Curs 4, Sem 2Functia motorie a intestinului

Musculatura neteda intestinala are proprietatea de a se contrracta sontan, aproape continuu, si automat, deoarece contine fibre muscualre cu proprietaea de autoexcitare, in virtutea careia genereaza unde lente, spontane, cu frecventa intre 3-12/min. Se considera ca celulele musculare netede din peretele intestinal, formeaza un sinccitiu functional(numai 12% din suprafata membranelor celulare fuzioneaza sub forma de nexusuri), restul se afla in stransa legatura dar nu in contact perfect, ceea ce va face posibil ca potentialele de actiune generate intr-o fibra musculara neteda sa se transminta cu usurinta la fibrele din vecinatate, dar nu in toata musculatura, cum se intampla la miocard(sinccitiu limitat). Transmiterea nervoasa a impulsurilor generate este posibila la nivel intramural, datorita existentei inervatiei intrinseci a intestinelor, reprezentata de doua straturi neuronale: Strat extern(plex mienteric) cu functie predominant motorie plexul Auerbach; Strat intern(plex submucos) cu functie predominant senzitiva plexul Meissner. Pe langa inervatia intrinseca, intestinul prezinta si o inervatie extrinseca, reprezentata de sistemele parasimpatic si simpatic(stimularea parasimpatica creste motilitatea intestinala si relaxeaza sfincterele, iar cea simpatica inhiba motilitatea si contractia sfincterelor).

Contractiile intestinale sunt de 2 tipuri:1. Miscari de amestec sau de framantare:a. Miscari segmentare se datoreaza contractiei fibrelor musculare circulare, au o amplitudine mica, au loc aproape tot timpul, si apar de-a lungul intregului intestin subtire. Consta in compartimentarea alternativa a continutului intestinal, frecventa fiind de 6-9 contractii/minut. Ele nu produc progresia chilului intestinal, ci au numai rol de amestecare a continutului intestinal cu sucurile, formand de asemenea miscarile vilozitatilor intestinale si implicit absortia intestinala si imbunatatesc circulatia limfatica. Au o intensitate stimulata de excitatii ale stimulilor parasimpatici si inhibata de stimuli simpatici(ele depind in foarte mica masura de inervatia intrinseca).b. Miscari pendulare sunt niste miscari total atipice, ce constau in contractii asimetrice ale fibrelor musculare longitudinale ce duc la alunecarea anselor unele pe altele.2. Miscari peristaltice/propulsive ele imping, deplaseza continutul intestinal in directia cecului, din aproape in aproape, cu viteze si frecvente variate(in regiunea duodenala, frecventa este de 11-12 contractii/min, in timp ce in regiunea distala i intestinului subtire, frecventa este de 6-7 contractii/min). Aceste contractii pot aparea in orice punct al intestinului, se propaga intotdeauna in directie anala, respectand legea intestinului:Continutul intestinal determina prin distensie mecanica, contractia fibrelor musculare circulare inapoia dilatatiei si relaxarea acestor fibre inaintea dilatatiei. Propulsia se face intotdeauna de la frecvente mai mari la frecvente mai mici, iar stimulul reprezinta distensia mecanica a peretelui intestinal.

Obs: Exista unele substante sau nutrienti care declanseaza contractiile propulsive: saruri biliare, alimente cu multe celulozice dar si mese abundente. Spre deosebire de miscarile de framantare, miscarile peristaltice depind in principal de inervatia intrinseca.Obs: Pe langa aceste doua tipuri principale, maie xista si niste miscari foarte slabe, microscopice, ale mucoasei datorate contractiei fibrelor din muscularis mucosa. Acestea asigura miscarile vilozitatilor intestinale si intensifica absorbtia intestinala, circulatia limfatica si sanguina(exista un hormon local numit vilichinina care stimuleaza miscarile vilozotatilor intestinale).

Functiile colonului

Din punct de vedere funtional, colonul poate fi impartit in doua segmente: Proximal, care prezinta activitate asemanatoare intestinului subtire, predominant de absorbtie; Distal, care serveste drept rezervor de reziduuri alimentare. A. Functia secretorie: colonul secreta un lichid alcalin, cu un ph de aproximativ 8, foarte sarac in enzime si foarte bogat in mucus.Obs: Prin valvula ileocecala, care la om are rolul de a impiedica evacuarea rapida a ileonului in cec, trec zilnic intre 300-500ml chil intestinal, care in urma in urma modificarilor suferite in colon, se transforma in aproximativ 150g materii fecale. Chilul intestinal contine aproximativ 70% apa, si 30% substante care nu pot fi digerate, produsi finali ai digestiei care nu au putut fi absorbiti si asupra carora actioneaza flora bacteriana colonica constituita din coci, bacili anaerobi si aerobi. Intre aceste tipuri de flora, sta un raport de 100/1 in favoarea florei anaerobe. Flora colonica realizeazxa doua procese:1. De fermentatie - se desfasoara in jumatatea proximala a colonului sub actiunea florei aerobe si consta in degradarea glucidelor nedigerate sau neabsorbite. In urma degradarii rezulta acid lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, ceea ce si explica ph-ul acid al materiilor fecale(5-7), plus o cantitate apreciabila de gaze.2. De putrefactie realizeaza sub actinea florei anaerobe si consta in degradarea proteinelor nedigerate si neabsorbit, ce vor suferi procese de decarboxilare si dezaminare, rezultand aminele corespuzatoare: fenoli, ac organici, indol, scatol, acest proces desfasurandu-se in jumatatea distala colonica. In conditii normale, mucoasa colonului este putin permeabila pentru aceste substante, multe dinte ele fiind foarte toxice. Mica parte ce trec bariera colionica ajung prin sangele portal la ficat, unde au loc procese de detoxifiere.

B. Functia motorie: prezinta miscari segmetare si propulsive sau peristaltice. Colonul se poate evidentia in imagistica cu substanta de contrast. In jumatatea proximala a colonului, pe langa activitatea peristaltica cu directie anala, exista o activitate redusa antiperistaltica(fiziologica), ce mareste timpul de contact intre continutul colonului si peretele sau, si favorizeaza formarea materiilor fecale.1. Micarile segmentare colonice se produc prin contractii ale msucualturii circulare, simultan cu care se contracta si cele 3 tenii longitudinale. Rezulta forma caracteristica a colonului: haustrele.2. Miscarile peristaltice traverseaza colonul in directia anala, ajungand la extremitatea distala, la o frecventa de 2-3 contractii/min.3. Miscarile de masa apar 1,2 maxim de 3x/zi, pornesc de la unghiul hepatic al colonului, nu intodeauna sunt perceptibile, ele pot fi declansate de refleze gastroenterice cat si de reflexe conditionare(emotie, stres, mirosuri puternice).Obs: Activitatea motorie a colonului este declansata in principal nu de reflexe conditonate, ci de distensia sa, si este controlata in primul rand de plexurile intramurale si secundar de inervatia vegetativa simpatica(inhiba) si parasimpatica(stimuleaza). Ca urmare a activitatii motorii colonice, rezulta materiile fecale ce se elimina in mod normal de 1-2x pe zi.