curs 10 strategii industria călătoriilor

8/17/2019 Curs 10 Strategii Industria Călătoriilor

1/38

CURS 10STRATEGII IN INDUSTRIA CĂLĂTORIILOR

10.1. Conceptul de “strategie”10.2. Trenduri în turism

10.3. Strategii de pătrundere pe piaţă10.4. Strategii de menţinere pe piaţă10.5. Strategii guernamentale10.!. Supraieţuirea "irmelor din turism în cadrul cri#ei

actuale$i%liogra"ie&

'anual T(T))* capitolul 10


2/38

10.1. Conceptul de “strate!e"

Problemele majore la care trebuie să răspundă procesul

strategic:+ncotro se dore,te să se aanse#e-rin ce parametrii se pot traduce scopurileorgani#aţiei-Ce politici particulare or implica aceste scopuri-Ce mi/loace umane ,i "inanciare or tre%ui anga/ate-

Strategia se concretizează prin:

lan de acţiuneStratagemă sau maneră de păcălire'odel de comportamento#iţie

erspectiă


3/38

)niţierea ,iimplementarea unorstrategii ,i programele dede#oltare la turismuluisunt pro%lemecontroersate politic*

deoarece di"eritelegrupuri de interese* maiales în ţările înde#oltare* pot %ene"iciainecita%il de pe urma lor.

(%stacolele pe care leîntmpină* dintre carecele mai comune sunt&

disponibilitatea limitată sau costulridicat al terenului,

lipsa capitalului,

lipsa personalului calificat,

opoziţia comunită iițlocale,

congestionarea traficuluiş.a.

Programele de dezvoltare turistică nu pot fi abandonate dacă se doreşte

progresul economic şi social al regiunii respective.


4/38

Politicile,strategiile şi

programele dedezvoltare a

turismului

sunt definite ca acele activităţispeciale, desfăşurate de grupuri publice sau private, pentru a promovadezvoltarea turistică

Activitatilecuprinse în

programele dedezvoltare aturismului potfi grupate în

douăcategorii:

1) cele care furnizează asistenţasau care vizează direct afacerile

private sunt cele care produccele mai multe beneficii pentrudezvoltarea economieiturismului

!) iniţiativele strategice privindsc"imbarea ta#elor, impozitelor,reglementarilor şi alte măsuri depolitică economică ce vizeazăstimularea dezvoltării turismului


5/38

#rocesul de $anae$ent strate!c pre%!nt& tre! $ar!etape'

1. Formularea strategiei:

de"inirea actiităţii organi#aţiei ,i a i#iuniimisiuniiacesteia6

identi"icarea oportunităţilor ,i a ameninţărilor e7terneorgani#aţiei6 determinarea punctelor "orte ,i a celor sla%e dininteriorul organi#aţiei6 sta%ilirea o%iectielor pe termen lung ale organi#aţieio%iectiele strategice6 ela%orarea unor strategii alternatie ,i alegerea

strategiei de urmat6


6/38

2. Implementarea strategiei presupune&sta%ilirea o%iectielor anuale ale organi#aţiei6

motiarea personalului6alocarea resurselor în ederea e7ecutării strategiilor"ormulate

3. Evaluarea strategiei 87ista 3 actiităţi "undamentale caracteristice etapei deealuare a strategiei&

reealuarea "actorilor interni ,i e7terni ce au constituit

"undamentul pentru alegerea strategiei curente6măsurarea per"ormanţelor6acţiuni de corectare* a/ustare.


7/38

Sectorul pu(l!c Sectorul pr!)at Sectorul co$un!tar

9utorităţile locale 'arile corporaţii :iderii comunităţii

)nstitutele de cercetare

,i de înăţămntsuperior

Sindicatele (rgani#aţiile

nonguernamentale

9utorităţile din sectoare precum* sănătate*educaţie* transport

+ntreprin#ătorii mici ,imi/locii

;urni#orii de utilităţi $ăncile ,i alte instituţii"inanciare

Camerele de comerţ

9sociaţiile pro"esioanle

9genţii imo%iliari

Ta%elul 1 rincipalii sta


8/38

Tipurile speci"ice de programe de de#oltare a turismului suntdi"erenţiate pe tipuri de "irme întreprinderi noi* "irme e7istente* a"acerimici*tenologii aansate sau tipuri de locali#ări peri"erice* centrale etc..

A. Programe de atragere şistimulare a investiţiilor. $nprivinţa stimulentelor, o mare

parte dintre acestea sunt denatură financiară %reduceri deta#e, credite, granturi şigaranţii bancare)& altestimulente importante constau

în activităţi de training şifurnizarea de infrastructură

specială. 'n stimulentimportant în unele zone estereprezentat de oferirea deterenuri gratuite sau cu preţurireduse sau c"iar de clădirigratuite sau la un preţ redus.

(. Programe de menţinere aafacerilor. ormarea de

*grupuri* %*ciorc"ini* sau*roiuri*) şi de *reţele* este, deasemenea, o tendinţăimportantă pentru dezvoltarealocală. *+rupurile* reunescfirme specializate în anumitedomenii şi furnizorii acestora.răsătura distinctivă a grupuluieste interesul comun pentru oanumită calitate a forţei demuncă, anumite informaţiispecifice despre te"nologii şialte probleme de afaceri.

C. Programe de dezvoltarede noi afaceri

Programele pentru noiafaceri mici în turism includ:- formare antreprenorială,- consiliere,

- incubatoare de afaceri,- programe de finanţare.


9/38

10.*. Trendur! +n tur!s$

Tehnologii noi vor îmbunătăţi experienţa turistică

)ndustria călătoriilor răspunde po#iti acestei noi tendinţede tenologi#are reali#nd noi aplicaţii care pot "i"olosite de către turi,ti = Tripadisor* :onel> lanet*

giduri interactie. ?oile strategii or "i mai prietenoase cu mediul * iarturi,tii or "i mai in"ormaţi de necesitatea conserării,i prote/ării naturiiSiguranţa în timpul călătoriilor

9sigurarea siguranţei turi,tilor a rămas o prioritate pentru managerii* în special pentru călătoriile în #one de

risc.


10/38

Top , strate!! de $ar-et!n ! $ed!a ut!l!%ate +n!ndustr!a osp!tal!t&/!! ! c&l&tor!!lor

1!a"ionalizarea tuturor #ebsite$urilor corpora"iilor .Tre%uie asigurată e7istenţa %utoanelor media de“saring” care permit reţelelor ţintă să poste#e in"ormaţie

de primă necesitate pentru @e%site=ul corporaţiei ,i altesite=uri de călătorie printr=un clic< pe& :in


11/38

3. &oncuren"a de pe pia"a media 'i promo"iile. 9cesteasunt utili#ate pentru a ma7imi#a impactul industrieicălătoriilor.

4. SE( )*otorul de căutare 'i optimizare com%inat cumedia. 'otorul de căutare ,i optimi#are este procesul

prin care companiile î,i măresc pre#enţa lor online cu

scopul de a "i în r"ul re#ultatelor de căutare.5. Sondajele 'i părerile consumatorilor despre media.! . &rearea unei legături mai personale cuconsumatorii.

B. Promovarea evenimentelor prin intermediul re"elelorde socializare. aca sunt înregistrate ctea sute deoameni* apro7imati 25D dintre ei pot aduce la rndullor alţii care ar putea "i interesaţi de eeniment.


12/38

10.. Strate!! de p&trundere pe p!a/&

1. Strategia de pătrundere rapidă pe pia"ă presupunelansarea produsului la un preţ scă#ut ,i cu celtuieli maride promoare. Cnd&

piaţa este su"icient de mare6consumatorii nu ,tiu de e7istenţa produsului6 e7istă o concurenţă potenţială puternică6

2. Strategia de pătrundere lentă pe pia"ă presupunelansarea noului produs la un preţ scă#ut ,i cu celtuielimici de promoare.


13/38

a. Strategii de comercializare a produselor turistice

.Strategia de speciali#are

.Strategia de nedi"erenţiere

b. Strategii de intrare pe o pia"ă străină.87portul*.:icenţa.9ci#iţia*. Eoint enture.(peraţii la ceie. arteneriat în producţie.e#oltare de la #ero


14/38

In+o$trip$urile permit o mai %ună cunoa,terea astructurilor de ca#are din o"erta agenţiei. Se adresea#ă

e7clusi agenţiilor de turism F e7cursie necesară pentrucunoa,terea agenţiilor de turism partenere ,i a locaţiilorde ca#are.

,oiajele de stimulare* sunt organi#ate în mod e7pres

pentru agenţiile de turism detailiste.&%at$room$urile pot repre#entă o parte importantă din

potenţialul de mar


15/38

10.. Strate!!le de $en/!nere pe p!a/&

Strate!a de po%!/!onare

1. Ce repre#inta în pre#ent agentia noastra de turism in mintea clientiloractuali si potentiali-2. Ce clienti serim acum si spre care ne=ar placea sa ne orientam spre iitor-3. Care sunt caracteristicile o"ertelor noastre curente de sericii-4. )n "iecare ca#* prin ce di"era o"ertele noastre de cele ale concurentilor -5. Cat de %ine percep clientii ca o"erta noastra ine in intampinarea neoilorlor -!. Ce scim%ari tre%uie sa "acem în o"ertele noastre pentru a ne întari po#itiacompetitia în cadrul segmentelor de piata de interes pentru "irma noastra-


16/38

Strate!a de cretere

Integrarea orizontala se reali#ea#a intre "irmeanga/ate in acelasi "el de actiitati* adica agentiiledetailiste intre ele sau agentiile angrosiste intre ele.rincipalele obiective ale acestei strategii sunt&

Cote de piata mult mai mari6

8liminarea concurentilor6Geducerea costurilor6 )ntarirea imaginii numelui de marca6 )m%unatatirea capacitatii de negociere cu "urni#orii si

clientii pentru a se putea %ucura de o po#itie mai puternica pe piata.


17/38

Integrarea verticală se produce intre "irme cu actiitatidi"erite* dar care pot "i complementare una alteia intr=un

anumit "el. rocesul de integrare se produce prinintelegeri si cote din capitalul di"eritelor "irme.

Obiectivele urmarite prin integrarile erticale or "i&

9anta/ele asocierii dintre di"erite "irme6Aarantarea "urni#ării produselor necesare6

Contracte mai pro"ita%ile6( mai %una cunoastere a pietei prin pre#enta in di"erite

domenii de actiitate6

8liminarea dependentei de alte "irme.


18/38

Atraerea no!lor cl!en/!

2!del!%area cl!en/!lor e3!sten/!

Conceptul de “Earl4 5oo-!n" “)nscrieri timpurii”

se re"eră la aci#iţionarea din timp a pacetelor

turistice* clientul care optea#ă pentru re#erarea

sericiilor din timp %ene"iciind de reduceri importante.

-ast *inute/ este timpul limitat pe care turistul îl are

la dispo#iţie pentru a se decide asupra unei o"erte de

acanţă.


19/38

Alternat!)e strate!ce de pre/

strategia “preţului lider” price!leader strategia “preţului urmăritor” price "ollo#er$strategia de “luare a caimacului” s%imming price$

costă în "i7area unui preţ ct mai ridicat la lansarea

unui produs. 9ceasta este utili#ată în special pentru %unurile industriale ,i întreprinderile ce utili#ea#ătenologie de r" autotrisme* computere etc.6

strategia “preţurilor reduse” predator& pricing$

strategia “preţului de penetrare” penetration pricing$ constă în cucerirea rapidă a unei părţi din piaţă prin

practicarea unui preţ scă#ut.


20/38

Custo$er relat!ons6!p $anae$ent 7CR89Corporate soc!al respons!(!l!t4 7CSR9

9

&0* este un instrument de %a#ă "olosit în industria turismului. 8l nu poate "i de"init ca odisciplină ci ca o manieră de a conduce a"acerea prin intermediul noilor canale decomunicare.

&S0 este “un concept prin care companiile integrea#ă preocupările sociale ,i cele de mediu

în a"acerile lor ,i în cele cu ale partenerilor.”'ăsurile CSG din industria turismului au în edere&

e7ploatarea responsa%ilă a resurselor naturale ,i culturale*

reducerea poluării ,i a de,eurilor*

conserarea peisa/elor* a %iodiersităţii ,i a mo,tenirii culturale*

atitudinea corectă "aţă de anga/aţi* "urni#ori ,i oaspeţi*utili#area corectă a produselor ,i sericiilor locale precum ,i

cooperarea ,i implicarea comunităţilor locale în ederea îm%unătăţirii condiţiilor de iaţă aacestora.


21/38

10.: Strate!a pro$o/!onal& ! oran!%a/!!leu)erna$entale

(biectivele dezvoltării turismului ntr$o "ară pot +i :

9sigurarea unor sericii de calitate pentru a alori"ica produsele turistice atractie ,i a stimula pieţeleturistice actuale ,i potenţiale6

Cre,terea numărului de locuri de muncă în turism. Pentru ca un guvern să +acă din turism un sector

competitiv trebuie să ia n considerare următoarele

aspecte :

Scopul "inal al politicilor sale în turism tre%uie să=l constituiecre,terea standardelor ,i a calităţii ieţii la niel naţional6

Strategia de de#oltare pe termen lung tre%uie orientată în

direcţia creării unui cadru legislati* "iscal ,i de progno#ă.Auernul să "ie otărt să crească ro"iturile nete ale industriei


22/38

= in"luenţea#a de#oltarea turismuluiprin ela%orarea politicilor "iscale ,i economice*

asigurarea unor programe de "inanţare ,i crearea in"rastructurii "inanciare ,i "i#ice laniel naţional. 9dministratia pu%lica centrala este cea care creea#ă cadrul economic,i politic în care de#oltarea turismului se poate des"ă,ura.

Ad$!n!strat!apu(l!ca centrala

= repre#intă principalul motor de stimulare a de#oltării turismului. 9ce,tiasunt %ene"iciarii de#oltarii ,i sunt* în acela,i timp* actori importan i aiț procesului respecti. ;irmele de turism creea#ă noi locuri de muncă ,iinestesc în de#oltarea comunităţii.

Aen/!!

econo$!c!

= o"eră "inantare "irmelor noi ,i celor care se e7tind ,i pot "i osursă de enit pentru inestitiile de capital ale actorilor dinturism. $ăncile pot contri%ui de asemenea la reali#area programelor de "inanare pu%lică.priată

5&nc!le ! alte!nst!tu/!! de

cred!t


23/38

= sunt societăţile sau persoanele "i#ice care )inestesc* printre altele* în proiecte imo%iliare sau în construcţia sau rea%ilitarea unor clădiri

speci"ice. 9ce,tia repre#intă o altă sursă semni"icatiă de "onduri pentru inestiţii.

In)est!tor!!pr!)a/!

= sunt repre#entate de Camerele de Comerţ* 9sociatiile )ndustriale ,i deComerţ* ;undaţiile ,i 9sociaţiile întreprin#ătorilor ,i orice alte organi#aţiirepre#entante ale agenţilor economici din turism. 8le pot sustine necesităţileacestora* pot de#olta strategii regionale ,i pot o"eri "irmelor di"erite tipuri de pregătire.

Oran!%a/!!le despr!;!n!re a aen/!lor

econo$!c!

= include toate persoanele neimplicate în sectorul pu%lic sau încel priat. 9genţii ceie din sectorul comunitar includ persoane "i#ice* asociaţii pro"esionale* %iserici ,i grupuri decetăţeni organi#ate pe cartiere* instituţii de înăţămnt*

organi#aţii non=guernamentale.

Sectorulco$un!tar


24/38

Strate!a pro$o/!onal& ! oran!%a/!!le u)erna$entale

1. Securitatea socială este un sistem care are in edere prote/area att a persoanelor apte de muncă ct ,i a celorce nu pot munci sau sunt de#aanta/aţi social.

r +i necesară 'i dezvoltarea unor programe speciale

pentru elevi4studen"i 'i seniori.

2. (+erte pentru seniori

("ertele cu tari"e reduse sunt pregătite de agenţiile de

turism touroperatoare pentru perioadele de e7trase#on*cnd gradul de ocupare al unităţilor oteliere este maiscă#ut.3. 5urismul balnear 'i pensionarii


25/38

Strate!a pro$o/!onal& ! oran!%a/!!le u)erna$entale

#rotec/!a ! secur!tatea tur!t!lor

'iscurile asociate mediului încon(urător uman )i

instituţional se mani"estă atunci c*nd vi+itatorii sunt

victimele,

o delicenţei "urt* agresiune* escrocerie etc.6o iolului sau ărţuirii6o crimei organi#ate6

o terorismului* deturnării ,i luării de ostatici6o ră#%oaielor* con"lictelor sociale ,i tul%urărilor politice

,i religioase6o

lipsei de protecţie pu%lică ,i instituţională.


26/38

Strate!a pro$o/!onal& ! oran!%a/!!leu)erna$entale

T!c6etele de )acan/& Ticetele de acanţă "ac parte dintr=un amplu

program al Auernului de protecţie a anga/atului prinrecuperarea capacităţii de muncă. 9cestea sunt %onuri de

aloare pe care anga/atul le poate primi de la anga/atorulsău* acesta din urmă "iind scutit de plata impo#itelorsociale a"erente.

Pentru sumele primite n tic%ete de vacan"ăangajatul plăte'te in 0omania un impozit de 167.


27/38

Piata rom8nească de turism se caracter!%ea%& pr!ntr Tour*87imtur* 'arsall Tourism. )n rest* e7ista o masanede"inita de multe alte agentii la care clientii a/ung

prin pro7imitate prin cunostinte recomandari*

prin )nternet gasesc o o"erta atragatoare.Clientul romn alege mai intai în "unctie de cost.'area ma/oritate a turistilor romani ealuea#a o o"erta

plecand de la %uget.

?u e7istă o arietate "oarte mare a o"ertelor. 9gentiileo"era în general cam aceleasi o"erte cu mici ariatii decost.


28/38

2UNDA8ENTAREA STRATEGIILOR

;ormularea strategiei dede#oltare turismului tre%uie"undamentată pe anali#amacromediului* anali#ă careare în centru eoluţiile ,i

tendinţele înregistrate încadrul mediului&

pol!t!c

econo$!c

soc!al

te6nolo!c

9nali#a8ST


29/38

A. Mediul politico-legal

8ed!ulpol!t!c

< este repre%entat de

structur!le soc!ale

e3!stente> de =or/elepol!t!ce careac/!onea%a +nsoc!etate> precu$ !de raportur!le d!ntre

acestea.

Cadrulleal

< cupr!nde ansa$(lulnor$elor ;ur!d!ce ! actelor nor$at!)e carerele$entea%& des=&urarea act!)!t&/!lorco$erc!ale ale +ntrepr!nder!lor? nu cupr!nde

doar le!sla/!a co$erc!al& !ntern& c! !rele$ent&r!le sta(!l!te de oran!s$ele!nterna/!onale a(!l!tate.

:a modul general dee7emplu* legislaţiacomercială includeurmătoarele grupe de

legi&

legi destinate reglementării concurenţei

pe piaţa %protearea întreprinzătorilorcontra concurenţei neloiale, preţurilordiscriminatorii etc.)

legi cu caracter fiscal %pentrureglementarea impozitelor, ta#elor,

accizelor etc.)


30/38

creterea econo$!c& = ritmul în care eoluea#a în %ine sau înrău economia = in"luenţea#ă de#oltarea sericiilor* acestea"iind att o premisă ct ,i un e"ect al eoluţiei întregii economii6

c6eltu!el!le de consu$ =!nal ale popula/!e! sunt in"luenţate deenitul real* tendinţa de economisire* impo#ite ,i su%enţii de la %uget * creditele de consum ,.a. Cre,terea celtuielilor deconsum ale indii#ilor ,i gospodăriilor populaţiei conduce la o

sporire* într=un ritm superior* a cererii pentru turism6

c6eltu!el!le de !n)est!/!! în in"rastructură* în de#oltarea ,imoderni#area %a#ei tenice a ramurilor cone7e turismului

in"luenţea#ă cre,terea o"ertei de sericii ,i a nielului calitati alacestuia6

Principaliifactori

economiciinterni careafectează

dezvoltarea

sectoruluiterţiar sunt:

B.Mediul economic


31/38

rincipalii "actori economicie7terni sunt&

1. Creştereapopulaţiei,

m!ătr"nirea şiemigraţia

#. $minenţa crizelor

de producţiealimentară şi a celor

de mediu%. Ad"ncirea

glo!alizării economieimondiale şi a

dematerializăriieconomiei

• I nul d in cele ma i im por t a nt e a s pect e a le g lo%a li# ă r ii se r e" er ă li%er a cir cula ţ ie a %unur ilor * ser iciilor * per soa ne

lor *

ca pit a lului* in" or ma " ţ ilor * et c. la ni el int ema ţ iona l.

• J olumul a %solut a l r e c ol t e l or pr od use î n lume a cr e scut cont inuu ,i pr e i# iunile ind ică " a pt ul că e le o

r cont inua să

cr e a scă .

• Con"orm estimărilor recente* populaţia lumii a cre,te de la peste !miliarde în pre#ent la B*2 miliarde în 2015.• In lucru important ,i destul de îngri/orător este că cea mai mare parte a

acestei cre,teri se estimea#ă ca a aea loc în ţările în curs de de+voltare.Cea mai semni"icatiă cre,tere a aea loc* în lumina tendinţelor actuale*în Sudul )i Sud -stul siei/ unde or apărea noi megalopolisuri.

•

Kările de#oltate se con"runtă* de asemenea* cu "enomenul de îmbătr*nirea populaţiei. 9cest "enomen a aea în deceniile imediat următoare unimpact dramatic ,i asupra ratei de dependenţă a v*rstnicilor în multe ţări.


32/38

nivelul fiscalităţii ( impozitelor, ta#elor,accizelor etc.),

politica bugetară %repartizarea c"eltuielilor bugetului de statpentru turism),

ritmul de creştere a productivităţii muncii în turism,

şi alţii, influenţează, de asemenea, dezvoltarea turismuluişi, prin urmare, trebuie atent analizaţi pentru ofundamentare riguroasă a strategiilor de dezvoltare asectorului turistic.

Alţi factorieconomici,cum ar fi:


33/38


34/38

C. Mediul socio-cultural

- este format din ansam!lul elementelor caredefinesc o societate &instituţii, factori etc.',conferindu-i un sistem propriu de valori,

tradiţii,o!iceiuri şi norme care conduc către unanumit comportament etic, moral şi cultural pentrumem!rii săi.

Mediul socio-cultural


35/38

D. 8ed!ul te6nolo!c

9spectele principale princare mediultenologicin"luenţea#ă

de#oltareaturismului sere"eră la&

gradul dein"ormati#are

de#oltareacomunicaţiilor

de#oltarea so"tului

olumulceltuielilor de

cercetare=de#oltare


36/38

10.@. Supra)!e/u!rea =!r$elor d!n tur!s$ +n cadrulcr!%e! actuale

• arteneriatele !n


37/38

S


38/38

NTRE5ĂRI RECA#ITULATIE

1. Care sunt etapele procesului de management strategic-2. re#entaţi ,i anali#aţi strategiile de mar

curs 10 strategii industria călătoriilor

Documents