curs 11-antidiabetice orale

9
1 VII. MEDICAMENTE ANTIDIABETICE Diabetul zaharat (DZ) este o boala cronica caracterizata prin tulburari ale metabolismului glucidic cu hiperglicemie si tulburari ale metabolismului proteic si lipidic. Dupa criteriul clinic, DZ se clasifica in: a. Diabet zaharat insulinodependent sau tip 1 necesita obligatoriu administrarea de insulina, existand o lipsa importanta a hormonului datorita incapacitatii secretorii a pancreasului apare cel mai frecvent in copilarie sau adolescenta denumit si diabet juvenil b. Diabet zaharat insulinoindependent sau tip 2 are drept cauza un deficit relativ al hormonului; hiperglicemia se datoreaza unei combinatii intre secretia deficitara si actiunea deficitara a insulinei nivelul glicemiei poate fi controlat prin dieta sau prin dieta + antidiabetice orale. DZ este caracterizat prin hiperglicemie (nivelul glicemiei, dimineata, pe nemancate, este > 126 mg/100 dL sange sau nivelul glucozei este > 200 mg/100 dL sange) si glicozurie (atunci cand se depaseste pragul renal de reabsorbtie al glucozei din urina). Simptomele DZ: poliurie polidipsie polifagie tulburari de vedere infectii frecvente ANTIDIABETICE ORALE ( Hipoglicemiante orale ) Sunt compusi de sinteza, activi pe cale orala, utilizati in diabetul zaharat tip 2 forme usoare/medii, cand boala nu poate fi controlata numai prin dieta, iar injectia cu insulina nu este indispensabila. Clasificare dupa structura chimica si mecanismul de actiune: 1. sulfamide antidiabetice (sulfoniluree) 2. biguanide 3. tiazolidindione 4. inhibitori ai α-glucozidazei: acarboza GLUCOBAY 5. alte hipoglicemiante orale: repaglinid NOVONORM

Upload: florentina-g

Post on 25-Jan-2016

25 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

curs

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 11-Antidiabetice Orale

1

VII. MEDICAMENTE ANTIDIABETICE

Diabetul zaharat (DZ) este o boala cronica caracterizata prin tulburari ale

metabolismului glucidic cu hiperglicemie si tulburari ale metabolismului proteic si

lipidic.

Dupa criteriul clinic, DZ se clasifica in:

a. Diabet zaharat insulinodependent sau tip 1

necesita obligatoriu administrarea de insulina, existand o lipsa

importanta a hormonului datorita incapacitatii secretorii a pancreasului

apare cel mai frecvent in copilarie sau adolescenta denumit si diabet

juvenil

b. Diabet zaharat insulinoindependent sau tip 2

are drept cauza un deficit relativ al hormonului; hiperglicemia se

datoreaza unei combinatii intre secretia deficitara si actiunea deficitara a

insulinei

nivelul glicemiei poate fi controlat prin dieta sau prin dieta +

antidiabetice orale.

DZ este caracterizat prin hiperglicemie (nivelul glicemiei, dimineata, pe

nemancate, este > 126 mg/100 dL sange sau nivelul glucozei este > 200 mg/100 dL

sange) si glicozurie (atunci cand se depaseste pragul renal de reabsorbtie al glucozei

din urina).

Simptomele DZ:

poliurie

polidipsie

polifagie

tulburari de vedere

infectii frecvente

ANTIDIABETICE ORALE ( Hipoglicemiante orale )

Sunt compusi de sinteza, activi pe cale orala, utilizati in diabetul zaharat tip 2 –

forme usoare/medii, cand boala nu poate fi controlata numai prin dieta, iar injectia cu

insulina nu este indispensabila.

Clasificare dupa structura chimica si mecanismul de actiune:

1. sulfamide antidiabetice (sulfoniluree)

2. biguanide

3. tiazolidindione

4. inhibitori ai α-glucozidazei: acarboza GLUCOBAY

5. alte hipoglicemiante orale: repaglinid NOVONORM

Page 2: Curs 11-Antidiabetice Orale

2

1. Sulfamide

Clasificare:

a. antidiabetice de generatia I

au potenta mica, sunt active in doze cuprinse intre 250 mg si 1 g/zi

exemple:

tolbutamida

gliciclamida

clorpropamida

tolazamida

acetohexamida

b. antidiabetice de generatia II

au potenta superioara, sunt active la doze cuprinse 10 si 100 mg/zi

efectele adverse sunt reduse

exemple:

glibenclamid

glipizid

gliclazid

gliquidon

glimepirid

Indicatii – in DZ de tip 2, forme stabile, usoare pana la moderate, care nu

prezinta risc de cetoacidoza, si care nu pot fi controlate eficient numai prin dieta,

scadere ponderala a pacientilor supraponderali, exercitii fizice.

Reactii adverse:

tulburari digestive (greata, voma) – diminua prin fractionarea dozei sau

reducerea ei

eruptii cutanate, prurit etc.

efecte secundare – hipoglicemie accentuata in caz de supradozare sau in

insuficienta renala sau hepatica.

Formula generala:

Page 3: Curs 11-Antidiabetice Orale

3

Relatia structura chimica – actiune farmacologica

Grupa sulfoniluree ( –SO2NHCONH– ) este esentiala pentru actiunea

hipoglicemianta:

separarea grupei sulfonil de restul de uree prin lanturi alchilice sau cicluri

scaderea actiunii hipoglicemiante

lipsa grupei sulfonil micsorarea semnificativa a activitatii

inlocuirea grupelor –NH– din uree cu grupa –CH2– compusi inactivi

grupa SO2 trebuie sa fie legata de un radical aromatic; legarea de un radical

alifatic disparitia actiunii hipoglicemiante

Nucleul aromatic poate avea diferiti substituienti: grupe alchilice mici, alcoxil,

acil, halogen, in diferite pozitii:

substitutia in pozitia para este cea mai avantajoasa, dar si in meta

conduce la compusi activi

derivatii 3,4-disubtituiti sunt activi

radicalul R’ grefat pe nucleul benzenic influenteaza in primul rand

durata de actiune a compusilor, functie de metabolizare. De exemplu:

- tolbutamida (R’ = –CH3) dispare rapid din fluxul sanguin

datorita oxidarii rapide a grupei –CH3 la –COOH, cu obtinerea

unui metabolit inactiv, care este repede excretat

- clorpropramida (R’ = –Cl) este metabolizata mai lent si astfel

are durata de actiune mai lunga

cei mai activi compusi ai clasei au pe nucleul aromatic, in pozitia para,

substituienti care au in structura o grupa carboxamidica legata de un

nucleu aromatic, iar R este un radical ciclohexil (ex: glibenclamid,

glipizid.)

Radicalul R poate fi alchil (normal sau ramificat) cu 3 sau 4 atomi de carbon

sau ciclic saturat cu 5-8 atomi de carbon; daca R este un nucleu aromatic compusi

toxici.

Mecanismul de actiune al arilsulfonilureelor:

2 tipuri mecanisme:

o mecanism pancreatic – stimularea secretiilor pancreatice de insulina,

eficacitatea fiind conditionata de pastrarea capacitatii secretorii a

celulelor din pancreas

o mecanism extrapancreatic – sensibilizarea celulelor la actiunea insulinei,

prin cresterea numarului receptorilor specifici pentru hormon.

- Diminueaza glicogenoliza si gluconeogeneza, grescand glicogenul hepatic

- Cresc utilizarea glucozei in tesuturi (muschi)

Page 4: Curs 11-Antidiabetice Orale

4

Generatia I

TOLBUTAMIDA (DCI)

Denumire IUPAC: 1-butil-3-tosiluree

FR X: Tolbutamidum, SEPARANDA

Actiune:

- durata de actiune relativ scurta (6-12 ore) din cauza metabolizarii rapide:

Se administreaza in DM 3 g/zi in 2-3 prize.

Tolbutamid sare de sodiu = utilizata in proba hiperglicemiei provocate prin

explorarea metabolismului glucidic, administrata IV timp de 1 h.

GLICICLAMIDA (DCI)

Produs oficinal, prevaut in FR IX.

Actiune: mai activa decat tolbutamida.

Page 5: Curs 11-Antidiabetice Orale

5

CLORPROPAMIDA (DCI)

Denumire IUPAC:1-(4-clorofenilsulfonil)-3-propiluree

Actiune:

- mai intensa si mai prelungita datorita metabolizarii lente atomul de clor

protejeaza pozitia para de oxidarea metabolica

- efectul dureaza pana la 24 h

- la bolnavii cu insuficienta hepatica si insuficienta renala si la varstnici, poate

provoca hipoglicemie prelungita (care este toxica).

TOLAZAMIDA (DCI)

Actiune: comparabila cu clorpropamida, in ceea ce priveste potenta, dar are durata de

actiune mai scurta (10-14 h); comparativ cu tolbutamida – are durata de actiune mai

lunga, datorita existentei celor 2 metaboliti activi.

ACETOHEXAMIDA (DCI)

Potenta si durata de actiune se situeaza intre tolbutamida si clorpropamida.

Este metabolizata rapid in ficat prin reducere la forma redusa, hidroxihexamida, cu

T½ mai mare.

Page 6: Curs 11-Antidiabetice Orale

6

Generatia II

- pe nucleul aromatic, in pozitia para exista o grupare carboxamidica aromatica

despartita de nucleul benzenic printr-un lant de 2 atomi C

- in general radicalul de la uree este ciclohexil

GLIBENCLAMIDA (DCI)

Sinonim: gliburid

FR X: Glibenclamidum

Actiune:

- se leaga de proteinele plasmatice in proportie mare (97%), ceea ce contribuie la

actiunea prelungita efectul hipoglicemiant se mentine pana la 24 h.

- are o potenta mare, dozele echiactive fiind de 5 mg glibenclamida = 250 mg

clorpropamida = 1000 mg tolbutamida

- se elimina aprox 50% renal si 50% hepatic (Cind. in insuficienta renala si hepatica)

- RA – mai putin frecvente decat la generatia I

GLIPIZID (DCI)

P.F: Minidiab, Glucotrol

Nucleul benzenic – inlocuit cu nucleul pirazinic.

Actiune:

- absorbtie rapida din tubul digestiv, alimentele intarzie si diminua absorbtia

- efectul variaza intre 12-24 h

Utilizare:

- oral, initial, 2,5-5 mg dimineata, apoi 5-15 mg/zi 40 mg/zi; cu aprox 20 min

inainte de masa.

Page 7: Curs 11-Antidiabetice Orale

7

GLICLAZID (DCI)

P.F.: Diaprel

Actiune: comparabila cu a glibenclamidei, dar cu potenta mai mare.

Amelioreaza evolutia retinopatiei diabetice

GLIQUIDON (DCI)

P.F.: Glurenorm.

Absorbtie rapida, durata scurta de actiune.

GLIMEPIRIDUM (DCI)

P.F.: Amaryl, Glimepirid

Cel mai potent derivat al clasei sulfamidelor hipoglicemiante

Inlocuirea nucleului benzenic, respectiv pirazinic, cu nucleu pirolidinic, efect

favorabil asupra actiunii, absorbtie rapida si completa

Durata de actiune > 24 h.

2. Biguanide

- scad glicemia crescuta a diabeticilor fara sa modifice practic glicemia normala. Se

comporta ca substante antihiperglicemiante (spre deosebire de insulina si sulfamidele

antidiabetice care sunt hipoglicemiante)

- mecanismul de actiune este diferit de cel al sulfamidelor antidiabetice:

o mecanism extraprancreatic:

inhiba gluconeogeneza si glicogenoliza hepatica

stimuleaza glicoliza anaeroba

favorizeaza captarea glucozei in muschi si tesutul adipos si stimuleaza oxidarea

acesteia

inhiba absorbtia glucozei in intestin.

- actiunea acestora incepe dupa 2-3 zile si este maxima dupa 15-30 zile.

Page 8: Curs 11-Antidiabetice Orale

8

Indicatii:

- indicatia principala este diabetul tip 2 al adultului obez, unde intervine favorabil atat

metabolismului glucidic, cat si asupra metabolismului lipidic; scad greutatea

corporala (efect anorexigen), spre deosebire de sulfamidele antidiabetice care uneori

determina crestere in greutate

- in diabetul instabil, unde biguanidele pot inlocui o parte de doza de insulina,

micsorand pericolul scaderii excesive a glicemiei

- biguanidele se pot asocia cu sulfamidele antidiabetice, permitand folosirea de doze

mai mici din ambele categorii de medicamente

Reactii advrese:

- tulburari digestive (gust metalic, greata, voma, constipatie sau diaree)

efectele diminua in intensitate daca dozele sunt reduse sau daca administrarea

se face la mese

- astenie, cefalee, acidoza lactica.

GUANIDINA (DCI) BIGUANID (DCI)

Actiune: hipoglicemianta.

FENFORMIN (DCI)

Denumire IUPAC: 1-fenetilbiguanid

- retras de pe piata – din cauza riscului de acidoza lactica

METFORMIN (DCI)

Denumire IUPAC: 1,1-dimetilbiguanid

P.F.: Siofor, Meguan, Glucophage, Metfogama

Posologie: 1 g – 2,5 g/zi, in 2-3 prize, in timpul/dupa mese.

Page 9: Curs 11-Antidiabetice Orale

9

BUFORMIN (DCI)

Denumire IUPAC: 1-n-butilbiguanid

F.R. X: Butylbiguanidini tosilas

P.F.: Silubin retard 100 mg

Sub forma de tosilat – actiune prelungita

Posologie: 100 mg de 2-3 ori/zi, in timpul/dupa mese.