentiaza 3 feluri dereactiL Unli se comporta indiferent, allii sunt chiar ostili, dar exista ~i altiiell 0 adaptare la sarcina. 111 etapa de realizare, apar alte 3 feluri de reactii,mai semnificative: unli devin activi ;;i eonstructivi, altii din cei indiferenti

315

sau ostili se angajeaza treptat in sarcina, iar altii rarmm cu atitudineaindiferenta ~i ostila. Sarcinile ce Ii s-au dat se cronometreaza, ca timp dereactie, ~i se noteaza ca realizare propriu-zisa. Se noteaza ~i colaborari cepot sa apara pe parcurs. Ca atare, etapele acestei testari pun in evidentacaracteristici ale sociabilitatii in functie de conditii, scop, gradul deintegrare in sarcina ~icooperarile potentiale.

Testul F. Bene $iA. Anthony (1972), The Family Relations, este untest ce cuprinde desene cu personaje ce trebuie aranjate iri scene de familie~ipune in evidenta scene de sociabilitate. Testul are ~ielemente proiective.

Testul The Syracuse Scale of Social Relations are in obiectivtestarea aspectelor generale ale sociabilitatii la copii de diferite varste. Afost elaborat de E. Gardner ~i J. Thomson, pentm ~colile elementare mediiinferioare ~imedii superioare. Se cere subiectului sa aleaga dintre colegi pecei ce pot fi comparari cu 0 persoana cunoscuta de multa vreme.

Testarea sociabilWitii si testele sociometriceTestele de sociabilitate ~i sociometrice au avut ~i au 0 foarte mare

dezvoltare. Implicaria cea mai semnificativa este aceea a testelorsociometrice. Cel ce a conturat domeniul sociometriei a fost J. Moreno.Moreno a vizat prin metodologia psihologica, pe care a folosit-o ladescoperirea nivelurilor profunde (adanci) ale unei persoane, dar mai alesale societatii al carei element semnificativ ar fi matricea sociometrica.Exista moduri de sociabilitate care se exprima prin gradatii sociale ~iserve~te psihologiei (diagnostic), dar mai ales pedagogiei, vizandmorfologia sociabilitatii unui grup. in acela~i timp, sociometria este ~i 0metodologie de cercetare. Exista teste sociometrice ~i metoda lor deprelucrare, care este sociograma. Aceasta din urma permite stabilireainterrelatiilor sociale grupale a fiecarei persoane dintr-un grup, care seinclude intr-un cere. Pentru alegerea sau respingerea fiecarei persoane dingrup, se folosesc linii diferite (mai ales colorate) ~i in ansamblu ies 0 seriede rezultate semnificative. Persoanele care fac mai multe alegeri ~iprimesc,de asemenea, mai multe preferinte sunt, in genere, sociabile. Persbanele cenu primesc nici 0 alegere sau foarte purine nu sunt prea agreate in grup ~iprobabil neincadrate. Dam mai jos 0 interpretare eu 4 persoane A, B, C ~iD,care au de facut cate 0 alegere. A nu a primit nici 0 alegere. in schimb, afacut 2 alegeri, una spre B ~i a doua spre D. B a primit 0 alegere de la B(reciprodi). Aceasta insearnna ca C ~iB sunt apropiate ca evaluare ~i se alegmutual (ca prieteni). In alta schema yom avea urmatoarea configuratie:alegerea lui B de catre A, alegerea lui A de ditre B, alegerea lui D de catre

316

B ~i alegerea Iui C de catre B. Nici 0 persoana nu a ales doua persoane, $ifiecare persoana a fost aleasa de alta. Nu au fost 1nSaalegeri reciproce.

Darn rnai jos schema ilustrativa a unui grup - eu algere~ evidenta a lui C.B.

u,, .'-.---~-.--.~~_.

A. I.

L.M.

./'-,...----

/GA.// E.R.------.

f?[.i,

S.M.

zrVL'

.,----/ '\P:

r r .~. i 11 ./~__ :< L::-.. --~ ''''., J-t ../ . //_ ~~/ -."- 2/1 .' ...~.//; ~ ,;~-M n-·., \ fl'" ,.'·C·

--~..,.... ~--' .. --..

G '\A'~-.----.//-----/----/ 3'" '/"' .. -.'.." --~

,,,, 31\:2~·.~"-. !..

FETE

BA/ETI

LEGENDA

INTREBARE: CU CINE DORESTISA- TI PETRECI T/MPULUBER, CU CINE NU?

-.--.---* ALEGERE

-<l{----~~ RESPINGERE REC/PROCA

d RESPINGERE

Testele de acest gen se pot referi la conduita sociala de acasa ori dela ~coala, in diferite tipuri de activitati sau in cadrul orelor de munca $colara.Sunt ~i centrate pe starea preferentia1a a unuia din membrii grupului mic saustare a care-I obose~te, enerveaza etc. Chestionarul de relatii parinti-copii, deG. Bastin, are astfel de obiective, legate bineinteles de conduita sociala deacasa. Printre teste Ie sociometrice, unele se refera Ia opinia personaia cuprivire Ia diferite conduite sau trasaturi caracteriaIe, dar au mai multe rubricide raspunsuri In ceea ce prive~te, de pilda, opinia fetelor (in acea problema),a baietilor, a parinti1or.

Pot sa se constituie teste sociometrice eu sdiri de apreciere acalitatilor necesare in alegerea sau cercetarea optionala a unei profesii (suntteste sociometrice vocationale). Din aceasta categorie mai cunoscute suntscalele Strayer, Engelhard, Schulte, Giles etc. (pentru apreciereaprofesorilor), dar in mare masura ~i testele de masurare a reputatiei (testulZwei Personnen). Aceste teste sunt centrate, mai ales, pe nominalizarea dingrupul de apmienen!a a celor care poseda 0 calitate data la un nivel superior,apoi a celor ee nu poseda deloe 0 astfel de insu$ire. De fapt, aceste teste

317

_____________________ .J

I ...----...-..-...I

I

masoara efectul de reputatie, care se constituie cu privire la competenteleunor persoane. Exista, insa, pericolul (in perioadele de cre~tere) ca reputatiasa fie inca activa, dar persoana respectiva sa nu 0 mai exercite, ci sa seangajeze in alte activitati.

Factorii implicati in efectul de reputatie sunt foarte numero~i I.Printre altii, cu efecte mai deosebite: timiditatea, modul de comportaresimplu sau rigid, autoafirmarea ~i altele.

o Testul Zwei Personnen este un test elaborat de H. Henning(1927), prin care se solicita colaborarea a 2 persoane, in mod strans, intr-oactivitate ce trebuie sa se desfa~oare ~i se realizeaza eu ajutorul unor aparatesau instrumente (2 foarfece). In aeeste conditii, se poate analiza eolaborarea,spiritul de echipa, corelarea sarcinilor, coordonarea mi~carilor, cine areinitiativele, inteligenta organizationaIa ~i sociala, serviabilitatea, dar ~iagresivitatea ori vulgaritatea, neindemanarea etc. Se poate solicita ~ieolaborarea in a desena un proiect sau un desen (doua persoane). In acestcaz, este eficient testul Zwei Personnen Sozial Test,de H. Henzelmann. Prinacest test se consolideaza reputatii.

• Testul de perceptie sociometrica (Socio-emoathy). De obicei,aceste teste solicita subiectul sa aleaga cateva persoane din grup, pentru 0anumita activitate; apoi, se cere sa-i numeasca pe cei care crede ca I-aurecomandat pe el §i pe cei ce crede ca I-au respins. In genere, in testelesociometrice se pun in evidenta sentimente de mare acceptare, precumprietenia. Intr-o sociograma, retelele realizate prin teleelemente suntreciproce in cazul prieteniei. Chiar Moreno a incercat sa analizezediferentele de prietenii ce se consolideaza prin diferitele criterii dinsociograme, dar a intrerupt aceasta initiativa fiind solicitat in alte probleme.

G. Bastin a elaborat un astfel de test, in 1961. In acest tip de test, sepune in evidenta percePtia social a, finetea ei. Este un test ce se refera laaprecieri - ~i pune in evidenta aspectele complexe ale grupului, facand 0varianta a testelor sociometrice. Poate sa se refere ~i la alte probleme.Variantele de circulatie inspirate din acest test pun intrebari de felulurmator: "La care dintre colegii tai ai vrea sa stai in vacanla?", "De ce?","Langa care ai vrea sa stai in ore Ie de matematica?", "De ceT, "Dar la celede istorie?", "De ce?" etc. Exista ~i alte variante. De exemplu, se solicita intest: "Alege patru dintre colegii tai, despre care crezi ca ar fi mai buni pentrua face 0 echipa de concurs la desen, saptfunana viitoare, in intrecerea ell eei

1 Ursula ~chiopu, Maria Giirboveanu, Aspecte ale reputafiei vocalionale 1a tineretul ~co1ar,Simpozionul national, 13-14 apr. 1970.

318

ale~i din alta ~coala. Sa faci alegerea in ordinea pe care 0 crezi tu maifolositoare". Aceasta eategorie de teste poate avea 0 tenta vocationala.Solicita 0 fina apreciere.

In unele teste de acest· gen se pune in evidenta un coeficient desensibilitate, privind evaluarile altara fata de sine. In sociometrie, se pune inevidenta ~i un coeficient de nepotrivire intre aria (suprafata) de problemecuprinse in chestionar ~i imaginea despre aceasta arie a celui asupra caruiase aplica acest chestionar. Acest aspect este al "distantelor psihice". A fostcercetata problema aceasta de catre E. Hull, care a denumit 4 feluri dedistante psihice: distanta intima, a dragostei ~i a urii, a contactelar(dragostea materna, sexual a, ura), distanta personala, a prieteniei,colegialitatii, distanta oficiala, a subalternului fata de superior ~i distantapublica - a persoanelor publice fata de oamenii obi~nuiti ~i invers.

$OC/I..Y;[":;'.I-i° COtfCf/vi lu, l

;!

$:;'"

t;<d"~~.

I

'A''''

Sociogramele evidentiaza destul de subtil nivelul de sociabilitate, fin ~idivizat. Subiectii eu sociabilitate dezvoltata sunt mai nuantati in evaluari de~ , ,la un criteriu la altul. Totodata, sociogramele pun in evidenta $i diferente decantitate de infonna!ie din grupuri ~i individual. Si TIU este de neglijat faptul

319

ca soeiogramele au un bogat material informativ privind grupurile ~idiferentele dintre ele, dar ;;i inteligenta sociala disponibila ~i activa decunoa~tere a celor din jur.

Testele psihologice si sociometrice sunt instrumente de comunicareinterdisciplinara.

Teste psihosociologice si sociometrice (interdisciplinaritate).Exista, dupa cum a reie~it din problemele testelor denumite sociometrice,doua categorii mai mari de implicatii de criterii in itemi eu saturatiicomplementare, in genere, dar ~i cu dominatii. Este vorba de solicitari ~ievaluari legate direct de sociabilitate, ~i de teste in care se evoca, mai ales,caracteristici psihice care favorizeaza $i alimenteaza sociabilitatea. De altfel,testele sociometrice, din a doua categorie, au devenit foarte solicitate, maiales in perioadele de alegeri parlamentare, cand se fac sondaje de opinii. inacestea este implicata reputatia, dar $i mesajul transmis de candida!i - ~iprin alegerea acestora are loc un sondaj psihosocial mai larg in care seoglinde$te $i mentalitatea oamenilor eu tentele specifiee, la un moment dat,tente care actioneaza prin masurile ~i ideile folosite de candida!i in etapelein care au fost solicitati in functii de raspundere. Toate acestea pun ineviden!a faptul ca in testele de sociabilitate exista solicitari ale inteligenteisoeiale ~i ale accentualitatii motiva!ionale afective.

Dupa Hemphill $i Westle, grupul social se descrie prin:1. Anatomia grupului - adica masura in care functiile sunt

independente de ale altuia.2. Controlul sau gradul - in care se exercitii permanent relatiile

functionale ale grupului.3. Flexibilitatea grupului - estimarea ariei de activitate $i adaptarea

procedurilor la conditii $i situatii diferite.4. Tonalitatea hedonica a grupului - extinderea caracteristicilor de

agreabil $i antrenant in activitatile membrilor grupului ca atare.5. Omogenitatea - extinderea caracteristieilor relevante ce sunt

proprii tuturor membrilor grupului.6. lntimitatea - gradul de apropiere ~i efort pe eare-l acorda fiecare

membru al grupului altora. Pune in evidenta distanta intima $i personala.7. Participarea - gradul de timp $i efort pe care-l acorda fiecare

membru at grupului.8. Permeabilitatea - pana unde permite grupul integrarea §i accesul

altor persoane.9. Polarizarea - caracteristica grupului de a fi orientat spre

obiective clare $i specifice pentru toti membrii saL

320

1 Potenta - gradullll care grupul are semnificatie primara pentrumembrii sai.

I L Marimea - numarul membrUor incIu~i in grup.12. Stabilitatea - persistenta, in timp, a caracteristicilor esentia1e

ale grupului.13. Stratifkarea - structurile ierarhice in grup.14. Unitatea grupului.Te§te de sociabiHtate

in concepti a Iui Moreno, matricea sociometridi este formata dinstructura afectiv-preferentiala a interrelatiilor din aceste grupuri. Acesterelalii pot fi detectate prin analiza sociometrica. Dintre tehnicilesociometrice, cea mai raspandita este sociograma. Aceasta da 0 imagine maiordonata :?i orgaruzatil. Sociogra.ma evidentiaza relatiile dintre individ ~i8..'1turajulsau, sub forma de atraqii ~i repuIsii reciproce. Studiul sociometricserve~te calcularii gradului de coeziune a grupului.

TelLt1icide studiu al sociabilitatii:1. Testarea sOc1ometrica a sociabilitatii.2. Teste de masurare a reputatieL3. Teste de masurare a perceptiei sociale.Caracteristici sau dimensiuni ce pot fi masurate ~i descriu grupul

social ~i autonomia grupului.'" Tz§[u& RusseH (Sage Social Relation TesjJ..Se folosesc 36 de

cubur1, diferite ea forma. Trebuie sa se faca 3 constructii eu modul dat decatre grupul aflat in studiu.

Exista 2 etape:'" Etapa planificarii, in care se diferentiaza unele [eluri de a

reactiona ale colectivitatilor® Etapa de realizare, In care §-au diferentiat 9 modalitati.Unele grupuri s-au orientat spre sarcinile necesare realizarii

constructiilor.Examinarea psihologica a sociabiliti'itii. Testarea sociabiUtatii

(deslPlre sociometrie)In cele 9 000-10 000 de baterii de teste, ce au fost create in vederea

examenului psihologic, exista, adesea, implicate numeroase problemereferitoare la sociabilitate ~i caracteristicile ei. Mai ales testele depersonalitate, ~i dintre acestea chestionarele de adaptare, cuprind itemi desociabilitate mai subtili ~imai diver~i.

Sociometria se define~te ca domeniu al trata.rnentului C8Iltitativ alrelatiilor interunlfuleo

321

Conceptia lui MorenoMoreno a pomit de la ideea ca marea societate sau societatea

extema, macroscopica, este conceputa din numeroase grupuri mici (celuleca familia, clasa $colara, atelierul etc.).

Matricea sociometrica sau realitatea microscopica este formata dinstructura afectiv-preferentiala a interrelariilor dintre aceste grupuri. Acesteapot fi detectate prin sociometrie.

Intre grupurile care reprezintii celulele societatii $i societate existanumeroase relatii de conditionare, care influenteaza caracteristicile grupului$i a1catuirea procesului activ al vietH sociale.

Constelatiile intime ale grupurilor mici exercita, in permanenta, 0presiune asupra societalii exteme. EntWitile masurabile ale studiuluigrupului mic sunt teleelementele. Acestea sunt legaturi psihologice,simpatetice, preferentiale. Teleelementul este expresia celei mai mici unitatide sentiment (sociabilitatea) ce se transmite de la individ la individ.Masurarea acestora permite identificarea materiei sociale.

Exam.narca psihoiogica a sodabilWHii (testarea socio-psihidi ­despre sociometric)

Sociometria evalueaza opinii, atitudini (psibice $1 sociale) pegrupuri. J.L. Moreno a pomit de la ideea ca marea societate este compusadin foarte numeroase grupuri mid (celulare), ea: familia, clasa §colara,atelierul etc. Matricea sociometrica sau realitatea sociaia a grupurilor micieste incarcatii de structuri afeetive de afiliere $1 atitudini preferen~iale aleeelor din grup. Realitatea ce se studiaza in cadru} sociometriei este matriceasociala. Aceasta eonsm ointr-o varietute de consteIar,ii sociale diferite castructura §i compozitie psihica §i extensiune. Cercetarile sociometriee pun inevidenta faptul ca toate gruplLrile sociale au ~i ascund 0 structura profunda(invizibiHi §i dinamidi), ce po ate fi analizata ~i ordonam §tiin!ific,psihometric. Entitatile masurabile ale studiu1u1 grupului mie se nunlescteleelemente. Ele sunt legaturi psihologice simpatetice preferentiale sau"cimentul care leaga indivizii existenteigrupului mie, care se comLml,care ~iTeleelementele condenseaza terldinte so(;ia1e, comunicare :;;i

intereorelare, afectilliie, adj[ni:ral:ie alJarare etc.Randamentul cr~;eaZE\ s:~

motivatiile, devenindadaptare reciproca aelemente ale gradului de

322

Certitudini ;;i incertitudini privind teza Illi MorenoSociometria reprezinta, pc plan teoretie, un sistem de ipoteze

fecunde, dar pune ~i numeroase semne de intrebare ~i chiar de opozitii.1. ConcePtia sociometrica unilateralizeaza ~i simplifica relatiile ~i

determinismul social, redudindu-Ila te1eelemente (aspecte afective).2. ConcePlia sociometridi nu ajunge la esenta interrelatiiIor sociale,

nu se refera la aspectele determinarii con~tiin!ei ~i atitudinilor sociale, princonditiile vietii materiale, economice ~i culturale, ignorand, astfeI, aspectelefundamentale ale vietii sociale.

3. Termenul de alegere preferentiala, in conceptia sociometrica,este greu de definit ~i este central in conceptia sociometrica.Preferentialitatea este discret ambigua ~i are structuri compozitionale [eluritfolosite de diferiti speciali~ti in sociometric. Totu$i, sociometria este aceeacare a daborat un sistem de abordare a grupului mic, cu 0 foarte Insemnatavaloare de cunoa~tere ~i evaluare a acestuia. In schimb sociol-U'ameleerarhice pun in evidenta structura grupurilor mari.

8. Gi:t" hie f'rif'/crHJf

!a"" ,,/ R><'t' tun ?

323

Grupul mic. Decuparea conlinutului de teleelemente, ce convergspre un subiect dat ~i de la acesta spre alli subiecti, permite sa se elaborezesociograme individualizate in grup; Concomitent se pot diagnosticaaspectele sociabilitatii grupului, sociograma lui. Se efectueaza ~isociomatricea care condenseaza rezultatele. Aceasta are coloane verticale. In

ultimele 3 coloane verticale se afHi semnele abaterilor pozitive alerespingerilor ~i a acestora impreuna. In ultimele doua coloane orizontale seafla alegerile ~i realegerile ce s-au acordat in coloanele fiecaruia; expresiasub forma de grafic se nume~te sociograma.

Exista sociograme simple ~i intuitive. In cele mai simple sediferentiaza membrii grupului, fete ~i baie!i, prin imagini sau prinsimbolurile B = baieti ~i F = fete; in cele intuitive - prin imagini stilizate.Exista ~i 0 sociograma ierarhizatil, cea mai raspandiHi fiind sociograma"tinta", care evidentiaza alegerile preferentiale. Alcatuirea unei sociogramepermite sa se puna in evidenla doua aspecte mai semnificative.

a. Perechi sau cupluri, adica serii de alegeri ce se transmit reciprocdin aproape in aproape. Izolalii (membrii grupului care nu aleg), negiijatii(membrii grupului care nu sunt ale~i) ~i exclu~ii (fata de care se exprimarejeqie). La aee~tia se adauga eei ce aleg ~i cei care sunt ale~i. Impreuna,toti constituie continutul sociogramei.

b. In sociograme exista structuri inchise ~i structuri deschise,substructuri mai ample sau mai simple, subgrupe in care sublectii se aleg eureciprocitate (vezi figurile de mai jos) .

.{~

{~----..~/"" ~

. <2. "'"""l.•••••_ 0

)~), ~ .r:', "~

SCHEMA 37

324

( ~< , '): '<;;:',~., -{~ -::;; "..1~:/

~ j~//~.......(" I ~ ~J.

(>-.1::") J5" ...-.. " ~I," __ ~ .".~ .

SCHEMA 38

Prin sociograma se poate pune in evidenta statutul social,expansivitatea fiecarui membru al grupului sau al colectivului, pre cum ~iindicele de integrare sociala, coeficientul sau indicele de asociatie sau decoeziune al grupului in ansamblu. Liderul este subiectul spre care convergcele mai multe alegeri.

lL. Moreno a studiat sociabilitatea copiilor de diferite varste. EI aidentificat, pentru varstele mici, 3 stadii ale dezvoltarii sociabilitatii.

1. 25 saptami'mi (6 luni ~i 0 saptamana) - nu se manifesta un interesde vreun fe1 lntre copiii a~ezati Impreuna. Nu se pun in evidentateleelemente.

2. Se creeaza prime1e curioziUiti ~i apropieri intre copiii de acelea~ivarste. Etapa diferentierii orizontale este intre 6 looi ~i 9luni,

3. 9~10 luni - copiii se aHa aproape ~ide altii dedit cei ce se aHa inimediata apropiere (etapa diferentierii verticale).

In ariee sociograma, apar izolatii, relatiile sociale de tip orizontal ~iverticaL Structura grupului este ell atat mai activa eu cat structurile de tipvertical sunt mai evidente,

Studiul sociometriei serve~te calcularii gradului de coeziune, desociabilitate a grupului, descrierii soeiometrice a acestuia,

Sociogramele capata funqii importante, inc1usiv legate de educatiaco1ectivitatii, Pe de 0 parte, prin sociograme, care pun in evident a Insu~iripsi.bice ... ~i se proiecteaza earacteristici nu numai de sociabilitate,fapt ce va pennite cOl1struirea unor strategii educative ell implica!iidiferenlis.le - mai ales prin orgai'uzarea de sarcini impartite in

J •• ' ~, 1 ' . ',,' 'b' SA 1\.Kgmp, cu responsami1tatl re atrv Importante Sl ulstn mte ... IVlacarenco a..•. ~ ..•. , ~ ~difuzat 0 astfel de f01111a de educatie. Grupul-ile mai cterogene rezolva mai

...• ..,,,5L.J

eficient problemele. Se face diferenta intre psihogrupuri $i sociogrupuri - $ise pun in evidenta talente $i roluri in grup.

Testarea sociabilitatii. TehnicileTehnicile de studiu al. sociabilitatii sunt relativ variate. Mai

utilizate sunt urmatoarele:

1. Testele obieetive de relatii soeiale.2. Chestionarele sociometrice de adaptare $i sociabilitate.3. Testele sociometrice propriu-zise - care masoara eonfiguratia

. sociala.

4. Testele de masurare a reputatiei.5. Testele de masurare a pereeptiei sociale (socia-empathy).1. Testele obiective de relatii sociale

• Contin materiale prin care se pot evalua subiectii in conditii deperformanta ~i colaborare, pe subgrupuri .

• Se porne~te de la ideea ca, in des:fa$urarea de activitati comune,exista etape de planifieare ~i de realizare, fieeare avand 0 saturatie specificade sociabilitate implicata intr-un anumit fel in eoncordanta eu ansamblulscopului $i conditiilor activitatii, dar $i al gradului de sociabilitate agrupului, gradului de cooperare a colectivului $i de afiliere intre membri.

Testullui Russell (Saze Social Relation Test). Testul dispune de 36de cuburi diferite ca marime. Trebuie sa se faca, eu modele date, 3constructii de catre grupul aflat in studiu.

Testul Zwei Personnen allui Henning. Se solieita colaborarea, inmod strans intr-o aetivitate, a doua persoane. Aetivitatea se realizeaza euajutorul unor aparate (de exemplu: un foarfece pentru cele doua persoane).Se dau sarcini ~i cu instrumentarul la indemana. Intereseaza spiritul decolaborare, de amabilitate, de serviabilitate, de brutalitate etc.

Testul F. Bene si A. Anthony (The Familv Relations) cuprindeimagini de persoane ce trebuie aranjate in scene de familie.

Chestionarele de sociabilitate sociometrice sunt foarte diferite ~inumeroase. Au ca obiective surprinderea aspectelor generale alesociabilitatii copiilor de diferite varste. Exista chestionare sociometrieeincarcate de itemi, in care se cere sa se raspunda la intrebari ce priveseconditia soeiala de acasa, de la $coala in recreatii, in timpul orelor de clasa,in cele de sport etc.

Se evidentiaza, astfel, mai ales starea preferentiala a unui subieetdat din grupul mic in care se afla.

Testul The Syracuse Scale of Social Relations de E. Gardner ~i J.Thompson. Testul consta in prezentarea pentru subiecti a unor sarcini de a

326

alege colegii in comparatie eu 0 persoana de multa vreme cunoscuta, fapt cepune in evidenta capaciti'iti1e de eomparalie, dar ~i subtila lor explicatie inanalize complexe, legate de Insa~i dezvoltarea sociabilitatii.

Testele sociometrice se folosesc in foarte numeroase imprejurari ~iau 0 cota de diversificare foarte mare. Interesul pentru eontributia, folosirea~iperfectionarea lor este in mare ere~tere.

Testul Bales

e Unul din cele mai intereseante teste de personalitate este testulBales. Are 3 variante: ARC. fiecare de cat 26 de itemi. De fapt, continutulde fond al ceIer 3 variante este acela$i, fiecare item este 1nS3.schimbat caformulare, dar identic ca fond in cele 3 variante ..

•• Raspunsurile se dau prin da sau nu (foDate), pe 0 foaie separta.Subiectilor li se spune, in instmctaj, ca pentm intrebarile (itemii) la caresubieetul nu opteaza e bine sa puna un semn de intrebare.

Analiza raspunsurilor, in ansamblul lor, pune in evidenta 0tipologie a sociabiliUitii.

Tipurile de personalitate, prezentate printr-un cod, sunt de fapt 0expresie a realita!ii sociale eu aspectele ei eontroversate. Testul Bales RT.solicita 0 mare cantitate de informalii, de patrundere ~i evaluare, legate demembrii grupului ~i permite 0 analiza a capaciHijilor de comportamenteinterpersonale in ee1e mai diverse ~i complexe forme de auto analiza aaspectelor interrelationale.

Testul are un cod eu indiciu a1 tipurilor de personalitate ~i eusociabilitate diferita - 0 cheie de clasificare in patm tipuri principale depersonalitate, ~i anume:

Tipul U. - orientat spre succes material ~i putere;Tipul P. - orientat pe egalitate;Tipul B. - orientat pe respingerea convingerilor ~i ideilorconservatoare de grup;Tipul D - orientat spre autoapreciere.

III In afara de ce1e 4 tipuri fundamentale, fiecare tip are variante, infunctie de 0 serie de caracteristici de saturatie a itemilor ce valorizeaza unanumit tip, ~i itemi! de a...l1samblu~i de pozitie ai celorlalte tipuri.

De plIda, Tipul U, orientat spre sueces material ~i putere, semanifesta in 7 variante (fata de alt tip apropiat de el ca saturatie). Cele 7variante U sunt:

UP - reprezinta 0 persoana orientata spre succes social;upp este orientat spre solidaritate ~iprogres social;UF este orientat spre loialitate si coocerare de gnm;_ ':>.J. .!.

327

UNT este orientat spre autoritate ~i autocontrol;UN este orientat spre succes ~i afirmare de sine;UNB este orientat spre relativism valoric ~i expresie;UPB este orientat spre sprijin emotional ~i entuziasm.

Caracterizarea finala se realizeaza prin analiza raspunsurilor DA ­NU - in masura in care domina in tipurile consemnate mai sus. Fiecareraspuns este semnificativ pentru un tip sau altul de interrelatii care indicaaspectele ierarhice in analiza final a a caracteristicilor dominante dinraspunsuri.

Exista 0 mare ~i interesanta posibilitate de prelucrare a rezultatelor ~ia analizei calitative cuprinsa in prelucrare. Printre altele, tipul U pune inevidenta tendinte de dominatie versus tendinte de acceptare a dominanleialtora asupra sa.

Conotatia D evidentieaza tendinte de conservatorism versus tendinlede radicalism.

La timpul P, se valideaza tendinte de izolare atat ca dimensiunepozitiva, cat ~i pozitiv-negativa de relatii personale. Poate fi in profilulpsihosocial pe pozitia 3 sau 4.

- Testul are 0 foarte mare flexibilitate interpretativa privindevaluarea probabilista a interrelaliilor cu grupul de apartenenle, dar $i cupersoane din alte grupuri - inclusiv forme tipologice de motivatiicomportamentale, orientate in anumite directii. Se imbina, insa,caracteristicile valorice cu cele de securizare.

Testul pune in evidenta $i aspecte disfunctionale intre cele douasexe.

Baietii lideri apar, mai ales, in zone Ie UP, UPF. iar fetele, mai ales inzonele PF, P ~i DP. Nu toti subiectii se integreaza in portretisticile acestea.Fiecare grup are cate 5-7 membri izola!i.

Folosindu-se acest test, s-au mai definitivat, de ditre unii autori,cateva aspecte interesante. Cocech 1. a diferentiat factorul N, orientat spreizolare. Raspunsurile celor orientati spre succes social U N indica saturatiiin emotivitate, iar daca sunt puternice indica ~i agresivitate. Raspunsurile PFpun in evidenta orientclri spre iubire altruista, saturate in aceasta structura,iar raspunsurile B indica activitatea spre iubire, respingerea convingerilorconservatoare ale grupului aflat in ascensiune (mai ales).

In testul Bales, sunt 26 tipuri de personalitate, codificate prin litereleU, D, P, F, N $i B; cele decodificate de autor, au urmatoarele formecombinatorii.

328

,

i!

'I'lIi

I

Da=FDa=NF

Da=PF

D=UDa=UPDa=UPFDa= UFDa=lJNFDa=UNDa=UNBDa=UBDa=UPBDa=P

121 ""J

".J

1

2

45678

91011

•• eu dominatia U (variantele) sunt 8 variante UP, orienUiri spresucces social, iar U orientare spre succes (in genere).

Upp - orientarea spre solidaritate ~i succes social;UF - orientarea spre loialitate ~i cooperare;UB - orientarea spre relativism - social;UPB - orientarea spre sprijin social ~i entuziasm;UNF - orientare spre autorelatie autentica;UN - orientare spre afinnare;lJNB - orientare spre individualism ~i gratificatie.e Pentru D - care se afla pe locul 2 - sunt variantele:DP - orientare spre depreciere de sine;DFF - orientare spre incredere in bunatatea ahora;DPB - orientari ~i identificare, neprivilegiata de viata;DB - orientare spre retinerea cooperarii;DNF - orientari spre autosacrificare pentru valori;DN - orientare spre respingerea convingerilor conservatoare.e Pentru P - orientare spre egalitarism; s-au obtinut 2 tipuri:PF - orientare spre valori altruiste;PB - orientaTe spre liberalism permisiv.

In fine, pentro B persista orientarea spre respmgereaconvingerilor conservatoare,iar pentn! F, orientare spre convingerile de grup conservatoare.

Semnificatiile fiecarui item, din cei 26RASPUNSURlLE DA

14 Da=N15 Da=NB16 Da=B17 Da=PB18 Da = DP19 Da=DPF20 Da=DF21 Da=DNF22 Da=DN23 Da=DNB24 Da=DB25 Da=DPB26 Da=D

329

RASPUNSURILE NU1

Nu=D 14Nu=P2

Nu=DN 15Nu=NF3

Nu=DNB 16Nu=UN4

Nu=DB 17Nu=UNB5

Nu=DPB 18Nu=NU6

Nu=DP 19Nu=UPB7

Nu=DPF 20Nu=UN8

Nu=DF 21Nu=UPB9

Nu=DNT 22Nu=UP10

Nu=N 23Nu=UFF11

Nu=NB 24Nu=UN12

Nu=B 25Nu=UNF13

Nu=PB 26Nu=U

TESTUL BALES - Forma A1. E~ti implicat in re1atiinumeroase cu altii?2. hi place sa fii in fruntea colegilor tai?3. Te simti demn de a realiza 0 sarcina de seama?4. Iti asu~i, uneori, responsabilitatea (raspunderea) pentru sarcina

coordonarii colegilor?5. Vrei sa-ti afirmi autoritatea completa?6. Ai tendinta sa-ti afirmi autoritatea completa?7. Ai tendinte de dominatie?8. Ceri satisfactie ~ipromovari, cfu1dconsideri ca e cazul?9. E~ti cordial ~iprietenos?10. ~tame~ti admiratia celorla1ti?11. Ii ajuti pe a1tiisa-~iafirme opiniile (parerile)?12. Pledezi pentru ideile ~iconvingerile traditionale ale grupului?13. Tinzi intotdeauna sa fii obiectiv?14. Consideri ca este deosebit de importanta independenta

individuala?15. Crezi ca altii sunt prea confuzi la normele (regulile)

conceptionale de conduita morala ~isociala?16. Respingi, in genere, superstitii1e?17. Simpatizezi u~orpe altii?18.Reu~e~tisa faci ca altii sa simta di ii admiri?19. Crezi di ~i pentru a1tii reprezinta ceva foarte important relaliilc

de egalitate ~iumanitate?

330

20. E~ti 0 persoana inchisa in sine, netravestita, serioasa,introspectiva?

21. Crezi ca e necesar sa-ti sacrifici propria personalitate pentruvalori superioare?

22. E~ti, In genere, refractar la tot felul de schimbari rapide cesurvin?

23. Accepti cu u~urinta insuceesul ~i retragerea?24. Dai impresia ca te abtii ~i e~ti pasiv la cooperare (colaborari)?25. Tinzi sa stabile~ti relatii ~i sa te indelltifici cu persoanele mai

putin necunoscute din grup?26. Tinzi sa te dezapreciezi?

FormaB1. Particioi intens la activitatea sociala a colectivului?

2. Iti asu~i u~or suceesul social ~ipopularitatea?3. Consideri ca ai fi un bun ~i amabil parinte?4. Ai contributii in numeroase succese privind sarcinile grupului?5. AccePti u~or dezaprobarile?6. Dai impresia ca nu-i poti suferi pe altii?7. Iti place mai mult atmosfera vesela?8. E~ti 0 persoana deschisa, extravertita?9. Pari eapabil 00 de multa afectiune?10. Pari prietenos?11. E~ti, in genere, intelegator eu ceilalti ~i aprobator?12. Ai tendinta mai mult sa imiti opinii (pareri) deeM sa analizezi

problemele dind participi la 0 activitate colectiva?13. E~ti inclinat (a) spre model are ~i obiectivitate?14. Pari neprietenos?15. Pari neincrezator in idealurile grupului?16. Pari preoeupat de idei fanteziste?17. Dai unora impresia ca ii consideri distractivi ~i amuzanti?18. E~ti 0 persoana calma ~i intelegatoare?19. Dai impresia ca e~ti ascultator?20. Dai, adesea, impresia ca te impui in conducerea colectivului din care

faei pa.rte?21.MaIlife~ti a.'1Xietate(nelini~te, lllgrijorare) ~i frica, neconformism?22. Te mul!ume~ti doar sa nlspunzi cand ti se cere opinia (parerea) :tara a

cia sugestii?23. Te preocupi de fu"1tipatia(aversiunea rata de cineva) ce 0 manife§ti

fata de allii?

331

24. Manife~ti tensiune ~i opozilie?25. Ti se pare imposibil sa starne~ti antipatie?26. Tinzi sa-li limitezi participarea la a da doar infonnalii ca.l1d e~ti

solicitat?

FormaC

1. Ai tendinla de a te adresa mai degraba grupului ca unui intreg, decatfiecarui membru in parte?

2. Ai tendinta de ate supraaprecia in popularitate $i succes social?3. E~ti deosebit de apreciat pentru aptitudinea de a conduce?4. Ocupi un loc proeminent in grup?5. Exprimi revendicari $i dore~ti sa impui disciplina?6. Ai tendinta de a subanrecia increderea in sine a celorlalti?'A ,

7. Te crezi apreciat in mod deosebit pentru modul in care ii domini peceilal!i?

8. Faci multe glume, bancuri sau manife~ti mulili fantezie?9. E~ti capabil sa-i faci pe allii sa se simta. mai putin anxio~i (nelini~tili,

ingrijorati)?10. Solicili, adesea, opiniile ahora?11. Manife~ti admiralie fata. de altii?12. E~ti, in genere, bine apreciat in sarcina?13. Tinzi sa.stfune~ti agresivitatea in altii?14. E~ti, adesea, gata de dezaprobare?15. Crezi ca multi oameni se complac in a fi dominali?16. Ai tendinta de a considera di altii accepta prea multe autoritali?17. Colegii tai tind sa-li adreseze glumele $i fanteziile lor?18. Ai tendinla de a crede ca impulsurile agresive ~i instinctive pot fi

exprimate prin dragoste fala de oarneni?19. Accepli autoritatea altora?20. Te orientezi cu interes spre activitali ~tiintifice?21. Pari a fi deprimat intr-o oarecare masura?22. Crezi ca ai putea fi dispreluit de unii?23. Cand razi, e~ti vesel sau aceasta este doar modalitatea de a participa

la grup (colectiv)?24. Optezi pentru intelegere?25. Participi, in general, foarte putin la viata colectiva?

In genere, testul a declan~at discutii privind influent a invatamantului.

332

Rezultatele testelor din Franta au fost negative ~i au declan~at reactii. ~i lanoi in tara s-au adus critici sistemului educativ (Radu N, Marcu V., IonutM., Predescu A ~.a.). Teoria grupurilor ~i cercetarea colectivului ~colar auintrat in discutiile de prim plan.

Prin anii '90, s-a conturat "codul pragmatic al tranzitiei",recomandat de organismele financiare internationale: F .M.l. ~i BancaMondiala. Apoi, ~i Comunitatea Uniunii Europene a privit cu atentieproblemele din Romania. S-a constatat 0 involutie in invatamant - s-auschimbat profilurile liceelor, au avut loc reduceri ale duratei invatamantului;apoi, auaparut, spontan, universitatile private (de invatamant particular).

Testele de sociabilitate au alimentat ideea inteligentei sociale. Ele audevenit tot mai numeroase, fenomen firesc, data fiind cre~terea soeializariiin viata ementa. S-au constituit numeroase teste de sociabilitate ~i se vormai constitui; in ele domina interogatii numeroase- mai ales ineepand eufinalul seeolului XX ~i ineeputul unui nou seeol, dominat de 0 modifieare defond a vietii sociale, fapt ce va crea 0 noua conversie in statutul psihologului~i in reevaluarea ~i restrueturarea testelor intr-un ritm mai alert ~i de 0 maimare desehidere spre psihologie ~i psiohodiagnoza.

333

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

1. ANZIEU, D. Les methodes projectives, Paris: P.U.F., 1960.2. ANASTASI, A., Psychological Testing, New York: MacMillan, 1968.3. ATHANASIU, A, Seris $i personalirate, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica, col.

Psyche, 1969.4. BIBERI, 1., Visul $i structurile subconJtientului, Bucure~ti: Ed.

~tiintifica, 1970.5. BINET, A; SIMON, Th., "Methodes nouvelles pour Ie diagnostic du

niveau intellectuel des anormaux", L' annee psychologique, 1905, 11, p.191.

6. BINET, A, Les idees modernes sur les enfants, Paris: Flammarion,1911.

7. BOGDAN, T.; CRISTESCU, M., "Rezultate psihodiagnostice obtinuteprin aplicare de starteri sonori polivalenti", Revista de psihologie,1/1967, p. 62.

8. BOGDAN, T.; BOGDAN- TUCICOV, Ana; CRISTESCU, M., "0tehnica verbal-proiectiva in cercetarea personalitatii adolescentilor",Revista de psihologie, 3/1961, p. 437.

9. BOLO~, M.; CEAU$U, V., "Metoda pentru examinarea psihologica amecanicilor de locomotiva", Revista de psihologie, 2/1959, p. 107.

10. BONNARDEL, R., "Intelligence, caractere et physionomie", Travailhumain, 3/1963, p. 64.

11. BONTlLA, C.C., Culegere de teste psihologice de nivel $i aptitudini,Centrul de Documentare ~iPublicatii al Ministerului Mundi, 1971.

12. BOTEZ, c.; MAMALl, M., "Metode noi in analiza psihologica amundi", Revista de psihologie, 2/1970, p. 149.

13. BOTEZ, C.; MAMALI, M., PUFAN, P., Seleclia $i orientareaprofesionalii, Centrul de Documentare ~i Publicatii al MinisteruluiMundi, 1971.

14. CATTELL, R. B., "A Culture-free Intelligence Test", The Journal ofEducational Psychology, 31/1940, p. 161.

15. CATTELL, R. B., "Readability and Technical Meaning of PersonalityQuestionnaire Scores", American Psychologist, 19/1964, p. 102.

16. CATTELL, R. B., Personalite (tr.), Paris: P.U.F., 1956 (2 vol.).

334

17. CHIAPPELLA, AI., "Valoarea diagnostidirii inteligentei prin teste ~iprin observatii ~i consideratii generale asupra profilului psihologic",Analele de psihologie, vol. 1/1934.

18. CORRELL, W., Troubles de l'apprentissage, ColI. Psychologique, Ed.Paulines, Canada, 1969.

19. COSMOVICI, A., "Metode de cercetare ~i diagnoza a deosebirilorindividuale in procesul gandirii", Revista de psihologie, 11/1965, p. 23.

20. CROMBACH, L. Y., Essentials of Psychological Testing, New York:Harper, 1966.

21. DELPIERRE, Guy, Les psychotherapies, Eduard priv. Toulouse Editeur,1963.

22. DRA VILLON, J., L 'orientation seolaire et professionnelle, Paris:P.U.F.,1966.

23. DOLLARD, J.; MILLER, N. E., Personality and Psychotherapy, NewYork, Toronto, London: McGrow Hill Company, Inc., 1950.

24. ENE, DESPINA; SORESCU, ~TEF ANIA, "Cercetari experimentaleasupra evolutiei vietii suflete~ti", Analele de psihologie, vol. 1, 1934.

25. ENAcHESCU, C., Elemente de psihologie proiectiva, Bucure~ti: Ed.~tiintifica, 1973.

26. EYSENK, H. J., Know Your Own QI, Pelican Original, 1966.27. EYSENK, H. J. (tr.), Les dimensions de la personalite, Paris: P.U.F.,

1950.

28. FALKNER, R. (red.), Croissance et developement de l'enfant normal,Paris: Masson & Crie, 1961.

29. FERRE, A., Les tests de l'eeole, Colin C.P., Collection Bowerevar,1968.

30. FREUD, S., Introduction a la psyehanalise, Paris: Payot, 1922.31. GESELL, A; AMA TRUDA, C.S., Developmental Diagnosis, New

York: Harper, 1967.32. GOLU, M., Curs de statistica psihologica, Centrol de MultipHcare al

Universitatii Bucure~ti, 1968.33. HOLBAN, 1., Probleme de psihologia mundi, Bucure~ti: Ed. ~tiintifica,

1970.

34. HULL, e. L., Aptitude Testing, New York: Harcourt & Brace, 1928.35. IONESCU, Gh., Investigafia psihologicii in practica medicalii,

Bucure~ti: Viata Medicala, 1970, XVII, p. 17.36. JUNG, e.G. (tL), Psychologie et 1'ineonscient, Geneve: Librairie de

1'Universite, 1952.

335

I

----- ----------)

37. KOV ALEV; MEASICEV, V.N., Particularitatile psihice ale omului,vol. 2, Aptitudinile, Ed. Didactica ~i Pedagogica, 1962.

38. KRAU, E., "Diagnostic area experimental a a unor tdisaturi depersonalitate printr-un test proiectiv de completare", Rev. de psihologie,2/1967, p. 233.

39. LEMAIRE, Y.G., La relaxation, Petite bibliotheque, Payot, 1964.40. LEONARD, K. (tL), Personalitiifi accentuate, Ed. Encic10pedica

Romana, 1972.41. LUNGU, N.; IONESCU, N., "Noi realizari in aparatura experimental a

de psihologie", Rev. de psihologie, 2/1956, p. 120.42. LUNGU, N.; IONESCU, N., "Particularitatile aprecierii calitative a

stimulilor olfactivi", Rev. de psihologie, 3/1968, p. 263.43. MAMALI, C., "Diagnosticarea emotivitatii prin metoda asociatiei

verbale libere", Rev. de psihologie, 1/1968.

44. MARCUS, S., Empatia, Bucure~ti: Ed. Academiei R.S.R., 1971.45. MARGINEANU, N., 1vfiisurarea aptitudinilor tehnice, Cluj, Sibiu: Ed.

Institutului· de Psihologie, 1941.46. MEILLI,R., Manuel du diagnostique psychologique, Paris: P.U.F.,

1964.

47. MORENO, L. J. (tL), Psychotherapie de groupe et Psychodrame, Paris:P.U.F., 1965.

48. NESTOR, 1.M., Psihologia clipei de spaima.49. NESTOR, 1. M., Bareme rom6ne~ti privind antropometria ~colara, Soc.

Rom. de Cercetari Psihologice, 1938.50. NESTOR, 1. M., Studiul psihologic al ~colarului, ed. a V-a, Bucure~ti,

mapa de teste, instructiuni $i etaloane, 1937-1941.51. NESTOR, 1. M., Diagnosticarea inteligentei copiilor fntre 9 ~i 14 ani,

Bucure$ti: Soc. Rom. de Cercetari Psihologice, 1957.52. NESTOR, 1. M., Examenul evolutiei psihologice a copiluZui de la 10 zile

la 6 Zuni, Metoda Ch. Buhler, H. Hetzer, Bucure~ti: Soc. Rom. deCercetari Psihologice, 1940.

53.0SERETZKl, D. M., "Methodes pour compensations motrices",Zeitschriftfur Psychologie, 32/1926, p. 257.

54. PAVELCU, V., "Din aspectele sodale ale orientarii profesionale",JurnaZ de psihotehnica, 4/1937.

55. PETEANU, M., Masurarea aptitudinilor tehnice, Cluj, Sibiu: Ed.Institutului de Psihologie, 1942.

56. PETEANU, M., "Masurarea inteligentei eu scara testelor deperformanta", Pintener-Peterson, Rev. de Psihologie, 8/1945, p. 16.

336

57. PIERON, H., Traite de psychologie appliquee, vol. 1 ~i 2, Paris: P.U.F.,1960.

58. POPESCU-NEVEANU, P.; GOLU, M. 1., Sensibilitatea, Bucure~ti: Ed.Stiintifica, 1960.

59. POPESCU-NEVEANU, P.; ROCO, Mihaela, Cercetari privind factoriide creativitate, Analele Universitatii Bucure~ti, seria Psihologie, 1969.

60. POPESCU-SOLOMON, E., "Cateva aspecte ale psihodiagnozeiemotivitatii in starile reactive la copii", Rev. de psihologie, Bucure~ti:4/1967.

61. PREDESCU, V.; IONESCU, Gh., "Psihoterapie in grup. Dinamicapsihologica in grupul terapeutic", in Neurologie, Psihiatrie,Neurochirurgie, 1970, XV, 3.

62. PRUNC, T.; LOGOFATU, C., RUDICA, T., "Diagnoza intereselor prinproba Catalogul de carfi", Revista de psihologie, 4/1966, p. 457.

63. PUFAN, C., Aportul demutizarii la transformarea caracteristicilorcalitative ale gandirii surdomutului, Analele Universitatii Bucure~ti,seria $tiinte Sociale, Filosofie, XVII, 1966.

64. PUFAN, P., Psihologia muncii, Bucure~ti: Ed. Didactica ~i Pedagogica,1968.

65. RALEA, M., Formarea ideii de personalitate, Scrieri din trecut infilosofie, ESPLA, 1956.

66. REY, A., Connaissance de I'individu par les tests, Bruxelles: Dessart,1963.

67. RORSCHACH, H., Le psychodiagnostic, P.U.F., 1947 (trad. OmbredaneM. et Londau).

68. ROSCA, AI., Tehnica psihologiei experimentale $i practice, Cluj: Ed.Institutului de Psihologie, 1947.

69. ROSCA, AI. ~i colab., Creativitate, modele, programe, Bucure~ti: Ed.$tiintifica, 1967.

70. ROSCA, M., ]\1etode de psihodiagnostic, Bucure~ti: Ed. Didactica ~iPedagogica, 1972.

71. SALADE, D., Influenfa mediului social asupra alegerii projesiunii,Cercetari sociologice contemporane, red. Miron Constantinescu, Ed."f" n+; +: ~~ 1 Oh6YI,,111 .•.p.11\;a~ J.:;tv •

72. SERGENT, A., "Projective Methods, Their Origins, Theory andApplication in Personality Research", Psychological Bulletin, 43/1945,p.257.

"'I'" S"'"'"RLnON' W H ( 'L . 't ' d" D' P U F!,). ' DL .u ~" ._. \tr.j, es vane es U Temperament, J. ans: .. "1951.

337

74. SPEARMAN, C., "The Theory of Two Factors", Psychological Review,21/1914, p. 101.

75. STRELESKI, C., Precis du graphologie pratique, Paris: Masson, 1942.76. SZONDY, L., Experimentelle Troebdiagnostik, BernHuber, 1947.77. ~TEFANESCU-GOANGA, Fl.; RO~CA, AI.; CUPCEA, S., Teste

pentru masurarea junc/Wor mintale, Cluj: Ed. Institutului de Psihologie,1940.

78. ~TEF ANESCU-GOANGA, Fl., Masurarea inteligen/ei. Revizuirea,adaptarea .$i completarea scarii de inteligenfa Binet-Simon, Cluj: Ed.Institutului de Psiho1ogie, 1946.

79. ~CHIOPU, U.; OARBOVEANU, M.; TURCU, A.; VERZA, E.,"Organizarea sistemului de reactii in conducerea auto", Revista depsihologie, 2/1964, p. 149.

80. ~CHIOPU, u., Introducere in psihodiagnostic, C. M. Univ. Buc., 1970,ed. I ~i 1976, ed. a II-a.

81. TEODORU, M.; SAHLEANU, V., Aprecierea cantitativa a probelor deoboseala, Studii ~i cercetari de Endocrinologie, 3-4/1960, p. 18.

82. THORNDIKE, E.L. ~i colab., The Measurement of Intelligence, NewYork: Bureau of Public Teacher CoIl., Columbia Univ., 1926.

83. THURSTONE, L.L., Multiple Factor Analysis, Chicago UniversityPress, 1947.

84. THURSTONE, L.L., Creative Talent, Invitation Conference of TestingProblems, Princeton Educational Testing Service, 1951, p. 55.

85. VAS CHIDE, N., Essai sur la psychologie de la main, Paris: M. Riviere,1909.

86. VERZA, E., "Probe psihologice verbale scurte pentru diagnosticarea decuno~tinte la elevii adolescenti", Rev. de psihologie, 3/1965, p. 43.

87. VIANU, 1., lntroducere in psihoterapie, Cluj-Napoca: Dacia, 1975.88. ZAHIRNIC, C., Convorbirea libera aplicata fn selec{ia projesionalii,

Conferinta NationaHi de Psihologie, Bucure§ti, 1971, p. 103.89. ZAP AN, Gh., "Metoda aprecierii obiective la diferite obiecte de studii in

invatamantul mediu, cu conc1uzii asupra organizarii §co1are", Rev. depedagogie, 4/1957, p. 42.

90. ZAP AN, Gh., Sistematizare [n teoria temperamentelor, Conferin~aNationala de Psihologie, 1968, Bucure$ti, p. 43.

91. ZAZZO, R.; GILLEY, M.; VERBA, M., Nouvelles echelles metriquesde I 'ntelligence, Librairie Armand Collin, 1966.

92. ZLA TE, M., Psihologia socia/a a grupurilor ~colare, Bucure~ti: Ed.Didactica $i Pedagogica, 1972.

338

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENT ARA

1. ALEXANDER, P.W., "Concrete and Abstract Intelligence", In BritishJournal of Psychology, Monogr., 6/1934.

2. ALEXANDRESCU, 1.,Personalitate $i vocafie, Ia~i:Junimea, 1981.3. ALLPORT, W.O., Personality. A' Psychological Interpretation, New

York: Me. Oraw Hill, 1937.4. ANASTASI, A., Individual Differences, New York: Willey, 1965.5. ANASTASI, A., "Psychological Testing", London, in Manuel de

psychiatrie de l' enfant, Paris: Masson, 1970, p. 170-183.6. BARRON, F., Creative Person and Creative Process, Hold Rinehard,

Ph., England: Penguin Boooks, 1970.7. BAUMGARTEN, Fr., Les exam ens d'aptitudes des professionnelles,

theorie et pratique, Paris: Dunot, 1970.8. BEJAT, M., Geneza psihologiei ca §tiinfa experimentala, Bucure~ti:

E.D.P., 1971.9. BEJAT, M., Talent, inteligenfa, creativitate, Bucure~ti: Ed. Stiintifica,

1971.10. BONTILA, Oh., Aptitudinile $i masurarea lor, Bucure~ti: Centrol de

Documentare ~iPublicatii al Ministerului Muncii, 1971.11. CATTELL, R.B., "Theory of Fluid Chrystalized Intelligence", in Educ.

Psychology, 54/1963.12. CATTELL, R.B., The Scientific Analysis of Personality, New York:

World Book Co., 1957.13. CATTELL, G., Personality: a Systematic, Theoretical and Factual

Study, Me. Craw, 1980.14. CORMAN, L., Visage and Character, Paris: Alcan, 1936.15. CRETU, T., "Elemente de gandire tehnidi in ereatia ~colarilor", in

Revista de pedagogie, 7/1968.16. CRETU, T., "Rolul eereurilor de electromontaj in eduearea gandirii

tehnice a elevilor", in red. Tucicov-Bogdan, A., Personalitateacopilului, Ed. Politica, 1972.

17. GETZEL, lW.; JACKSON, W.P., Creativity and Intelligence, NewYork: J. Willey and Sons, 1963.

18. GOLD, M., "Coneeptul de Mare sistem ~i importanla lui metodologieaIn psihologie", in Analele Universitatii Bucure§ti, seria Psihologie, 1970.

19. GORDON, W., Synectics. The Development of Creative Capacity, NewYork: Harper & Row, 1961.

339

20. GUILFORD, J.P., The Nature of Human Intelligence, New York: Me.Grow Hill Book Company, 1959.

21. GUILFORD, J.P., "Intellectual Factors in Productive Thinking", InMonney, R.L. $i Basic, T.A., Exploration in Creativity, New York:Harper and Row, 1867, p. 95-107.

22. HORGHIDAN, v., Metode de psihodiagnostic, Bucure~ti: E.D.P., 1972.23. JURCA., N., Aptitudini profesionate;C1uj-Napoca: Dacia, 1980.24. MC. QUARRIE, T.W., Tests d'aptitude mecanique, Paris: Ed.

Franyaise, 1951.25. MASLOW, A.H., Motivation and Personality, New York: Harper &

Row, 1972.26. MINULESCU, M., Chestionarele de personalitate fn evaluarea

psihologica, Bucure~ti: Garrel Publishing House, 1994.27. MINULESCU, M., Testele proiective, Bucure~ti: Ed. Titu Maioreseu,

2001.

28. OPRESCU, V., "Atitudini $i aptitudini la studenti. Date experimentale",in Forum, 4/1988.

29. OSBORN, A., L'imagination constructive, Paris: Dunod, 1959.30. PETEANU, N., "Masurarea aptitudinilor tehnice", In vol. Selec!ia ~i

orientarea profesionala, Bucure~ti: E.D.P., 1972.31. PIERON, H., Traite de psychologie appliquee, Paris: P.U.F., (3 vol.),

1930.

32. MDULESCU-MOTRU, c., Voca!ia, factor hotarator fn culturapopoarelor, Bucure~ti: Casa ~coalelor, 1935.

33. ROCO, M., "Cercetari privind structura individuala ~i de grup", Rev. depsihologie, 1/1974.

34. ROCO, M., "Cercetfu:i privind struetura ~i formarea interesului $tiin1ifiela elevi", in Rev. de psihologie, 1/1974.

35. ROCO, M., Creativitatea individuala ~i de grup, Ed. AcademieiRomane, 1979.

36. ROGERS, c., "Toward a Theory of Creativity", in Creativity and ItsCultivation, ed. Anderson, N., N.Y.: Harper & Row, 1959, p. 69-82.

37. PRUNA., T., Psihologia economica, Bue.: E.D.P., 1976.38. SALADE, M., Pregatirea elevi/or din clasele V-VIII pentru alegerea

proftsiunii, Bue.: E.D.P., 1964.39. SALADE, M., "Influen1a mediului social asupra alegerii profesionale",

In Cercetiiri sociologice contemporane, Bue.: Ed. ~tiin1ifiea, 1967.40. ~CHIOPU, u., "Creativitatea potentiala ~i virtuala", in Revista de

psihologie, 2/1979.

340

· SCHIOPU, n, "A patra stare de con~tiinta §i meditatia transcendental ain discutie", Revista de psihologie, 2/1992.

42. SCHIOPU, D.; SPANOIU, D.; GARBOVEANU, M.; TURCU, A.,"UneIe aspecte ale dezvoWirii reprezentiirilor in activitatea deelectromontaj", in Revista de psihologie, 2/1967.

43. TEODORESCU, S., Psihologia conduitei, Bue.: Ed. Stiintifica, 1972.44. STOICA, A.; CALUSCHI, M., "Date privind potentialul creativ al

elevilor adolescenti", in Revista de psihologie, 1/1978.45. SLAMA-CAZACU, T., Dialogulla copii, Bue.: Ed. Academiei, 1957.46. VERZA, E., "Dimensiunea interdependentei dintre personalitate,

comportament §i eomunieare", in Revista de psihologie, 2/1992.

47. ZAHIRNIC, C., Inteligenfa tehnica, Bue.: Ed. Stiintifiea ~iEnciclopedica, 1978.

48. ZLA TE, M., Eul §i personalitatea, Bue.: Ed. Taci, 1997.49. ZLATE, M., Omulfafa infafa cu lumea, Bueure~ti: Albatros, 1988.

341

CUPRINS

. Introducere 3

PARTEAI

Capitolul I

Capitolul II

PARTEA a II-a

Capitolul IIICapitolul IVCapitolul V

PARTEA a III-a

Capitolul VI

Capitolul VIICapitolul VIIICapitolul IXCapitolul XCapitolul XI

Istoria succinta a dezvoWirii psihologiei ~ipsihodiagnozei 10Eforturile na~terii ~i dezvoltarea psihologiei modeme............................................................. 12

o noua rascruce in psihologia modema. Confluente ~iconversii 25

Psihodiagnoza instrumentelor de cercetare 41Psihodiagnoza ~i conturarea ei instrumentala 43Metodele experimentale in psihologie 60Precautii in utilizarea ~i prelucrarea testelor 81

Categorii mai importante ~i de larga folosire ateste!or .

Testele de dezvoltare. Testele pentru varstele midBABY-TEST .

Inteligenta ~i testarea ei 135Aptitudinile, profesiile ~i diagnoza lor 170Radiografia psihodiagnostica a creativitatii 208Personalitatea umana ~i diagnosticarea ei 233Testde de sociabilitate 313

Bibliografie selectiva " " .Bibliografie suplimentara ; .

342